ACADEMIA TEHNICĂ MILITARĂ

MECATRONICĂ SI SISTEME INTEGRATE DE ARMAMENT

PROIECT DE CURS

INGINERIA MOTOARELOR CU ARDERE INTERNĂ

ÎNDRUMĂTOR : REALIZAT DE :

Prof. dr. ing. Ion Lespezeanu Stud.sg. Voicu Daniela

Grupa : M313
TEMA PROIECTULUI
Sa se proiecteze un motor cu ardere prin comprimare, avand urmatoarele date initiale:

S 160
- Raportul :  mm
D 150
- Presiunea de supraalimentare: ps  1.7 BAR
- Turatia corespunzatoare turatiei maxime n p  2500rot / min
- Puterea efectiva maxima Pe  1000 KW
- Motorul are 12 cilindri in V, unghiul V-ului= 600
- Raportul de comprimare   18

Memoriul tehnic va contine:

1. Calculul principalilor parametrii ai motorului
2. Calculul cinematic si dinamic al motorului
3. Analiza echilibrajului motorului
4. Calculul pieselor mecanismului motor: grupul piston, biela, arborele cotit.
5. Studiul sistemului de ungere
6. Scheme de calcul necesare calcului de rezistenta al pieselor

1. Calculul principalilor parametrii ai motorului

A. Calculul schimbarii incarcaturii

Generalitati

Procesul de schimbare a incarcaturii reprezinta ansamblul de evolutii care se realizeaza in

cilindrul motorului din momentul desciderii supapaei de evacuare si pana in momentul inchiderii
supapei de admisiune.
Descrierea matematica a proceselor de schimbare a incarcaturii din cilindrii motorului se face
pe baza unui sistem de ecuatii, pornind de la urmatoarele ipoteze:
1. in cilindrii motorului evolueaza un amestec omogen inert din punct de vedere chimic
2. Curgerea pe langa supape este izentropica
3. Energia cinetica a gazelor proaspete ce patrunde in cilindrii motorului se transforma
integral in caldura
Pe baza acestui sistem de ecuatii ar trebui sa determinam parametrii de stare pe parcursul
schimbului de gaze, marimile de definesc perfectiunea arderii cat si fazele distributiei. Sistemul
este destul de complex de aceea vom cauta simplificarea acestuia renuntand la determinarea
fazelor distributiei plecand de la un ciclu cvasiteoretic, bazat pe urmatoarele ipoteze:

1. Admisia de face dupa o transformare izobara, la p1  ct ;

2. Momentul de inceput al admisiei coincide cu PMI ( nu mai exista perioada de baleiaj);
3. Valorile medii ale vitezei de curgere a gazelor ws pe sub supapa, a sectiunii de scurgere
f a , si a coeficientului de scurgere  s , sunt constante;
4. Amestecul de gaze care evolueaza se asimileaza cu aerul;
5. Curgerea gazelor este izentropica;
6. Energia cinetica a gazelor care patrund in cilindru se transforma in caldura in intregime;
7. Evacuarea se face la o presiune p6  ct .

I.Calculul proceselor de schimbare a incarcaturii la motoarele in 4 timpi supraalimentate

Pentru calculul acestui proces se admit aceleasi ipoteze preliminare ca la motoarele cu

admisiune normala, observand ca parametrii initiali p0 , T0 , v0 trebuie sa se refere de aceasta data
la starea aerului refulat de organul de supraalimentare: ps , Ts , vs . Diagrama de calcul adoptata
pentru acest caz este indicata in figura de mai jos.

1. Calculul presiunii de la finele admisiunii

Presiunea p1 se stabileste pe baza ecuatiilor de curgere:


   1
 1  n   m Vh  
2

p1  ps 1       ;
 1800   RT    1 fa  
  1 s 

Date pentru calculul analitic:

- ps, Ts-> presiunea si temperature initiale date de organul de supraalimentare

ps msms1
- Ts  T 0( ) , unde ms esete exponentul politropic al procesului de comprimare a
p0
aerului in suflanta
-  ->exponentul adiabatic al aerului
- R->constanta gazului in SI
-   1.02 ; m=0.8 ->coeficientul de volum al gazelor reziduale
- p0=0.96 T6=600K
-   1.1;
 - ms  1.60 ;
- ps  1.7 BAR ;
- p6   0.7  0.9  ps , aleg p6  0.8  ps  0.7 1.7  1.19BAR
Vh k 4 103
-    1.77 ;
f a n 2250
ms 1
 p  ms
- Ts  T0   s   372 K
 p0 
- Aleg T0  300 K

Utilizand si valorile din datele initiale, efectuand calculul obtinem valoarea presiunii de la finele
admisiunii:

 1
 1  n   m k  
2
p1  ps  1       1.573
    1 n 
 1800  R  Ts 
 1

2. CALCULUL TEMPERATURII LA SFARSITUL ADMISIUNII

p1  1  cg
T1  Ts      400.584
ps   1 v   cg   cg

3. Calculul coeficientului de golire

1
cg   0.981
p6 Ts 1 1
1   
ps T6   1 v

4. Calculul randamentului umplerii

    (   1)  (   1)    0.963
 Ts p1 p6
v 
  (   1)  ( Ts  T ) ps  p1

T ->diferenta dintre temperature incarcaturii dupa incalzirea de la pereti si temperature de

supraalimentare.
P6->presiunea existent in cilindru in momentul inceperii cursei de admisiune.

Pentru efectuarea calcului am ales urmatoarele valori:

   1.08
 T  20K ->corespunzatoare motoarelor cu aprindere prin comprimare
 p6  1.02 ->corespunzatoare motoarelor supraalimentate de presiune inalta

II. COMPRIMAREA

DESFASURAREA PROCESULUI

Generalitati

Prin calculul procesului de comprimare se urmareste determinarea presiunii si temperaturii

momentane a fluidului motor in cilindru in timpul cursei pistonului de la P.M.E la P.M.I,
corespunzatoare procesului de comprimare.
Calculul se realizeaza in ipoteza ca procesul de comprimare este o transformare
termodinamica politropica cu un exponent politropic mc constant. Durata efectiva a procesului de
comprimare este afectata de intarzierea la inchiderea supapei de admisiune precum si de avansul
la injective. Astfel comprimarea propriu-zisa, desfasurata in timpul izolarii complete a
incarcaturii proaspete de exterior si in absenta oricaror influente externe de natura chimica sau
electrica este de 60 100RAC .

Punctul 2` de pe diagram entropica T -S, caracterizat de unghiul  2 , 360   2`  40RAC

, am ales   28 RAC , corespunde momentului initial al injectiei. De asemenea el poate
corespunde punctului de desprindere a diagramelor in cadrul procesului de ardere(respective
punctual d), in acest caz luandu-se in considerare si unghiul corespunzator intarzierii la
declansarea arderii.

1. Calculul presiunii la finele comprimarii

Daca se ia in considerare ca procesul incepe in starea 1 si se termina in starea 2 se obtin
urmatoarele relatii:
mc
p2  p1   69.382

mc1
T2  T1   981.36

Insa tinand cont ca momentul injectiei are loc in punctul 2`, se folosesc urmatoarele expresii:
 mc
p2'  p1  

 21.64
   1  cos  22'    
pi 
     2 

 0.5(   1)     180  
  1  cos  2'
pi  
   
  4   180     1 

Unde am ales :

  2`  330RAC
 mc=1.31

2. Calculul temperaturii la finele comprimarii

mc1
T2'  T1  

 744.882
   1  cos  22'    
pi 
     2 

 0.5(   1)     180  
  1  cos  2'
pi  
   
  4   180     1 

III. CALCULUL PROCESULUI DE ARERE

Arderea reprezinta fenomenul cel mai complex din motoarele cu ardere interna si are o
influenta hotaratoare asupra performantelor acestora. Astfel, este necesar un studio kinetic
amanuntit al procesului de aredere, care sa dezvaluie nu numai posibilitatea desfasurarii reactiei,
ci sa precizeze daca in anuimite imprejurari, cand ea se va produce, sa furnizeze informatii
asupra vitezei procesului sis a dea indicatii asupra mecanismului intim de evolutie a arderii in
scopul explicarii aspectelor sale particulare si stabilirii influentei diversilor fatori asupra
procesului.
Calculul arderii urmareste sa precizeze variatia presiunii in perioada degajarii caldurii de
reactive, in vederea:

 Determinarii presiunii maxime din cilindru (care defineste solicitarea mecanica a

pieselor)
 Precizarii temperaturii fluidului motor (care defineste solicitarea mecanica a pieselor)
 Determinarii lucrului mechanic indicat, a presiunii indicate, a randamentului si a
consumului indicat de combustibil
Pentru efectuarea calcului procesului de ardere s-au adoptat urmatoarele ipoteze:

 Procesul se desfasoara dupa patru evolutii termodinamice’

 Arderea se declanseaza cu un avans fata de P.M.I(in punctual d) si decurge in doua
faze : faza arderii rapide reprezentata de evolutiile politropice d-c (c-punctul de pe
 ciclu situate in P.M.I) si c-y (punctual de maxima presiune de pe ciclu), faza arderii
moderate reprezentata de evolutiile izobara y-y` si izoterma y`-t (t- punctual final al
arderii);
 Calculul se efectueaza considerand ca in camera de ardere evolueaza 1 kg de
combustibil
 Se admite ca in faza arderii rapide presiunea in punctele c si y este definite de viteza
dp
medie de crestere a presiunii  p` , de asemenea, se admite ca raportul de crestere
d
py
a presiunii pe timpul arderii este   . In calculi se adopta cei doi parametrii,
pd
avand in vedere ca exista la ora actual posibilitati practice de a controla arederea prin
intermediul a diferiti factori ca: arhitectura camerei de ardere, intensitatea turbulentei,
etc.

Calculul arderii

 se determina avansul la declansarea arderii: se calculeaza intarzierea la declansarea

arderii rapide cu ajutorul relatiei:
 exp
 3  1.19 4650 
d  0.44 10  p2 
 T2 
Unde : A  0.44 103
m  1.19
B  4650
Inlocuind valoric obtinem:  d  3.237 104 , astfel se poate calcula intarzierea la
declansarea arderii rapide cu relatia : Δ α d  6 n τ d 4.856 , obtinandu-se avansul la
declansarea arderii: d  360  (23  d )  341.856

 Se aleg viteza medie de crestere a presiunii, raportul de crestere a presiunii in timpul

arderii si fractia  p :
p'  3 , p  0.6,   2.8

 Se calculeaza presiunea in momentul declansarii arederii pd si presiunea in punctual c:

pc:
d  360  (   d ) 
mc 1
pd  p1  
mc
1  0.5 (   1)  ( 1  cos ( d x) )    (   1)  ( 1  cos ( 2 d x) )
 
 8 

pd  39.37BAR

In punctul c de pe ciclu, presiunea se va calcula cu formula: pc  pd  p' ( 360  d)  93.802

  Se calculeaza presiunea maxima pe ciclu, corespunzatoare punctului y:

py    pd  110.237 , py=py`

 Se calculeaza unghiul corespunzator punctului y :

py  pc
y  360  
p'
 Se determina rapoartele volumetrice  d si  y :

  1  cos  d
     (   1)   1  cos  2d pi    1.541
 1 pi
d  1   8   
 2  180     180  
 1 
  1  cos  y
pi   
  (   1)   1  cos  2y
pi  
y  1 
2 
     1.046
 180   8   180  
 Se calculeaza exponentul politropic pentru evolutiile d-c (mdc) si c-y (mcy):

log 
py 
log   
pc
  pc   3.608
mdc 
 pd   2.007 mcy 
log ( d ) log ( y )

 Se calculeaza temperaturile in punctele d, respectiv c:

mc1 1
Td  T1    858.215
mc1
   (   1)   1  cos  2d 
pi  
 
180   
  pi  
1  0.5 (   1)   1  cos  d      
   180   8 

mdc1 3
Tc  Td ( d )  1.327  10
 Se calculeaza coeficientul de variatie molara  :

Cantitatea de aer necesara arderii teoretice este:

25600 gh  10900 go  22608 gh
1  gc gh go 
Lmin       0.497
0.21  12 4 32 

Unde gc, gh, go sunt participatiile gravimetrice de C, H2, O2 in cimpozitia combustibilului,

gc=0.857, gh=0.133, go=0.01.

Coeficientul de variatie molara se calculeaza cu relatia:

n ga
   1.042
n ai

nga  nf  nr n  nco2  no2  nh2o  nn2

Unde , iar f
nip    Lmin  nc
gc
nco2   0.071
12

no2  0.21 (   1)  Lmin  0.063

gh
nh2o   0.067
2

nn2  0.79   Lmin  0.628

Numarul de kmoli de amestec initial care participa la reactia chimica se determina cu relatia:

Lmin
nai     0.811
cg si se exprima in [kmol/kg*comb].

