2.7.

Calculul rezistenţei la înaintare şi a puterii de remorcare prin metode computerizate

Pentru acest calcul s-a folosit programul Delftship.

Metoda este o compilaţie între metoda analitică, metoda experimentării pe model în bazinele de
încercări şi tehnica de calcul din ce în ce mai performantă. Programele disponibile acoperă o largă plajă
de posibile aplicaţii, de la estimări preliminare rapide la determinarea mărimilor necesare prin calculul
spectrului hidrodinamic şi evidenţierea liniilor de curent în jurul carenei navei. 1

Figura 2.4.Corpul navei

[Delftship]

1
Programul specializat de calcul Delftship
Figura 2.5.Valori rezistență și putere de propulsie
[Delftship]
 Figura 2.6.Grafic rezistență la înaintare
[Delftship]

Figura 2.7. Grafic putere remorcare

[Delftship]

În functie de valoarea rezistenței la înaintare totale, astfel obținută, tinandu-se cont de

randamentul propulsiei s-a determinat apoi puterea indicata a masinii principale necesara
asigurarii vitezei navei de 18 Nd impusa prin tema de proiectare.
Se va opta pentru un motor în patru timpi aşa ca va fi nevoie de reductor.
Se determină următoarele valori:
 puterea necesară la nivelul propulsorului:
Pr 11921
P p= = =19868,3 [ kW ] (2.1)
ηp 0,6
 puterea necesară la nivelul liniilor axiale:
P p 19868,3
Pla = = =20482 [ kW ] (2.2)
ηla 0,97
 puterea necesară la flanșa motorului:
 Pla 20482
Pef = = =21790 [ kW ] (2.3)
ηef 0,94

La nivelul maşinii termice de propulsie se ia în calcul şi o rezervă de putere de 10% pentru a

acoperi necesarul de putere la funcţionarea în suprasarcină, pentru a evita suprasolicitarea maşinii
termice.
Din cele de mai sus, rezultă:
Pnec =Pef + Pef ⸱ 0,1=23969 [ kW ] (2.4)2

2.8.Concluzii

Pentru calculul rezistenței la înaintare s-a folosit programul Delftship. Pentru viteza de 18 Nd s-a
obținut o forță de rezistență de 1287.4 kN și o putere de remorcre de 11921 kW. Pe baza acestor calcule
se va alege motorul de propulsie optim pentru deplasarea navei la viteza dorită.3

2
Resistance reduction technology research of high speed ships based on a new type of bow appendage, Zhihua Liu,
Wentao Liu, Qian Chen, Feiyang Luo, Shuo Zhai, Ocean EngineeringVolume 20615 June 2020Article 107246
3
Numerical study on the hydrodynamic drag force of a container ship model, 2019
 Capitolul IV
Calculul termic și studiul privind bilanțul energetic al motorului
principal

4.1. Alegerea parametrilor inițiali de calcul

Prin calculul termic al motoarelor diesel navale se urmăreşte determinarea mărimilor de

stare ale fluidului motor în evoluţia sa în cadrul ciclului de funcţionare. Cu ajutorul acestor
mărimi se poate trasa diagrama indicată a ciclului de funcţionare, pe baza căreia se pot determina
principalele mărimi caracteristice ale unui motor: parametrii indicaţi şi efectivi, principalele
dimensiuni constructive, puterea şi economicitatea motorului, precum şi forţele care acţionează
asupra pieselor motorului.
Pentru alegerea parametrilor inițiali de calcul se va ține cont de caracteristicile
funcționale și de exploatare ale motorului.
În tabelul de mai jos sunt prezentați parametrii inițiali de calcul.
Tabelul 4.1- Parametrii inițiali de calcul

