ORGANE DE MAȘINI

-Proiect-

Prof. coord.: Asist. ing. Grigoraș Cosmin

Grupa 1721
Lupu Diana-Andreea
ANSAMBLU MECANIC CU REDUCTOR DE TURAȚIE ȘI TRANSMISIE
PRIN CURELE TRAPEZOIDALE

17
 CUPRINS

1. Schemă de principiu …………………......…..…………….……….….

5
2. Alegerea motorului electric de antrenare ………………........….……
6
3. Stabilirea rapoartelor de transmitere ………………........……………
7
4. Proiectarea transmisiei prin curele trapezoidale …………….....……
7
4.1 Calcule ………………………………………………………....…….….
7
4.2 Proiectarea roților de curea …………………………………..…...….
10
4.3 Formule de calcul pentru roți de curea trapezoidală …………….….
11
5. Proiectarea angrenajului cu roți dințate ………...……........….….…
12
6. Proiectarea arborilor ……………….............................……………
21
7. Alegerea rulmenților …………….....……….……………………..… 32
BIBLIOGRAFIE…………...………………………………..……………………...…….
33
 TEMĂ DE PROIECTARE

Să se proiecteze un ansamblu mecanic format dintr-o transmisie prin curele trapezoidale și un

reductor de turație cu roți dințate cilindrice cu dinți drepți cu o singură treaptă care să lucreze
în următoarele condiții :

 Tipul de funționare : 2 schimburi / zi

 Sarcini mari (șocuri)
 Fără ventilație
 Temperatura de funcționare : t = 20C
 Puterea de ieșire din reductor : N = 4 Kw
 Turația la ieșirea din reductor : n = 400 rot/min

17
 1. SCHEMA DE PRINCIPIU

Fig. 1. Schema de principiu

Se consideră notațiile următoare :
N0 – puterea nominală a motorului electric de antrenare [Kw]
NOC – puterea calculată necesară antrenării ansamblului (rezultată din calcule, N0C  N0)
n0 – turația nominală a motorului electric de antrenare [rot/min]
N – puterea la ieșirea din reductor [Kw]
n – turația la ieșirea din reductor [rot/min]
iCT – raport de transmitere prin curele trapezoidale
iRD – raport de transmitere prin roți dințate, se adoptă conform STAS 6012-68
ig – raport de transmitere global
(ig = iCT  iRD )
CT – randamentul transmisiei prin curele trapezoidale
(CT = 0,83 ÷ 0,92)
RD – randamentul transmisiei prin roți dințate
(RD = 0,92 ÷ 0,95)
L – randamentul lagărelor cu rulmenți
(L = 0,99 ÷ 0,995)
g – randamentul global
(g= CT  RD  L2 )

17
 2. ALEGEREA MOTORULUI ELECTRIC DE ANTRENARE

LU L۰t
ɳ g= = N ۰t
LC OC
(2.1)
N
ɳ g=
N OC
(2.2)
N N
N 0 C= = 2
ɳg ɳ CT ۰ ɳ L ۰ɳ RD
(2.3)

1,75
Ƞ CT = 0,83÷0,92 = = 0,875 Ƞ CT =0,875
2
1,985
Ƞ L= 0,99÷0,995 = = 0,9925 Ƞ L=0,9925
2
1,87
Ƞ RD = 0,92÷0,95 = =¿0,935 Ƞ RD =0,935
2
3
N 0 C= = 3,7225503 N 0 C =3,7225503
0,8058991
3
Ƞ g= =¿ 0,8058991 Ƞ g=0,8058991
3,7225503
Se alege un motor electric asincron trifazat cu rotorul in scurt circuit tip ASI16OS cu
următoarele caracteristici tehnice:
N 0 =5,5[kw]
n 0=750[rot/min]
ɳ=88%
cosα=0,75
Mm
=2
Mn
Mp
=1,4
Mn
Ip
=6,5
In
Greutatea aproximativă = 118 kg
Tabel 1

17
 A=254 B=210 E=80 HA=25
AA=70 BA=74 F=10 HC=323
AB=235 BB=260 G41 HD=327
AC=160 C=103 GA=33 K=14
AD=324 D=38 H=160 L=573

3. STABILITATEA RAPOARTELOR DE TRANSMITERE

i g =i CT i RD
(3.1)
5,5 5,5
n0 − ∙ n 750− ∙ 750
ig= 100 0 = 100 = 1,77
n 400
Conform STAS 6012-68 se adoptă i RD =1,25
i g 1,77
i CT = = =1,41
i RD 1,25
i CT =1,4
[l]

4. PROIECTAREA TRANSMISIEI PRIN CURELE TRAPEZOIDALE

4.1 CALCULE
Alegerea profilului curelei este prezentat conform STAS 116371 nomograma nr.6 fig.2 se
alege cureaua de profil SP2: D p =63...180, conform STAS 7192-65,dimensiunile și abaterile
1

limităale secțiunii curelelor trapezoidale ingustate sunt date in tabelul 2 respectiv fig.3.

Tipul curelei Lp h b(max) a

SP2 8,5 8±0,5 2 40±1

Lp - lățimea primitivă egală cu lățimea in dreptul fibrelor primitive care nu se comprimă și nu

se întind în timpul funcționării curelei;
h - înălțimea curelei trapezoidale;
b - distanța de la latura superioară a curelei la fibrele primitive;
a - unghiul curelei trapezoidale format din cele două laturi neparalele ale secțiunii ei;

Diametrul de calcul al roții motoare:

D p 180 mm
min

17
Diametrul de calcul al roții conduse:
D p =i CT ۰ D p =1,41 ۰ 180=253,8 mm
2 1
(4.1)

17
 RxR O2
D2

Fig.2 Proiectarea transmisiei prin curele trapezoidale [7,18]

1p

Fig.3 Secțiunea curelelor trapezoidale [7,18]

Distanța axială A:
0,75( D p + D p )<A<2( D p - D p )
1 2 2 1

A= 400mm

Viteza periferică a curelei:

