PAI

08.12.2014

Design constructiv
(Embodiment design)
Conceptil permite forma fizica (se pune material pe scheletul solutiei conceptuale cantitative)
Contine trei etape principale:
1) Arhitectura produsului care urmareste gruparea componentelor unui produs in module. Un
produs format dintr-un singur modul are o arhitectura integrata , celelalte produse avand
arhitectura modulara.
Modulele unui produs pot fi aranjate in diverse configuratii: serie, paralel, mixt, un rol
important revenind legaturilor dintre module.
2) Design de configurare. Este cea mai importanta etapa a designului constructiv in care se
identifica modulele componente tipizate si respectiv cele care urmeaza sa fie realizate in
firma (intern).
Componentele tipizate sunt procurate de pe piata de la producatori specializati.
Se realizeaza calcule :
a) de predimensionare in cazurile componentelor tipizate pentru stabilirea valorilor unor
parametri cheie necesari pentru achizitia de pe piata a produselor cu performante optime
b) calcule de dimensionare pentru componentele netipizate necesare in elaborarea
proiectului si in realizarea acestuia. Aceste calcule se refera in aceasta etapa numai la
dimensiunile/parametri cheie ai produsului. Ceilalti parametri secundari vor fi stabiliti
cantitativ in etapa de design de detaliu.
3) Design parametric. Are ca obiectiv optimizarea produsului prin selectarea unor parametri
cheie ca marimi variabile si simularea comportamentului produsului pentru diverse valori ale
acestor parametri. De asemenea, in aceasta etapa are loc prototiparea produsului (virtuala
sau fizica(reala)) urmata de testarea produsului (virtuala sau fizica). Rezultatele prototiparii si
testarii sunt utilizate in eliminarea unor posibile erori de proiectare si optimizarea produsului.
4) Suplimentar, design-ul constructiv poate sa mai contina unul sau mai multe obiective
specifice de optimizare denumite generic: " Design for X " :
- design pentru cost
- design pentru asamblare
- design pentru manufacturare
- design pentru intretinere
- design pentru mediu
- design pentru calitate

Aplicatie: Poarta rotativa batanta cu deschidere automata prin actionarea cu un actuator liniar
1

Etapa I Arhitectura produsului

M1 - poarta (tipizat)
M2 - zid (netipizat)
M3 - actuator liniar (tipizat)
- legatura poarta - zid: balamale
- legatura poarta - actuator : consola de articulare de rotatie pentru actuator montata pe
poarta (posibilitate de ancorare a actuatorului)
- legatura zid - actuator : consola fixata pe zid cu articulatie de rotatie la articulatia de
rotatie
- legatura zid - SCC : cutie care consta in cel putin o cutie pentru SCC si conexiunile
electrice la reteaua locala de joasa tensiune
- legatura SCC - actuator, cabluri pentru alimentare cu energie a actuatorului si cabluri de
date pentru conectarea senzorilor la SCC
Etapa I Design de configurare
- se pleaca din cerintele SDP (specificatiile de design ale produsului)
Cerinte: poarta are o curba unghiulara de 90 0

B-B1 = consola portii

2

DC = consola zidului
* = gama maxim acceptat
C1) poarta trebuie sa aib o cursa de 900
900

2 1 900
2 1 900
C2) evitarea blocarii

250

In

AB1C teorema sinusului:

lat
ct
sin S opus
am
b
l

sin
sin B1 AC sin ACB1
sin B1 AC sin(1800 ) sin1800 cos 1 sin 1 cos1800
0 sin 1 ( 1) sin 1
sin B1 AC sin 1
stim ca suma unghiurilor intr-un triunghi este de 380 0
ACB 1800 1800
1
1
ACB1 1

In triunghiul ACB1
a
b
l
M

sin
sin 1 sin 1
(1)
In triunghiul ACB2

a
b
l
m

sin
sin 2 sin 2
(2)

din relatia (1) si (2)

sin 1

sin

sin 90 x cos x
Se stie ca:
sin 900 1 cos 1

sin 1. * cos 1 cos 1

sin 1

cos 1

tg 1 1

Stim ca tg 450=1
1 450

1 * 450
Se stie ca
* 250
1 250 450 700
ca urmare 2 1 900 1600

1 700
deci:

2 1600

b AC

, respectand primele doua cerinte.

l sin
sin 250
l
0, 6
l
sin 1
sin 450

aM CB1

sin 1
sin 700
l
1,33
l
sin 1
sin 450

sin 2
sin1600
am CB2
l
0, 48
l
sin 2
sin 450

din cerinta 2 am aflat 2 unghiuri si 3 corelatii intre dimensiuni

C3) Timpul de deschidere/inchidere a portii este de maxim 72 sec sau

t 72sec

C4) Actionarea portii cu actuatorul liniar sa fie posibila la viteza vantului de maxim 15 m/s
l p hp 2m 2m
C5) Poarta are dimensiuni de aproximativ
compacta.

si este realizata ca ao suprafata

v2
N m
pV k
1 v 2 2 ; v
2
m s
N
pV 1 v 2 1 15
2 225 2
m

Presiune vant:
Presiunea vantului in conditiile vitezei admise va fi de 225 N/m 2
Ca urmare, considerand forta rezultanta in momentul generat de vant in A
lp
2
TA pv s 225 4 900
Nm
2
2

Forta generata de vant in actuator:

TA TA
TA
900
2130

N
0
AE l l sin l sin 25
l

PAI
16.12.2014

Design de configurare
Design-ul de configurare a actuatorului liniar (componenta tipizata) , se bazeaza pe relatiile
stabilite anterior
b 0, 6 l
aM 1,33 l
am 0, 48 l
F

2130
l

Se adopta un actuator liniar de tip SERVOMETH ATL20 cu o cursa L=500mm, actionat de

un motor electric de c.a. monofazat.
Schema actuator

LM = lungime actuator in pozitia complet deschis

Lm = lungime actuator in pozitia complet inchis
L=500mm
(fisa ATL 20-40 ) (pag. 48)

pozitia inchis cursa S + STROKE + p

alegem BALL JOINT (TS)

(pag.49)

alegem STROKE LENGHT = 500 mm

Lm = S+STROKE+p = ...+500+...

ATL20

Lm = 500+(S)183+(p)31 = 714 mm

LM = Lm+cursa = 714+500= 1214 mm

Viteza maxima admisa
L 500 mm

6,94 mm
s
t
72 s
va vmin 6,94 mm
s
vmin

Conform catalog (pag.28)

va 7,5 mm
Se adopta un actuator

,
7

forta dinamica Fa = 4000 N

forta

dim ensiune
date actuator

viteza

cursa

a) Se considera cazul in care actuatorul se monteaza in pozitia deschis a portii (implicit

pozitia inchis a actuatorului)
am Lm
am Lm 0, 48 l 714
l

714
1475,5mm
0, 48

Lungimea obtinuta

este compatibila cu poarta in sensul ca

l 1487,5mm l p 2000mm
2130
2130

1431,93N
l
1, 4875[m]
F Fa 4000 N
F

Fa 4000 N

o deficienta
nu valorifica forta capabila a actuatorului, forta necesara e mult mai mica
ca forta capabila

aM 1,33 l 1,33 1487,5

1978, 37
dar Lm 1214mm
aM Lm

poarta nu poate fi inchisa, ramane la capat de cursa intr-o pozitie intermediara

Concluzie: actuatorul ATL 20 nu este adecvat actionarii acestei forte deoarece dezvolta o
forta mult mai mare decat cea necesara si are o cursa mult mai mica decat cea necesara.

b) Presupunem montarea actuatorului in pozitia inchisa a portii (maximul deschis al

actuatorului)
Conditia de la care plecam:
1214
am Lm 1,33 l 1214 l
912,8mm
1,33
l l p 2000mm OK
F