Puterea efectivă Pe 68640 kW

Numărul de timpi τ 2
Viteza medie a pistonului 8,33 m/s
Presiunea medie efectivă 18,22 bar
Turația nominală n 94 rpm
Numărul de cilindri i 12
 carbon=0,87%,
hidrogen=12,4
Compozița procentuală a combustibilului diesel marin % oxigen=0,6%
Puterea calorifică inferioaraăQi 42289kJ/kg
Presiunea mediului ambiant p0 1 atm
Temperatura mediului ambiant T0 303K
 Presiunea de supraalimentare ps 250000 Pa
Coeficientul de scădere a presiunii de admisie ζa 0.96000
Temperatura gazelor arse reziduale Tr 830 K
Încalzirea aerului in contact cu motorul ΔT 10
Răcirea intermediară a aerului de supralimentare ΔTrac 60
Coeficientul de exces de aer α 2
Coeficientul gazelor arse reziduale ϒr 0.03
Coeficientul de utilizare a caldurii ξv 0.8
Coeficientul de utilizare a caldurii ξp 0.8
Coeficientul de rotunjire a diagramei indicate φr 0.99
Coeficientul cursei utile ψu 0.86
Randamentul mecanic ηm 0.90
Raportul de comprimare ε 14
Coeficientul de compactitate λd 0.33333
Raportul cursă alezaj ψd 2.71429
Unghiul de avans la injecție β 10.
Unghiul de corecție al duratei arderii ξϴ -3.
Exponentul politropic al comprimarii in suflanta ns 1.65

4.2. Calculul procesului de admisie

Pentru arderea completă a unui kilogram de combustibil este necesară următoarea

cantitate de oxigen :

Ot = [ c h ( s−o ) 1
+ +
12 4 32
⋅ ]
=
100 0.10331 kmoli O2. (4.2.1)
Cantiatea de aer corespunzătoare cantității de oxigen este :
Ot
Lt = =
0 ,21 0.49196 kmoli aer (4.2.2)
La arderea cantității de un kiogram de combustibil este utilizată următoarea cantitate reală
de aer :
L=α⋅Lt = 0.98393 kmoli aer. (4.2.3)
Următoarele produse sunt rezultate în urma arderii combustibilului:
 bioxid de carbon :
 c
ν CO = =
2 1200 0,0725 kmoli CO2; (4.2.4)
 vapori de apă :
9 h+w
ν H O= =
2 1800 0,062 kmoli H2O; (4.2.5)
 oxigen :
( α−1 ) L
ν O =0 , 21⋅ =
2 α 0.1033125 kmoli O2; (4.2.6)
 azot :

ν N =0,79⋅L=
2 0.777303571 kmoli N2. (4.2.7)
În urma arderii combustibilului, cantitatea totală de gaze este următoarea :
ν g. a .=∑ ν j =
j
1.01512 kmoli g.a., (4.2.8)
unde j = CO2, H2O, O2, N2.
Compoziția gazelor arse reziduale va fi :
 bioxid de carbon :

ν rCO =γ r⋅νCO =
2 2 0,002175 kmoli CO2; (4.2.9)
 vapori de apă :

ν rH O=γ r⋅ν H O=
2 2 0,00186 kmoli H2O; (4.2.10)
 oxigen :

ν rO =γ r⋅νO =
2 2 0,003099375 kmoli O2; (4.2.11)
 azot :

ν rN =γ r⋅ν N 2 =
2 0,023319107 kmoli N2, (4.2.12)
iar cantitatea totală devine:
ν g. a . r.=γ r⋅ν g . a .=∑ ν rj =
j 0,03045 kmoli g.a.r., (4.2.13)
unde j = CO2, H2O, O2, N2.
 Masa fluidului motor se calculează utilizând datele din tabelul de mai jos, cu precizarea
că valorea constantei universale R este 8314,34 J/kmol ∙ grd .
mam a =L⋅M aer + ∑ ( ν rj⋅M j ) =
j 29,26850 kg, (4.2.14)
unde j = CO2, H2O, O2, N2.

Tabelul 4.2- Masele moleculare ale componentelor fluidului motor

Masa moleculară
Componenta
(u.a.m.)
Aer 28,850334
Bioxid de carbon 44,0095
Vapori de apă 18,0153
Bioxid de sulf 64,0628
Oxigen 31,9988
Azot 28,0134

Constanta caracteristică a fluidului motor este :

ℜ ( L+ν g. a . r .)
Ram a= =
m am a
288,15679 J/kg·grd. (4.2.15)

La ieșirea din agregatul de supraalimentare, temperatura aerului va avea valorea :

n s −1

()
ps ns
T s =T 0⋅ =
p0
432,46889 K. (4.2.16)

În urma răcirii, la intrarea În cilindru, temperatura aerului va fi :

T aer =T s + ΔT−ΔT răc =

382,46889 K. (4.2.17)

Entalpia fluidului motor se determină cu următoarea relație :

I ama=i aer ⋅L+ ∑ ( i j ⋅νrj )

T aer Tr
j
= 11676,61989 kJ/kmol (4.2.18)
 unde indicele j va lua, pe rând, valorile : CO 2, H2O, O2, N2. Pentru calculc, entalpiile

i aer ij
T aer Tr
specifice şi se vor determina prin interpolare, cu ajutorul valorilor din
nomograme.