11∙ D p ∙ n0
V¿ 1
= 7,0685834m/s (4.2)
60∙ 100

17
 D p −D p 73,8
ɣ = 2arcsin 2 1
2arcsin =2 arcsin 0,092 = 10,5573
2A 800

ɣ =10,55735
Unghiul de infășurare pe roțile de curea
❑1=180−ɣ=180−10,55735=169,44265
❑2 = 180+ ɣ=180+10,55735 =190,55735

Lungimea de curea primitivă Lp

D p −D p
Lp = 2A+  ∙ D p + 2 1
m
4A
Lp = 2 400+ 3,6861 =1452,0746 mm
Conform STAS1163-71 se alege curea cu Lp = 1600 mm

Recalcularea distantei axiale

A=0,25[Lp -   D pm+√ (Lp−D pm) −2( D p 2−D p ) ]

2
1

A=0,25[1912,082] =478,0205 mm
Calculul numărului de curele: „Z”
P ۰ Ct
Z=
C L ۰C❑ ۰ Po
4 ۰ 1,2 4,8
C L=1 Z= = = 1,632693
1۰0,98 ۰ 3 2,94
C❑ = 0,98
1,632653
Po =3 Z= =1,7185821≈ 2 CURELE
0,95
P = 4kw
Ct = 1,2[s]
Frecvența încovoielilor „f”
3 V 3 7,0685834
F=10 =10 = 8,8357293 îndoiri/sec
Lp 1600
Forma periferică:
100 P 100 ۰ 4
F v= = = 56,58842 daN
v 7,0685834
(4,8)
Recțiunea pe arbori:
τ a=32 ∙ F u=1,2  56,58842 = 67,906104 daN (4.9)

17
 Cotele de modificare a distanței axiale : 
x ≥ 0,03 ∙ Lp – cota necesară întinderii curelei 
x = 0,03∙1452,0746 = 43,562238 mm 
y ≥ 0,015 ∙ Lp – cota necesară schimbării curelei 
y = 0,015 ∙ 1452,0742 = 21,781119 mm 
 
  4.2 PROIECTAREA ROȚILOR DE CUREA  

      Conform STAS1162-67 , dimensiunile și abaterile limită a secțiunilor de curea sunt date
în figura 4 și tabelul 3. 

Secțiunea canalelor Z 

Lp 8,5 

n min 2,5 

mmin 9 

f 8±1 

e 12±0,3 

a 38 ͦ±1 
34 ͦ±1 

ɤ 0,5 
 
B – lățimea totală a roților; 
Lp – lățimea primitivă ; 
f – distanța dintre axa secțiunii canalului extern și marginea vecină a roții; 
nmin – înălțimea canalului deasupra lui lp ; 
mmin - adâncimea canalului sub lp ; 
e – distanța dintre axa secțiunii la două canale vecine ; 
α- unghiul canalului ; 
ɤ- raza de rostogolire a marginii canalului ; 
De – diametrul exterior al roții ; 
Dj- diametrul interior ; 
Dp- diametrul primitiv ;

17
 5. PROIECTAREA ANGRENAJULUI CU ROȚI DINȚATE

Calculul angrenajului cu roți dințate se face conform formulelor următoare :

N N 4
N 1: n RD= N 1=
N1 => nRD = 0,935 = 4,278074 Kw (5.1)
n1=¿ i n1 =>n1=iRD ∙n=1,25∙400=500 rot/min
¿ (5.2)
RD=¿ ¿
n

N1 4,278074
M t 1: M t 1= 95500 = 95500∙ =¿817,112134 daN∙cm
n1 300
(5.3)
N 4
M t 2: M t 2= 95500 = 95500 = 999 daN∙cm (5.4)
n 400

Numărul de cicluri :Nc

Nc =60∙ n∙ a∙ T (5.5)

n- turația în [rot/min],n=400 ;
a- numărul de roți angrenate concomitent , a=2 ;
T- durata de funcționare [ore], T= 5000 ore;
Nc = 60∙ 400∙ 2∙ 5000 = 2,4∙108 cicluri ;

Numărul echivalent de cicluri : Nce

Solicitarea la presiuni de contact

a. Ciupire
M ti 3
Nce=60∑c i∙T i( ¿¿ (5.6)[9]
Mt max
4
Mt nom= 95500∙ =764 daN∙cm T 1=0,7 ∙T =0,07∙5000=3500 ORE
500
Mt max=¿ ¿1,2 ∙ M t 1= 980,53456 daN∙cm T 2=0,3∙T= 0,3∙5000=15000 ORE
764 3
N ce = 60 ∙500 [3500 ( ¿ ¿ +1500] = 9,46691882∙107 cicluri
980,53

b. Solicitarea la încovoiere :
M ti 9
N ce = 60∑ni ∙T i( ¿¿ (5.7)[13]
Mt max

764
N ce = 60∙500[350∙( ¿ ¿9 +1300] =4,512452773∙107 cicluri
980,53

17
 Determinarea rezistenței admisibile :

Conform tabelului 4 se alege materialul pentru pinion și roată. Materialul ales este
OL 70 cu următoarea compoziție chimică și caracteristicile mecanice de tracțiune conform
tabelului 5.

