CAPITOLUL 1

PROIECTAREA ŞI REALIZAREA AERAJULUI PARŢIAL

1.1.Datele iniţiale necesare calculului

Denumirea lucrării: Galerie de pregatire

Sistemul de aeraj adoptat :refulant
Sistemul de desprăfuire preconizat: Pulverizatoare aer-apă şi stropirea materialului
derocat în timpul încărcării.

a. Tipul de mină: grizutoasă (cărbune);

b. Secţiunea liberă a lucrării: S = 9,6 m2;
c. Lungimea finală a lucrării miniere: L = 450 m;
d. Cantitatea de exploziv planificată a fi folosită la o împuşcare: A =13,25 kg;
e. Puterea totală a utilajelor acţionate cu motoare Diesel n1' = 45CP;
f. Debitul absolut de gaz (metan): qa = 0,46 m3/min;
g. Concentraţia de gaz din curentul de alimentare cu aer a lucrării: C0 = 0,3 %;
h. Timpul de aerisire: t = 25 min.

1.2.Calculul debitului de aer

Cerinţele specifice de securitate şi sănătate în muncă pentru industria minieră referitoare la

capacitatea de aerisire necesară fronturilor de lucru în fund de sac ţin seama, pe de o parte, de
elementele care caracterizează condiţiile de zăcământ, iar pe de altă parte de cele care definesc
sursele de poluare derivate din tehnologia de lucru.
Din acest motiv, dintre factorii implicaţi direct în calculul debitului de aer necesar, o
categorie au un efect permanent (de exemplu, degajările de gaze din zăcământ, gazele produse de
funcţionarea utilajelor dotate cu motoare Diesel), iar o altă categorie au o acţiune discontinuă şi
diferit localizată (de exemplu, gazele rezultate în urma operaţiilor de împuşcare).
Datorită complexităţii acestor factori, cauzată atât de numărul lor relativ mare, cât şi de
gradul lor diferit de pericol şi acţiune, există mai multe criterii de calcul al debitului de aer necesar
pentru asigurarea condiţiilor de securitate şi confort la nivelul fiecărui front de lucru. Astfel,
calculul debitului de aer se face după următoarele criterii:

1.2.1.După cantitatea de exploziv

Aeraj refulant

unde:
C = 8,5 - pentru minele de cărbuni;
t - timpul de aerisire, t = 25 min.;
A - cantitatea de exploziv planificată a fi folosită la o împuşcare, A = 13,25 kg;

3
 S - secţiunea liberă a lucrării, S = 9,6 m2;
Lcr - lungimea critică, adică porţiunea din lucrare de-a lungul căreia gazele se diluează până
la limita admisă, m;

unde:
K - coeficient de difuzie turbulentă.

Diametru
l
coloanei 400 500 600 700 800 900 1000
d
[mm]
K 0,64 0,60 0,53 0,48 0,45 0,39 0,34

Observaţie: Valorile recomandate ale diametrului coloanelor de aeraj, pentru diferite

secţiuni ale lucrărilor miniere, sunt redate în tabelul 6.2. (pag. 41) din lucrarea [1]:

Secţiunea lucrării
miniere 6 8 10 12 14 16
[m2]
Diametrul coloanei
0,5 0,6 0,8 0,8 1,0 1,2
[m]

Lcr = (500*11,75*0,53)/8,4 = 370,68 m ;L= 370,68 m

Se obţine:
Qfp = (8,5/20)*(11,75*8,4*8,4*370,68*370,68)⅓ = 206 m3/min.
Se adopta Qfp1 = 206 m3/min

1.2.2.După numărul de locomotive Diesel

unde:
n1' - reprezintă puterea totală a utilajelor acţionate cu motoare Diesel, aflate simultan pe
traseul lucrării, care conţin în conducta de eşapare între 0,06 % şi 0,08 % vol. CO, n1' = 45 CP;
q1' - 4 m3/min pentru fiecare CP, când conţinutul de CO în conducta de eşapare este cuprins
între 0,06 şi 0,08 % vol;
- pentru utilajele cu funcţionare subteran - suprafaţă
unde :
K = 1 - pentru utilajele care lucrează în exclusivitate în subteran;
Tef - durata de funcţionare efectivă a utilajului în subteran (în timpul unei curse dus - întors);
Tc - durata totală a unei curse dus - întors.
Se obţine:
Qfp = 30*4 = 120 m3/min.; Se adopta Qfp2 = 120 m3/min