Termenii din relatiile anterioare au urmatoarele semnificatii:

 nga reprezinta numarul de kmoli de gaze de ardere

 nai reprezinta numarul de kmoli de amestec initial
 nc reprezinta numarul de kmoli de combustibil pentru 1 kg de combustibil
 nf reprezinta numarul de kmoli de produse de ardere
 nr reprezinta numarul de kmoli de gaze reziduale din amestecul initial
 nip reprezinta numarul de kmoli de incarcatura proaspata
   1.6 reprezinta coeficientul de exces de aer
Se determina temperature corespunzatoare punctului y : Ty

 1 
Tc y p' ( y  360)  3
Ty    1.566  10
  pc 
Se calculeaza caldura utila:

4
Qu   Qr  3.394  10 Q .r  Q .i
[kJ/kg]

Puterea caloric inferioara se calculeaza cu relatia:

4
Qi  34013 gc  125600 gh  10900 go  22608 gh  4.274  10
1 1  gc gh go 
nc  Lmin       0.497
Alegem   0.8 Mc 0.21  12 4 32 

Se calculeaza caldura pe evolutia d-y:

Qdy  nai  CVm.ga ( Ty  T0)  CVm.ai ( Td  T0) 

8.314 ( Tc  Td) Ty  Tc
 8.314  
 mdc  1 1  mcy 
   Lmin nco2 nh2o no2 nn2
p aer  p CO2  p H2O  p O2  p N2 
  Lmin  n c nf nf nf nf

3 (  1)
CV.aer  19.67  2.51 10  Td
3 (  1)
3 (  1) CV.O2  23.02  1.67 10  Ty
CV.CO2  38.5  3.35 10  Ty
3 (  1)
3 (  1) CV.N2  21.34  1.67 10  Ty
CV.H2O  23.85  5.02 10  Ty

CVm.ai  paer  CV.aer CVm.ai  21.702

CVm.ga  pCO2 CV.CO2  pO2 CV.O2  pH2O CV.H2O  pN2 CV.N2  26.409

Astfel Qdy[kJ/kg] devine:

Qdy  nai  CVm.ga ( Ty  T0)  CVm.ai ( Td  T0) 

8.314 ( Tc  Td) Ty  Tc 4
 8.314    1.563  10
 mdc  1 1  mcy 

Se determina fractiunea din Qu care intra in reactive in faza d-y:

Qdy
v   0.46
Qu
a  38.5 p CO2  23.02 p O2  23.85 p H2O  21.34 p N2
Se calculeaza temperature Ty`:

a  38.5 pCO2  23.02 pO2  23.85 pH2O  21.34 pN2


b  3.35 pCO2  1.67 pO2  5.02 pH2O  1.67 pN2  10  3 (  1)

a1    b
a2    ( a  b  T0  8.314)

Qu
 
( 1  p )  1  v  Qu
a3''     a T0  8.314   T
 CVm.ai ( Td  T0)  8.314 
Tc  Td   ( Ty  Tc) 
a3'  ( 1)    nai
nai  mdc  1 1  mcy 

a3  a3'  a3''

2
a2 ( 1)  a2  4 a1 a3 3
Ty'1   1.907  10
2 a1
 2
a2 ( 1)  a2  4 a1 a3 4
Ty'2   1.671  10
2 a1

Se calculeaza raportul volumetric:


( 1p )  1v  Qu 
8.314  nai T y'
y't  e  1.728

Se calculeaza rapoartele volumetrice:

Ty'
yy'   1.218
Ty y'  yy' y  1.274

t  y't yy' y  2.202

Se determina unghiul corespunzator punctului y`:

  2   2  ( 2  2  ) 2  4 (      )  2  2       4    
 y'  360
y'  360  acos    2 pi  372.999
  2 (      ) 
Se determina unghiul corespunzator punctului t:

  2   2  ( 2  2  ) 2  4 (      )  2  2       4    
 t  360
t  360  acos    2 pi  387.552
  2 (      ) 

Se calculeaza parametrii de stare la finele arderii:

3
Tt  Ty'  1.907  10

py'
p t   63.782
y't

CALCULUL PROCESULUI DE DESTINDERE

Tinand cont de faptul ca destinderea este un process politropic de exponent medium d, se pot
define parametrii de stare in punctual 3` astfel:

   1  cos  3'      1  cos  23' pi    2.416

Vh 2 pi
V3'   4    
2   1  180    180  
 md
 2 t 
p 3'  p t     5.309
 (   1)   2  1  cos ( 3')    ( 1  cos ( 2 3') ) 
   1 4 

md 1
 2 t  3
T3'  Tt    1.198  10
 (   1)   2  1  cos ( 3')    ( 1  cos ( 2 3') ) 
   1 4 
In care se aleg:

md  1.23 3'  480

Presiunea in punctul 4 care marcheaza sfarsitul destinderii geometrice este:

md
 t 
p4  p t     4.813
 

Analog. Temperature in punctual 4 este:

md 1
 t  3
T4  Tt    1.177  10
 

Presiunea in punctul 4` ce marcheaza punctual de rotunjire a diagramei indicate se poate

aproxima conventional cu relatia:

p1  p 4
p4'   3.193
2

DETERMINAREA PRINCIPALILOR PARAMETRI AI MOTORULUI

Principalii parametrii care fundamenteazã dimensional si energetic un motor sunt dimensiunile
sale fundamentale (cursa pistonului ºi diametrul interior al cilindrului) precum si lucrul mecanic
pe ciclu, puterea, cuplul motor, presiunile medii indicatã si efectivã, puterea litricã, randamentele
indicat si efectiv si consumul specific de combustibil.
Ca bazã pentru determinarea acestor mãrimi se foloseste ciclul motor care se traseazã prin
însumarea evolutiilor componente, al cãror calcul a fost precizat în capitolele precedente.

 Presiunea medie efectiva [Bar]:

 300 4 1000
pe   14.184
2500 12 2.82
 Randamentul mecanic:
m  0.85

 Presiunea indicata [Bar]:

pe
ph   16.688
m

 Puterea efectiva calculata [kW]:

pe  n z 2.82 3
Pec   1  10
300 4
 Cilindreea unitara:
1000
Vh  300 4  2.821
14.18 n z
 Cilindreea totala [dm^3]:
Vt  z Vh  33.85

 Puterea litrica [kW/l]:

P
P1   33.852
29.54
 Randamentul indicat :
ph  nip Ts
i   8.314  0.594
ps  v  Qi
 Randamentul efectiv:
e  m i  0.505

 Consumul specific indicat de combustibil [g/kWh]:

5
36 10
ci   142.761
i Qi

 Consumul specific efectiv de combustibil [g/kWh]:

5
36 10
ce   167.954
e  Qi
 REPREZENTARI GRAFICE ALE CICLULUI MOTOR

 Diagrama presiune-volum
In urma calculelor proceselor ciclului motor se construieste diagram indicate. Cu ajutorul
acesteia se determina indicii de perfectiune ai ciclului, dimensiunile fundamentale ale motorului,
precum si solicitarile termice si mecanice ale mecanismului motor.

d  341.856  3
V1  Vh   2.992  10
y  365.478  1
y'  372.999 1
Vc  Vh   166.235
t  387.552  1

7  55
Vd  d  Vc  256.194
3'  480
Vt  t Vc  366.071
5'  710

i1  0 7   i1
i1

Vh
   1  cos   
2 pi 
  1  cos  2  
2  2 pi  
i1 360  i1 360  
V  
i1 2   1   4    


7  i1(p6  p1)  p1 V 
Vh
 
2
 1  cos   
2 pi 
i3 360 


  1  cos  2  
2 pi  
i3 360  
p
i1 7
i3 2   1   4    

Vh
   1  cos   
2 pi 
  1  cos  2  
2  2 pi  
i2 360  i2 360  
V  
i2 2   1   4    
p  p1
i2

Vh
   1  cos   
2 pi 
  1  cos  2  
2  2 pi  
i4 360  i4 360  
V  
i4 2   1   4    
Vh
   1  cos   
2 pi 
  1  cos  2  
2  2 pi  
i5 360  i5 360  
V  
i5 2   1   4    

mdc
 Vd 
p  pd  
i4  Vi4 
 mc
 V1 
p  p1  
i3  Vi3 

mcy
 Vc 
p  pc  
i5  Vi5 

i6  floor ( y)  375

  i6
i6

Vh
   1  cos   
2 pi 
  1  cos  2  
2  2 pi  
i6 360  i6 360  
V  
i6 2   1   4    
p  py
i6

i7  375 floor t  
  i7
i7
Vh
   1  cos   
2 pi 
  1  cos  2  
2  2 pi  
i7 360  i7 360  
V  
i7 2   1   4    
Vt
p  p t 
i7 V
i7

 
i8  floor t  floor 3'  
  i8
i8
Vh
   1  cos   
2 pi 
  1  cos  2  
2  2 pi  
i8 360  i8 360  
V  
i8 2   1   4    
md
 Vt 
p  p t  
i8  Vi8 
 
i9  floor 3'  540

  i9
i9
Vh
   1  cos   
2 pi   
   1  cos  2  
2 2 pi  
V 
2   1
  
i9
 i9 360  4   i9 360  
3'  i9p3'  p4  p Vh
 
2
 1  cos  
2 pi  
  1  cos  2 
2 pi  
i10 360  i10 360  
p  V    
i9 540  3' 3' i10 2   1   4    
p  p6
i11

Vh
   1  cos  
2 pi 
  1  cos  2 
2  2 pi  
i11 360  i11 360  
V    
i11 2   1   4    

p 
5'  i10p4  p6  p6
i10 5'  540
 Graficul

p i1

p i2

p i3

p i4

p i5

p i6

p i7

p i8

p i9

p i10

p i11

Vi1 Vi2 Vi3 Vi4 Vi5 Vi6 Vi7 Vi8 Vi9 Vi10 Vi11
  Diagrama presiune-unghi de rotatie arbore cotit:

Are ca scop optimizarea procesului de ardere, oferind rezultate precise si fiabile. Ca procedura
standard de investigare la standul de incercari, diagram indicate este utilizata direct in coordinate
presiune-unghi al arborelui cotit (p-  ).

Graficul
120

108
p i1

p i2 96

p i3
84
p i4

p i5
72
p i6

p i7 60

p i8
48
p i9

p i10
36
p i11

24

12

0
0 72 144 216 288 360 432 504 576 648 720
 i1  i2  i3  i4  i5  i6  i7  i8  i9  i10  i11
 STUDIUL CINEMATIC SI DINAMIC AL MOTORULUI
CONSIDERATII GENERALE

Asigurarea conditiilor de realizare a ciclului motor reclama existent unui spatiu de lucru cu
volum variabil in care sa aiba loc evolutia fluidului motor. Aceste conditii pot fi asigurate
aproape exclusive prin miscarea de translatie alternative a unui piston intr-un cilindru.
Existenta pieselor in miscare de translatie alternative si a celor cu miscare de rotaie
determina aparitia in mecanismul motor a unor forte de inertiede marime considerabile, care
impreuna cu fortele produse de presiunea fluidului motor, solicita intens toate organelle
motorului.
Prin studiul cinematic si dynamic al mecanismelor motoare este posibila stabilirea modului in
care aceste forte se transmit intre piesele motorului, precum si variatiei lor ciclice. Cunoasterea
acestor elemente este esentiala pentru efectuarea verificarilor de rezistenta la oboseala a tuturor
pieselor, a dimensionarii si verificarii la incalzire a lagarelor motorului, precum si pentru studiul
echilibrajului motoarelor, dar si a vibratiilor si a fluctuatiilor vitezelor unghiulare ale arborilor
cotiti.

STUDIUL CINEMATIC

Studiul cinematic al mecanismului motor vizeaza stabilirea functiilor care exprima deplasarea,
viteza si acceleratia pieselor component. Cunoasterea acestor functii permite determinarea
fortelor de inertie care solicita piesele mecanismului, corelarea tuturor solicitarilor cu pozitiile
relative ale acestor piese si stabilirea vitezelor relative si a fortelor care se transmit intre piesele
invecinate, in vederea aprecierii uzurilor de tip eroziv ale acestora.
 Se folosesc notatiile:
l - lungimea bielei;
r -raza manivelei;
s - cursa pistonului;
O - centrul de rotatie al arborelui cotit;
M - punctul de articulatie dintre biela si
arborele cotit;
xp - deplasarea pistonului;
 - deplasarea unghiulara a manivelei;
 - deplasarea unghiulara a bielei;
P - centrul de articulatie biela si piston.

Cinematica manivelei
Miscarea de rotatie a manivelei se apreciaza prin marimile cinematice: deplasarea
unghiulara , viteza unghiulara  si acceleratia unghiulara .

a) Deplasarea unghiulara
Deplasarea unghiulara  a manivelei fiind o variabila independenta este definita de
unghiul la centrul de rotatie O al manivelei, determinat de pozitia ocupata de manivela la un
moment dat fata de pozitia ocupata de manivela cand pistonul se afla in PMI. Sensul pozitiv este
dat de sensul de rotatie al acelor de ceasornic:
 = t rad

 n
In care t reprezinta timpul [s] iar   este viteza unghiulara a arborelui cotit [rad/s]
30
corespunzatoare turatiei acestuia, n, considerate constanta [rot/min].

b) Viteza unghiulara
d
 rad/s
dt
Conform ipotezelor facute, viteza unghiulara este constanta si egala cu viteza medie:
 =  n/ 30 rad/s
 =261.66 rad/s
Viteza tangentiala a unui punct al manivelei este:
 w=
unde:  - distanta de la punctul respectiv la centrul de rotatie.
Daca punctul se afla pe axa fusului maneton:
w=r
in care: r = 0.08 m - raza manivelei
Deci: w = 20.93 m/s
Aceasta viteza este o marime vectoriala. Vectorul viteza este rotit cu 900 in sensul acelor
de ceasornic fata de axa manivelei OM.
c) Accelera\ia unghiular`
d
 0
dt
Orice punct al manivelei este supus unei accelera\ii centripete c.
c =  2
Pentru un punct aflat pe axa fusului maneton:
c = r 2 = 5477.27 m/s2

Cinematica pistonului

Pistonul descrie o mişcare de translatie alternativa in lungul axei cilindrului, intre doua
pozitii extreme denumite puncte moarte. Punctul mort corespunzator pozitiei in care capul
pistonului se afla la distanta maxima fata de axa de rotatie a arborelui cotit se numeste punct
mort interior (PMI), iar cel corespunzator pozitiei in care capul pistonului se afla la distanta
minima fata de axa de rotatie a arborelui cotit se numeste punct mort exterior (PME).
Dat fiind caracterul alternativ al acestei miscari, acceleratiile la care este supus pistonul
au o variatie importanta care determina forte de inertie de valori relativ mari.
a) Deplasarea pistonului
Legea deplasarii pistonului se stabileste urmarind variatia in timp a pozitiei axului
piciorului bielei fata de pozitia corespunzatoare a acesteia in PMI. Astfel, deplasarea pistonului
se calculeaza cu relatia:
  
x p  r  1  cos    1  cos 2   
 4 
Unde:  = 0.254 - raportul dintre raza manivelei si lungimea bielei.
Graficul de variatie al deplasarii pistonului este prezentat in figura de mai jos:
 160

Deplasarea pistonului [mm]

140
120
100
80
60
40
20
0
0 30 60 90 120 150 180 210 240 270 300 330 360

Unghiul de rotatie al A.C. [grade RAC]

b) Viteza pistonului
Expresia analitica a vitezei de deplasare a pistonului se obtine derivand spatiul in raport
cu timpul:
dx p
wp 
dt
Deoarece s-a considerat ca  este constanta rezulta:
dxp
wp   
d
Tinand cont de expresia deplasarii pistonului, in final se obtine:
  
wp  r     sin   sin 2  m/s
 2 

Graficul de variatie al vitezei pistonului este prezentat mai jos:

 25

18.75

Viteza pistonului [m/s]

12.5

6.25

 6.25

 12.5

 18.75

 25
0 30 60 90 120 150 180 210 240 270 300 330 360

Unghiul de rotatie al A.C. [grade RAC]

Se observa ca in punctele moarte, pentru  = 00 si  = 1800, viteza pistonului este 0. Intre

punctele moarte trece printr-un maxim. Unghiul corespunzator acestui maxim se obtine derivand
expresia vitezei de deplasare a pistonului.
1  1  82
cos wp max 
4
wp max = 76o
Deci: wp max = 21.52 m/s.

c) Acceleratia pistonului
Acceleratia pistonului se determina derivand viteza pistonului in raport cu timpul:
dwp
ap 
dt
Tinand cont de expresia vitezei pistonului in final se va obtine:
a p  r   2   cos   cos 2  m/s2

Graficul de variatie a acceleratiei pistonului este prezentat in figura de mai jos:

 3
810

acceleratia pistonului [m/s2]

3
6.2510
3
4.510
3
2.7510
3
110

 750
3
 2.510
3
 4.2510
3
 610
0 30 60 90 120 150 180 210 240 270 300 330 360

Unghiul de rotatie al A.C. [grade RAC]

Dupa cum se stie, valorile maxime si minime sunt in punctele in care acceleratia se
anuleaza:
da p
0
d
Se deduce ca acceleratia are valoare extrema pentru  = 00 si  = 1800.
ap ( = 00) = 6868.49 m/s2
ap ( = 1800) = - 4086.04 m/s2.