Tabel 4
Marca Compoziția chimică %
Cls.de Grad de C MAX Mn Si max P max S max
calitate dezoxizi

OL 70 1 K 0,50 0,50 0,37 0,050 0,050

0,20
[18]

Tabel 5
Marca Caracteristici mecanice de tracțiune
Sub 16 17-25 26-40 Or δ3

OL 70 35,3 34,3 35,3 68,6 10

[18]

Rezistența admisibilă al materialelor pentru roți dințate :

Tabel 6
Materia Caracteristic Mecanic ale materialelo Roților dințate
l i e r
OL 70 σr σ −1 Duritat σ KO daN/ σ iodaN/ σ OA= σ KOu =
daN/mm2 daN /mm e O KO σ io
2
2
mm
2 mm
HB CK CO
Oțel 70 33-40 208 72 24 56 17
Carbon
STAT
500-68
[18]

σ ko ∙ C D ∙C L ∙ C RZ ∙ C V ∙ C HB ∙C PO
σ Ka=
CK
σ KO−REZISTENțA LA OBOSEALă SUPERFICIALă A FLANCURILOR DINțILOR PENTRU N C=10CICLURI

σ KO -72 daN/mm,
c D- coeficientul duratei de exploatare,

17
[3]
√ √
c D= 6 10 = 6
N Ce
107
9,46691488∙ 10
7
=1,452280836

c L- coeficientul de ungere :C L= 0,88

C RZ -coeficientul de rugozitate : C RZ = 1
C V - coeficientul de viteză : C V =1

HB 2
C HB-coeficientul de duritate : C HB =( ¿ ¿ =1
HBtab
C Po- coeficientul de mărime : C Po=1
c k -coeficientul de siguranță la ciupire : c k =1,25
72∙ 1,45228088∙ 0,88 ∙1 ∙ 1∙ 1∙ 1
σ Ka = =73,613209 daN/mm
1,25

Rezistența admisibilă la încovoiere:

σ io ∙C ∙ C
σ ia= pi d
(5.9)[14]
c 5 ∙k
6

σ io-rezistența la oboseală pentru ciclul pulsator la : N C=10 7

2
σ io =24 daN /mm
σ io
σ io =
c5
σ ica=17daN/mm2
C pi−¿ ¿ coeficientul duratei de mărime : C pi=1

√
7
C D =coeficientul duratei de serviciu ; C D = 10 =1,1
N ce
C 5- Ccoeficientul de siguranță : C 5=2
K 6 - coeficientul concentratorului de tensiune : K 6 =1,5

17 ∙1 ∙1,1
σ ia= = 6,233daN/mm2
2 ∙1,3

Calculul coeficientului de forță, C F

C F =C e∙C din∙C B
C e −coeficientul de exploatare ; C e =1,43
C din-coeficientul dinamic ; C din=1,35
C r- coeficientul de repartiție a sarcinii în plan frontal; C r=1
C B-coeficientul de repartiție a sarcinii pe lățimea dintelui ; C B=1
C F =1,45 ∙1,35 ∙1=1,9575

COEFICIENTUL DE LĂȚIME : Ψ A , Ψ m
B
Ψ A = =0,3
A
B
Ψ B= =6,2
m

17
Alegerea numărului de dinți la pinion :
z = 52 dinți
z 2= 52∙i RD = 52∙1,25 = 65 DINȚI

Numărul de dinți echivalent:

z c 1= z 1= 52 dinți
Alegerea deplasării de profil :
ƺ 1= ƺ 2= 0
Calculul gradului de descoperire :
ε =1,74 cu α n= 20 ˚

Distanța axială,calculul la rezistența suprafețelor în contact :

√
1 M timax ∙ C F
A= (i RD +1 ) 2 ∙ 2 ∙ C 92 ∙ C M 2 ∙ CC 2
σ ∙Ψ ∙i
Ka A RD

17
 –––

Fig. 5

M t 1-moment de torsiune maximă pe arborele roții motoare

M t 1=980,5 daN∙cm=9805daN∙mm
C F -coeficientul de forțe : C F =1,9975
σ Ka- rezistența admisibilă la ciupire : σ Ka=73,6132092=5418,904
Ψ A -coeficientul de lățime : Ψ A =0,3
i RD -raport de transmitere : i RD =1,25
C g- coeficientul geometric : C g=1,772 =3,1329

C m- coeficientul material C m=
√ 0,35∙ 2 E 1 ∙ E2
= 10 √2 0,735=7350
E1 + E 2

C ε-coeficient de acoperire
√ √
C ε = 4−ε = 4−1,74 =0,86794772 =0,7533
3 3

A= 2,25
√3 1
∙
980,53∙ 1,9575
2 5418,4321∙ 0,3 ∙1,25
∙3,1329 ∙7350 ∙ 0,7533

[10]
A=2,25√3 354625,89=159,2597 mm
=160 mm

17
A=2,25 ۰
√3 1
۰
980,53 ۰ 1,9575
2 5418,4321 ۰ 0,3۰ 1,25
۰ 3,1329۰ 7350 ۰ 0,7533

A=2,25 ۰√3 354625,89=159,2597 mm

A STAS=160mm

Fig.6 Roți curea trapezoidală [7,18]

Fig .7 Proiectarea roții dințate [7,18]

Calculul modulului: m
2∙ A STAS l cosα
m= ∙ ∙ (5.11)[6]
i RD +1 2 cos α 0
2∙ 160 1
m= ∙ =2,73504 ;
1,25+1 52
m STAS =2,75 mm
Recalcularea distanței axiale efective:
z1 ∙ z2
A0 =m STAS ∙ (5.12)[6]
2

17
 52+ 65
A0 =2,75∙ =160,875 mm
2
∆ A= A STAS− A 0

∆ A=160−160,875=−0,875 mm
Recalcularea coeficienților deplasării de profil
Unghiul de angrenare:
A0
cos α r = ∙cos α 0 (5.13)[12]
A STAS
160,875 °
cos α r = ∙cos 20 =0,62768
160
° ' ''
arccos 0,62768=51,120836=51 12 0,8
ξ sef =ξ 1+ ξ 2 (5.14)
(eva r−eva0 )∙( z 1 + z 2) (0,012958−0,014904) ∙117
ξ sef = = =−0,3127757
2 ∙tg α 0 2 ∙ 0,36397
−0,3127757
ξ 1 +ξ 2= =−0,15638785
2
eva r=0,012958

ev20° =0,014904
tg20° =0,36397
Modificarea specifică a distanței axiale: λ
cos α 0 z1 + z2
λ=( −1)∙
cos α r 2

λ= ( 0,93969
0,62768
−1 ) ∙
52+ 65
2
=−0,31818

Scurtarea specifică a dintelui:

ψ f =¿(ξ 1 +ξ 2 ¿−λ (5.16)[11]
ψ f = -0,3127757+0,31818=5,4043∙ 10−3

Numărul de dinți ai pinionului:

z =52 dinți
z 2= z 1 ∙ i RD = 52∙1,25 = 65 dinți

Deplasarea specifică a pinionului și a roții:

ξ 1=−ξ 2
Modulul angrenajului:

17
 2∙ A STAS 1 cosα
m= ∙ ∙ (5.17)
i RD ∙ 1 2 cos α 0
2∙ 160 1
m= ∙ =2,7350427 mSTAS =2,75 mm
1,25+1 52

Unghiul de angrenare:
°
α =α 0=20
Modificarea specifică a distanței dintre axe:
λ=0
Distanța axială:
z 1+ z 2
A= A0 =mSTAS ∙ (5.18)
2
52+65
A=A0=2,75∙ =160,875 mm
8
Scurtarea specifică a dintelui:
ψ=0
Înălțimea dintelui:
h=( 2 f 0+ ω0 ) ∙ m (5.19)
Conform STAS 821-63 avem:
f 0=1
ω 0=0,25
α 0=20°
h=(2+0,25) ∙ 2,75=6,1875 mm

Diametrele cercurilor de divizare:

D d =m∙ z1 ; Dd =2,75∙ 52=143 mm
1 1
(5.20)
Dd =m∙ z2 ; D d =2,75∙ 65=178,5 mm
2 2

Diametrele cercurilor de bază:

D d = m∙ z1 ∙ cos α 0; Dd =2,75 ∙52 ∙ 0,93969=134,37567 mm
1 1
(5.21)
Dd = m∙ z2 ∙ cos α 0; D d =2,75 ∙65 ∙ 0,93969=167,96958 mm
2 2

Diametrele cercurilor de rostogolire:

Dr =m∙ z1 ; D r =2,75∙ 52=143 mm
1 1
(5.22)
Dr =m∙ z2 ; Dr =2,75∙ 65=178,75 mm
2 2

Diametrele cercurilor de fund:

17
Di =m( z 1+ 2ξ 1−2 f 0−2 ω0 ¿; Di =2,75 ( 52+2 ∙0,1563878−2−0,5 ) ;
1 1

Di =136,98513 mm
1

Di =m( z 2+ 2 ξ2−2 f 0−2 ω 0 ¿ ; D i =2,75 ( 65−2∙ 0,1563878−2−0,5 ) ;

2 2

Di =171,01486 mm
2

Diametrele cercurilor cu vârf:

Dc =m ( z 1+2 ξ 1−2 f 0 ) ; Dc =2,75 ( 52+2 ∙0,1563878+ 2 ); D c =149,36013 mm
1 1 1

(5.23)
Dc =¿ m( z 2+ 2 ξ2−2 f 0 ¿ ; D c =2,75 ( 65+ 2∙ 0,1563878+2 ) ; D c =185,11013mm
2 2 2

Grosimea dinților pe cercurile de divizare:

π ∙m π ∙ 2,75
Sd = +2 ξ 1 ∙ m∙ tg α 0= +2∙ 0,1563878 ∙2,75 ∙ 0,36397 ; (5.24)
1
2 2
Sd =4,6367158 mm
1

π ∙m π ∙ 2,75
Sd = +2 ξ 2 ∙ m∙ tgα 0= −2 ∙ 0,1563878∙ 2,75 ∙0,36397 ;
2
2 2
Sd =3,3494496 mm
2

Pasul pe cercurile de divizare:

Pd =π ∙ m=π ∙2,75=8,6393797 (5.25)
Verificarea angrenajului la presiune de contact:

σ k=
√ F t ∙ C F i RD +1
∙
B ∙ D r 1 i RD
∙ C g ∙C M ∙ C E (5.26)[1]

2∙ M imax 2 ∙ 9805
F t= = =137,1328671daN (5.27)
Dr 1 143
C F =1,9575 ; Dr 1=143 mm
B=ψ A ∙ A=0,3∙ 160=48 mm
C g=3,1329 ;C M =85,73214 ; C E=0,7533;

σ K=
√ 128,22377 ∙ 1,9575 2,25
48 ∙ 143
∙
1,25
∙ 3,1329 ∙85,73214 ∙ 0,7533=√ 0,065821∙ 202,32901;

daN
σ K =51,90872 ;
mm2
σ k 0 ∙C D ∙ C L ∙ C RZ ∙ CV ∙ C HB ∙ C p 0
σ Ka =
CK

17
 π ∙ Dr 1 ∙ n1 143 ∙ 500∙ π
V= = =3,74183
60∙ 1000 60 ∙1000
C V =1 ;
daN
σ K 0 =73,61 ;
mm
C D =1,45 ;
C L =0,88 ; C RZ =1 ; C HB=1 ; C p 0 =1; C K =1,25 ;
1 ∙ 73,61∙ 1,45∙ 0,88 ∙1 ∙ 1∙ 1 93,92
σ Ka = = ;
1,25 1,25
daN
σ Ka =75,136
mm2
Rezultă: σ K < σ Ka
Verificarea angrenajului la încovoiere:
Ft ∙ CF
σ i= ∙y ∙y
B ∙ m STAS ε F
F t=137,132867 daN
C F =1,9575
B=48
mSTAS =2,75
l 1
y ε =coeficientul gradului de acoperire; y ε = = =0,574712
3 1,74
y F= coeficientul de formă a dintelui; y F=2,56
137,132867 ∙ 1,9575 daN
σ i= ∙ 0,5747126 ∙2,56=2,9919894
48∙ 2,75 mm2
σ io ∙ C D
σ ia= ∙C ; (5,29)[13]
C S ∙ K r pi
σ io-rezistența la oboseală; σ io =24 pentru ciclul pulsător N C =107
C D -coeficientul duratei de serviciu; C D =1,45
C S -coeficientul de siguranță; C S=2
C pi -coeficientul de mărime; C pi =1
K r =1,6