4
 1.2.3.După debitul absolut de gaze

unde:
qa - debitul absolut de gaz (metan) specific lucrării miniere în fund de sac, qr = 0,46
m3/min.;
C - concentraţia de gaz admisă în curentul de evacuare a aerului din lucrare, C =1 %;
C0 - concentraţia de gaz din curentul de alimentare cu aer a lucrării, C0 = 0,3 %.
Se obţine:
Qfp =(0,8*100)/(1-0,4)= 48 m3/min.Se adopta Qfp3 = 48 m3/min
Măsurătorile pentru determinarea debitelor de aer şi a concentraţiilor de metan se efectuează
după cum urmează:

Aeraj refulant:
 debitul de aer (Q) la evacuarea aerului viciat din lucrarea minieră (la 5 m de racord);
 concentraţia de metan (C) la evacuarea aerului viciat din lucrarea minieră (în acelaşi loc
în care se determină debitul de aer). Din această valoare se scade concentraţia de metan
 măsurată în curentul de alimentare cu aer proaspăt a instalaţiei de aeraj parţial.

1.2.4.După viteza minimă a aerului

unde:
K - coeficient care ţine seama de mărimea vitezei de circulaţie a aerului în secţiunea
lucrării,
K=.0,64

5
 S - secţiunea liberă a lucrării, S =9,6 m2;
Vmin = 0,2 m/s, viteza minimă de circulaţie a aerului.
Se obţine:
Qfp = 60*0,64*9,6*0,3 = 110,6 m3/min.Se adopta Qfp4 = 65 m3/min

1.2.5.Debitul de aer adoptat pentru aerisirea lucrării

Se obţine:
Qfp = max(206,120,43,65) = 206 m3/min. = 3,43 m3/s.; Se adopta Qfp = 3,43
3
m /s.
1.3.Datele instalaţiei de aeraj parţial

1.3.1.Tipul coloanei de aeraj

Se va utiliza o coloană de aeraj executată din tuburi metalice cu lungimea de 2 m.

1.3.2.Diametrul coloanei de aeraj

Se calculează cu relaţia:

Se obţine:
d = (0,1*3,43)½ = 0,585m
dSTAS = 0,600 m
1.3.3.Caracteristicile aerodinamice ale coloanei de aeraj

a.Coeficientul pierderilor de aer (Kc)

unde:
K0 - coeficientul unitar al pierderilor de aer, K0 = 0,0006 m3/s/m la 1 daPa;

Diametrul coloanei Coeficientul unitar al pierderilor de aer, K0 [m3/s/m la 1 daPa]

d [mm] Grad de etanşare
Foarte bun Bun Slab
500 0,00010 0,0005 0,0020
600 0,00012 0,0006 0,0024
800 0,00016 0,0008 0,0032
1000 0,00020 0,0010 0,0040
1200 0,00024 0,0012 0,0048

L - lungimea finală a lucrării miniere, L = 450 m.

Se obţine:
KC = 0,0006*450= 0,27m3/s la 1 daPa; Se adopta KC = 0,3m3/s la 1 daPa

6
 b.Rezistenţa aerodinamică a coloanei (Rc)

unde:
R0 - rezistenţa aerodinamică unitară, R0= 0,0700kμ/m;

Diametrul Rezistenţa aerodinamică unitară, R0 [kμ/m]

coloanei Coloane metalice Coloane
D flexibile
[mm] Noi Cu uzură medie Cu uzură mare
α=0,00126
α=0,00030 α=0,00033 α=0,00040
400 0,1870 0,2600 0,2700 0,800
500 0,0620 0,0700 0,0830 0,260
600 0,0250 0,0300 0,0330 0,120
800 0,0060 0,0080 0,0082 0,025
1000 0,0019 0,0020 0,0026 0,008
1200 0,0007 0,0008 0,0010 0,003

L - lungimea finală a lucrării miniere, L = 450 m.