Adoptând temperaturile arbitrare T1 = 350 K şi T2 = 400 K se determină entalpiile

corespunzătoare :

I am =i aerT ⋅L+ ∑ (i jT ⋅ν rj )=
1 1 1
j
10326,68835 kJ/kmol (4.2.19)

I am =i aerT ⋅L+ ∑ ( i jT ⋅ν rj )=
2 2 2
j
11801,91351 kJ/kmol (4.2.20)

Astfel, se determină temperatura fluidului motor la sfârșitul procesului de admisie :

I ama−I am
( )
T agr =T 1 + ( T 2−T 1 ) 1
=
I am −I am
2 1 395,75341 K (4.2.21)
Valoarea analitică a temperaturii fluidului motor se calculează pe baza componenței
acesuia :

T aer +γ r⋅T r
T a= =
1+ γ r
395,50378 K. (4.2.22)

Eroarea procentuală dintre cele două valori obținute nu va depăși limita admisibilă de
două procente :

|T a −T (agr )|
ΔT a = ⋅100=
Ta
0,06312 % (4.2.23)

Valoarea presiunii fluidului motor se determină utilizând coeficientul de scădere a

presiunii:
 pa =ζ a⋅p s=
240000 Pa. (4.2.24)

Astfel, fluidul motor va ocupa la sfârșitul procesului de admisie următorul volum:

Ta
V a =m am a⋅Ram a⋅ =
pa
13,89853 m3. (4.2.25)

În sfârşit, coeficientul de umplere are valoarea:

ε p T
λ v= ⋅ a⋅ s =
( ε −1 ) ( 1+γ r ) p s T a
1,09755 (4.2.26)

4.3. Calculul procesului de comprimare

Coeficienții căldurii specifice molare a fluidului motor se calculează utilizând coeficienții

căldurii medii molare prezentați în tabelul de mai jos

Tabelul 4.3- coeficienții căldurii medii molare

Intervalul: 278…Tc [K]** Intervalul: 273…Tmax [K]***

Substanţa
aj bj a’j b’j
Aer 19,67 2,51·10-3 - -
Benzină 101,98 219,46·10-3 - -
CO2 27,62 11,72·10-3 38,50 3,35·10-3
CO 19,25 3,35·10-3 20,92 2,09·10-3
H2O 23,01 5,44·10-3 23,85 5,02·10-3
SO2 30,97 11,72·10-3 30,97 11,72·10-3
H2 20,09 1,26·10-3 18,83 2,09·10-3
O2 19,25 4,60·10-3 23,02 1,67·10-3
N2 19,67 2,51·10-3 21,34 1,67·10-3

a am=aaer
[+ γ ∑ ( ν ⋅a )] =
r
j
rj j

ν g.a. r . 20,28261 kJ/kmol·grd (4.3.1)

 bam =baer
[+ γ ∑ ( ν ⋅b )] =
r
j
rj j

ν g .ar . 0,00262kJ/kmol·grd2 (4.3.2)

Prin urmarare, coeficinetul mediu politropic al comprimării se va determina din
următoarea relație :

1+γ r
=aam + bam⋅T a ( ε c +1 )
n −1
ℜ⋅
nc
, (4.3.3)

nc =
de unde 1,35700

Asfel, se pot determina mărimile de stare ale fluidului motor la sfârșitul comprimării:

 presiune :

pc = pa⋅ε n = c

8,6199∙106 Pa; (4.3.4)

 volum :
Va
V c= =
ε
0,99275 m3; (4.3.5)

 temperatură :
n −1
T c =T a ε c =
1014,65 K. (4.3.6)

