Cap 1 .

Importanta ungerii

 Ungerea corectă este esențială pentru funcționarea cu succes a motorului. Sistemul de lubrifiere
al unui motor modern îndeplinește trei scopuri principale:

- lubrifiază suprafețele pentru a minimiza pierderile de frecare.

- acesta răcește piesele interne ale motorului care nu pot fi răcite direct de sistemul de răcire cu
apa.

- curăță motorul prin îndepărtarea particulelor de uzură.

 În plus, lubrifiantul însuși îndeplinește alte funcții:

- amortizează rulmenții motorului de șocurile de ardere a cilindrilor;

- neutralizează elementele corozive create în timpul arderii;

- etanșează suprafețele metalice ale motorului de rugină.

Cap 2. Rezistenta la inaintare

Pentru calculul rezistenței la înaintare s-a folosit programul Delftship. Pentru viteza de 18 Nd s-a
obținut o forță de rezistență de 1287.4 kN și o putere de remorcre de 11921 kW

randamentul propulsorului: ηp ≈ 65 %; - randamentul transmisiilor mecanice/linia de arbori: ηla ≈ 98

La nivelul maşinii termice de propulsie se ia în calcul şi o rezervă de putere de 10%

pentru a acoperi necesarul de putere la funcţionarea în suprasarcină, pentru a evita
suprasolicitarea maşinii termice.
Cap 3. Instalatii de ungere cu carter uscat (uleiul este colectat într-un rezervor de
circulatie amplasat, de regula, sub carterul motorului)
 Din rezervorul de serviciu (2) uleiul este aspirat prin unul dintre cele două filtre (3), cu
ajutorul pompelor (4), refulat prin schimbătorul de căldura (5),prin filtrul principal (6),
rezervorul de nivel (8), prin unul dintre cele două filtre fine (9) si filtrul magnetic (10) si astfel
ajunge în colectorul (11).
Prin acest colector uleiul ajunge la fiecare palier al AC; dupa ungerea palierului , prin
orificiile executate in AC uleiul ajunge la lagărul de bielă.
În vederea eliminarii impuritatilor si a apei din ulei s-a prevazut grupul de separatoare
(12) si filtrul termochimic (7).
Ueiul este introdus în sistem prin priza de punte prevăzuta cu filtru grosier (13) si este
păstrat in rezervorul (14).
Pentru colectarea uleiului impurificat sau uzat s-a prevăzut rezervorul (16).
Instalatia este prevăzută cu monovacuumetre (17), manometre (18) si termometre (19).
 1.Pompele cu roti dintate
Sunt cele mai întalnite în sistemul de ungere.Acestea fac parte din categoria pompelor
volumice rotative,la care mişcarea de rotaţie a arborelui conducator (cuplat la o sursa de energie
exterioara ) va fi transmisă arborelui condus.
2.Pompele cu surub
Fac parte din categoria pompelor volumice cu mişcare de rotaţie . Pomparea se va
produce datorită variaţiei volumice care are loc în timpul unei roații complete a șurubului
pompei.
Principalele lor avantaje, în comparaţie cu pompele cu roţi dinţate sunt: debite şi
randamente mai mari, nivelul de zgomot şi vibraţii mult mai redus.
3. Seaparatoare de ulei
Prin separare se elimină apa şi impurităţile cu dimensiuni ce depăşesc 0.0030.005 mm
În funcţie de cantitatea de ulei ce trebuie separată la navă, se montează unul sau două
separatoare, astfel încât separarea să dureze maxim 13 ore.
4.Schimbatorul de caldura
Răcitoarele de ulei sunt schimbătoare de căldură de suprafaţă care are ca rol racirea
uleiului din circuitul închis al motoarelor termice.
-cu ţevi, la care apa trece prin ţevi, iar uleiul printre ţevi;
-cu placi
5. Filtrele
La fel ca cele de combustibil, pot fi:
 grosiere, care se montează la prizele de introducere a uleiului în sistem, înainte de
pompa de transfer şi sunt de regulă cu curăţire manuală
 fine, care se montează în circuitul de ungere după răcitoarele de ulei (sunt retinute
corpuri straine cu dimensiuni mai mici de 0.01mm sim ai mult)
În succesiune cu filtrul fin se va monta si un filtru meganetic care va retine corpurile
metalice mai mici de 0.01mm.
 Cap 4. Calculul termic si bilantul
 consumul specific efectiv de combustibil:
ci
ce= =¿ 0,22407 kg/kWh , unde
ηm
ci-consumul specific indicat
ηm −randamentul mecanic−datele initiale−0.89
 randamentul efectiv:
ηe =ηm ⋅ pi =¿0,37992
pi− presiunea medie indicata
 Puterea efectivă

Li⋅i⋅n⋅ηm⋅ϕ r
Pe= =
30000 τ 34230 kW
i-nr de cilindrii
n-turatia nominala
τ-numarul de timpi (2)
- Puterea calorifică inferioaraă -Qi
- Energia termica rezultata in urma arderii combustibilului -Qintr
- Din acest debit de caldură, se transformă în lucru mecanic util fracțiunea – Q u
- termperaturii medii a gazelor evacuate- Tev
- fluxul rezidual de caldura - Qrez
Uleiul de ungere fiind răcit cu apa de mare, se determină separat și debitul de energie termică
evacuată pe aceasta cale
In concluzie pentru a ajunge la valorile uzuale ale bilanțului termic am ales Q p ulei=600 m3/h. Cu
ajutorul calculului bilantului termic am aflat debitele pompelor ,care ne vor ajuta mai tarziu in
calculul pompei principale dar si a schimbatorului de caldura.