Se obţine:
RC = 0,0300*500=15 kμ; Se adopta RC =15 kμ

1.3.4.Parametrii funcţionali ai ventilatorului de aeraj parţial

a.Debitul ventilatorului

Se obţine:
QR = 1,02+ 0,585*0,3*(12)½+0,15*(0,3)²*15= 1,02+1,053+0,675=2,748 m3/s ;
Se adopta Qv = 2,748*3,43= 9,42 m3/s=
b.Depresiunea ventilatorului

Se obţine:
hv = 15[(2*5,52+3*3,43)/5]²=15*18,198= 272,97daN/m2;
Se adopta hv = 273 daN/m2
1.3.5.Tipul şi numărul ventilatoarelor alese

Tipul de ventilator se alege în funcţie de următorii parametrii: Q fp, R0, K0, d şi L conform
nomogramelor pentru dimensionarea instalaţiilor de aeraj parţial (lucrarea [1]).
Se alege ventilatorul VE 700 – 11 KW cu următoarele caracteristici aerodinamice: R0 =
0,03 kμ/m, K0 = 0,0006 m3/s/m la 1 daPa.
Caracteristicile tehnice şi funcţionale ale ventilatorului ales sunt:
 Debit:
 min. 96 m3/min.;
 max.:480 m3/min.

7
  Depresiune:
 min.: 55 mmH2O;
 max.: 175 mmH2O;
 Putere: 11 kw
 Producător: Întreprinderea Mecanică Vaslui
Observaţie: Caracteristicile tehnice şi funcţionale ale ventilatoarelor de aeraj parţial sunt
prezentate in tabelul final din lucrarea [1].
În baza nomogramei se remarcă că un singur ventilator nu este suficient. În figura 2.1. este
prezentat grafic modul de determinare a lungimii de lucrare aerisite de ventilatorul ales.

Qfp=3,43 m3/s;
d=600 mm;
L=500 m.
Tipul de ventilator se alege în funcţie de următorii parametrii: Qfp, R0, K0, d şi L conform
nomogramelor pentru dimensionarea instalaţiilor de aeraj parţial
Se alege ventilatorul VE 700 - 11 kW cu următoarele caracteristici aerodinamice: R0 = 0,03
kμ/m, K0 = 0,0006 m3/s/m la 1 daPa.
În baza nomogramei se remarcă că un singur ventilator nu este suficient.
Lungimea aferentă primului ventilator este L1= 215 m (figura A10 din lucrarea [1]).
Lungimea aferentă celui de al doilea ventilator se calculează astfel:

În funcţie de Qfpv2 se determină din aceeaşi nomogramă lungimea pentru al doilea

ventilator, L2= 150 m. Se remarcă că L1+L2=215+150=365 m. Suma acestor lungimi este mai
mica decât lungimea finală a lucrării, L=450 m, ceea ce impune recurgerea la cel de al treilea
ventilator.
Lungimea aferentă celui de al treilea ventilator se calculează astfel:

În funcţie de Qfpv3 se determină din aceeaşi nomogramă lungimea pentru al treilea

ventilator, L3= 125 m. Suma celor trei lungimi L1+L2+L3=215+150+125= 490 m este mai mare
decât lungimea finală a lucrării, L=450 m

8
 1.4.Schema de montare a instalaţiei de aeraj parţial şi a ventilatoarelor pe etape de
execuţie a lucrării

Lungimile aferente fiecărui ventilator sunt:

L1 = 215 m, L2 = 150 m; L3 = 35 m;
Schema de montare a instalaţie de aeraj parţial pe etape de execuţie a lucrării este
reprezentată în figura 2.2.

Fig. 2.2. Schema de montare a instalaţie de aeraj parţial pe etape de execuţie a lucrării