4.4. Calculul procesului de ardere izocoră

Fluidul motor va ocupa următorul volum în momentul începerii procesului de injecție a

combstibilului :
 1 ( 1−cos β +0,5⋅λd⋅sin β )
2

( )
V inj =V c +V a⋅ 1− ⋅
ε 2
=
1,09405 m3. (4.4.1)

Presiunea și temperatura la începutul injecției se calculează cu următoarele relații :

( )
nc
V
pinj =p a a =
V inj
7,5552∙106 Pa; (4.4.2)

( )
nc−1
Va
T inj =T a =
V inj
980.06503K. (4.4.3)

Transformând presiunea în unități standard (kgf/cm2), se determină întârzierea la

autoaprindere :

) [( )( ) ]
20,166 1,8⋅T inj 10
3
−n
(
8,64
τ aa = +0,415 ⋅¿
pinj
0,0222−
T inj
⋅n+
1000
¿
−1,45 ⋅
60
+ ¿ ¿ ¿¿

=0,00285 s, (4.4.4)

unde Pinj = 77,0424218 kgf/cm2

Unghiul de rotație corespunzător întărzierii la aprindere se calculează utilizănd valorea

acesteia determinată anterior :

θv =6⋅n⋅τ aa=
1,60800 RAC. (4.4.5)

Unghiul corespunzător duratei totale de ardere va avea valoarea :

 θ=θ v +β+ξ θ=
8,60800 RAC. (4.4.6)

Considerându-se cantitatea de combustibil arsă pe ciclu g tot = 1kg, masa de combustibil

ce arde izovor este :

gtot⋅θ v
gv = =
θ
0,18680 kg. (4.4.7)

Cantitatea totală de gaze rezultate în urma arderii aceste cantități de combustibil este:

ν vg.a . =∑ ν v = j
j 0,98975 kmoli g.a. (4.4.8)
Cantitatea totală de gaze care formează fluidul motor la sfârșitul arderii izocore va fi:

ν g .a . =ν v + ν g . a. r . =∑ ν j=
' '
g. a .
j
1,02021 kmoli g.a. (4.4.9)

La sfârșitul arderii izocore, masa fluidului se determină astfel :

ma m y =∑ ( M j⋅ν 'j )=
'' ''

j
29,45545 kg, (4.4.10)

iar acestei mase îi corespunde constanta caracteristică :

'
νg. a.
Ra m '' ''=R⋅ =
y
ma m y '' ''

287,9723494 J/kg·grd (4.4.11)

Folosind temperatura determinată la sfârșitul procesului de comprimare,Tc= 1014,65488

K se determină energiile specifice ale componentelor fluidului motor, rezultând energia internă a
acestuia :

U am c =∑ (u j T ⋅ν 'j )=
'' ' '
c
j
24424,78215 kJ (4.4.12)
 În urma arderii izocore a combustibilului, energia internă a fluidului motor se determina
folosind relația :

U a m y =U a m c +g v⋅ξ v⋅Qi=
'' '' '' ''

30744,56954 kJ (4.4.13)

Pentru a determina temperatura fluidului motor la sfârșitul arderii izocore, se calculează

energiile interne ale fluidului motor pentru temperaturile T’1 = 1300K şi T’2 = 1350 K.

U am =∑ ( u¿¿ {ν¿¿' j )=
'
1
j
30712,95833 kJ (4.4.14)

U am =∑ (u jT {ν ¿ ¿' j )=
2
'
2
j
32074,85905 kJ (4.4.15)

Astfel, la sfârșitul arderii izocore, temperatura fluidului motor va fi:

(U am y −U am )
' ' ''

T y =T 1 +( T 2 −T 1 )⋅ =
1
′ ′ ′
U am −U am
2 1
1301,16055 K (4.4.16)

Întrucât arderea are loc la volum constant, volumul la sfârșitul arderii izocore va fi egal
cu cel de la sfârșitul comprimării :

Vy = Vc = 0,99275 m3 , (4.4.17)

iar presiunea fluidului motor se află cu următoarea relație :

Ty
p y =mam y ⋅Ra m y ⋅ =
'' '' '' ''
Vy
11,11748 ∙106 Pa (4.4.18)

