Proiect P4_Caracteristici turbina.

Componenta amenajare

Funcție de parametrii energetici calculați, vom alege tipul de turbină hidraulică.

Căderea netă Hnet [m]

Debitul instalat Qinst [m3/s]
Puteri utilă Pu [kW]
Energia estimată E [kWh]
Natura apei turbinate
Altitudinea de instalare [mdMN]
Numărul de agregate nt

Turbina aleasă este tip ............

După alegerea tipului de turbină, vom adresa cereri de ofertă tehnico-economice
către producătorii consacrați de astfel de echipamente.

Stabilirea numărului de hidroagregate

Numărul de agregate se alege funcție de parametrii energetici calculați Qinst,
Hu, Pu.
Pentru flexibilitatea sistemului, este recomandat în cazul MHC-urilor împărțirea
puterii pe un număr nt de agregate (două sau mai multe agregate).
nt = 2
Ca și recomandare, puterea pe agregat să nu depășească cumult valoarea de 1
MW.

Astfel pentru o putere utilă Pu = 2,5 MW, o vom împărți pe două agregate,
rezultînd o putere utilă pe agregat Ptu
Pu
Ptu = [ MW ]
nt

Astfel se împarte și debitul instalat, rezultând un debit instalat / agregat, Qtins

astfel:
Qinst m3
Qt inst = [ ]
nt s

2.3.3 Predimensionarea rotoarelor de turbină

Predimensionarea rotoarelor de turbină este necesară pentru calculul unor

parametrii a diverselor componente ale amenajării. Pentru calculul diametrelor
1
diferitelor tipuri de turbine vom recurge la o metodă simplificată, bazată pe
parametrul A, pe baza ecuației Euler și a laturilor și sinusurilor unghiurilor din
triunghiul vitezelor.

2.3.3.1 Stabilirea turației turbinei

Stabilirea turației turbinei, conform graficului din fig. 10, funcție de căderea
utilă Hu și turația specifică ns.

Fig. 10 Domeniile de turație ale turbinelor hidraulice

Pentru o cădere Hu = ........ m, turația turbinei va fi ns = ........

Cu ajutorul acesteia vom determina turația reală a turbinei n
3
H u4 rot
n=n s ∙ [ ]
3,65 ∙ √ Q tins min

2.3.3.2 Predimensionarea rotorului Francis

Diametrul exterior D1 al turbinei Francis este:

A 60
D 1= ∙ ∙ √ 2 g H u [m]
√ 2 πn
2
 A
Unde: =… – parametru care se alege din tabelul 7.
√2

Tabelul 7. Valorile parametrului A/ √ 2 pentru turbina Francis.

Lățimea secțiunii de intrare b1:

Qtins
b 1= [m]
K1 ∙ π ∙ D1√2 g Hu

unde:
K1 = 0.18 ÷ 0.28, functie de valorile lui n s = 100 ÷ 400 (interpolare
lineară).

Diametrul rotorului la iesire De:

4 Q tins
De =
√ K 2∙ π ∙ √2 g Hu
[m]

unde:
K2 = 0.13 ÷ 0.32, funcție de valorile lui n s = 100 ÷ 400 (interpolare
lineară).

Numărul de palete Z se alege funcție de diametrul D1 și variază între 12 și 18.

2.3.3.3 Predimensionarea rotorului Kaplan

Diametrul exterior D1 al turbinei Kaplan este:

A 60
D 1= ∙ ∙ √ 2 g H u [m]
√ 2 πn
A
Unde: =¿ – parametru care se alege din tabelul 8.
√2

3
 Tabelul 8. Valorile parametrului A/ √ 2 pentru turbina Kaplan.

Lățimea secțiunii de intrare b1:

Q tins
b 1= [m]
K1 ∙ π ∙ D1√2 g Hu

unde:
K1 = 0.13 ÷ 0.40, functie de valorile lui n s = 300 ÷ 800 (interpolare
lineară).