Cinematica bielei
Biela executa o miscare complexa. Miscarea tuturor punctelor care compun biela, cu
exceptia punctelor P si M, se poate descompune in doua miscari elementare: o miscare de
translatie pe o directie paralela cu axa de miscare a pistonului si o miscare de rotatie in jurul
punctului P. Punctul P fiind si punct al pistonului este animat numai de o miscare alternativa de
translatie, iar punctul M fiind si un punct al manivelei - numai de o miscare de rotatie identica cu
a manivelei.
a) Deplasarea unghiulara a bielei
Este definita prin unghiul de rotatie al bielei  fata de axa cilindrului, in jurul punctului P:
 = arcsin (sin) rad
   i 2 pi
360
  asin   sin  
i

15

Deplasarea unghiulara a bielei [grade]

11.25

7.5

3.75

 3.75

 7.5

 11.25

 15
0 30 60 90 120 150 180 210 240 270 300 330 360

Unghiul de rotatie al A.C. [grade RAC]

Valoarea maxima a oblicitatii bielei este pentru  = 900 si  = 2700 cand sin = 1
(respectiv sin = -1).
Rezulta: max =  0.256 rad
b) Viteza unghiulara a bielei
Expresia analitica a vitezei unghiulare a bielei se determina derivand in raport cu timpul
deplasarea unghiulara a bielei. In final se obtine:
cos
b      rad/s
1  2 sin 2 
Variatia vitezei unghiulare a bielei este prezentata mai jos:
59.258
Viteza unghiulara a bielei [rad/s]

43.444

27.629

11.814

4

 19.814

 35.629

 51.444

 67.258
0 30 60 90 120 150 180 210 240 270 300 330 360

Unghiul de rotatie al A.C. [grade RAC]

 Viteza unghiulara este nula cand deplasarea este maxima, adica pentru  = 900 si  =
2700. Valoarea maxima se obtine pentru  = 00 si  = 1800.
b max =  66.46 rad/s.

c) Acceleratia unghiular a bielei

Se obtine prin derivarea vitezei unghiulare a bielei.
sin 
 b     1  2    2 
1   
3
2
 sin2  2

Reprezentarea acceleratiei unghiulare este reprezentata mai jos:

4
210
Acceleratia unghiulara a bielei [rad/s2]

4
1.510

4
110

3
510

3
 510

4
 110

4
 1.510

4
 210
0 30 60 90 120 150 180 210 240 270 300 330 360

Unghiul de rotatie al A.C. [grade RAC]

Acceleratia unghiulara se anuleaza pentru  = 00 si  = 1800 si are valori maxime pentru

 = 900 si  = 2700
Rezulta: b max =  1.798* 104 rad/s2.
 Studiul dinamic al motorului

Generalitati

Studiul dinamic al mecanismului motor urmareste determinarea fortelor si momentelor

care actioneaza asupra pieselor motorului. Cunoasterea valorilor acestor forte si momente,
precum si a modului cum variaza ele in functie de pozitia mecanismului motor, este strict
necesara pentru efectuarea calculelor de rezistenta, pentru stabilirea solutiei constructive si de
echilibrare a motorului, pentru calculul contragreutatilor si a variatiilor momentului motor,
precum si pentru dimensionarea volantului.
Cele mai importante forte, din punct de vedere al marimii si influentei lor, sunt fortele de
inertie. Fortele de frecare sunt mici si mai greu de evaluat datorita diferitilor factori de care
depind. Fortele gravitationale se neglijeaza de asemenea, fiind mult inferioare celor doua tipuri
de forte mentionate anterior.
Pentru a putea aprecia fortele ce actioneaza in mecanismul motor, este necesar sa se
stabileasca masele pieselor mecanismului biela-manivela. Pentru motorul proiectat se adopta:
mp = 3.80 kg - masa pistonului;
mb = 1 kg - masa boltului;
ms = 0.2 kg - masa segmentilor;
mB = 4 kg - masa bielei.

Forta de presiune a gazelor

Presiunea exercitata pe suprafata capului pistonului determina o forta de presiune care
produce lucru mecanic, permiţand transformarea energiei termice a fluidului motor in energie
mecanica.
Forta de presiune este determinata de relatia:
  D2
Fp    p  pcart 
4
Unde: D - alezajul;
p - presiunea gazelor din cilindru;
pcart - presiunea gazelor din carter.
In calcule: pcart = 105 Pa.
Presiunea p este functie de unghiul de rotatie  al arborelui cotit si se citeste din
diagrama indicata p().
Graficul de variatie a fortei de presiune este prezentat mai jos:
 5
210

Fp i
5
110
0

0
0 100 200 300 400 500 600 700 800
i

Fortele de inertie

Dupa natura miscarii, fortele de inertie se pot clasifica in forte de inertie de rotatie si forte
de inertie de translatie.
Asa cum s-a stabilit in cadrul studiului cinematic, in miscare de translatie se afla grupul
piston (piston, segmenti, bolt) si partea din biela aferenta pistonului. In miscare de rotatie se afla
manetonul si bratele, precum si partea din biela aferenta manetonului.
a) Forta de inertie de translatie
Ft = -mt ap N
Unde: mt - masa totala aflata in miscare de translatie;
ap - acceleratia pistonului.
mt = mgp + mBtr
unde: mgp = mp + mb + ms - masa grupului piston;
mBtr = 0.275 mB - masa bielei in translatie.
Rezulta: mt = 5.9 kg
Graficul de variatie a fortei de inertie de translatie este prezentat mai jos:
 4
410

4
210

0
Ft i
4
 210

4
 410

4
 610
0 200 400 600 800
i

Forta de inertie a pistonului este:

Fip  mgp ap
i i

mgp  mp  ms  mb  5
Fip  mgp  ap
i i
4
510

4
1.66710
Fip i
4
 1.66710

4
 510
0 360 720
i

Forta de inertie a bielei in miscare de translatie

Fib  mbt ap
i i
 3
510

0
Fibi
3
 510

4
 110
0 360 720
i

Forta de inertie a bielei in miscare de rotatie

2 4
Fir  mbr   r  1.588  10

Fortele din mecanismul motor

Forta rezultanta F, aplicata de piston in articulatie, se determina prin insumarea algebrica

a fortei de presiune Fp si forta de inertie corespunzatoare maselor aflate in miscare de translatie
Ft .
F  Fip Fp Fib
i i i i

Variatia acestei forte este prezentata mai jos:

5
210
5
1.510
5
110
Fi
4
510

0
4
 510
0 200 400 600 800
i
 Forta F se descompune in doua componente: o componenta B dupa axa bielei
F
B N
cos 
si o componenta N normala pe axa
cilindrului
N = Ftg N
Forta N aplica pistonul pe cilindru si da
nastere fortei de frecare dintre piston si cilindru,
care produce uzura celor doua organe.

Variatiile fortelor B si N sunt prezentate mai jos:

4
210
5
4
110
110
5 3
1.510
510
3 510
5
110 Ni 0 Ni 0
Bi
4
510 3
 510 3
 510
4
0  110
0 200 400 4 600 800
4  110
 510 i 0 200 400 600 800
0 200 400 600 800
i i

Fortele care lucreaza asupra fusului maneton si palier se determina deplasand forta B in
punctul M si descompunand-o dupa doua directii.
 Rezulta: T = Bsin( + ) N
Zb = Bcos( + ) N
Graficele de variatie sunt prezentate mai jos:

5
4 210
610
5
4 1.510
410
4 5
210 110
Ti Zbi
4
0 510
4
 210 0
4
 410 4
0 200 400 600 800  510
0 200 400 600 800
i i

Momentul motor
Se numeste moment motor instantaneu al unui motor monocilindric momentul produs de
forta tangenta la maneton:
M = Tr [ Nm]
Se observa ca M difera de T printr-o constanta deci M are aceeasi alura ca T iar valoarea
lui se citeste din diagrama fortei T marind scara de r ori.
Se numeste moment motor mediu al unui motor monocilindric acel moment constant care
dezvolta in perioada momentului M lucrul mecanic egal cu cel dezvoltat de momentul motor
instantaneu.
M
1
M '
M
  Md
0

unde: M - perioada momentului motor;

M = 7200 RAC la motorul in patru timpi
Pentru motorul policilindric se tine seama de urmatoarele observatii:
1) - cilindrii sunt identici, deci dezvolta acelasi moment motor;
2) - toti cilindrii lucreaza asupra aceluiasi arbore cotit;
3) - intr-o perioada c in fiecare cilindru se produce o aprindere (deoarece toti
cilindrii au un arbore cotit comun, cand acesta efectueaza doua rotatii - cazul motorului in patru
timpi - toate manivelele efectueaza doua rotatii, deci trec o data prin pozitia corespunzatoare
producerii aprinderii);
4) - aprinderile sunt decalate uniform in interiorul unei perioade, pentru a realiza o
functionare uniforma a motorului;
5) - aprinderile fiind uniform decalate si momentele motoare vor fi uniform
decalate.
Conditia 4) defineste o marime fundamentala pentru motorul policilindric si anume
decalajul unghiular sau unghiul dntre doua aprinderi  care este raportul dintre perioada ciclului
si numarul de cilindri:
c

i
Aceasta relatie reprezinta conditia uniformitatii aprinderilor. Pentru motorul in patru timpi cu opt
cilindri  = 60 0RAC.
Momentul motor mediu al motorului policilindric va fi:
M = iM’

Pentru motorul policilindric, momentul motor instantaneu rezultant M va fi suma

momentelor instantanee date de fiecare cilindru decalate cu unghiul dintre doua aprinderi.
In figurile de mai jos s-au reprezentat momentul motor instantaneu monocilindric M si
momentul motor instantaneu rezultant M.

3
410

3
210

Mi

3
 210
0 200 400 600 800
i
 3
510

3
410

3
310

M ti
3
210

3
110

0
0 200 400 600 800
i

Uniformizarea miscarii arborelui cotit

Studiul cinematic si dinamic al motorului s-a efectuat in ipoteza ca viteza unghiulara a

arborelui cotit este constanta. In realitate, ea este permanent variabila. Un motor cu ardere
interna cu piston nu poate realiza o miscare uniforma din doua cauze:
- numai o cursa a pistonului este activa si forta datorata presiunii gazelor este
permanent variabila;
- pistonul are o miscare alternativa, cu viteza variabila.
In afara de faptul ca miscarea neuniforma se transmite organelor antrenate de motor si
produce vibratii, in piesele motorului apar solicitari mecanice suplimentare.
Pentru atenuarea miscarii neuniforme, la capatul dinspre flansa de cuplare al arborelui
cotit se prevede un volant care joaca rolul de acumulator de energie inmagazinand, in conditie de
variatie limitata a vitezei de rotatie, excedentul de energie mecanica produsa de motor si cedand-
o in aceleasi conditii atunci cand motorul este deficitar in raport cu consumatorii sub aspectul
energiei mecanice necesare acestora.
Pentru a calcula gradul de neuniformitate a miscarii de rotatie este necesar sa determinam
momentul de inertie al volantului si lucrul mecanic in exces.
3
Mmax  max( Mt)  4.98  10
Mmin  min( Mt)  800.597
Momentul mediu:
720

720 
1 3
Mm   Mt  2.9  10
i
i0

Gradul de neuniformitate:
Mmax  Mmin
i   1.441
Mm

Aleg gradul de neregularitate al vitezei unghiulare:

1
 
250

Momentul de inertie al maselor afalte in miscare de rotatie reduse la axa arborelui cotit:
A
J   7.78
2
 

Unde :

180
 Mti1  Mti  2.131  10
3
A 
i  91

Momentul de inertie al volantului:

Jv  75% J  5.835

Dimensionarea volantului :

- Latimea volantului: lv=0.2 m

- Diametrul mic al volantului dlv=0.18 m
3
- Densitatea: Fo  7.282  10
- Masa volantului [kg]:
2 2
d2v  d1v
mv  Fo pi  lv  16.508
4
 Calculul boltului

1. Consideratii generale
Boltul este organul prin intermediul caruia se transmit eforturile de la piston la biela,
fiind totodata organul de legatura dintre acestea.
Din punct de vedere constructiv,boltul poate fi:
– Fix in piston si liber in piciorul bielei;
– Fix in biela si liber in piston;
– Flotant in piston si in umerii pistonului.

Boltul este supus unor solicitari mecanice importante datorita fortei de presiune a gazelor
si a fortei de inertie a masei pistonului ,variabile ca marime si sens.
In anumite perioade de functionare (ardere violenta, schimbarea sensului fortelor) boltul
este supus solicitarilor prin soc.
Aceste solicitari provoaca incovoierea boltului in plan longitudinal, ovalizarea in plan
transversal si in acelasi timp forfecarea in planul A-A.

Apare, de asemenea, uzarea intensa a boltului datorita dificultatilor de ungere care

provoaca un regim termic ridicat (80-160ͦ C), a deformatiilor si socurilor care intrerup pelicula de
ulei si a jocurilor prea mari care intensifica sarcinile de soc.
Dintre cerintele impuse boltului se regasesc:
– Rezistenta mare la incovoiere si oboseala in conditii de sarcini aplicate cu soc;
– Deformari minime;
– Masa cat mai redusa pentru a evita aparitia fortelor de inertie de valori ridicate;
– Rezistenta foarte mare la uzura;
– Simplitate constructiva.

2. Alegerea solutiei constructive

Boltul se realizeaza sub forma tubulara, in diferite variante, in functie de tipul mototrului si felul
imbinarii cu biela si pistonul.
Se adopta solutia cu bolt flotant, datorita avantajelor pe care le ofera, avantaje prezentate
anterior.Totodata, trebuie notat un dezavantaj legat de o dezaxare a bielei, ceea ce duce la un
zgomot mai ridicat in timpul functionarii.
Materialele din care se executa boltul trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
– Sa aiba duritate mare, pentru a rezista la uzura;
– Sa fie tenace, pentru a face fata solicitarilor de oboseala si incovoiere;
– Sa aiba o rezistenta la rupere corespunzatoare.

Materialul care indeplineste cerintele impuse este otelul aliat 13CrNi30, cu urmatoarele
caracteristici:

·  b  12 106 K 1 -coeficientul de dilatare al materialului;

·  r  1200MPa -rezistenta la rupere la tractiune;
·  c  740MPa -rezistentala curgere la tractiune;
·  i  500MPa -rezistenta la rupere prin incovoiere;
·  0  750MPa -rezistenta la oboseala de incovoiere in ciclul pulsatoriu;
·  1  450MPa -rezistenta la oboseala la incovoiere in ciclul alternant simetric;
·  0t  600MPa -rezistenta la oboseala de tractiune in ciclul pulsatoriu;
·  1t  360MPa -rezistenta la oboseala de tractiune in ciclul alternant simetric;
· Eb  2.1105 MPa -modulul de elasticitate longitudinal;
·   0.26 - coeficientul lui Poisson.
Suprafetele sunt ulterior cementate pe intreaga lungime si pe o adancime de 0.5...1.2 mm,
urmate de o calire+revenire, in urma carora duritatea suprafetei la exterior are valori cuprinse
intre 58...62 HRC ,iar miezul are o duritate de 38...44HRC.
Prin revenire se asigura stabilizarea structurii la suprafta si se evita modificarile dimensionale
in timpul functionarii.In aceste conditii se obtin rezistenta la uzura si la oboseala, precum si
tenacitatea necesare.
 3. Dimensionarea boltului
Boltul se dimensioneaza pe baza datelor constructive ,avand in vedere trei criterii:
– Masa redusa
– Presiuni specifice mici
– Rigiditate sporita
In figura de mai jos sunt reprezentate dimensiunile caracteristice ale boltului, precum si solutia
de asamblare a acestuia.