17
 B D
C

αv Fl
B F1 αv D F1

Fig. 8 Verificarea angrenajului la încovoiere

6. PROIECATREA ARBORILOR
Pentru confecționarea arborilor folosim OLSO cu caracteristicile mecanice următoare:
daN
σ r=50 2
mm
daN
σ −1=28 2
mm
daN
σ Ko =43
mm2
daN
σ Ka =43 2
mm
daN
σ ia=12 2
mm
daN
σ io =19
mm2
Duritatea=150 HR
Compoziție chimică %: C=30; M n=0,50−0,80 ; S i=0,37 %; P=0,050 [14]
daN
Rezistența admisibilă la încovoiere: σ ia=8
mm 2
daN
Rezistența admisibilă la torsiune: : σ ta =6 2
mm
Predimensionarea la arborii drepți se face după relația:

d=
√
3 16 ∙ M t
π ∙ ξ at
(6.1)[16]

daN
M t −¿momentul de torsiune; M t =980,5
cm

17
 τ ai 800 daN / cm2 daN
τ at = = =592,59259
1,35 1,35 cm 2

d=
√
3 16 ∙ 980,5
π ∙ 592,59259
3
=√ 8,4310509=2,0352943 cm [8]

d ≈ 2 cm=20 mm
Distanța optimă dintre lagăre pentru tronsoanele marginare este:
L1=¿ 100∙ √ a=100 ∙ √ 20=100 ∙ 4,4721359=447,21359mm=44,721359cm [17]
Distanța de la roata dințată la peretele reductorului:
A=15 mm
Lățimea butucului roților dințate se determină pe baza lățimii calculate:
B=ψ A ∙ A=0,3 ∙ 160=48 mm
Lățimea lagărelor se alege în funcție de diametrul arborilor din catalogul de rulmeți STAS
3041/1....8 : B=19 mm
Distanța dintre roțile montate pe aceeași axă:
C=10 mm
Distanța minimă între roțile dințate și peretele interior al carcasei reductorului:
∆ =1,2∙ δ [18] Se adoptă ∆=7 mm
δ=0,25 ∙ A +1=0,025 ∙ 160+1=5
Distanța dintre lagărele arborelui cu consolă:
L=(2,5…3)∙ d=2,5 ∙ 20=50 mm [16]
Lungimea arborelui între punctele de reazem:
L=B+2l 2 +2 a+b=19+25+2 ∙15+ 48=107 mm
Distanța de la organele de antrenare ale arborelui la punctele de reazem:

B l 5 19 26
L1= +l 3 +l 4 + = +5+20+ =47,5 mm
2 2 2 2
Distanța de la rulment la marginea interioară a carcasei reductorului:
l 2=5 mm

Lățimea capacului lagărelor se alege în funție construcția capacului și a sistemului de

atașare:
l 3=5 mm

Distanța de la elemtnul roților până la capătul lagărului de carcasă:

l 4 =15 … 20 mm

17
 Lungimea părții din arbore pe care se montează elementul de acționare:
l 5=( 1,2 … 1,5 ) ∙ d =1,3∙ d=1,3 ∙ 20=26 mm

Distanța de cuplaj la capacul lagărului:

l 6=15 mm

Distanța dintre roțile dințate și arbori:

l 7=20 mm

Grosimea obezii:δ 0
δ 0=( 2. .3 ) n ∙ f =2 ∙ 2,7=5,5 ; se ia> 0,02 D d

Dd =143 mm=¿ δ 01=0,02 ∙143=2,86 mm

1

Dd =178,75 mm=¿ δ 02=0,02 ∙178,75=3,575 mm

2

Grosimea butucului: δ b
δ b =0,25 ∙ δ 01=0,25∙ 2,86=0,715 mm
1

δ b =0,25 ∙ δ 02=0,25∙ 3,575=0,89375 mm

2

Diametrul butucului:d a
Dd
da = (6.2)[4]
(4. .6)
d Dd 143
a1=¿ =
1
=28,6 mm ¿
5 5

d Dd 178,75
a2=¿ =
2
=35,75mm ¿
5 5

Grosimea discului: C
C=(0,2…0,3)∙ b pentru D d < 150; c1=b
c 2=0,25 ∙ 48=12 mm

Lungimea butucului:l b
l b= (1,0 … 1,5 ) ∙ d a , în cazul îmbinărilor cu pană l b 1=b

l b 2=1,5 ∙ 35,75=53,625 mm

Diametrul găurii de pe discul roții:d o

D K −d b
do = (6.3)[4]
5
D K 2=DC −( 2∙ δ 02 +2 ∙ h )=185,11013−( 2∙ 5+2 ∙ 6,1875 )=162,73531 mm
2

d b =d a +2 δ b =35,75+2∙ 8,9375=53,625 mm

17
 162,73513+53,625
do = =43,272026 mm
2
5
Diametrul cercului centrelor găurilor: D0
D K +d b 162,73513+53,625
D 0= = =108,19006 mm (6.4)[4]
2 2
Dimensionarea arborilor:
Vom pune în evidență forțele ce lucrează dinții roților cilindrice:
N1
M t =9805∙ =629,1978512daN ∙ mm
i
n1
M t =629,1978512 daN ∙ mm
i

M t =629,1978512∙ 1,2=755,0374214 daN ∙ cm=7550,374214 daN ∙ mm

imax

Mt 7550,374214
F n= imax
= =112,3771024 daN
Rb i
67,187835

Forța normală se descompunere în componentele următoare:

-componentă tangențială
2∙ Mt 2∙ 7550,374214
F i= = imax
=105,5996394 daN (6.5)[10]
Dr i
143
-componentă radială
F r=F n ∙ sin α r=112,3771024 ∙ 0,2680961=30,12786288 daN

Dimensionarea arborelui I
Calculul reacțiunilor în plan orizontal: H
(ε ¿¿ pr ) y ¿=0; Sa −H B + F r−H D =0 (6.6)[8]
l
L1=50 mm ;l=107 mm ; =53,5 mm; S a=67,906109 daN
2
1
F r ∙ −S a ∙ 4
HD= 2 30,127862 ∙53,5−67,90610950 -16,6678
= =¿
l 107
HD= 16,6678
(∑ ¿D= 0; HD ∙ 0−F r∙ +¿HB∙Sa∙ (l1+l) = 0
1
M 2
67,9061 ( 50+107 )+ 30,12786∙ 53,5
HB= Sa ¿ ¿ = = 114,70178
107
HB= 114,70178
Înlocuind valorile calculate se verifică relația:
Sa+Fr= HB+HD= 0