2130 2130

2333,5 N Fa 4000 N
l
912,8

In continuare, forta capabila este aproape dubla decat forta necesara (in conditii extreme)
am 0, 48 l 0, 48 912,8 438,14mm
am Lm 714mm

poarta nu se mai deschide complet, se blocheaza intr-o pozitie intermediara

900
, nu se mai respecta cerinta 1

actuatorul nu este corespunzator

Design parametric
I. Avand in vedere deficientele mentionate anterior se va analiza posibilitatea utilizarii unui
actuator dintr-o gama inferioara cu o forta dinamica mai redusa decat cea a actuatorului
ATL20.
II. Pentru a asigura simultan indeplinirea conditiilor de inchidere si deschidere a portii se
introduce un parametru variabil fix mic: distanta de la capatul mobil al actuatorului in pozitia
inchis la punctul de ancorare al unui manson montat intermediar pe carcasa actuatorului .
1,33 l aM x x

2, 77
0, 48 l am
x
x L 2, 77 x L 1, 77 x
x

L
1, 77

Se adopta un actuator ATL10 (c.a. monofazat) (pag. 44)

9

L
parametru
Lm L s p

L=500mm

L=600mm

L=700mm

L=800mm

s ; p

Lm[mm]

697

797

897

997

LM Lm L

LM[mm]

1197

1397

1597

1797

L
1, 77

x[mm]

285.5

338

395.3

452

l[mm]

588.5

706.2

823.9

941.7

F[N]

3619.4

3016.1

2585.3

2261.9

x am

am
0, 48

2130
l

10

L
t
t 72s

vnec

catalog
catalog

vnec[mm/s]

6.94

8.33

9.72

11.11

vact[mm/s]]
Fact[N]
Fact>Fnec

7
3000
X

11
2800
X

11
2800
V

14
2650
V

Aplicam metode multicriteriale pentru stabilirea solutiei constructive finale de actuator liniar.
1) pret achizitie [0.4]
2) timpul de inchidere/deschidere [0.1]
3) diferenta Fa - F [0.2]
4) gabaritul (lungimea actuatorului) [0.3]
Criteriul

ci
1
2
3
4

0.4
0.1
0.2
0.3

L=700mm
Ni
Ni : ci
10
9
10
10
39
I

4
0.9
2
3
9.9
I

L=800mm
Ni
Ni : ci
8
10
8
8
34
II

3.2
1
1.6
2.4
8.2
II

Ca urmare, solutia constructiva optima este actuatorul ATL10 cu:

L =700 mm ; Fa = 2800 N

Design de configurare al unei componente netipizate

Luam consola actuatorului cu zidul pentru articulatia fixa a actuatorului
Varianta I : punem consola pe zid
b = 0,6l

l = 823,9

b = 0,6 823,9 = 494,3

notam:

CD = lungimea consolei zidului

11

CD AC cos DAC
b cos DAC

DAC
1800 100 900 CAB
800 CAB
2

Aplicam teorema sinusului ca sa scoatem CAB2

Lm
b

sin sin CAB

2

CAB
180 0
2

0
0
0
0

CAB
2 180 2 180 160 20

0
0
0

DAC
800 CAB
2 80 20 60

CD b cos DAC
494,3
cos 600 494,3 247,15

mm
2

sin CAB
2

Lm
897
sin
sin 250 0,8
b
494,3

Sa generam prima soluie constructiva:

Criteriul:
1) cost [0.6]
2) simplitate in montaj [0.1]
3) siguranta in exploatare (fiabilitate) [0.3]
Criteriul