Dimensiunile caracteristice ale boltului sunt:

▪ Lungimea boltului:l
l  (0.8...0.87) D

Se alege l  0.88 150  132mm ;

▪ Latimea piciorului bielei:lb

lb  (0.32...0.42) D

Se alege lb  0.32 150  48mm

▪ Jocul dintre umarul pistonului si piciorul bielei:j

j  1...2.5mm
 Se alege j=1.5mm.

In figura de mai jos se prezinta schema de incarcare a boltului.Acesta se considera ca o

grinda simetrica rezemata la mijloc pe distanta b, pe care sarcina se distribuie uniform.

Se stabileste forta care incarca boltul, dupa care se determina diametrul exterior al acestuia.
Forta maxima care incarca imbinarea bolt-bucsa bielei este:

 D2
Fmax  ( pmax  pcart )   m ps  a p max [ N ]
4

Unde:

– Pmax=110.237 105 Pa –presiunea maxima pe ciclul motor;

– Pcart=105Pa –presiunea din carterul motorului;
– mps=4kg –masa pistonului si a segmentilor;
– apmax =5564m/s2 –acceleratia corespunzatoare momentului atingerii puterii maxime.

Astfel, forta maxima are valoarea:


5 pi 0.15
F'  110.237 10 
2   (mp  ms  mb)r2(1   )  1.604  105
4

Presiunea exercitata in bosajele pistonului trebuie sa fie mai mica decat presiunea exercitata in
piciorul bielei deoarece temperatura din locasurile pistonului este mai mare, iar in piciorul bielei
se introduce o bucsa cu proprietati antifrictiune. De asemenea, lungimea de reazem a boltului in
picior este mai mica de jumatate din lungimea totala a boltului, ceea ce mareste rigiditatea
constructiei.
  Diametrul exterior al boltului : deb

de  48mm

 Diametrul interior al boltului :dib

di  30mm

Calculul efectiv al boltului

Are ca obiective:
-precizarea jocurilor de montaj;
-verificarea rezistentei la uzura;
-verificarea la solicitari mecanice;
-verificarea deformatiei.
Determinarea jocului la rece (la montaj) intre bolt-piston ,respectiv intre bolt-piciorul bielei
In timpul functionarii ,la regimul nominal, trebuie luat in considerare un joc care sa asigure
evitarea gripajului ,a carui valoare este:

 p  (0.001...0.005)d eb  0.024mm

Cu ajutorul acestuia si impreuna cu alti parametri adoptati, jocul la rece calculat are valoarea:

 p  d eb [ b (Tb  T0 )   p (Tp  T0 )]
 [mm]
1   p (Tp  T0 )

In care:
Tb=423K –temperatura de regim a boltului;
Tp=473K –temperatura de regim a pistonului;
T0 =300K –temperatura de montaj;

 b  12 106 K 1 -coeficientul de dilatare al materialului boltuluii;

 p  21.5 106 K 1 - coeficientul de dilatare al materialului pistonului.

Astfel, in urma inlocuirilor, obtinem:

 p  de [ bolt ( tb  t0)  p ( tp  t0) ]
   0.129
1  p ( tp  t0)

Verificarea rezistentei la uzura

Verificarea se face pornind de la legea de distributie a eforturilor si calculand presiunea medie de
la nivelul piciorului bielei si umerii pistonului.
– la nivelul umerilor pistonului
F
pmp   42.23[ N / mm2 ]
2  l p  de

In care: F –forta rezultanta intre presiunea gazelor si forta de inertie.

2
5 pi 0.15 2 N5
F  110.237 10   ( mp  ms )r   ( 1   )  1.672  10
4

– presiunea medie de la nivelul piciorului bielei

F'
pmb  [ N / mm 2 ]
2lb  d e

In care: F` –forta rezultanta intre presiunea gazelor si forta de inertie,la care se adauga si
inertia boltului.


5 pi 0.15
F'  110.237 10 
2   (mp  ms  mb)r2(1   )  1.604  105
4

pmb  63.636[ N / mm2 ]

Verificarea la incovoiere

Efortul de incovoiere se calculeaza cu relatia:

F (l  4 j  0.5lb )
i   250.02 N / mm 2
d
1.2d e3[1  ( i ) 4 ]
de

Verificarea la forfecare
Forta taietoare are valoare maxima intre locasurile boltului din piston si piciorul bielei.
Ea are valoarea:
 Fmax
Tmax  [N ]
2

Pentru a determina tensiunea tangentiala maxima  max se pleaca de la relatia lui Juravski, iar in
urma inlocuirilor se obtine relatia:
2
d d 
0.85Fmax [1  ib   ib  ]
d eb  d eb 
 max  4
 dib 
d eb [1  
2
 ]
 d eb 

In urma inlocuirilor se obtine:

 max  199.282 N / mm2

Verificarea la oboseala

La boltul flotant se considera ca ciclul de incarcare este simetric, presupunand ca boltul se

roteste cu 180  la fiecare ciclu motor, fibra medie suportand aceeasi deformatie maxima in
ambele sensuri. Efortul unitar de incovoiere este  i min   i max ,de unde rezulta amplitudinea
eforturilor:

 i max   i min
v    i max
2

Coeficientul de siguranta se calculeaza cu formula:

1
c   3.223
 1   iv   im
   m1
  m1

In care: -  1  412.5 N / mm2 -rezistenta la oboseala la incovoiere in ciclul alternant simetric;

-   1 -coeficientul efectiv de concentrare la solicitari variabile;

-    1.10 -factor dimensional;

-   1.25 -coeficientul de calitate al suprafetei boltuluicalit cu suprafata lustruita;

Fbmax ( l  4 j  0.5lpb )
imax   331.683
 di  
4
1.2 ( de)  1   
3
  de  
Asadar, coeficientul de siguranta are valoarea:

c  3.223

Verificarea la ovalizare

Zona periculoasa, care urmeaza sa fie calculata, este zona cuprinsa in planul de sectiune
longitudinal , perpendicular pe axa pistonului.
Calculul se desfasoara in ipoteza ca boltul este o grinda
curba in sectiunea transversala, incarcata cu o sarcina
distribuita sinusoidal p=p0sinφ care este afectata cu un
coeficient de corectie supraunitar k.

dib
k  1.5  15(  0.4)3  1.329
d eb

Eforturile unitare intr-o sectiune oarecare se determina cu

relatiile:

cos  sin   cos  4

M   kFr (    2 )[ Nmm]
2 2  

cos  sin   cos 

N  kF (   )[ Nmm]
2 2 

d eb  dib
In care: r   19.5mm
4

Eforturile unitare iau valori diferite in fibra interioara si in fibra exterioara.

6r  h 1
 e  [2M   N ]  [ N / mm2 ]
h(2r  h) lh

6r  h 1
 i  [2M   N ]  [ N / mm2 ]
h(2r  h) lh

d eb  dib
Unde: h   9mm
2

Punctele critice sunt la   0 si la   90 ,atat in fibra interioara,cat si in cea exterioara.

Astfel:

M  K  F rm    4.215  105

sin( 0) cos ( 0)   cos ( 0) 4
  
 pi 2 pi 2
 pi 
  sin pi  cos  pi  cos  pi  
2 2 2
M  K  F rm 
         4   3.892  105
 pi 2 pi
pi 
2

N  K  F 
cos ( 0) sin( 0)   cos ( 0)  5
    1.146  10
 2 pi pi 

 cos  pi  sin pi  cos  pi  

 2    
N  K  F 
   2   2   7.303  104

 2 pi pi 

Astfel, eforturile au valorile:

  0

e  2 3.339  10 
5  6rm  hb 
 9.079  10 
4 1
 76.658
 hb ( 2 rm  hb)  l hb

  90


e  2 3.083  10 
5  6rm  hb 
 5.786  10 
4 1
 175.234
 hb ( 2 rm  hb)  l hb

  0


i  2 3.339  10 
5  6rm  hb 
 9.079  10 
4 1
 263.852
 hb ( 2 rm  hb)  l hb

  90


i  2 3.083  10 
5  6rm  hb 
 5.786  10 
4 1
 139.169
 hb ( 2 rm  hb)  l hb

Dupa cum se si observa, efortul maxim este in fibra interioara,la   0 si avand semnul minus,
asta insemnand ca este de compresiune.
Deformatia maxima de ovalizare sau cresterea maxima a diametrului  d max se limiteaza pentru a
preveni griparea boltului in locasuri.Aceasta nu trebuie sa depaseasca jocul diametral la cald
 ' 0.24
Δ’.Se recomanda ca  d max    0.12mm
2 2

Deformatia maxima se calculeaza cu formula:

3
 d 
 1  ib 
0.09 Fk d eb
 d max     0.08mm
EI  1  dib 
 d 
 eb 

CALCULUL PISTONULUI
1. Date initiale

Pistonul este reperul mecanismului motor, care indeplineste urmatoarele functii:

Transmite forta de presiune a gazelor catre biela;

Transmite cilindrului reactiunea normala a bielei(realizeaza ghidajul bielei in
interiorul cilindrului);
 Realizeaza etansarea cilindrului in ambele sensuri:nu permite scaparea gazelor
dinspre camera de ardere spre carter, nici patrunderea uleiului in camera de ardere;
 Evacueaza caldura primita in timpul ciclului motor;
 La motoarele in doi timpi ,pistonul constituie si un element al mecanismului de
distributie;
 Contribuie la forma finala a camerei de ardere.
Pistonul se compune din:
▪ Capul pistonului;
▪ Regiunea port-segmenti;
▪ Mantaua pistonului;
▪ Umerii pistonulu.
Pistonul functioneaza in conditii de presiune si temperatura ridicate, fiind supus unor solicitari
mecanice si termice care provoaca importante fenomene de oboseala.
In acelasi timp, sub efectul presiunii gazelor si fortelor de inertie, asociate cu dificultatea
realizarii unei ungeri lichide, lucrul mecanic de frecare capata valori insemnate, determinand o
intensa uzura a ansamblului piston-segmenti-cilindru.
Din aceste considerente, pistonul se realizeaza luand in calcul o serie de cerinte:

 Sa aiba o rigiditate sporita si o rezistenta mecanica mare la temperaturi ridicate de

functionare;
 Sa etanseze cilindrul in ambele sensuri ,la orice regim de functionare;
 Sa primeasca si se transmita fluxul de caldura, pentru a asigura un regim termic redus;
  Sa aiba forma constructiva cat mai simpla, sa fie durabil si sigur in functionare.
Capul pistonului trebuie sa asigure o rigiditate inalta, ceruta de regimul de functionare,totodata
prin forma lui sa asigure desfasurarea corecta a proceselor functionale.
Regiunea port-segmenti trebui sa asigure evacuarea celei mai mari parti din caldura primita de
piston, precum si etansarea camerei de ardere in ambele sensuri.
Mantaua pistonului transmite forta normala N peretilor cilindrului si ghideaza pistonul in
miscare.Numai o parte a mantalei, corespunzatoare unui unghi β=90...100ͦ, participa la
transmiterea fortei N, astfel ca pentru micsorarea masei pistonului se degaja parti din acesta.
Bosajele au rolul de a transmite fortele de la piston la bolt, din care cauza se impune o buna
consolidare fata de capul pistonului si manta prin intermediul nervurarilor.
Datorita regimului solicitant de functionare, pistoanele sunt confectionate din materiale care
trebuie sa indeplineasca o serie de cerinte, dintre care:
– Rezistenta mare la temperaturi ridiacate;
– Rezistenta mare la uzura;
– Greutate redusa ,pentru a reduce fortele de inertie;
– Calitati antifrictiune ridicate;
– Conductibilitate termica buna;
– Sa se toarne si sa se prelucreze usor;
– Pret redus de realizare.
Materialele care indeplinesc aceste conditii sunt aliajele usoare, ca Al-Cu, Al-Cu-Ni sau Al-Si
precum si aliajele grele: oteluri si fonte.
Datorita avantajelor oferite de aliajele de aluminiu (conductibilitate termica rmai ridicata,
densitate mai mica, proprietati antifrictiune superioare) alegem ca material pentru pistonul
proiectat un aliaj pe baza de siliciu (silumin), hipereutectic, cu urmatoarea reprezentare :
ATCSi18CuMgNi , care are urmatoarele proprietati:

▪ Densitatea   2.67kg / m3 ;
▪ Conductivitatea termica   145W / mK ;
1
▪ Coeficientul de dilatare   19 106 ;
K
▪ Rezistenta la rupere la tractiune  r  270 N / mm2 ;
▪ Rezistenta la rupere la oboseala  1  110 N / mm 2 ;
▪ Modulul de elasticitate E  8.6 104 N / mm2
Materialele utilizate sunt aliaje pentru matritare si tratate termic, conform STAS 201-71.

2. Dimensionarea pistonului

Dimensiunile pistonului sunt prezentate in figura de mai jos. Acestea au urmatoarele valori:

 Lungimea pistonului
Lp=(0.8...1.5)D .Se alege Lp=120 mm;
  Lungimea mantalei
Lm = (0.5...1.0)D. Se alege Lm=75mm;

 Inaltimea de compresie
Hc= (0.55...0.85)D. Se alege Hc=105mm;

 Inaltimea de protectie a segmentului de foc

h=(0.10...0.18)D.Se alege h=19.5mm;

 Grosimea flancului celorlalti segmenti

hc=(0.045...0.055)D .Se alege hc=0.3mm;

 Grosimea capului
δ=(0.14...0.17)D.Se alege δ=30mm;

 Diametrul cupei
Dcupa=121mm;

 Diametrul interior al pistonului in zona fundului pistonului

Dpi=105mm;
Celelalte dimensiuni constructive vor rezulta in urma calculului pistonului.

Capul pistonului

Forma capului pistonului trebuie sa asigure o rigiditate inalta ceruta de functionare dar si o
anumita configuratie a camerei de ardere.
La motoarele cu aprindere prin comprimare cu injectie directa capul pistonului este prevazut cu o
degajare sub forma de cupa, cu diferite forme.Principial, se adopta aceasta solutie.