Calculul momentelor încovoietoare în plan orizontal:

17
M(x1)= Sa ∙ x1
0≤x1¿1
0≤x 1¿50

Fig. 9 Schema de încărcare a arborelui 1

Fig. 10 Schema de încărcare a arborelui 2

Pentru x1=0
M(0)= 0
MiHA=0
Pentru x1=50
M(50)= Sa∙ 50 = 67,906109∙50= 3395,0545 daN∙mm
M(x2)=Sa∙x2−¿ HB(x2-l1)
1
l≤x2≤l1+
2
50¿x2¿103,5

Pentru x2= 50
M(50)= 67,906109∙50-114,70178∙(50-50)=3395,0545 daN∙mm
Pentru x2= 103,5
M(103,5)= 67,906109∙ 103,5-114,70178∙(103,5-50)= 891,73705 daN∙mm
M(x3)= HD∙ x3
1
0≤x3≤
2
0≤x3≤53,5

Pentru x3=0
M(0)=0
Pentru x3= 53,5
M(53,5)= -16,6678∙53,5= -891,7273

17
MiHD=0

Calculul reacțiunilor în plan vertical: V

VB-Ft+VD=0 (6.7)
Ft= VB+VD= 102, 85329 daN

Deoarece Ft acționează la jumătatea distanței l atunci:

F 102,85329
VB=VD= t = = 51, 26645 daN
2 2
Calculul momentelor încovoietare în plan vertical:
M(x1)= -VB∙ x1
1
0≤x 1≤
2
0≤x1≤53,5

Pentru x1= 0
M(0)=0
MiVB=0
Pentru x1= 53,5
MiVC= 2742,755
M(53,5)= -VB∙ 53,5= - (51,26645∙53,5)= -2742,755 daN∙mm
M(x2)= -VB∙ x2
0≤x2≤53,5

Pentru x2=0
M(0)=0
Pentru x2= 53,5
M(53,5)= -VB∙ 53,5= -(51,266∙53,5)= -2742,755 daN∙mm
MiVD=0

Calculul momentului încovoietor rezultant Mirez:

Mirez= √ M 2iH + M 2iV [11]
În punctul A:
Mirez A= √ 0+0 = 0
În punctul B:
Mirez B= √ 3395,05452+ 0= 3395,0545 daN∙mm
În punctul C:
Mirez C= √ 891,737052 +2742,7552= √ 8317899,956 = 2884,074
Mirez C= 2884,076 daN∙mm
În punctul D:
Mirez D= 0

17
 Calculul momentelor ehivalente: Mechi
Mechi= √ Mi2rez + ¿ ¿ ¿ (6.8)[11]
În punctul A:
Mechi A= √ 0+(0,5 ∙7550,3742 )2= 3775,1871 daN∙mm

În punctul B:
Mechi B= √ 3395,05452+ ¿ ¿= 5077,2465 daN∙mm
În punctul C:
Mechi C= √ 2884,0762 +( 0,5∙ 7550,3742)2= 4750,7822 daN∙mm

În punctul D:
Mechi D= √ 0+(0,5 ∙7550,3742)2= 3775,1871 daN∙mm

Calculul diametrelor: dA,dB,dC,dD;

d=
√ 32 ∙ M echi
3

π ∙ σ ai
= 4 daN/mm2
σ ai

dA=
√
32 ∙ 3775,1871
3

π ∙4
= 21,2666 mm

dB=
√
3 32 ∙ 5077,2465

π∙4
= 23,47449 mm

dC=
√
32 ∙ 4750,7822
3

π∙ 4
= 22,96017 mm

dD=
√
3 32 ∙ 3775,1871

π ∙4
= 21,2666 mm

Dimensionarea arborelui 2:
N 4
M t2= 95500∙ = 95500∙ = 955 daN∙cn
n 100
M t2=955 daN∙cn= 9550 daN∙mm
Mt 2 9550
Fn= = = 113,711066 daN
Rb2 83,98479

Forța normal se descompune în două componente:

-componenta tangențială
2∙ Mt 2 2∙ 9550
Ft= = 178,75 = 106,85314 daN
Dr 2

-componenta radială
Fr= Fn∙ sinα r = 106,85314∙0,268121= 28,64946 daN

Calculul reacțiunilor în plan orizontal: H

17
H’B-Fr’+H’D= 0 [17] H’B+H’D= F’r [17]

Deoarece Fr’ acționează la jumătatea distanței l avem:

F ' 28,64946
H’B= H’D= r = = 14,3247
2 2

Înlocuind valorile calculate se verifică ecuația forțelor.

Calculul momentelor încovoietoare în plan orizontal: MiH

M(x1)= H’B∙ x1 0≤x
1
≤ 0≤
2
x≤53,5

Pentru x1= 0
M(0)=0
MiHB=0
Pentru x1= 53,5
M(53,5)= H’B∙53,5= 14,3247∙53,5= 766,37145 daN∙mm
M’IHC=766,37145 daN∙mm
M(2)= H’D∙ x2
1
0≤x≤
2
0≤x≤53,5
Pentru x2=0
M(0)=0

Pentru x2= 53,5

M(53,5) ∙H’D∙53,5= 14,3247∙53,5= 766,37145 daN∙mm
M’IHC= 766,37145 daN∙mm
M’IHD= 0