ci
1
2
3

A
Ni : ci

Ni
0.6
0.1
0.3

10
9
8
27
II

B
Ni : ci

Ni
6
0.9
2.4
9.3
I

8
10
10
28
I

4.8
1
3
8.8
II

La evaluarea fina a iesit consola A

PAI
05.01.2015

Design constructiv
Reguli de baza: Claritate, Simplitate, Siguranta
12

Pornind de la obiectivele generale ale design-ului unui produs: indeplinirea functiei tehnice,
fezabilitatea economica si siguranta in exploatare pentru om si mediul inconjurator s-au
stabilit urmatoarele 3 reguli de baza:
1) Claritate - indeplinirea functiei tehnice la un nivel ridicat de incredere privind
performantele unui proces se poate realiza daca sunt eliminate ambiguitatile in design in
toate etapele acesteia.
- intrarile si iesirile in schema de subfunctii ale produsului trebuie sa fie clare,
- incarcarea sa poata fi definita si operata in conditii de operare,
- secvente clare de asamblare,
- instructiuni clare de utilizare
- separare clara intre materialele reciclabile si nereciclabile
2) Simplitate - este o relatie directa cu fezabilitatea economica a unui produs si se manifesta
printr-un numar mai redus de componente, forme mai simple, etc.
Simplitate = "Complexitate redusa" , "Usor de inteles", "Usor de facut"
- numar minim de subfunctii
- numar minim de procese si componente
- proceduri de operare simple
- componentele de asamblat sunt identificate usor
- procese simple de asamblare - dezasamblare
3) Siguranta - se refera la asigurarea conditiilor optime de rezistenta, fiabilitate, etc. astfel
incat sa fier evitate accidente si distrugeri.
- functia este realizata in conditii de siguranta/securitate
- analiza a riscurilor
- considerarea erorilor umane si a oboselii
- evitatea aparitiei punctelor slabe periculoase in timpul procesului de productie
- operarea si manipularea trebuie realizate in siguranta

Principii utilizate in design-ul de configurare

1) Transmiterea fortei (Force Transmission)
Liniile de flux ale fortelor si principiul rezistentei uniforme: asigura o distributie relativ
uniforma a tensiunilor componentelor si produsului pe intreaga durata de functionare
- Liniile de flux trebuie sa fie intotdeauna inchise
- Liniile de flux sa fie cat mai scurte (transmiterea directa a fortelor)
- Evitarea deviatiilor si a modificarilor abrupte de densitate a liniilor de forta (datorita
schimbarilor de sectiune)
Calea directa si scurta de transmitere a fortelor: asigura volum, greutate si deformatii
minime (pentru componente rigide in particular)
Principiul deformatiilor compatibile: asigura evitarea concentrarii tensiunilor si implicit
cresterea duratei de viata
Principiul auto-echilibrarii fortelor: asigura eliminarea mijloacelor speciale necesare pentru
echilibrarea fortelor

2) Divizarea sarcinilor (Division of Tasks)

Se deosebesc componente care indeplinesc o singura subfunctie si componente care
participa la indeplinirea mai multor subfunctii.
Faciliteaza designul optim in raport cu fiecare subfunctie si calcule mai precise.
Divizarea sarcinilor pentru functii distincte
Divizarea sarcinilor pentru functii identice
13

3) Auto-ajutorarea (Self-Help) prin

auto-reglarea efectului (self-reinforcing)
auto-echilibrare (self-balancing)
auto-protejare (self-protecting)
Asigura imbunatatirea realizarii functiei
produsului prin interactiunea (benefic a)
componentelor: aranjarea fortelor sa
actioneze in aceeasi directie, protectie si
siguranta ridicate.
4) Stabilitate si Bi-stabilitate (Stability
and Bi-Stability)
Asigura stabilitatea sistemului sub
actiunea perturbatiilor prin mijloace de
anulare a perturbatiilor sau atenuare a
efectelor acestora. Sisteme bi-stabile trec
in a doua stare stabila atunci cand o anumita marime fizica stabilita atinge o valoare limita:
comportamentul bi-stabil este necesar in comutatoare sau sisteme de protectie.
Figura 1
Fig. 1.
Claritate, simplitate; flux de fore, divizarea sarcinilor (dupa P&B)

1a) contine un rulment radial-axial cu bile si un rulment radial-axial cu ace

Forta axiala este preluata in ambele sensuri de catre rulmentul radial-axial cu bile. Forta
radiala se transmite intre arbore si carcasa atat prin rulmentul cu ace cat si prin rulmentul cu
bile. Ca urmare, solutia constructiva nu este clara privind transmiterea fortei radiale prin cei
doi rulmenti.
1b) elimina acesta ambiguitate prin divizarea sarcinilor .
Forta radiala este preluata integral de rulmentul cu ace iar forta axiala se transmite de la
arbore la carcasa printr-un rulment axial cu bile.
Varianta 1b) are mai putine componente decat varianta 1a) dar intervine un inel exterior tip
"pahar cu flansa" de forma mai complexa.
ca si simplitate - relativ apropiate
Figura 2