Dcupa
 cupa   0.807
D
Diametrul pistonului nu poate fi la rece acelasi cu diametrul cilindrului ,deoarece pistonul este
realizat dintr-un material diferit de materialul cilindrului ,si chiar daca materialele ar fi
acelesi,temperaturile de regim ale acestora cu siguranta ar fi diferite,ca atare pistonul se va dilata
mai mult decat cilindrul.Din aceste considerente,diametrul capului pistonului va fi astfel calculat
incat la regimul mxim intre piston si cilindru se existe un joc Δc’.
Conform literaturii de specialitate, se recomanda urmatoarele valori:
Δc=(4.5...5.5)10-3D la rece(la montaj);

Δ’c=(2.0...4.0)10-3D la cald.

Pentru prevenirea gripajului, alegem intai valoarea la cald dupa care o determinam pe cea la rece
si o comparam cu intervalul recomandat.
  'c  4 103 150  0.6mm

Se determina diametrul capului pistonului la montaj :

D[1   c (Tc  T0 )]   'c

Dcp  [mm]
1   p (Tcp  T0 )

In care:
– Tcp=623K –temperatura de regim a capului pistonului;
– Tc=395K –temperatura de regim a cilindrului;
– T0=300K-temperatura de referinta;
– αc=21.9 *10-61/K –coeficientul de dilatare liniara a materialului cilindrului(otel);
– αp =21.5*10-61/K –coeficientul de dilatare liniara a materialului pistonului;
– D=150 mm-diametrul cilindrului la rece.
Astfel, diametrul capului are valoarea:

Dcp  148.68mm

Cu valoarea obtinuta se determina jocul la rece:

 c  D  Dcp  1.32mm

In timpul functionarii la temperatura de regim, diametrul pistonului in zona capului este:

Dp1  Dcp [1   p (Tcp  T0 )]  149.712mm

De asemenea, diametrul cilindrului este:

Dc  D[1   c (Tc  T0 )]  150.312mm

Regiunea port-segmenti
Regiunea port-segmenti sau partea de etansare trebuie sa asigure evacuarea celei mai mari parti
din caldura primita de piston si etansarea camerei de ardere in ambele sensuri.
Pragul de foc aflat deasupra primului canal pentru segmenti trebuie sa aiba o astfel de grosime
incat segmentul superior sa fie plasat suficient de departe de zona temperaturilor inalte.Este de
dorit amplasarea acestuia astfel incat, la pozitia pistonului la PME, regiunea port-segmenti sa
aiba legatura cu lichidul de racire.
Pentru a crea conditii de incalzire mai reduse, se racordeaza larg la interior regiunea port-
segmenti cu capul pistonului, cu o raza R= (0.05...0.10D)
Astfel, R=12mm.
Inaltimea regiunii port-segmenti depinde de numarul segmentilor si reprezinta un compromis
intre necesitatea de a avea o inaltime cat mai mica si siguranta in functionare.Se folosesc doi
segmenti de compresie si un segment de ungere,distanta de la capul pistonuli si pana la primul
segment s-a considerat pe baze statistice ca fiin h=24mm.
Se considera ca pistonul are 8orificii de ungere cu diametrul dg=4mm.

Mantaua pistonului
Mantaua pistonului transmite forta normala N peretilor cilindrului si ghideaza pistonul in
miscare. Numai o parte a mantalei, coresunzatoare unui unghi β=90...100 ͦ participa la
transmiterea fortei N, astfel ca in scopul reducerii masei pistonului se degaja partea care
corespunde unghiurilor φ.

Mantaua pistonului este realizata tinand cont de urmatoarele jocuri:

Δmp=(1.3...1.5)10-3D –jocul la rece(montaj);

Δ’mp=(0.9...1.3)10-3D –jocul la cald.

Pentru jocul la cald se adopta valoarea:

 'mp  1.4 103 150  0.21mm

Cu aceasta valoare se determina jocul la rece:

D[1   c (Tc  T0 )]   'mp

Dmp  [mm]
1   p (Tmp  T0 )

In care:

– Tmp=415K –temperatura de regim a capului pistonului;

– Tc=395K –temperatura de regim a cilindrului;
– T0=300K-temperatura de referinta;
– αc=12 *10-61/K –coeficientul de dilatare liniara a materialului cilindrului(otel);
– αp =21.5*10-61/K –coeficientul de dilatare liniara a materialului pistonului;
– D=150mm-diametrul cilindrului la rece.

Dmp  149.941mm

In zona capului, jocul la montaj este:

 c  D  Dmp  0.059mm

In timpul functioarii la temperatura de regim,diametrul pistonului in zona mantalei este:

Dp 2  Dmp [1   p (Tmp  T0 )]  150.312mm

Lungimea mantalei pistonului a fost aleasa anterior Lm=100.5 mm, fiind verificata la urmatorul
acpitol, punand conditia ca presiunea dintre manta si cilindru sa nu depaseasca valori la care
uleiul ar fi expulzat.

1
x [mm]
2

In care:

  t 
  A 1  B  log y  log y   [mm] -diferenta de la diametrul nominal al pistonului, masurata pe
  t0  
axa alezajului pentru bolt
A=0.002*Dp2=0.301mm

B=0.001*Dp2=0.15mm

y  Lm  ( Lp  H c )  60mm - distanta de la marginea superioara pana in planul in care se

calculeaza ovalitatea.
ty=10mm –grosimea peretelui mantalei
t0=12mm –grosimea peretelui la partea superioara a mantalei.
Inlocuind in relatia anterioara, se obtine:
  0.217mm

Asadar, ovalitatea mantalei in zona umerilor va avea valoarea:

1
x 0.234  0.117mm .
2

Bosajele pistonului

Bosajele (umerii pistonului) au rolul de a transmite fortele de la piston la bolt, din care cauza se
impune o buna consolidare fata de capul pistonului si manta.
Se alege solutia cu bolt flotant datorita avantajelor legate de reducerea uzurii boltului in
locasurile din piston, precum si repartizarea uniforma pe periferia boltului.
Boltul se fixeaza in locasuri cu ajutorul unor inele elastice.
 Calculul de verificare al pistonului

Capul pistonului
Verificarea la solicitari mecanice
Pistonul este considerat drept o placa circulara incastrata pe colturi, cu grosimea constanta δ si
diametrul Dpi al suprafetei interioare a regiunii port-segmenti.
Se considera grinda curba incarcata de o sarcina uniform distribuita, egala cu presiunea maxima
a gazelor. Eforturile unitare tangentiale si radiale sunt maxime la periferia placii si se calculeaza
cu relatiile:

2
3 D 
 r  ( pax  pc )  pi 
4  2 
2
3 D 
 t   ( pax  pc )  pi 
4  2 

μ este coeficientul Poisson si are valoarea: μ=0.26

Efortul unitar radial are valoarea:

 r  250.905[ N / mm 2 ]

Similar, efortul unitar tangential este:

 t  62.235[ N / mm2 ]

Verificarea la solicitari termice

Se face in aceleasi ipoteze, si anume: capul pistonului este considerat drept o grinda curba
incastrata in regiunea port-segmenti ,considerand o distributie a temperaturii parabolica,cu
valoarea maxima in centrul placii.
Pentru a determina eforturile radiale si tangentiale, se considera un element de suprafata dispus
la distanta r fata de centrul placii.
In figura de mai jos este reprezentata variatia eforturilor radiale si tangentiale in functie de
distanta r.

Graficul variatiei eforturilor radiale Graficul variatiei eforturilor tangentiale

Regiunea port-segmenti
Solicitarile periculoase apar in primul umar de segment si in sectiunea transversala prin
capul pistonului, la nivelul canalului pentru segmentul de ungere, unde se evidentiaza zona
slabita din cauza gaurilor sau taieturilor practicate contra pompajului, sau pentru impiedicarea
conductiei caldurii catre manta.
Regiunea port-segmenti se calculeaza la compresiune, data de forta maxima de presiune a
gazelor si la intindere.
Verificarea la compresiune se realizeaza pe baza relatiilor:

D2
pmax
F
c   4
AA AA

In care:

 Ds 2  D pi 2 d2
AA  (  )n
4 4 4

Unde:
Ds  D  (t  r )

n =10 –numarul de orificii

d =4mm –diametrul orificiilor

Astfel, AA devine: AA  8882mm2

Efortul de compresiune are valoarea:

 c  219.208[ N / mm 2 ]

Se incadreaza in valorile admisibile :

 ca  200...600 N / mm2

Zona dintre canalele segmentilor este supusa si solicitarilor de incovoiere si forfecare.

Se calculeaza cu relatiile:

Dcp
 i  4.15 103 pz ( )  3.652
hi
Dcp
  3.14 102 pz ( )
hi

In care:
Pz=0.22 p gmax=24.252bar
hi=3.1mm –ianltimea intre doua canale
Efortul unitar total are valoarea:

 t   i 2   2  6.053MPa

Mantaua pistonului
Se verifica din punct de vedere al presiunii maxime exercitate asupra cilindrului de catre
forta normala, care se limiteaza, pentru a nu periclita existenta filmului de ulei de pe camasa
cilindrului.
Presiunea exercitata de forta normala se calculeaza cu relatia:

N max
pm max 
Lm  D  Aev
In care:

Aev-aria suprafetei proiectata de evazare din dreptul umerilor pistonului.Se adopta Aev=2mm2.

pm m ax  8.626MPa

Valoarea obtinuta se incadreaza in limitele admisibile deoarece Pma=3...10MPa.

Dimensionarea segmentilor

Calculul segmentilor

Are ca scop:

- Determinarea formei libere a segmentilor si a rostului in stare libera astfel incat la montaj
sa se asigure distributia de presiune
dorita;
- Determinarea dimensiunilor
fundamentale : t si h
- Verificarea eforturilor in timpul
functionarii si a eforturilor la desfacerea
segmentului pentru montarea pepiston;
- Verificarea rostului la cald Sf

Presiunea medie elastica

Pentru determinarea formei

libere trebuie stabilita distributia
presiunii exercitata de segmenti
asupra cilindrului.Aceasta va fi
determinata intr-un sistem de coordonate polare p-α ,in figura alaturata fiind
prezentate atat distributia variabila –a ,cat si distributia constanta – b.
In cazul segmentilor de presiune constanta, uzura este neuniforma, valoarea maxima
inregistrandu-se la capete.
Pentru a preveni acest neajuns ,se realizeaza segmenti de presiune variabila , care prin
uzura tind sa devina segmenti de presiune constanta . . Curbe
de presiune ale segmentilor
Marirea presiunii elastice la capetele segmentilor introduce un factor de
amortizare pentru aceste sectiuni care au posibilitati mai largi de deplasare.
Cu cat presiunea elastica este mai mare , segmentul se desprinde mai greu de pe
cilindru,ceea ce sporeste turatia critica a segmentului.

Legea de variatie a curbei de presiune are forma:

  n
p
pe  pe (1   cos )
 2 pe

Pentru segmentii de compresie pe=(0.12...0.2) N/mm2 ,iar pentru segmentii de ungere

pe=(0.3...0.4) N/mm2.

Pentru realizarea unei etanseitati corespunzatoare ,presiunea medie pe care o

dezvolta segmentul se stabileste in corelatie cu presiunea radiala a gazelor care participa
activ la aplicarea segmentilor pe cilindru.Valoarea presiunii pe trebuie limitata datorita
faptului ca presiunile prea mari provoaca uzuri excesive.
Se alege o lege de distributie:

pe  pe (1  0.42 cos 2  0.18cos 3 )

- grosimea radiala

In proiectare, pentru determinarea grosimii radiale t , presiunea medie elastica se ia in

considerare in functie de conditiile particulare constructive ale fiecarui motor.
Marirea grosimii radiale este favorabila in sensul cresterii elasticitatii ,imbunatatirii evacuarii
caldurii ,impotriva actiunii de strivire a segmentului in canal si pentru limitarea aparitiei
vibratiilor.Totusi,o grosime radiala prea mare are si dezavantaje,precum: adaptabilitate redusa

D
Raportul este un factor constructiv de baza al segmentului si se calculeaza cu relatia:
t

D a
 0.5(1  1  2.66 )
t km  pe

Unde: -σa =50daN/cm2 –tensiunea admisibila;

-pe –presiunea medie elastica (2daN/cm2 pentru segmentii de compresie ;
3daN/cm2 pentru segmentul de ungere);
-kM –coeficient functie de distributia presiunii elastice.
n
(1) 1 p n
1 p
kM  1  cos    cos    cos
  2   1 pe   2   1 pe
2 2

Pentru legea de distributie adoptata se calculeaza:

10
(1) 1 p 10 1 p
kM  k 0  2    2  1.07
  2   1 pe   2   1 pe
2
In urma calculelor reiese:

D
-pentru segmentii de compresie:  44.7
t

185
De unde: t   3.35mm
36.03

Inaltimea segmentilor

Eficacitatea si fiabilitatea unui segment cresc odata cu reducerea inaltimii h.Se asigura
astfel o etansare mai buna, o adaptabilitate mai rapida,se reduce lucrul mecanic de frecare si se
micsoreaza uzura.In plus,se reduce inertia segmentulu reducandu-se astfel intensitatea batailor in
locas.Totodata, segmentii subtiri prezinta si unele dezavantaje :evacuarea caldurii este
inrautatita, au fragilitate mai ridicata si au tendinta mai mare spre deformare.
Efortul unitar de incovoiere nu depinde de inaltimea axiala h a segmentilor.Din aceasta
cauza , inaltimea acestora se determina din urmatoarele considerente:
-sa permita o evacuare cat mai buna a caldurii in piston, ceea ce ar impune ca segmentii sa
fie inalti;
-sa limiteze pulsatia si vibratia radiala a segmentilor.
Pe baza datelor statistice, pentru alezaje de D= 90...200 mm se confectioneaza segmenti cu
inaltimi in intervalul h=2...4 mm.
Se alege pentru toti segmentii inaltimea h=3.1mm.