Calculul reacțiunilor în plan vertical: V

V’B- F’t+ V’D=0
V’B+ V’D= F’t
F ' 106,85314
V’B=V’D= t = = 53,42657 daN
2 2

Calculul momentelor încovoietoare în plan vertical: V

M(x1)= V’B∙ x1
Pentru x1=0
M(0)=0
M’iVB=0

17
 Pentru x1= 53,5
M(53,5)= V’B∙53,5= 53,4267∙53,5= 2858,321495 daN∙mm
M’iVC= 2858,321495 daN∙mm
Pentru x2=0
M(0)=0
Pentru x2= 53,5
M(53,5)= V’D∙53,5= 53,42657∙53,5= 2858,321495 daN∙mm’
M’iVC=2858,321495 daN∙mm

Calculul momentului încovoietor rezultant Mirez:

Mirez= √ M 2iH + M 2iV (6.10)[12]
În punctul B:
Mirez B= √ 0+0 = 0

În punctul C:
Mirez C= √ 766,371452+ 2742,7552= 2847,81147
În punctul D:
Mirez D= √ 0+0 = 0

Calculul momentelor ehivalente: Mechi

Mechi= √ Mi2rez + ¿ ¿ ¿ α <¿
0,5
Mechi B= √ 0+(0,5 ∙9550)2= 4775 daN∙mm
Mechi C= √ 2847,811472 +¿ ¿= 5559,7351 daN∙mm
Mechi D= √ 0+(0,5 ∙9550)2= 4775 daN∙mm

Calculul diametrelor: dB,dC,dD;

d=
√ 3 32 ∙ M echi
π ∙ σ ai
σ ai= 4 daN/mm2

d’B=
√3 32 ∙ 4775
π ∙4
= 22,99912 mm

d’C=
√
32 ∙ 5559,7351
3

π ∙4
= 24,19569 mm

d’D=
√
3 32 ∙ 4775

π ∙4
= 22,99912 mm

Calculul la oboseală a arborilor drepți

,,Calculul la oboseală constă în determinarea coeficientului de siguranță, în care notațiile au
următoarele semnificații” :

17
 1
C=

(6.11)[14]
√ 1 1
2
+ 2
cσ cτ

C σ – coeficentul de siguranță la încovoiere

σ−1
Cσ=
β Kr σ −1
∙ σ v+ ∙ σm
ε m∙ γ r σc
[14]
Materialul arborilor este OL50 cu caracteristicile următoare :
σ r=¿ 50 σ 0=¿ 32 τ −1=¿ 14
σ c =¿ 26,5 σ −1=¿ 24 dA = 25
σ −1 τ=¿ 17,5 τ 0=¿ 17 DB = 30
D−d 30−25
δ=¿ 0,7h unde h= = =¿ 2,5
2 2
δ=¿ 0,7 2,5 = 1,75
δ 1,75
= =¿ 0,07
d 25
δ 1,75
În funcție de raportul = =¿ 0,07 se vor alege coeficienții necesari.
d 25
ξ−1 – rezistența admisibilă la oboseală pentru solicitarea de încovoiere
ξ−1=¿ 24
β Kr – coeficentul de concentrare a eforturilor, β Kr =1,72
ε m – coeficientul dimensional, ε m = 0,98
γ r – coeficientul de calitate, γ r = 0,88
σ v – rezistența la încovoiere , σ v = 2,2132314

σ max 32 ∙ M i 32∙ 3395,0545

σ v= = =rez
= 2,2132314
2 π ∙d
3
π ∙25
3

σ c – limita de curgere, σ c = 26,5

Arborele fiind solicitat în ciclul alternativ simetric σ m= 0 .

24
Cσ= =¿
1,72 5,381587daN/ mm2
∙2,2132314
0,98+0,88
C τ – coeficientul de siguranță la torsiune,

17
 τ −1
C τ=
β Kξ τ−1
∙τ + ∙ τm
εm ∙ γ r v τ c
(6.12)[14]
τ −1- rezistența la oboseală pentru solicitare : τ −1= 14 daN/mm2
β Kξ – coeficientul de concentrare, β Kξ = 1,25
ε m- coeficientul dimensional
γ ξ - coeficientul de calitate, γ ξ = 0,88
τ−1
=ψ ξ
τc
2∙ τ −1−τ 0 2∙ 14−17
ψξ= = =¿ 0,06470588
τ0 17
8∙ M t 8 ∙75550,3742
τ v =τ m= max
= =¿ 1,231143
π ∙ 25
3
π ∙ 15625
τ v =τ m = 1,231143
14
C τ= =¿
1,25 5,087017 daN/mm2
∙1,231143+0,64−1,23
0,89 ∙0,88
C τ =5,087017 daN/mm2
cτ ∙ cσ 5,087017 ∙5,381587
C= = =¿ 3,696816 daN/mm2
√c τ
2
+ cσ
2 25,87774+28,96147

C=3,696816 daN/mm2

Verificarea arborilor la deformații

,,Deformațiile arborilor pot fi răsucire sau încovoiere. Cunoașterea acestor deformații este
foarte importantă, deoarece influențează mult buna funcționare a lagărelor și a organelor
montate pe arbori.“[15]
Calculul săgeții și unghiurilor în plan orizontal datorate forței Sa :
4 4
π ∙d π ∙ 25
I= = =¿19165,03906 daN/mm2
64 64
(6,13)[19]
E= 2,1  104 daN/mm2
2
S a ( L+ L1 ) ∙ L 1 67.906109 ( 107+50 ) ∙50 2
f HASa = ∙ = 4
∙ =¿0,02198 daN/mm2
E∙I 3 2.1∙ 10 ∙19165.03906 3
f HASa =0.02198 daN/mm2

17
 2 2
S a ∙ L ∙ L1 67,906 ∙ 107 ∙50
f HC S = = =¿ 61,993919  10-4 daN/mm2
a
9 √ 3 ∙ E ∙ L 9 √ 3∙ 2,1 ∙10 ∙ 19165,03906
4

f HC S =0,00619939191 daN/mm2
a

Sa ∙ L ∙ L1 67,906 ∙ 107∙ 50
∝HD S = = =¿ 3,0089271510-4 rad
a
3 ∙ E ∙ I 3 ∙2,1 ∙10 ∙191650,3906
4