14

Fig. 2. Claritate, simplitate, siguranta; flux de forte, divizarea sarcinilor (dupa P&B)
2a) - Montaj cu rulmenti radial-axial in doua... aplicat arborilor lungi supusi unui regim termic
variabil (cu deformatii termice axiale).
Rulmentul din stanga preia determinat forta radiala si
forta axiala in ambele sensuri. Rulmentul din dreapta
preia forta radiala insa nu poate prelua forta axiala
datorita celor doua spatii (degajari) stanga-drapta din
carcasa.
Dezavantaj: siguranta montajului este afectata
deoarece rulmentul din stanga preia in totalitate forta
axiala, rezultand o dezechilibrare a incarcarii totale a
celor doi rulmenti.
2b) - Elimina dezavantajul anterior, forta axiala fiind
preluata intr-un sens de un rulment si-n celalat sens
de celalalt rulment. Solutia se aplica arborilor scurti
sau fara dilatari termice. Sarcina axiala este divizata
pe cei doi rulmenti pe cele doua sensuri de
transmitere.
2c) Solutie optimizata aplicata arborilor lungi cu dilatari termice care imbunatateste solutia :
forta axiala se transmite de la dreapta la stanga prin intermediul unui pachet de doua arcuridisc montate intre rulmentul din stanga si capacul din stanga solidar cu carcasa. Astfel este
permisa simultan transmiterea fortei axiale si alegerea termica a arborelui.
Figura 3

Fig. 3.
Claritate, simplitate, siguranta; flux de
forte, divizarea sarcinilor (dupa P&B)

Figura 3a) - Centrare radial-axiala a unei roti pe un capat de arbore

15

In stanga - Capat de arbore tronconic care direct nu permite cu certitudine realizarea

simultana a centrarii radiale (prin suprafata tronconica) si axiale (in suprafata plana-frontala).
In mijloc - Eliminarea acestei ambiguitati se poate realiza prin eliminarea umarului, caz in
care suprafata tronconica realizeaza simultan centrarea radiala si pozitionarea axiala.
In dreapta - utilizeaza divizarea sarcinilor: centrarea radiala se realizeaza pe suprafata
cilindrica si cea axiala pe suprafata plana frontala, rezultand doua centrari independente
(radiala si axiala).
Figura 3b) - avem un ajutaj in doua puncte
In stanga - solutia este neclara din cauza centrarii simultane in ambele puncte.
In dreapta - permite centrarea celor doua piese, contactul dintre ele fiind realizat mai intai in
punct indepartat si ulterior l2<l1 in punctul apropiat
Figura 3c) - asamblare arbore cu element tip agrafa. Agrafa are dublu scop: de centrare
arbore si respectiv de asigurare a asamblarii.
In stanga - este neclara deoarece centrarea si asigurarea se realizeaza simultan
In dreapta - se aplica divizarea sarcinilor, mai intai are loc centrarea si ulterior asigurarea
asamblarii
Figura 4 Simplitate

Fig. 4. Claritate, simplitate (dupa P&B) 1. Arhitectura integrala 2,3,4. Arhitecturi modulare
1) Varianta integrala care contine suprafete cilindrice, o suprafata tronconica si alezaj (gauri).
Solutia este complexa datorita coplexitatii formei pistonului si nu este clara realizarea gaurilor
pe suprafata tronconica.
16

2) Elimina neclaritatea anterioara obtinand un

piston format din 6 componente asamblate
3) Este mai simpla decat 2) eliminand
suprafata tronconica
4) Este o barianta simplificata a fig.3) reunind
cate doua elemente cilindrice interioare de
diametre diferite intr-un singur cilindru interior
de diametru constant.
Figura 6 Siguranta

Fig. 6.
Sigurana
(dupa P&B)

Recipient care are fixat pe capac un pahar cu ajutorul unei asamblari filetate.
In cazul distrugerii asamblarii filetate, paharul si eventual elemente ale asamblarii filetate vor
ajunge in recipient - rezulta o solutie nesigura
Varianta 2 elimina aceasta deficienta paharul fiind retinut in degajarea din corpul
recipientului.
Varianta 3 mentine siguranta din varianta 2 dar simplifica acesta varianta prin simplificarea
formei recipientului asa cum era initial prin introducerea unei saibe de retentie fixata in corpul
recipientului
Figura 10