Diametrul butucului d, se calculează cu relația:

d= K 3 ∙ D 1 [m]

unde:
K3 = 0.30 ÷ 0.44, funcție de valorile lui n s = 300 ÷ 800 (interpolare
lineară).

Numărul de palete rotorice Z se alege funcție de turația specifică ns :

2.3.3.4 Predimensionarea rotorului Deriaz

Diametrul exterior D al turbinei Deriaz este:

1
2
Qtins
D=
( 128.7
n s
)H
+ 0.663 ∙ 1
4
u
[m]

4
 Diametrul butucului:

d=0.84 ∙ D

Lățimea secțiunii de intrare:

B=0. 12 ∙ D
Unghiul θ crește cu ns:

2 θ=56 ° −86 °

2.3.3.5 Predimensionarea rotorului Pelton

Diametrul D1 al cercului ce unește mijlocul paletelor rotorice ale turbinei Pelton

poate fi calculat cu relația:

A 60
D 1= ∙ ∙ √2 g H u
√ 2 πn

Unde: A/ √ 2=0,46

Mărimea cupelor este în

funcție de diametrul jetului :
Diametrul jetului d0:
Q tins
d 0=2
√ v0
[m]

Viteza jetului:

v 0=0.98 √ 2 gH [m/s ]

b=h=( 2.8−3.2 ) d 0
t=0.8 d 0

5
 3. Stabilirea componenței microamenajării

Fig. 9 Componența unei microamenajări

Schema de principiu a unei microhidroamenajări este prezentată în figura de mai

sus și se compune din următoarele elemente componente:
 pragul de captare;
 aducțiune;
 clădirea propriuzisă a centralei;
 bazinul de debușare și canalul de fugă.

3.1 Pragul de captare (fig. 9, 10) - este o cunstrucție realizată în albia minoră
a cursului de apă, alcătuită în general dintr-un prag deversant 1 sau stăvilar
pentru ridicarea nivelului apei amonte de acesta, priza de apă 2 prevăzută cu
grătare pentru reținerea plutitorilor, bazin deznisipator 4 pentru decantarea
aluviunilori și camera de încărcare, din care pleacă conducta de aducțiune 5.

6
 a

b
Fig. 10 Prag de captare: a) vedere din amonte, b) vedere din aval.

7
 Fig. 11 Componența unui prag de captare

Majoritatea pragurilor de captare trebuie să aibă în componență și o scară

de pești 3, care realizează conexiunea hidraulică între amonte și aval și care
permite migrația peștilor în susul râului.

În cazul microhidrocentralelor de obicei nu este fezabilă, din punct de vedere

economic, crearea unor lacuri de acumulare. În situația este posibilă stocarea
unor volume mici de apă, acestea sunt reţinute într-un bazin compensator creat
la priză sau lateral aducţiunii.

3.1.1 Pragul deversor

Pragul deversor (fig.12) se dimensionează funcție de clasa de importanță a
amenajării, luându-se în considerare debitul maxim corespunzător aasigurării de
calcul. În prezentul proiect, dimensionarea pragului deversor se va realiza la
valoarea debitului maxim cu asigurare de 1%, Qmax = ..... m3/s.

Calculul albiei în regim natural:

Lățimea albiei B = ..... m
Adâncimea albiei Ham = .... m
Panta fundului râului pe sectorul amonte de deversor (in dreptul curbei Cn):
∆ H H n−1 −H n
i= =
∆ L L n−Ln−1

8
Exemplu: panta amonte de curba C3 este:

H C 2−H C 3 10,13
i= = =0,163
LC 3−LC 2 61,88

Debitul tranzitat este:

Q=S ∙ C √ R∙ i[m3 /s]

unde:
S=BHam = ....... [m2] – aria secțiunii de curgere;
C – coeficientul lui Chezy;
1
C= R1 /6
n

n = 0,20 – 0,45 - coeficientul de rugozitate al albiei

R – raza hidraulică (pentru canal cu secțiune dreptunghiulară)
S B H am
R= =
Pu B+ 2 H am

Pu = B+2Ham – perimetrul udat al albiei (pentru sectiune dreptunghiulara)