TEMĂ DE PROIECTARE

Să se proiecteze microhidroagregatul cu dublu flux având următoarele

caracteristici:

- Debit volumic Q = 0,45 m3/s

- Căderea turbinei HT = 8 m

CALCULUL HIDRAULIC AL TURBINEI

2.1. Dimensiuni principale

- calculul puterii hidraulice
Iniţial se calculează turaţia specifică în funcţie de numărul perechilor de poli:

50x60
n= [rot/min] (1)
nr. poli

Alegerea numărului perechilor de poli se face conform tabelului nr. 1

Tabel nr. 1

pp 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
n 3000 1500 1000 750 600 500 428 375 333,33 300
ns 1382,13 691,08 460,72 345,54 276,43 230,36 197,45 172,77 153,,57 138,22

Înlocuind în (1) se obţine ns conform tabelului nr. 1

Pu
ns = n (2)
4 5
Ht

unde Pu = putere utilă [kW]

Pu = ρgQHtηt [kW]

Se estimează ηt – randamentul turbinei, ca fiind 0,8.

Efectuând înlocuirile, se obţine
 Pu ≈ 28,25 kW

Înlocuind în (2) rezultă valorile:

ns1 = 1382,15
ns2 = 691,08
ns3 = 460,72
ns4 = 345,54
ns5 = 276,43
ns6 = 230,36
ns7 = 197,45
ns8 = 172,77
ns9 = 153,57
ns10= 138,22

Se acceptă n = 300 [rot/min]

ns = 138

Se determină diametrul turbinei pentru turaţia dublu unitară optimă, conform `1`utilizând
formula

D1 = 40 H t [m]
n

Efectuând înlocuirea, rezultă:

D1 = 0,377 m

Randamentul turbinei se calculează cu expresia:

ηt = 0,887 - D1 x 0,717
Ht

În urma înlocuirilor numerice, randamentul turbinei va fi:

ηt = 0,8

2.2. Calculul rotorului

În cazul turbinei hidraulice cu dublu flux, de tip Banki; se admite raportul diametrelor:

D 2 = 0,66
D1
 Efectuând calculele, se obţine:

D2 = 0,248 m.

Lăţimea rotorului br se determină din ecuaţia:

Q
br = + 0,02 [m],
k k v1 2 g H t D1

în care se aleg următoarele valori pentru constantele k şi kv1:

k = 0,2
kv1 = 0,97

După efectuarea calculelor se obţine:

br = 0,491 m

Se verifică condiţia:

0,5 < br < 3D1 [m]

adică:

0,5 < 0,491 < 1,131 m

Condiţia fiind îndeplinită, se acceptă:

br = 0,491 m

De asemenea pentru discul de capăt rotoric se admite:

h = 4 mm = 0,004 m.
Numărul de palete ale rotorului este de z1 = 32
Grosimea paletelor rotorice se acceptă δ = 0,002 m
Unghiurile paletelor rotorice optime sunt conform `1`:

β1 = 150° şi β2 = 90°.

Forma paletelor rotorice este de arc de cerc, cu raza

ρ1 = 0,163 D1 [m]

Înlocuind se obţine:

ρ1 = 0,061 m
 Paletele au centrele acestor arcuri de cerc pe cercul de rază ρ, unde ρ se calculează cu
expresia:

ρ = 0,736 D1 [m]
2

adică, efectuând calculele:

ρ = 0,138 m

Pasul se calculează cu formula:

ρ
t = 2π [m]
z1

În urma înlocuirilor numerice se obţine:

t = 0,027 m

Se proiectează aparatul director, împreună cu camera de conducere, sub forma unui ajutaj
de secţiune transversală dreptunghiulară.
Lăţimea acestui ajutaj se determină cu relaţia:

baj = br – 0,02 [m]

adică:

baj = 0,471 m.

Se adoptă ca soluţie constructivă a pereţilor interior şi exterior ai ajutajului profile în

evolventă şi se acceptă valorile:

k = 0.2,
α = 15°
δB = 42°,

de unde se obţine:

s0 = 0,0754 m.

Astfel, se determină raza cercului generator al evolventei, calculată cu formula:

Ρe = D1 sinα0 [m].
2
 Prin înlocuire numerică rezultă: ρe = 0,051m.
Poziţia ajutajului pe periferia rotorului se acceptă ca fiind:

λ = 15°.

Poziţia axei rotorului turbinei, ţinând cont de amenajare (variabilitatea nivelului apei în
aval de turbina hidraulică) se calculează cu relaţia:

Hav = D1 + 0,5 [m].

2

Se obţine valoarea:

Hav = 0,688 m.

Dimensionarea arborelui turbinei se face cu relaţia:

16 M t
d= 3 [m], unde:
πσa

Mt – momentul de torsiune [Nm], calculat cu formula:

2πn
Mt = P s , iar ω= = 31,4 rot/min
ω 60

şi rezultă Mt = 899,77 Nm.

Se admite σa = 200 daN/cm2 corespunzător OLC 60.
În urma înlocuirilor se obţine:

d = 0,06 m.

2.3. Pierderi de sarcină

Căderea brută pe rotor va fi formată din suma căderilor corespunzătoare celor două treceri
ale apei prin rotor:

Hr brut = H12 + H34.