Dimensiunile canalului de segment

- distributie ovala
m  1.57 tcc  3.5 tcu  4.5 mm
hcc  2.25 hcu  4.05 mm

Jocul axial si radial al segmentilor in canalul din piston:

a). radial

- de compresie : jrc  tcc  tc jrc  0.4 mm

- de ungere : jru  tcu  tu jru  0.3 mm
b). axial
jac  0.25
- de compresie : jac  hcc  hc

- de ungere : jau  hcu  hu

jau  0.15

Fanta segmentului in stare libera:

-pentru segmentii de compresie (din fonta):

2
pi tc ( 3   )    1  maxf
d

S0c 
 tc 
S0c  63.97 mm
2 k  Ef

-pentru segmentii de ungere (din otel):

2
pi tu  ( 3   )    1  maxol
d

S0u 
 tu 
S0u  27.409 mm
2 k  Eo

Presiunea medie pe care o dezvolta segmentul de compresie pe cilindru este:

0.424 S0c
 Ef
( tc)
pc 
4
 d    d  1  ( 3   )
3 pc  6.666  10 N/cm2
  
 tc   tc 

Presiunea medie pe care o dezvolta segmentul de ungere pe cilindru este:

S0u
0.424  Eo N
tu 5
pu   1.387  10 2
3 m
(3  )  d  1 
d
 tu  tu

Frecventa proprie de oscilatie a segmentilor:

 f  7300

o  7800

4
7 1 Ef  10 1 3
f0c  741 10    f0c  9.279  10 osc / s
tc f 3
10
4
7 1 Eo  10 1 3
f0u  741 10    f0u  9.154  10 osc / s
tu o 3
10

Efortul unitar maxim la montarea segmentilor

 S0c 
 tc 
4 Ef  1  
maxc 
 pi ( 3   ) 
 1.677  10
8
2
m   1
d
 tc 

 S0u 
 tu 
4 Eo  1  
maxu 
 pi ( 3   ) 
 1.149  10
8
2
m   1
d
 tu 
Fanta la montarea segmentului in cilindru:
6
s  12 10 ts  200 tc  120

pi d  [ s  ( ts  t0)   ( tc  t0) ]  Sl

Sm   0.825
1  s  ( ts  t0)

Se face observatia ca un punct N de coordonate N(Rm,φ) de pe circumferinta segmentului montat

pe cilindru trece,atunci cand segmentul e in stare libera, nemontat ,in N0(Rm0,φ0).
Deplasarea relativa a celor doua puncte se compune din:

 deplasarea radiala t
1 g n
1 p n
1 p
t  R  B[1   sin    2 cos   cos  / 3,5,7,9 ]
  2 (  1) pe  3 (  1) pe
2 2 2
2

 deplasarea unghiulara ε
 1 g 1 g n
1 p n
1 p
  B[   cos   sin    2 sin  2 sin  / 3,5,7,9 ]
  2 (  1) pe  3 (  1) pe
2 2
2 2

Unde: -B este un parametru fundamental al segmentului si se calculeaza cu formula:

cRm3 pe
B
EI

- g este o constanta
n
(1) 1 p
g  
  2   1 pe
2

- R este raza cilindrului

▪ Parametrii de mai sus au valorile:

B  0.0016[mm]

c  3.17[mm]

ht 3 3.1 3.353
I   9.71mm4
12 12

Rm  73.32[mm]

  0  t  0.11[mm]   0

  15  t  0.33[mm]    0.032

  30  t  0.99[mm]    0.06

  45  t  1.98[mm]    0.082

  60  t  3.16[mm]    0.102

  75  t  4.36[mm]    0.122

  90  t  5.39[mm]    0.144

  105  t  6.06[mm]    0.170

  120  t  6.21[mm]    0.204

  135  t  5.71[mm]    0.247

  150  t  4.51[mm]    0.3

  165  t  2.62[mm]    0.361

  180  t  0.11[mm]    0.432

Calculul bielei

Generalitati

Biela are rolul de a asigura transmiterea eforturilor de la piston la arborele cotit si invers
si de a transforma miscarea alternativa de translatie a pistonului intr-o miscare continua de
rotatie.
In procesul de functionare biela executa o miscare plan complexa pe timpul careia este
supusa sarcinilor variabile datorita presiunii gazelor si fortelor de inertie. In unele perioade de
functionare ale motorului solicitarile bielei capata un caracter de soc.
Forta de presiune a gazelor solicita biela la compresiune si flambaj. Prin comprimare pot
apare deformatii remanente care scurteaza biela impiedicand miscarea libera a acesteia;
flambajul determina o perturbare a paralelismului axelor gaurilor bielei avand drept consecinta
accelerarea uzurii lagarelor.
Fortele de inertie ale maselor in miscare de translatie solicita biela la intindere, provocand
ovalizarea gaurilor, ceea ce favorizeaza posibilitatea aparitiei gripajului.
Date fiind conditiile de lucru, pentru biela se impune o mare rezistenta la oboseala si o
mare rigiditate. Pentru micsorarea fortelor de inertie masa bielei trebuie sa fie cat mai mica.
La motoarele cu aprindere prin comprimare de performanta, biela se fabrica prin
matritare din oteluri aliate cu calitati de rezistenta foarte ridicate. Intrucat bielele confectionate
din oteluri aliate sunt sensibile la concentrari de tensiune, se acorda o atentie deosebita la
fabricarea lor. Asigurarea unei rezistente inalte la oboseala se obtine printr-o repartizare corecta a
fibrelor in semifabricat si prin durificarea straturilor superficiale ale corpului bielei (ecruisarea cu
alice).
Otelurile aliate folosite in constructia bielei cuprind ca elemente de aliere: Cr, Mn, Mo,
Ni, V (STAS 781-66, m`rcile: 40C10; 41MoC11; 41VMoC17; STAS 8580-74, marca
34MoCNi15AT). De asemenea, bielele mai pot fi fabricate din otel carbon de calitate (STAS
880-66, marcile OLC 45X, OLC 50), aliaj usor (duraluminiu) sau fonta cu grafit modular. Pentru
biela proiectata, conform STAS 8580-88, se alege otelul marca 34MoCrNi15AT care are
urmatoarea compozitie chimica:
C (0. ... 0.38)
Mn 0,4 ... 0,7
Si 0,17 ... 0,37
 P max 0.025
S max 0.025
Cr 1,4 ... 1,7
Mo 0,15 ... 0,3
Ni 1,4 ... 1,7
Limita de curgere este 1000 N/mm2, iar rezistenta la tractiune (1200 ... 1400) N/mm2.
Suruburile de biela se executa din oteluri aliate pentru imbunatatire (STAS 791-66,
marcile 45C10; 41CNi10; 34MoCNi15) cu rezistenta la rupere de (700 ... 800) N/mm2.
Bucsele din piciorul bielei se confectioneaza din bronzuri cu rezistenta ridicata la uzură si
rupere, STAS 19812-75 pentru bronzuri cu aluminiu marcile: CuAlFe3, CuAl10Fe5Ni15; STAS
1512-75 pentru bronz cu plumb, marcile: CuPb105n, CuPb25; STAS197/2-76 pentru bronz cu
staniu marca: CuSn12Ni.

Calculul piciorului bielei

Piciorul bielei este solicitat de forta de inertie a masei pistonului care aplica boltul pe
partea superioara a piciorului bielei si de forta transmisa bielei de piston care aplica boltul pe
partea inferioara a piciorului bielei.
In afara de aceste doua solicitari alternative care ovalizeaza si obosesc piciorul bielei, mai
exista si a treia solicitare continua produsa de presiunea dintre bucsa de bronz si piciorul bielei.
Aceasta presiune se datorează pe de o parte presarii bucsei in piciorul bielei la montaj, iar pe de
alta parte dilatarii din timpul functionarii (bronzul se dilata mai mult decat otelul).
Ca urmare a solicitarilor de mai sus, se impune ca piciorul bielei sa fie verificat la
oboseala. In plus, este necesar sa se determine deformatia care apare ca urmare a incarcarii
produsa de forta de inertie. Ultima verificare se impune cu scopul de a preveni distrugerea
filmului de ulei.

Dimensionarea piciorului bielei

Calculul se realizeaza cu ajutorul formulelor obtinute pe baza
de date statistice.
Notatiile folosite sunt cele din figura alaturata.

1. Diametrul exterior al piciorului (de)

de = (1,3 ... 1,7)deb

de = 1.44 deb = 0.069 m

2. Grosimea radiala a piciorului
hp = (0,08 ... 0,2) deb
 hp = 0.16 deb = 0.005 m
3. Grosimea radiala a bucsei
di  deb
hb   12
2

4. Latimea piciorului
b = (0,28 ... 0,45)D
b = 0.32D = 0.048 m
5. Diametrul interior al piciorului
di  1.5 48  72
[mm]

6. Raza medie a piciorului

rm = (de + di) / 4
rm = 0.036 m

Verificarea piciorului bielei

Verificarea la intindere
1. Forta de intindere care solicita piciorul
Ft = -mpr2(1 + )
Unde: Ft - forta de inertie a maselor grupului piston
(piston, bolt, segmenti) pentru cazul cand pistonul este in PMI.
Se obtine: Ft = -3.434*10^4 N
2. Momentul incovoietor determinat de forta Ft
in sectiunea I-I de racordare a piciorului la corp:
M0t = Ftrm (0.00033I0 - 0.0297)

unde : I0 - unghiul in grade corespunzator

sectiunii I-I. In mod uzual I = 900 ... 1300.
Se adopta I = 1200 cu scopul de a obtine o masa minima
pentru picior precum si o rigiditate buna a acestuia.
Rezulta: M0t = -12.325Nm
3. Forta normala in sectiunea I-I determinata de forta Ft :
N0t = Ft (0.572 - 0.0008I0)
N0t = -1.635*10^4N
Momentul incovoietor intr-o sectiune oarecare  determinat de Ft:
- pe portiunea BC:
MBCt = M0t + N0trm (1 - cos ) - 0.5Ftrm (sin - cos)
- pe portiunea AB:
 MABt = M0t + N0trm (1 - cos ) - 0.5Ftrm (1 - cos)
4. Forta normala intr-o sectiune oarecare  determinata de Ft:
- pe portiunea BC:
NBCt = N0t cos  - 0.5Ft (sin - cos)
- pe portiunea AB:
NABt = N0t cos  - 0.5Ft (1 - cos)
5. Coeficientul de proportionalitate (cat din forta normala preia piciorul bielei)
1
k
A Eb
1 
b

A p Ep
unde: Ap , Ab - aria piciorului bielei, respectiv bucsei;
Ep , Eb - modulele de elasticitate ale materialelor bielei, respectiv bucsei.
Ep = 1.151011 Pa; Eb = 2.11011 Pa

A 

  di 2  deb 2 
b
4

A 

  de 2  di 2 
p
4
Rezult`: Ab = 2.261*10^3 mm
Ap = 113.825[mm]
Se obtine : k = 0.08
- Eforturile unitare in fibra exterioara, determinate de forta Fi, intr-o sectiune oarecare
sunt:

 6
rm

hp 
 1000 1000  10
epbAB( AB)  2 MtAB( AB)   NtAB( AB) 
hp  rm hp 
   2    b  hp
 1000  1000 1000  

 6
rm

hp 
 1000 1000  10
epbBC( BC)  2 MtBC( BC)   NtBC( BC) 
hp  rm hp 
   2    b  hp
 1000  1000 1000  

3
epbmin  epbBC( 120) epbmin  3.058  10
epbmax  epbBC( 90) epbmax  123.331
 - Eforturile unitare in fibra interioara, determinate de forta Fi, intr-o sectiune
oarecare:

 6
rm

hp 
 1000 1000  10
ipbAB( AB)  2 MtAB( AB)   NtAB( AB) 
hp  rm hp 
   2    b  hp
 1000  1000 1000  

 6
rm

hp 
 1000 1000  10
ipbBC( BC)  2 MtBC( BC)   NtBC( BC) 
hp  rm hp 
   2    b  hp
 1000  1000 1000  
3
ipbmax  ipbBC( 120) ipbmax  2.018  10
3
epbmin  epbBC( 120) epbmin  3.058  10
 Verificarea la comprimare
Se efectueaza analog ca la Intindere.
6. Forta de intindere care solicita piciorul bielei:
 D
Fc   pmax  mp  r   2  1   
4
Fc = 1.599*10^5N
7. Momentul incovoietor in sectiunea de racordare I-I:
M0c = Fcrmkm / 1000
Unde: km = -1.1 (pentru I =1200)
M0c = -6.378Nm
8. Forta normala in sectiunea de racordare I-I:
N0c = Fckn / 1000
Unde: kn = 3 (pentru I =1200)
N0c = 479.832N
Momentul incovoietor intr-o sectiune oarecare  (rad) determinat de forta Fc:
- pe portiunea BC:
MBC = M0c + N0crm (1 - cos) -Fcrm (0.5sin - sin - cos)/
c

- pe portiunea AB:
MABc = M0c + N0crm (1 - cos)

9. Forta normala intr-o sectiune oarecare  (rad):

- pe portiunea BC:
NBCc = N0ccos + Fc (0.5sin - sin - cos)/
- pe portiunea AB:
NABc = N0ccos

Eforturile unitare in fibra interioara, determinate de forta Fc, intr-o sectiune oarecare:

 6
rm

hp 
 1000 1000  10
icpAB( AB)  2 McAB( AB)   NcAB( AB) 
hp  rm hp 
   2    b  hp
 1000  1000 1000  

 6
rm

hp 
 1000 1000  10
icpBC( BC)  2 McBC( BC)   NcBC( BC) 
hp  rm hp 
   2    b  hp
 1000  1000 1000  

3
icpmax  icpBC( 120) icpmax  3.469  10

icpmin  icpBC( 96) icpmin  716.179

 10. Strangerea termica
St = di (b - p) (tf - t0)
Unde: b , p - coeficientii de dilatare termica ai materialelor bucsei,
respectiv piciorului bielei;
tf , t0 - temperatura medie pe timpul functionarii piciorului bielei,
respectiv mediului ambiant la care se efectueaza montarea.
In calcule: b = 1810-6 grad-1
p = 1210-6 grad-1
tf = 1500 C
t0 = 200 C.
Rezulta: St = 2.18410-5 m
11. Presiunea de fretaj dintre piciorul bielei si bucsa
Sm  St
pf 
 d e  di
2 2
de  deb
2 2

 2     
 
2 2 2
 d d d d d
e i
 e eb
 Ep Eb  i
 
 
Unde: Sm = 0.0810-3 m - jocul de montaj;
 = 0.3 - coeficientul lui Poisson.
Se obtine: pf = 5.114*10^6Pa
Efortul unitar in fibra exterioara si in fibra interioara determinate de presiunea pf:

2
2 di  pf 3
ef   3.657  10
2 2
de  di
 de2  di2 
if     pf  3.708  103
 de2  di2 
 

Eforturile unitare maxime si minime din fibra exterioara si interioara:

3
exmax  ef  epbmax exmax  3.78  10

exmin  ef  ecpmin exmin  658.562

3
inmax  if  ipbmax inmax  5.726  10
3
inmin  if  icpmin inmin  2.992  10

Coeficientii de siguranta in fibra exterioara si interioara:

exmax  exmin 3
ve   1.561  10 exmax  exmin 3
2 me   2.219  10
2
_1t  3700 k  1   0.14 c  0.6 c  0.9

_1t
cex   1.156
k
 ve    me
c  c

inmax  inmin inmax  inmin

vi  mi 
2 2

_1t
cin 
k
 vi    mi cin  1.178
c  c
 Calculul corpului bielei
Corpul bielei este solicitat la compresiune, intindere si incovoiere. Solicitarile de intindere si
compresiune sunt produse de forta transmisa de piston. Incovoierea este produsa de actiunea fortelor de
inertie tangentiale ale bielei.
Masuratorile experimentale au aratat ca solicitarile cele mai importante ale corpului bielei sunt
cele de flambaj si de oboseala. Solicitarea de incovoiere produsa de fortele de inertie tangentiale ale
corpului bielei este cu totul neglijabila.

Dimensionarea corpului bielei

Se realizeaza pe baza de date statistice folosind notatiile din figura de mai jos.