Raportul de creștere al presiunii devine :

 p
λp= y =
pc
1,28973 (4.4.19)

4.5. Calculul procesului de ardere izobară

În condiţiile arderii cantităţii gtot=1kg combustibil pe ciclu, în cadrul procesului de ardere

izobară, este arsă următoarea cantitate de combustibil :

g p=gtot −g v =
0,81320 kg (4.5.1)

Cantitatea totală de gaze arse se compune din gazele rezultate din arderea unui kilogram
de comustibil și gazele are reziduale :

ν g .a . =ν g .a . +ν g . a .r . =∑ ν '' j=
''

j
1,04557 kmoli g.a. (4.5.2)

Astfel, se poate determina masa și constanta caracteristică a fluidului motor:

mam z =∑ ( M j ν'j' )=
j
30,27000 kg, (4.5.3)

ν'' g.a.
Ramz =R⋅ ¿¿
mam z} } } ={}} {¿ ¿
''

287,18930 J/kg·grd (4.5.4)

Folosind temperatura de la sfârșitul arderii izocore, se determină entalpia corespunzătoare

fluidului motor în această stare :

I am y =∑ (i j T ⋅ {ν ¿¿'' j )=
'' ''
y
j
44238,92079 kJ (4.5.5)

Astfel, se poate determina entalpia fluidului motor în decursul arderii izobare:

 I a m z =I a m y +g p⋅ξ p⋅Qi=
'' '' '' '''

71750,4182 kJ (4.5.6)

Valorea temperaturii fluidului motor se determină calculând entalpia acestuia între cele
două temperaturi T’’1 = 1950 K şi T’’2= 2000 K :

I am =∑ (i j T ⋅ν 'j' )=
1
''
1
j
69893,72478 kJ (4.5.7)

I am =∑ ( i j T ⋅ν ''j )=
2
''
2
j
71923.84985 kJ (4.5.8)

La sfîrșitul arderii izocore, temperatura fluidului motor va fi:

( I am z −I am )
'' ''

T z=T 1 + ( T 2 −T 1 )⋅ =
1
″ ″ ″
I am −I am
2 1
1995,72855 K (4.5.9)

Arderea având loc la presiune constantă, presiune la sfârșitul arderii izobare este :

pz = p y =
11,11748∙106 Pa, (4.5.10)

În această stare, volumul ocupat de fluidul motor se determină cu relația :

Tz
V z =m a m z ⋅R a m z ⋅ = '' '' '' ''
pz
1,56054m3 (4.5.11)

Astfel, rezultă şi raportul de destindere prealabilă:

 Vz
ρ= =
Vy
1,57194 (4.5.12)

4.6. Calculul procesului de destindere

Utilizând expresiile căldurilor specifice ale componentelor indicate în tabelul 4.3, rezultă
coeficienţii căldurii specifice medii molare a fluidului motor în decursul acestui proces:

∑ ( ν ''j⋅a 'j )
' j
a am= ''
=
ν g .a .
22,88986 kJ/kmol·grd (4.6.1)

∑ ( ν'j'⋅b'j )
' j
b am= ''
=
ν g . a.
0,00199 kJ/kmol·grd2 (4.6.2)

Ecuaţia de bilanţ energetic al procesului, cu auutorul căreia se va determina exponentul

politropic al destinderii, nd, are expresia:

ℜ
[( ) ]
n d−1
ρ
=a' am +b ' am⋅T z⋅ +1
nd −1 ε
, (4.6.3)

n =
de unde d 1,28687

Prin urmare, la sfârșitul procesului de destindere, mărimile de stare ale fluidului moro vor
avea următoarele valori :

 volumul :
Vb = Va = 13.89853 m3 (4.6.4)

 presiunea:
 ( )
nd
Vz
pb = p z⋅ =
Vb
6,66614∙105 Pa (4.6.5)

 temperatura:

( )
n d−1
Vz
T b=T z⋅ =
Vb
1065,76872K (4.6.6)

Se determină astfel raportul de destindere:

Vb
δ= =
Vz
8,90622 (4.6.7)

De asemenea, și raportul de scădere a presiunii:

p
σ= b=
pa
2,77756 (4.6.8)