Astfel, pentru prima trecere, căderea brută va fi:

[ ρ 1 α 1 v12
] – [ z + ρρg + α2 gv ],
2
2 2
H12 = z1 + + 2
2
ρg 2g

în care putem considera, cu bună aproximaţie:

 z1 ≈ z2
α1 ≈ α2 = 1,
şi, în plus, p1 = p2 = pat.
Se mai cunoaşte viteza de intrare în rotor:

v1 = kv1 2 g H t ,
kv1 = 0,97,
g = 0,81 m/s2,
Ht = 8 m.

Se obţine:

2 2
−
H12 = v1 v 2 [m].
2g

În urma efectuării calculelor rezultă:

H12 = 7,516 m.

De asemenea, pentru cea de-a doua trecere prin rotor se aplică relaţia pentru calculul
căderii:

[
H34 = z3 +
ρ 3 α 3 v32
ρg
+
2g
]–[ z4 +
ρg
+
2g
]
ρ 4 α 4 v24
,

în care:
z3 ≈ z4
α3 ≈ α4 = 1,
p1 = p2 = pat.

Rezultă:

2 2
−
H34 = v 3 v 4 [m],
2g

adică:

H34 = 0,151 m.

Căderea brută pe rotor va fi:

Hr brut = H12 + H34,

rezultă:
 Hr brut = 7,667 m

CAP. 3.

GEOMETRIA ŞI CINEMATICA PALETELOR

 3.1. Mărimi geometrice şi cinematice

Fig. 6.

Prin aplicarea ecuaţiei fundamentale a turbinei Banki:

γQ
L= µ 12ω1cos(π-β1),
g
şi prin rezolvarea ecuaţiilor trigonometrice corespunzătoare punctelor de intrare 1 – 3, respectiv
de ieşire 2 – 4, rezultă următoarele valori cinematice şi unghiulare:
 v w

α β
u

πn D1
u1 = wr1 = m/s
30 2
u1 = 5,92 m/s
v1 = 12,82 m/s
− cos
w1 = u1 v1 α 1 , w1 = 7,40 m/s
cos β 1
α1 = 16°
β1 = 150°
πn D 2
u2 = wr2 = m/s
30 2
u2 = 3,893 m/s
v2 = u 22 + ω 22
v2 = 6,828 m/s

r 1 sin β 1
w2 = w1
r 2 sin β 2
w2 = 5,60 m/s
α2 = 55°
β2 = 90°
u3 = u2
u3 = 3,893 m/s
v3 = v2
v3 = 6,828 m/s
w3 = w2
w3 = 5,60 m/s
α3 = α2
α3 = 55°
β3 = π – β2
β3 = 90°
u4 = u1
v4 = u 24 + w24 − 2 u 4 w4 cos β 4
v4 = 3,73 m/s
w4 = w1
w4 = 7,40 m/s
+ −
α4 = arccos u 4 v 4 w4
2 u 4 v4
 α4 = 97°
β4 = π – β1
β4 = 30°

3.2. Construcţia rotorului şi ale paletelor

Din documentaţia de specialitate se aplică următoarele relaţii de calcul.

r1 = D1 [m]
2
r1 = 0,188 m
r2 = D 2 [m]
2
r2 = 0,124 m
d = 0,06 m
D’ = 0,684 D1 [m]
D’ = 0,257 m
D” = 0,586D1 [m]
D” = 0,221 m
r = 0,078D1 [m]
r = 0,029 m
R = 0,236 D1 [m]
R = 0,088 m
ρs = 0,061 m
t1 = 0,027 m
2π ρ s
t2 = [m]
z
t2 = 0,017 m

q = 0,66 D1 cos α2
2
q = 0,0748
 Fig. 7.

δ1 = q - S i - r2
2
δ1 = 0,0092

Fig. 8.
d
δ2 = r2 + S i - q -
2 2
δ2 = 0,0139
 S i = v1 S 0 = 0,117 m
2 2 v2
p = r1 – r2 = 0,064 m
γ cos β 1
tg =
2 sin β 1 + r 2
r1
γ
tg = 0,517
2
γ = 55°
s1 = 0,036sinβ1
s1 = - 0,025
s2 = 0,024sinβ2 = 0,021
φ = 2α2 = 32°
S0 = kD1
S0 = 0,075.
 CAP. 4.

CALCULUL TRASEULUI HIDRAULIC

PRIN TURBINĂ
Determinarea diametrului statorului se face cu relaţia:

D0 = 1,04D1 [m]

Efectuând înlocuirile, se obţine:

D = 0,392 m

Determinarea punctului de atac A se realizează prin aplicarea formulei:

π
ls = ρsγ = ρsγ [m]
180
în care:

γ = unghiul la centru corespunzător paletei.

Pentru α = 16°, se obţine:

ls = 0,078 m

Viteza medie wm în punctul de atac va fi:

+
wm = w1 w2 [m/s]
2
wm = 6,5 m/s

Timpul necesar parcurgerii:

T = l s [s]
wm
T = 0,012 s

Determinarea traiectoriei S:

S = u1T
S = 0,071 s
S = r1γ1
π
S = 0,3 γ1
360
γ1 = 27,14 rad
S0 = 0,003γ

Se obţine valoarea unghiului γ = 75°