2
-latimea profilului in planul x-x, median: S  0.36 Hcb
N mT  5.9
5
Kx  1.1 x  1800 10
2 6
m pmax  11 10

2
   11 106  mT r  2 ( 1   )
pi d 5
Fco   Fco  1.538  10
4  1000  1000

Kx Fco 4 S
S  S  9.397  10 m2 Hcb   1000
x 0.6

-inaltimea profilului in planul x-x'

Bcb  0.75 Hcb Bcb  38.317 mm

-latimea laturii in planul x-x'

hcb  0.583 Hcb mm
-latimea corpului langa capul bielei:
Hcbc  59.13 icb  8.532

-grosimea laturii in planele x-x' si y-y':

Hcb  51.09

hcb  29.785 Hcbc  1.35 Hcbp

Hcbp  43.8

Hcbp  0.6 de icb  0.167 Hcb

Momentul de inertie al sectiunii mijlocii a corpului bielei, dupa axa x-x':

3 3
Bcb Hcb  ( Bcb  icb)  hcb 5
Ixcb  Ixcb  3.602  10 mm3
12
Momentul de inertie al sectiunii mijlocii a corpului, dupa axa y-y':
3 3
( Hcb  hcb )  Bcb  hcb  icb 5
Iycb  Iycb  1.014  10 mm3
12

Sarcina maxima de flambaj in planul de miscare (dupa axa x-x'):

lb  0.48 Lx  lb
2
pi  Eo  Ixcb 6 12
Fcx   10 Fcx  3.237  10 N
2
Lx
Sarcina critica de flambaj dupa axa y-y':
Dc de
Dc  48 Lx  0.48 Ly  Lx  
2 2
2
( 2 pi)  Eo  Iycb 6 8
Fcy   10 Fcy  2.332  10 N
2
Ly

Efortul unitar la flambaj dupa axa x-x':

5
ef  8000 10

Fco ef  Fco 8

xf   xf  1.636  10
S Fcx

Efortul unitar la flambaj dupa axa y-y':

5
ef  8000 10 Fco ef  Fco
yf  
S Fcy

8
yf  1.642  10
 Calculul capului bielei
Capul bielei este solicitat de forta de inertie care tinde sa ovalizeze capul la fel ca piciorul
bielei si de forta gazelor care comprima capul bielei.
Datorita racordarii largi care exista intre corpul si capul bielei, eforturile unitare care apar
in capul bielei sub actiunea fortelor de comprimare sunt neinsemnate.
Deci, capul bielei se considera ca este solicitat numai de forta de inertie.
Ca urmare, capul bielei se va verifica la ovalizare datorita fortei de inertie si la deformatie
pentru a impiedica aparitia fenomenului de gripaj a lagarului de biela.

Dimensionarea capului bielei

Dimensiunile principale ale capului bielei sunt determinate de unele dimensiuni ale
fusului maneton al arborelui cotit care sunt:

Predimensionare
dm  0.058 dfm  dm 1000 dfm  58 mm
lfm  0.035 lfm  lfm 1000 lfm  35 mm
-grosimea cuzinetului:
gcuz  0.04 dfm gcuz  2.32 mm
- diametrul interior
Dibc
Dibc  dfm  2 gcuz Dibc  62.64 Ribc  Ribc  31.32
2
- diametrul exterior
g1  1 mm ds  10 mm - diametrul surubului.
Debc  Dibc  2 g1  ds
Debc  74.64 mm Debc
Rebc  Rebc  37.32
2

-latimea capului in planul y-y': jfb  0.12 mm

Lbc  lfm  2 jfb Lbc  34.76 mm < lfm  35 mm

- latimea capului in planul x-x': g2  2 mm

L1bc  Debc  ds  2 g2 L1bc  88.64 mm < d  150 mm

- distanta dintre suruburi
dsb  Debc dsb  74.64 mm
 Calculul de verificare

Se efectueaza similar cu cel de la piciorul bielei, fara comprimare, datorita racordarii largi intre corp si
cap .

Forta de inertie care solicita capul bielei:

3
mbt  1.1 mbr  2.9 o  7.8  10

o Lbc  Rebc 

2 2 
mcapac  pi     Ribc 
   1000     20  3 ( g2  g1)  mcapac  0.252
2 1000  1000      1000 1000 

Ficb  ( mgp  mbt)  r    ( 1   )  ( mbr  mcapac)  r   

2 2

7
Ficb  5.64  10

Momentul incovoietor determinat de forta Fibc in sectiunea de racordare I-I a capului:

II  120

dsb 5
M0i  0.5  Ficb ( 0.00083 II  0.002) M0i  2.054  10 Nm
1000
Forta normala in sectiunea de racordare:
7
N0i  Ficb ( 0.792  0.003 II ) N0i  2.437  10 N

Momentul incovoietor intr-o sectiune oarecare determinat de forta Fibc:

AB  0 90 BC  90 120 pbi  0 120

N0i dsb 
  1  cos  AB
pi   dsb AB   pi  
MicAB( AB)  M0i  
2 1000 
   0.5 Ficb    sin AB 
 180   1000 180   180  

N0i dsb 
  1  cos  BC
pi   dsb 
  0.5 sin BC
pi 
  cos  BC
1 pi  
MicBC( BC)  M0i  
2 1000 
   0.5 Ficb  
 180   1000   180  pi  180  

Forta normala intr-o sectiune oarecare determinata de forta Fibc:

NbcAB( AB)  N0i cos  AB   Ficb AB   sin AB pi  

pi
   
 180  180   180  

NbcBC( BC)  N0i cos  BC   Ficb  0.5 sin BC pi   1  cos  BC pi  
pi
     
 180    180  pi  180  
 Repartitia Mi in capul bielei si in cuzinet :
3
 Ribc  dfm 
lfm  2 
 
1000  1000 
Jcuz 
12
 11
Jcuz  3.642  10

3
 
Lbc Rebc  Ribc 

Jcb 
1000  1000 
12
 10
Jcb  6.257  10 m4

1
K1c  K1c  0.945
Jcuz
1
Jcb

Repartitia fortei N in capul bielei si in cuzinet este:

 2
Scu  pi  Ribc 
2 dfm
  10 6 Scu  4.394  10
4
m2
 4 


Scb  pi Rebc  Ribc  10
2 
2 6
Scb  1.293  10
3
m2
1
K2c  K2c  0.746
Scu
1
Scb

Eforturile unitare in capul bielei sunt:

 Rebc  4  Ribc  4
 
pi 7
Wc     1000  
4  1000 
Wc  7.674  10 m4
 
K1c McbAB( AB) K2c NcbAB( AB)
cbAB( AB)  
Wc Scb

K1c McbBC( BC) K2c NcbBC( BC)

cbBC( BC)  
Wc Scb

11 5
cbBC( 120)  3.839  10 cbBC  1393 10

11
Eo  2.1  10
 Deformatia maxima a capului bielei este:
3
1.5 Ficb     ( II  90) 2
dsb

maxcb 
 1000 
6 maxcb  0.228 mm
10  Eo  ( Jcb  Jcuz)

Calculul suruburilor de biela

Predimensionarea
-diametrul suruburilor ds  10 mm
-diametrul capului suruburilor: dcs  13 mm

Verificarea suruburilor
Efortul unitar la intindere : r  0.08
2
Ft  ( mgp  mb)  r    ( 1   )
4
Ft  4.121  10 N
2
 
pi ds 5
Ss   Ss  7.85  10 m2
4  1000 

ns  6 - numarul de suruburi
4
Fpr  2 Ft Fpr  8.242  10 N
Ks  0.2

Fpr  Ks  Ft 8
ts  ts  1.925  10 N/m2 < 2500 105
ns  Ss

Coeficientul de siguranta este:

smax  ts Fpr 8

smin  smin  1.75  10
ns  Ss
smax  smin 6
vs  vs  8.75  10
2

smax  smin 8
ms  ms  1.837  10
2
 5
_1t  3800 10 s  0.8 s  1 ks  4.5 s  0.2

_1t
cs  cs  4.42
ks
 vs  s  ms
s  s

Calculul arborelui cotit

Generalitati
Arborele cotit transforma miscarea de translatie a pistonului intr-o miscare de rotatie si
transmite spre utilizare momentul motor dezvoltat de forta de presiune a gazelor; de asemenea,
antreneaza unele sisteme auxiliare ale motorului.
Arborele cotit este alcatuit dintr-un numar de coturi egal cu numarul cilindrilor; fiecare
cot este format din doua brate si un fus maneton care se articuleaza cu capul bielei. La
extremitatile bratelor sunt prevazute masele pentru echilibrare. Partea arborelui cotit prin care se
transmite miscarea la utilizare se numeste parte posterioara; in opozitie cu ea, cealalta
extremitate se numeste parte frontala.
Pozitiile relative ale coturilor se stabilesc astfel incat sa fie satisfacuta, in general,
conditia de uniformitate a aprinderilor si conditia celui mai bun echilibraj al fortelor si
momentelor.
Dintre toate organele motorului, arbole cotit suporta cele mai mari solicitari. Sub actiunea
fortelor de presiune a gazelor si a fortelor de inertie, in elementele arborelui cotit apar solicitari
de intindere, compresiune, incovoiere si rasucire. Din cauza solicitarilor de incovoiere, arborele
cotit se deformeaza astfel incat compromite coaxialitatea fusurilor si cuzinetilor. Lipsa de
coaxialitate a fusurilor determinata de uzura lagarelor si rigiditatea insuficienta a carterului, ca si
rigiditatea insuficienta a bratului insusi, poate provoca ruperea cotului prin incovoiere. Datorita
jocurilor de montaj din articulatii, vitezei mari de crestere a presiunii in perioada arderii si
modificarii sensului de aplicatie a fortelor, solicitarea arborelui cotit are un caracter de şoc.
Fortele variabile produc fenomenul de oboseala, periculos indeosebi la trecerea de la brat la fus,
deoarece reprezinta inevitabil un concentrator de tensiune. Ameliorarea efectelor concentratorilor
de tensiune reprezinta una din cerintele fundamentale pentru constructia arborelui cotit.
Solicitarea la vibratii torsionale este de asemenea periculoasa; functionarea arborelui la
rezonanta produce adesea ruperi caracteristice indeosebi la ultimul fus palier precum si uzuri
suplimentare ale fusurilor si cuzinetilor.
Materialul pentru arborele cotit depinde de procedeul de fabricatie si de dimensiunile
arborelui. Arborele cotit poate fi confectionat prin doua procedee: prin forjare si prin turnare.
Forjarea se efectueaza liber sau in matrita, cand lungimea arborelui nu depaseste aproximativ 2
m. Forjarea in matrita prezinta avantajul ca fibrele urmand conturul presei nu comporta
intreruperi. Arborii cotiti forjati se confectioneaza din otel; cei turnati se confectioneaza din fonta
sau otel. Intrucat conditia de rigiditate a arborelui cotit impune dimensionarea larga a cotului,
solicitarea lui coboara sub un asemenea nivel incat este posibil utilizarea otelurilor nealiate si
anume oteluri de calitate cu continut mediu de carbon (OLC 45AT, OLC 60AT, STAS 8580-88).
In ultimii ani s-au pus la punct procedee de confectionare a arborilor cotiti prin turnare.
Avantajele arborilor turnati sunt urmatoarele:
1. - reducerea consumului de metal, intrucat turnarea se face cu precizie si se pot micsora
adaosurile de prelucrare (se reduce cantitatea de aschii de 2,5 ... 3 ori si se micsoreaza numarul
de operatii cu 20 ... 25%);
2. - realizarea cu usurinta a formei tubulare, ceea ce reduce masa cu 10...20%;
3. - realizarea cu usurinta a formelor optime cerute de echilibrare (forma maselor de
echilibrare) si de solicitarea la oboseala;

Dimensionarea arborelui cotit

Arborele cotit se dimensioneaza pe baza de date statistice:

1. Lungimea cotului (L)

L = 1.12D = 0.168 m
2. Diametrul fusului palier (dp)
dp = 0.65D = 0.0975 m
3. Lungimea fusului palier (lfp)
lfp = 0.545 dp = 0.030 m
4. Diametrul fusului maneton (dm)
dm = 0.082 m (6.179)
5. Lungimea fusului maneton (lfm)
lfm = 0.07012 m (6.180)
6. Raza de racordare (e)
e = 0.0033 m (6.181)
7.Grosimea bratului (h)
h = 0.39 dm = 0.031 m
 8. Latimea bratului (br)
br = 2.1 dm = 0.173 m
9. Inaltimea bratului (H)
H = r + e + ( dp + dm) / 2
H = 0.176 m
10. Grosimea contragreutatilor (hcg)
hcg = h = 0.018 m
11. Acoperirea fusurilor ()
 = ( dp + dm) / 2 - r
 = 0.01 m.

Verificarea arborelui cotit

Diagramele polare si de uzura, pozitionarea orificiilor de ungere
A. Pentru fusul maneton
Fusul maneton este solicitat de forta B (in lungul
bielei) si de forta centrifuga determinata de masa bielei
aferenta manetonului FbM = mbMr2. Intrucat cele doua
forte actioneaza pe directii diferite ele se insumeaza
vectorial pentru a determina solicitarea fusului.
Rezultanta care actioneaza asupra manetonului
este:

   f  
2
Rm  T 2  ZB  mbM r   2

Diagrama polara a manetonului se obtine

reprezentand grafic rezultanta ce actioneaza asupra
manetonului functie de unghiul  de rotatie al arborelui
cotit.
 4
510

4
 510

(  Zb) i

5
 110

5
 1.510

5
 210
4 4
 510 0 510
Ti

Pe baza diagramei polare se construieste diagrama de uzura si se stabileste pozitia

orificiului de ungere, in zona fusului cel mai putin solicitata. Pozitia orificiului de ungere este
data de unghiul  masurat in sensul acelor de ceasornic fata de planul in care se afla cotul.
Conform diagramei de uzura rezulta =1500.
Deoarece fortele care solicita fusul maneton sunt aceleasi pentru toate manetoanele (decalate cu
unghiurile corespunzatoare ordinei de aprindere) s-au prezentat diagramele polare si de uzura
doar pentru un fus maneton.