17

Asamblare filetata surub-piulita

a) in cazul piulitei monobloc (clasica) forta se preia aproximativ complet pe primele 5 spire cu
incarcare dezechilibrata in care prima spira preia aproximativ 35% din forta iar ultima sub
10%. Armonizarea incarcarii spirelor se poate realiza prin elasticizarea piulitei in zona
primelor spire care astfel se vor descarca (datorita deformarii elastice) si redistribuita
incarcarii pe celelalte spire (intre 10-15%) pe fiecare spira.
Figura 13
Fig. 13.
Egalizarea deformaiilor torsionale prin reconfigurare (dupa P&B)
Un arbore supus deformarilor torsionale care transmite momentul de torsiune de la o roata
dintata, montata pe arbore, catre cele doua capete ale arborelui.
a) realizeaza deformatii torsionale inegale la capete deoarece roata este montata la distanta
l1=l2 , fig.b) sau prin redimensionarea diametrelor celor doua tronsoane

18

Figura 15

Un reductor cilindric intr-o treapta

in care arborele de iesire are
rigiditate mare la incovoiere
(deformatii mici) si rigiditate mica
(redusa) la torsiune. Aceste
cerinte
se
realizeaza
prin
divizarea sarcinilor: arborele de
iesire este format prin asamblarea
unui arbore tubular (cu rigiditate
mare) si cu un arbore interior de
diametru redus si lungime mare
care poate realiza deformatii
torsionale mari.

Figura 17 Reductor planetar cu roata centrala b cu dantura in V

Fig. 17. Simplitate, claritate; Divizarea sarcinilor, autoechilibrarea fortelor centrifuge

1- autoechilibrarea fortelor axiale distribuite
2- autoechilibrarea fortelor centrifuge prin dispunerea echiunghiulara a trei perechi de sateliti
19

3- divizarea sarcinilor prin distribuirea momentului de la

intrare catre iesire prin cele trei ramuri ale satelitilor
Figura 19
Fig. 19. Auto-ajutorarea prin auto-reglare

Recipient sub presiune inchis ermetic prin intermediul unui capac infiletat prevazut cu o
nervura frontala profilata (5)
Nervura este deformata elestic pentru asigurarea contactului cu corpul recipientului si implicit
etanseitatea corp capac cu ajutorul unui piston (1)
In cazul cresterii presiunii in interiorul recipientului creste efectul de etanseitate, deci solutia
realizeaza autoajutorarea prin autoreglare

Design Constructiv

a) Detaliai noiunile: design de configurare, regula de baz Simplitate, principiul

transmiterii forelor.

b) Designul de configurare pentru o poart automatizat cu actuator liniar:

stabilii fora necesar a actuatorului cunoscnd cerinele:

Dj = 90

Evitarea blocrii g 30.

Timp nchidere/deschidere Dt 1min.

Viteza max. vnt V = 12 m/s.

Dimensiuni poart LxH = 3m x 2m

Exemplu de Partial nr. 2

I. Sa se precizeze principalele etape ale designului constructiv al unui produs si sa se
exemplifice designul de configurare al unei componente tipizate (actuator electric liniar/
amplificator de turatie/ reductor de turatie) dintr-un produs dat:
1) stabilirea, pe baza unor cerinte adecvate, a fortei/momentului max;
20

2) identificarea pe baza fortei/momentului max. a min. 2 solutii care rezolva cerintele si

decelarea solutiei optime pe baza unor criterii de evaluare adecvate (eval. grosiera).
II. Sa se descrie:
1) o regul de baza (Claritate, Simplitate, Siguran), cu 5 exemple de aplicare
2) un principiu utilizat in designul de configurare (Transmiterea forei, Divizarea sarcinilor,
Auto-ajutorarea, Stabilitate i Bi-stabilitate);
3) sa se expliciteze aplicarea acestora n cazul desenului alturat.

21