În finalul acestei etape a calcului termic se verifică temperatura gazelor arse reziduale
adoptată iniţial:

n d−1

( )
'
pa nd
T r =T z⋅ =
pz
848,71355 K (4.6.9)

Eroarea de alegere a acestui parametru:

|T ' r −T r|
ΔT r = '
⋅100=
Tr
2.20493 % (4.6.10)

4.7. Determinarea parametrilor indicați, efectivi și constructivi

Pe parcursul unui ciclu, lucrul mecanic dezvoltat într-un cilindru se determină cu relația :

p z V z − pb V b pa V a − p c V c
L' i= p z ( V z −V y ) + + =
n d−1 n c −1
1,9866535∙107 J (4.7.1)

Prin urmare, pe parcursul ciclului de funcționare, presiunea medie indicată va fi:

ϕ r⋅L ' i
pi = + p[Grab
a− p ev =
V a −V c =1,5239∙10 Pa
6

your
(4.7.2)

Randamentul indicat se află cu relația :

T s⋅pi
ηi=ℜ⋅L =
ps⋅λv⋅Qi
0,46465 (4.7.3)

Consumul specific indicat de combustibil va fi :

3600
c i= =
ηi⋅Q i
0,18321 kg/kWh (4.7.4)

Parametrii efectivi se determină aplicând randmentul mecanic parametrilor indicați :

 presiunea medie efectivă:

pe =ηm⋅p i=
1,371563∙106 Pa (4.7.5)

 randamentul efectiv:

ηe =η m⋅p i=
0,4181 (4.7.6)

 consumul specific efectiv de combustibil:

ci
c e= =
ηm
0,20357 kg/kWh (4.7.7)
 Pentru dezvoltarea puterii Pec aleasă ca parametru inițial, este necesar ca în fiecare
cilindru să se realizeze lucrul mecanic indicat :
P ec⋅τ
Lic=30000⋅ =
ηm⋅n⋅i
4,056737∙ 106 J (4.7.8)

Drept urmare, coeficientul de similitudine dintre ciclul real de funcţionare şi cel ipotetic
în care arde un kilogram de combustibil va fi :

Lic
k= =
ϕ r L' i +( p a− p ev )⋅( V a −V e )
0,20626 (4.7.9)

În funcție de coeficientul de similitudine se determină volumele reale ocupate de fluidul

motor în punctele caractersitice de funcționare :

V ' a=V ' b=k⋅V a=

2,86674 m3 (4.7.10)

V ' c =V ' y=k⋅V c =

0,20477 m3 (4.7.11)

V ' z=k⋅V z =
0,32188 m3 (4.7.12)

Pentru trasarea diagramei indicate a ciclului de funcţionare este necesară determinarea

curbelor de comprimare şi de destindere. Presiunile corespunzătoare diferitelor valori Vj ale
volumului ocupat de fluidul motor se calculează cu relaţiile :

 pentru comprimare:

( )
nc
V'
p jc = pa a [ Pa ]
Vj
(4.7.13)

 pentru destindere:
 ( )
nd
V'
p jd =p z z [ Pa]
Vj
(4.7.14)

Presiunile determinate se trec în tabel, cu aceste valori trasându-se diagrama indicată.

Tabelul 4.4 –Presiunile corespunzătoare volumului ocupat de fuluidul de lucru

V j m3 pjc Mpa pjd Mpa

0.20466 8.61999
0.210 8.32385
0.240 6.94431
0.270 5.91855
0.290 5.37157
0.320 4.69988
0.32171 11.11749
0.35 4.16174 9.97512
0.40 3.47200 8.40063
0.50 2.56492 6.30432
0.60 2.00274 4.98623
0.70 1.62472 4.08927
0.80 1.35545 3.44382
0.90 1.15523 2.95960
1 1.00133 2.58444
1.2 0.78186 2.04409
1.4 0.63428 1.67639
1.6 0.52916 1.41178
1.8 0.45099 1.21328
2 0.39091 1.05948
2.2 0.34349 0.93722
2.4 0.30523 0.83797
2.6 0.27381 0.75597
 2.8 0.24762 0.68723
2.86522 0.24000 0.66717

Figura 4.1 – Diagrama indicată a motorului principal

Pot fi acum determinate principalele dimensiuni constructive ale motorului. Valorile

acestor dimensiuni sunt următoarele:

 diametrul cilindrului:

3 3
D=10 ⋅ 4⋅
√
V ' a −V ' c
πψ d
=
1076,84305mm (4.7.15)
  cursa pistonului:
S=ψ d⋅D=
2922,85970mm ∙
(4.7.16)

 raza manivelei:
S
R= =
2
1461,42985mm (4.7.17)

 lungimea bielei:
R
Lb = =
λd
4384,33339 mm (4.7.18)

 cilindreea unitară:
−6 2
10 ⋅π⋅D ⋅S
V S= =
4
2661.96700 dm3 (4.7.19)

 cilindreea totală:
V t =i⋅V S =
31943,60400 dm3 (4.7.20)

Puterea efectivă se poate determina în doua moduri :

2
pe⋅π⋅D ⋅S⋅i⋅n
Pe = 13
=
12⋅10 ⋅τ
68639,84755 kW (4.7.21)

Li⋅i⋅n⋅ηm⋅ϕ r
Pe= =
30000 τ 68640kW (4.7.22)

4.8. Calculul bilanțului energetic

 Distribuția energiei disponibile, obținută prin arderea combustibilului, în energie utilă și
energie pierdută pe diferite căi reprezintă bilanțul energetic al motorului termic, denumit uzual și
bilanț termic.

Calcul bilanțului energetic se va realiza folosind datele obținute anterior în calculul

termic.

Expresia bilanțului energetic este dată de următoarea relație : Qintr = Qu + Qg ev + Qrac + Qrez

Prin arderea combustibilului se introduce următorul debit de energie termică :

Q intr = c e ∙ P e ∙ Qi = 5,90893∙108 kJ/h (4.8.1)

Din acest debit de caldură, se transformă în lucru mecanic util fracțiunea :

Q u = ηe ∙ Q intr = 2,47104∙108 kJ/h (4.8.2)

Calculul debitului de căldură evacuată cu gazele arse, implică determinarea termperaturii

medii a gazelor evacuate :

n e −1

( )
pa ne
T ev =T b⋅
pb
=841,93592 K (4.8.3)

Astfel, fluxul de energie termică pierduta prin gazele de evacuare devine :

Q g ev = c e ∙ Pe [ υ’’ga ( a’am + b’am ∙ Tev )∙ Tev - L(a aer + b aer∙ T aer ) ∙ T aer ] = 1,93728∙108

kJ/h (4.8.4)

Avand in vedere datele initiale de calcul , cele 3 fluxuri de caldura evacuate prin racire
vor fi:

Qrac cil =Grac cil c rac cil ( t e cil−t i cil )=¿ 0,403∙108 kJ/h

Qrac pist =G rac pist c rac pist ( t e pist −t i pist ) =¿0,181∙108 kJ/h

Q rac inj =Grac inj c rac inj ( t e inj−t i inj ) =¿0,0319∙108 kJ/h
Uleiul de ungere fiind racit cu apa de mare, se determina separat si debitul de energie termica
evacuata pe aceasta cale:
Qrac ulei =Grac ulei c rac ulei ( t eulei −t i ulei ) =¿0,849∙108 kJ/h

In sfarsit , din ecuatia de bilant energetic, se determina fluxul rezidual de caldura:

Qrez =Q∫ r−( Q u+Q rac cil+ Q rac pist +Qrac inj +Qrac ulei + Qg . ev . ) =¿0,00571∙108 kJ/h

Vom obtine ponderile bilantului energetic:

' Qu
q u =100 =41,81 %
Q∫ r
Q Q Q Q
q 'rac =q 'rac cil+ q' rac pist + q' rac inj + q' rac ulei =¿ 100 rac cil +100 rac pist + 100 rac inj +100 rac ulei =24,32 %
Q∫ r Q∫ r Q∫ r Q∫ r

Qg . ev .
q ' g . ev .=100 =31,28 %
Q∫ r
Q
q ' rez =100 rez =2,59 %
Q∫ r

Conform calculelor experimentale, valorile uzuale ale componentelor bilantului termic

relativ sunt:

 q’ u =30....45 %
 q’ rac =20....30 %
 q’ g ev =25....50 %
 q’ rez = 2,5....8,0 %