B. Pentru fusul palier

Fusul palier este incarcat de cele doua forte mentionate la fusul maneton, B (prin
componentele T si Zb) si FbM, precum si de fortele de inertie ale fusului maneton, ale bratelor si
ale contragreutatilor.
Deoarece contragreutatile sunt dispuse pe fiecare brat si echilibreaza efectul fortelor de
inertie mentionate anterior precum si pe cel al FbM, rezulta ca asupra palierelor aceste forte vor da
rezultanta nula.
Reactiunile din lagarul fusului palier sunt: ZPi si TPi rezultanta fiind:
RPi  Z Pi  TPi
2 2
 Diagrama polara pentru palierul 1

Pentru palierul 1:
Z
Rt1  T  cos ( 1) i Fc
i i Rz1   cos ( 1) 
i 2 2

5
110

4
Rz1i 2.510

4
 510
4 4
 510 0 510
(  Rt1) i

Pentru palierul 2:
j1  1 300
T2  T Z2  Z
j1 420 j1 j1 420 j1
j2  301 720
T2  T Z2  Z
j2 j2 300 j2 j2 300
i  1 720

T T2
i i
Rt2   cos ( 1)   cos ( 2)
i 2 2

 Zi Fc   Z2 
Rz2      cos ( 1)   i  Fc   cos ( 2)
i
2 2   2 2 
  Zi Fc   Z2i Fc 
Rz2      cos ( 1)      cos ( 2)
i
2 2   2 2 

5
1.510

5
110

4
Rz2i 510

4
 510
4 4 4
 410  110 210
(  Rt2) i
Pentru palierul 3:
k1  1 300 T3  T Z3  Z
k1 k1 420 k1 k1 420

k2  300 720 T3  T Z3  Z
k2 k2 300 k2 k2 300

i  1 720

T2 T3
i i
Rt3   cos ( 2)   cos ( 3)
i 2 2

 Z2i Fc   Z3 
Rz3      cos ( 2)   i  Fc   cos ( 3)
i
 2 2   2 2 
 5
110

Rz3i 0

5
 110
4 4 4
 210 110 410
(  Rt3) i

Trasarea diagramelor de uzura

1 Fusul maneton

  Zi   180
   atan  
i   Ti   pi
  

R 
i Zi2  Ti2
p  1 325     180
p p
p  425 720
    180
p p

    360
i i

  floor 
i  i
 i 
    floor    360
i i
 360 

k  1 360 Rez  0

k

i  1 720 Rez

  i  Rez  i  Ri
Rez  Rez  Rez
0 0 359

l  1 2

Rez  Rez
k  l 360 k

j  360 720

rz  3

 60  6
k  60 60 Uz  
j   Rez   10  rz
j k 
 k   60 
k  0 359

 cos  k   sin k 
pi pi
X  Uz
k  360  Y  Uz
k  360 
k  180  k  180 

a  rz cos 
pi k 
b  rz sin pi 
k
 
k  180  k  180 

20

10
Yk

bk 0
0

 10

 20
 20  10 0 10
Xk ak
1 Fusurile palier

Fusul 1:

  Rz1i   180
1   atan  
i   Rt1i   pi
  

R1 
i Rz1i2  Rt1i2

 cos  k   sin k 
pi pi
X  Uz
k  360  Y  Uz
k  360 
k  180  k  180 

a  rz cos 
pi k 
b  rz sin pi 
k
 
k  180  k  180 

10

Yk
0
bk

 10
5 7.5 20
Xk ak
2.Verificarea fusurilor la presiune si incalzire
 Verificarea fusurilor la presiune si incalzire

Fusul maneton:
dfm  0.049
Presiunea specifica maxima: lfm  0.035
4
Rmmax  3.857  10 N (vezi graficul R=f())

Rmmax
pmmax  7 N/m2
dfm lfm pmmax  2.249  10

Presiunea specifica medie:

Rmmed  17877 N

Rmmed 7 N/m2
pmmed  pmmed  1.042  10
dfm lfm

2.2. Fusurile palier

-palierul 1:

Rp1 
i Rt1i2  Rz1i2
720
 Rp1  1 

4
Rp1m   i 720 
Rp1m  1.876  10 N
 
i 1
4
810

Rp1i
4
410
Rp1m

0
0 360 720
i

Presiunea specifica maxima:

Rp1max  10530.4 N

Rp1max 6
pp1max  pp1max  1.573  10 N/m2
Dfp  lfp
Presiunea specifica medie:

Rp1med  4345 N

Rp1m
pp1med  6 N/m2
Dfp lfp pp1med  2.802  10

-palierul 2:

Rp2 
i Rt2i2  Rz2i2
720
 Rp2  1 

4
Rp2m   i 720 
Rp2m  2.727  10 N
 
i 1

Rp2i

Rp2m

i
Presiunea specifica maxima:

Rp2max  32240 N

Rp2max
pp2max 
Dfp  lfp

6
pp2max  4.817  10 N/m2

Presiunea specifica medie:

Rp2m 6 N/m2
pp2med  pp2med  4.074  10
Dfp lfp
Verificarea arborelui cotit la oboseala

Verificarea la oboseala a fusului palier

Momentul in palierul 1: M1  T  r
i i

3
410

3
210
M 1i
0

3
 210
0 200 400 600 800
i

M1max  3776 Nm
M1min  1646 Nm

Momentul in palierul 2: M2  M1  T2  r
i i i

3
610
3
410
3
210
M 2i
0
3
 210
3
 410
0 200 400 600 800
i

M2max  5366 Nm

M2min  2811 Nm
 Modulul de rezistenta polar al sectiunii este:
pi 3 4
Wop   Dfp Wop  1.791  10
16
Palierul 1:

M1max 3 N/cm2 M1min N/cm2

1max  1max  2.108  10 1min  1min  918.978
4 4
Wop  10 Wop  10

1max  1min 1max  1min 3

1m  N/cm2 1v  1v  1.514  10 N/cm2
2 1m  594.6 2

m1  3200 N/cm2 tab. 17.2. pg.466 Grunwald

c 
1 coef  2.5   1.4   0.1
 coef   1v    1m
   m1
  m1
c  1.158

Palierul 2:

M2max 3 2 M2min 3
2max  2max  2.996  10N/cm 2min  2min  1.569  10 N/cm2
4 4
10  Wop 10  Wop

2max  2min
2m  2 2max  2min
2 2m  713.241 N/cm 2v  3 N/cm2
2 2v  2.283  10

1
c2  c2  0.772
 coef   2v    2m
   m1
  m1
Verificarea bratului de manivela

Solicitarea de tractiune si incovoiere

Bratul 1:

lfp
Mzb1  Rz1  Nm
i i 2

2
he  be m3 pi he be m2
Wz  Se 
64 4

Mzb1 Rz1
i i N/cm2
1  
i 4 4
Wz 10 Se 10

4
110

3
510
1 i
0

3
 510
0 200 400 600 800
i
1max  3250 N/cm2 1min  189 N/cm
2

coef  2.75   1

1max  1min 3 N/cm2 1max  1min

1m  1m  1.53  10 1v 
2 2

3
1v  1.72  10 N/cm2
 1
c1  c1  0.081
 coef   1v    1m
   m1
  m1

Bratul 2 si 3:
Mzb23 Rz2
lfp i i N/cm2
Mzb23  Rz2  Nm 23  
i i 2 i 4 4
Wz 10 Se 10

4
1.510
4
110

23 i 510
3

0
3
 510
0 200 400 600 800
i

23max  5008 N/cm2

23min  1500 N/cm2

23max  23min
23m  3 N/cm2
2 23m  1.754  10

23max  23min
23v  3 N/cm2
2 23v  3.254  10

1
c23 
 coef   23v    23m
   m1
  m1
 Solicitarea la torsiune

Bratul 1:

2
he  be lfp
Wz  Mt1  Rt1 
32 i i 2

3
210

3
110
M t1i
0

3
 110
0 200 400 600 800
i

Mt1max  245 N/cm2 Mt1min  70 N/cm2

Mt1max N/cm2 Mt1min

1bmax  1bmax  367.074 1bmin  1bmin  104.878 N/cm2
4 4
10  Wz 10  Wz

1bmax  1bmin 1bmax  1bmin

1bm  1bm  131.098 N/cm2 1bv  1bv  235.976 N/cm2
2 2

1
c1   4.834
 coef   1bv    1bm
   m1
  m1
Bratul 2 si 3:
lfp
Mt23  Rt2 
i i 2

3
110

500

M t23i 0

 500
3
 110
0 200 400 600 800
i

Mt23max  125 N/cm2 Mt23min  125 N/cm2

Mt23max
23bmax 
4 23bmax  187.283 N/cm2
10  Wz

Mt23min
23bmin  N/cm2
4 23bmin  187.283
10  Wz

23bmax  23bmin N/cm2

23bm  23bm  0
2

23bmax  23bmin N/cm2

23bv  23bv  187.283
2

1
c23   6.213
 coef   23bv    23bm
   m1
  m1

Coeficientul de siguranta global va fi:

c1  c1
Bratul 1: c1 
2 2
c1  c1

Bratul 2 si 3: c23  c23

c23 
2 2
c23  c23
 Sistemul de ungere

Generalitati

Sistemul de ungere are rolul de a stoca si distribui uleiul la suprafetele in miscare relativa
asigurand astfel lubrefierea acestora si evacuarea caldurii rezultate din frecare.
Exintenta unei miscari relative intre unele piese ale motoarelor cu ardere interna fata de
altele are drept efect comsum de lucru mecanic pentru invigerea rezistentelor de frecare si uzura
pieselor respective. Se impune deci ungerea pieselor care se afla in miscare relativa in vederea
micsorarii lucrului mecanic necesar invingerii fortelor de frecare, reducerii uzurii fetelor in
contact, micsorarii temperaturii pieselor care se afla in miscare, eliminarii impuritatilor care se
gasesc intre suprafete, realizarii unei etanseitati a grupului piston-cilindru, protejarii unor piese
impotriva actiunii corozive ale unor substante.
In consecinta apare necesitatea existentei unui sistem de ungere. Acestui sistem i se
impun, in general, urmatoarele cerinte:
- sa se realizeze debitul si presiunea de ulei necesare in toate locurile care
trebuiesc unse, pentru toate regimurile de sarcina si turatie;
- sa se asigure un debit de ulei suficient pentru racirea pieselor si mentinerea unui
regim termic considerat optim;
- sa realizeze filtrarea uleiului;
- sa fie sigur in exploatare si sa fie prevazut cu mijloace de semnalizare pentru
prevenirea avariilor care pot aparea in timpul functionarii motorului.
Sistemul de ungere se compune din:
- baia de ulei;
- sorb pompa de ulei;
- pompa de ulei;
- filtru de ulei;
- rampa centrala I;
- rampa centrala II;
- conducte si canalizatii pentru ulei;
- joja de ulei;
- buson de umplere si buson de golire.

Functionarea sistemului de ungere

Din baia de ulei se absoarbe uleiul care se ridica la presiunea de 4 bar, se trece prin filtrul
de ulei si se introduce in rampa centrala I a motorului din blocul cilindrilor. Din rampa I pleaca
ramificatii care ung palierele arborelui cotit si manetoanele. O alta parte din ulei urca in rampa
centrala II din chiulasa. De aici, prin ramificatii, se ung lagarele axului cu came iar prin duze
camele axului si tachetii tip pahar. Cilindrii se ung prin ceata de ulei.
Pompa de ulei se afla in baia de ulei si este antrenata printr-un angrenaj cu lant de la
arborele cotit. Turatia este egala cu jumatate din turatia arborelui cotit.
Uleiul din chiulasa se intoarce in baia de ulei prin cadere libera prin intermediul unor
canalizatii in bloc si chiulasa si se reia ciclul de ungere. Cantitatea de ulei este masurata cu joja.
 Calculul sistemului de ungere

Calculul hidrodinamic al lagarului

Se efectueaza pentru lagarul maneton si pentru lagarul palier cel mai solicitat
1. Viteza periferica a fusului maneton sau palier
 dn
u
6000
Unde: n = 2500 rot/min - turatia motorului;
dm = 4.9 cm - diametrul fusului maneton;
dp = 9.7 cm - diametrul fusului palier;
Rezulta: um = 64.10 m/s;
up = 126.908 m/s.
2. Vascozitatea uleiului
9810  c

 01.  tui  3
In care: c = 1.273 - cifra caracteristica a uleiului;
tui = 900 C - temperatura uleiului la intrarea in lagar.
Deci:  = 17.13 [cP].
3. Jocul diametral in lagar se adopta in limitele:
 = (0,5 .. 1,5) 10-3 d [cm]
Se adopta:  = 1 10-3 d [cm]
Rezulta: m = 7.35*10-3 [mm];
p = 0.015 [mm].
4. Presiunea specifica medie pe lagar
Rm
pm 
dL
In care: Rm [daN] - rezultanta medie pentru fusul respectiv obtinuta pe baza
diagramei polare;
L [cm] - lungimea fusului respectiv (vezi calculul arborelui cotit);
Rezulta: pm m = 105.5 daN/cm2;
pm f = 56.059 daN/cm2.
5. Coeficientul regimului de lucru al lagarului
n

pm
m = 396.53
p = 763.955

6. Coeficientul de frecare lichida

d
  d
1.5
9
f  3.33  10   055
.   
 d  L
fm = 0.00137
fp = 0.014
7. Cantitatea de caldura cedata uleiului
f  u  Rm
Qf 
427
Qfm = 0.166 kcal/s
Qfp = 0.229 kcal/s.
8. Debitul de ulei prin lagar
n  d 0.8   2.2   0.6 0.9  pu  3.4   1.2
Vu  0.8   2.5 106 
 0.6   d 0.4   0.2
Unde: d [mm] - diametrul fusului maneton (respectiv palier);
pu = 6 bar - presiunae uleiului lilvrat de pompa de ulei;
 = 1 + d/L
m = 2.4
p = 2.406
Rezulta debitul de ulei prin maneton si palier:
Vum = 0.027 [cm3/s]
vup = 0.35 [ cm3/s].
9. Cresterea temperaturii in lagar
1000  Qf
tu 
Ru   u  Du
Unde: cu = 0.5 kcal/kg grd - caldura specifica a uleiului;
u = 0.94 kg/dm3 - densitatea uleiului.
Rezulta: tu m = 13.150 C
tu p = 1.3950 C.
10. Temperatura uleiului la iesirea din lagar
tu e = tu i + tu (7.139)
tu e m = 103.1580 C
tu e p = 91.3950 C.

11. Grosimea minima si grosimea critica a stratului de ulei din pelicula de ulei
2
 d
n 
 
hmin  109 
pm
2
 d
 n 
 
hcr  1011 
pm
Rezulta: hmin m = 0.00137 mm
hcr m = 0.0002363 mm
hmin p = 0.001985 mm
hcr p = 0.003395 mm.
12. Coeficientul de siguranta la ungere
hmin

hcr
Rezulta: m = 5.838 > 2
p = 5.838 > 2.
Debitul de ulei din instalatia de ungere

I.Debitul de ulei ce trebuie livrat de pompa de ulei:

-numarul de manetoane: nm  4
-numarul de paliere:
np  5
Vua  3.6 ( np Vup  nm Vum) Vua  6.678 litri/h
II.Debitul de ulei din instalatia de ungere:

Vup  3 Vua Vup  20.033 litri/h

Calculul pompei de ulei

I.Debitul de ulei ce trebuie livrat de pompa de ulei:

Vup
Vp  Vp  20.811 litri/h
v

II Turatia pompei de ulei: it  0.5

3
np  n it np  1.25  10 rot/min
III.Diametrul exterior al pinioanelor pompei de ulei: wp  7 m/s

wp
De  60000 De  107.006 mm
pi np

IV.Numarul de dinti ai pinioanelor: m  3

De  2 m
z  z  33.669 z  14
m

V.Pasul rotilor dintate: p  pi m p  9.42 mm

VI.Latimea pinioanelor:
6
10  Vp  100
b  b  35.067 mm
2
120 pi z np  m

VII.Puterea consumata de pompa: pu  Vp 100

m  0.8 Pp 
36000 m
Pp  0.434 kW