∝HD S =0,000300892715 rad

a

S a ∙ L ∙ L1 67,906 ∙ 109∙ 50
∝HB S = = =¿1,50446357510-4 rad
a
6 ∙ E ∙ I 6 ∙2,1 ∙ 10 ∙191650,3906
4

∝HB S =0,0001504463575 rad

a

3
Fr ∙ L 28,64946 ∙1073
f HC F = = =¿18,16759810-4 daN/mm2
48 ∙ E ∙ I 48∙ 2,1 ∙10 4 ∙ 191650,3906
r

f HC F =0,001816759 daN/mm2
r

−3
f HC =f HC S −f HC F =0,004382632=4,38263211 ∙10 daN/mm2
a r

F r ∙ l2 28,64946 ∙1072
∝HB F =∝ HD F = = =¿6,67886258 rad
r
√ 6 ∙ E ∙ I √ 6 ∙ 2,1∙ 104 ∙ 19165,03906
r

−3
∝HB F =∝ HD F =6,6788625∙ 10 =0,0066788625 rad
r r

∝HB =∝HB F −f HB s =0,0066788625−0,0001504463575=0,006528416 rad

r a

∝HB =0,006528416 rad

Calculul săgeții în plan vertical :
3
L ∙ Fτ 1073 ∙106,85314
f vC F = = =¿ 67,7592173610-4 daN/mm2
τ
48 ∙ E∙ I 48 ∙2,1 ∙10 4 ∙ 19165,03906
f vC F =0,006775921736 daN/mm2
τ

L2 ∙ F τ 1072 ∙ 106,85314
∝vB F =∝ vDF = = =¿1,89979114110-4 rad
τ τ
48 ∙ E ∙ I 16 ∙ 2,1∙ 104 ∙ 19165,03906
∝vB F 0,00018997911 rad
τ

Calculul săgeții și unghiurilor în plane rezultante :

f C =√ f HC + f VC =√ 0.00438+0.0042496=0.09289564 daN/mm2

∝B =√ ∝2 HB+ ∝2VB =√0,0065284 2 +0,00337922=0,007351121 rad

∝D =√ ∝2HB +∝2VD=√ 0,0003008922+ 0,00337922=0,00339249 rad

m 2,75
f a= = =0,00275 mm
103 1000

17
 7. ALEGEREA RULMENȚILOR
,,În funcție de diametrul arborelui, precizia cerută și durata de funcționare, natura și sensul
sarcinilor vom alege rulmenți radiali cu bile pe un rând cu cale de rulare.“
[16]

F r= √ H B +V B=√ 114,70178 +51,26642 =125,63735daN

2 2 2 2
(7.1)

n= 500 rot/min
Lh=20000 ore
t=70C
Factorul forței suplimentare care depinde de precizia naturii :
f2 =1,35
Factorul forței suplimentare care depinde de felul și modul de lucru al utilajului :
f2 =1,10
Sarcina echivalentă :
P=F r ∙ f z ∙ f d =125,63735∙ 1,35 ∙1,10=186,571648 daN (7.2)
Pentru d=25 mm se alege un rulment radial cu bile pe un rând cu role de rulare adâncă
STAS 3041/1…8 CU SIMBOL 6305.

BIBLIOGRAFIE

[1]. Alămoreanu, E., Buzdugan, Gh., Iliescu, N.,Mincă, I., Sandu, M.- Îndrumar de calcul
în ingineria mecanică, Editura Tehnică, București, 1996.
[2]. Alexandru . I., Popovici, R., - Alegerea și utilizarea materialor metalice, Editura
Didactică și Pedagogică, București 1997.
17
[3]. Antal, A., Matieșan, D., Pop, D., Sucală, F., Căzilă, A., - Reductoare, Universitatea
Tehnică, Cluj Napoca, 1994.
[4]. Chișiu, Al., Matieșan, D., ș.a- Organe de mașini, Editura Didactică și Pedagogică,
București 1976 (ediția I), 1981 (ediția a II-a).
[5]. Crudu, I., Ștefănescu, I., Panțuru, D., Palaghian, L., - Atlas. Reductoare cu roți
dințate, Editura Didactică și Pedagogică, București 1981.
[6]. Drăghici- Organe de mașini. Probleme, Editura Didactică și Pedagogică, București 1980.
[7]. Enache, Șt., - Proiectarea formei pieselor în construcția de mașini, EdituraTehnică,
București 1980.
[8]. Gafițeanu, M. și col.- Organe de mașini, vol I și II, Editura Tehnică București,
1999,2002.
[9]. Gafițeanu, M. – Materiale pentru construcția de mașini, îndrumar de proiectare,
Institutul Politehnic, Iași, 1986.
[10]. Gafițeanu, M.- Rulmenți, vol I și II, Editura Tehnică, București 1980.
[11]. Pavelescu, D., Rădulescu, Gh., Grafițanu, M., Crudu, I., Gheorghiu, N.- Organe de
mașini , vol I, Editura Didactică și Pedagogică, București 1985.
[12]. Popinceanu, N., și col- Principii de calcul la oboseală și criterii de alegere a
materialelor la proiectarea pieselor- construcția de mașini, I.P.IAȘI, 1970.
[13].Popinceanu, N.,Puiu V., -Organe de mașini. Principii de proiectare/Machine Elements.
Design Principles, Editura Junimea, Iași, 2003.
[14]. Puiu, V., Enache, C.- Organe de mașini. Baze de proiectare, Editura Junimea, Iași,
2000,
[15]. Puiu, V.,- Organe de mașini, vol I și II, Editura Tehnică, Chișinău, 2003.
[16]. - Organe de mașini, vol a, Prescripții generale de proiectare, Elemente de legătură
și transmisie, Editura Tehnică București, 1983.
[17]. - Organe de mașini, vol I b,c, Lagăre. Cuzineți. Rulmenți, Editura Tehnică București,
1983
[18]. - Organe de mașini, vol II, Elemente de fixare și asamblare. Arbori. Inele, Editura
Tehnică București, 1984.
[19]. - Organe de mașini, vol III c, Standarde noi sau revizuite, Editura Tehnică
București, 1986.

17