 Calculul debitului pompei de circulație ulei

Debitul de căldura înmagazinat în uleiul de ungere este dat de relația :
3600 a pr Pe ( 1−nm ) 6
Q= =4,25∗10 kj/kg
nm
Unde:
 - Pe este puterea efectivă a motorului
- n m-randamentul mecanic al motorului [0.80÷0.92]
- a pr-debitul relativ de caldura preluat de ulei [0.4÷0.45]

Debitul pompei de ungere se scrie sub forma :

Q 3
Q p=C 1 =533,50 m / h
ρu Cu (T 2 u−T 1 u)
Unde:
- C 1=( 1.5÷ 3 ) % -coeficientul de majorare a debitului pentru evitarea posibilitații de
reducere a acestuia datorita uzurii pompei;
3
- ρu ≅ ( 830 ÷ 850 ) kg /m -densitatea uleiului;
- C u=( 1.7 ÷ 2.1 ) Kj /kgK -căldura specifică a uleiului;
- T 2u -temperatura de iesire a uleiului de ungere din motor;
- T 1u -temperatura de intrare a uleiului in motor , astfel T 2u −T 1 u=(5 ÷ 15).

 Calculul capacitații tancurilor de ulei

Qp 533 3
V TK ∘=C1 C2 =1.45 ∙ 1.06 ∙ =81,922 m
nr 10
Unde:
- C1=1.4÷1.5 -coeficient ce ține seamă de reducerea volumului util , prin depunerea
de impuritați pe pereții tancului;
- C2=1.05÷1.07 -coeficient ce ține seama de reucerea volumului util,datorita
apariției zonei de spumare la suprafața liberă a tancului,datorită sedimentarii
impuritaților de ulei;
- Nr -numărul de recirculari ale uleiului într-o oră ( 4÷15 pentru motoarele lente)
 Alegerea filtrelor de ulei

Filtrele fine dinaintea pompei de circulatțe ulei trebuie să permită transvazarea unui debit
mai mare decat cel al pompei de circulație:
3
Q f =( 1.1 ÷1.15 ) Q p=1.124 ∙ 533=599,092m /h
  Calculul pompei principale
Pentru proiectarea preliminară a pompei centrifuge pentru circuitul de răcire cu ulei se
folosesc următoarele date ințiale :
3
m
 Debitul Q = 600
h

 Sarcina H = 30 [m]
Q 3
Qs = =0,166 m /s
3600
rot
 Turația pompei n = 2800
min

Se calculează turația specifică ns si turatia caracteristică nq a pompei. Vom avea densitatea

petrolului ρ=900 kg /m3.

n q=n ∙
√ Qs =89,055
3
4
H

n s=n q ∙
√ ρ
102
=264,53

Se estimeaza randamentul pompei η=0.71si coeficientul de presiune Ѱ :

2
Ѱ=5 =0,816
√n q
Pentru a calcula diamentrul exterior al rotorului pompei D 2 se determina energia specifică
Y ce trebuie dezvoltata de pompa:

Y =g ∙ H=9,81∙ 30=294,3 J / Kg

D 2=
60000
√2 ∙Y

3.14 ∙ n
Ѱ
=183,282 mm ≅ 185 mm
 Determinarea puterii de acționare a motorului:
ρ ∙Q s ∙ Y
P= =61,92 Kw
η ∙1000

Determinarea momentului de torsiune rezistent la axul pompei:

3.14 ∙ n
ω= =293,06 rad /s
30

1000 ∙ P
Mt= =221,79 N /m
ω
Am calculate in continuare :

d-diamentrul axului

db-diamentrul butuclui

ηV −calculul randamentului volumic

Qc-debitul de calcul

Ca- viteza axială de intrare a uleiului în rotor

D1- diametrul gurii de aspiratie a rotorului

 Calculul unui schimbător de căldură cu plăci

Vom avea urmatoarele date tehnice:
Sarcina tehnica:
34000
Q=11 ⋅ =3740 Kw
100
Agentul termic primar:
t p 1=52℃
t s 1=45℃
3
ρ 1=920 kg/m

Agentul termic secundar:

t p 2=36 ℃
t s 2=40℃
 3
ρ2=1000 kg /m
Randamentul termic:
η=99.7 %
Căldura specifica masică:
c p 1=4.186 kj/ kgK
c p 2=4.186 kj/ kgK

Se umăreste determinarea coeficientului global de transfer de căldură și al numărului real

de plăci:
∆ T m=t s 1−t p 2=9℃
∆ T M =t p 1 −t s 2=12℃
Diferența de temperatura medie logaritimică pentru circulația în contra curent se
calculeaza cu relația:
∆ t M −∆ t m
∆ t ml= =10.42℃
∆ tM
ln
∆ tm
Am aflat debitele agentului primar și secundar din calculul bilanțului termic :
3
m
G1=600 =166 kg/ s
h
m3
G2=1000 =277 kg/ s
h

Se calculează suprafața de schimb de căldura:

-se alege k=5000 W/m2K
Q ⋅ 1000 2
S p 0= =71,78 m
k ⋅ ∆t ml
-suprafața de schimb de căldură:
s=0.85 m2
Determinarea numărului de plăci:
Sp0
N p= +2=86,45 buc ≅ 87 buc
s
Numărul de canale pe circuit va fi :
N p −1
n= =43 circuite
2