UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” din BACĂU

Facultatea de Inginerie
Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău, 600115, Tel./Fax +40 234 580170
http://inginerie.ub.ro; e-mail: decaning@ub.ro

SPECIALIZAREA .........

ANSAMBLU MECANIC CU REDUCTOR

ȘI TRANSMISIE PRIN CURELE

Coordonator,
.......
......

Student,
....

Bacău – 2023
 TEMA DE PROIECT

Să se proiecteze un ansamblu mecanic format dintr-o transmisie prin curele

trapezoidale și un reductor de turație cu roți dințate cilindrice cu dinți drepți ,cu o singură
treaptă, care să lucreze în următoarele condiții:

 Durata de funcționare, ... schimburi/zi ;

 sarcini mari, șocuri ;
 fără ventilație ;
 temperatura de funcționare, t= 200C ;
 puterea la ieșire din reductor, N =... kW;
 turația la ieșirea din redactor, n= ... rot/min

Cuprins
1.Introducere (reductoare cu angrenaje cilindrice )..................................................................

1.1Reductoare cu o treaptă de reducere..........................................................................................

1.2 Reductoare cu roți dințate cu dinți drepți / înclinați.................................................................

2. Schema de principiu..................................................................................................................

3. Alegerea motorului electric de antrenare................................................................................

4. Stabilirea rapoartelor de transmitere......................................................................................

5.Proiectarea transmisiei prin curele trapezoidale....................................................................

5.1 Generalități.................................................................................................................................

5.2 Calculul de proiectare a transmisiei...........................................................................................

5.3 Proiectarea roților de curea......................................................................................................

6.Proiectarea angrenajului cu roți dințate................................................................................

6.1Date de calcul............................................................................................................................

6.2 Calculul de rezistență...............................................................................................................

6.3 Elemente geometrice................................................................................................................

6. Proiectarea arborilor...............................................................................................................

7. Dimensiunile roților dințate....................................................................................................

8.Dimensionarea arborilor........................................................................................................

8.1 Dimensionarea arborelui 1.....................................................................................................

8.2 Dimensionarea arborelui 2.....................................................................................................

9. Calculul la oboseală .............................................................................................................

10.Verificarea arborilor la deformații......................................................................................

10.1 Calculul săgeții și unghiurilor în plan orizontal datorate forței Sa.........................................

10.2 Calculul săgeții și unghiurilor în plan vertical.......................................................................

10.3 Calculul săgeții și unghiurilor rezultante..............................................................................

11.Alegerea rulmenților...............................................................................................................

Bibliografie .................................................................................................................................

1. INTRODUCERE ( REDUCTOARE CU ANGRENAJE CILINDRICE )

1.1. Reductoare cu o treaptă de reducere

Reductoarele cu o treaptă pot fi, în funcție de tipul angrenajului: cu roți dințate cilindrice cu
dinți drepți sau înclinați (anexa 1) [1]

Elementele reductorului sunt: carcasa, arborii de intrare / ieșire, roți dințate, lagăre, elemente
de etanșare, dispozitive de ungere, capace, indicator de nivel ulei, aerisitor, elemente pentru
ridicare /transport, dop de golire, organe de asamblare.

Carcasa reductorului are două component, corp și capac , montate între ele prin știfturi
centrate și șuruburi de fixare. Știfturile centrate asigură poziţia corectă a capacului pe corpul
reductorului. De obicei, carcasa se obține prin turnare având nervuri de răcire și rigidizare. În
cazul produselor unicate/serii mici se pot prelucra și prin sudare. La carcasa sudată cresc
cheltuielile cu manopera, dar scad altele tehnologice. Pentru montarea reductorului pe utilaj/
fundație în corp sunt prelucrate găuri pentru șuruburi de fixare. [1,3] Arborii sunt executați,
în general, cu secțiune variabilă (în trepte). Ei au dimensiuni, lungime/ diametru/capete
(fusuri) standardizate. Penele transmit momentele de torsiune. Pentru reduceri gabaritice
arborele motor se execută din aceeași bucată / corp cu pinionul conic/ cilindric/ melcat . [3,
10] Roțile dintate conice / cilindrice /melcate sunt asamblate pe arbori, prin pene paralele.
[10] Lagărele cu rostogolire, utilizează rulmenți cu bile / role. Uneori, la turații reduse se pot
utiliza lagăre de alunecare. Ungerea se face cu uleiul din reductor (baie de ulei) ori cu unsori
special. Jocurile din rulmenți se reglează cu capace ori piulițe speciale, în funcție de sistemul
de montaj. [3] Elementele de etanșare pot fi inele de pâslă și manșete de rotație cu buză de
etanșare. Dispozitivele de ungere pot fi ungătoare, canale, roti, lanț de ungere, etc.). [1, 10]
Indicatorul nivelului de ulei este sub forma unei tije cu nivele (minim / maxim) al uleiului,
sau vizoare amplasate pe corp. Unele indicatoare sunt construite pe principiul/ vaselor
comunicante. [3] Elementele pentru ridicarea / transportul reductorului sunt sub formă de
inele (ocheți) cu valori standardizate (metrologice).

1.2. Reductoare cu roți dințate cilindrice cu dinți drepți sau înclinați

Figurile 1.1 și 1.2 (anexa 1) prezintă variante constructive de reductoare, cu arbori verticali și
plan de separație orizontal. Ungerea se face prin barbotarea uleiului, asigurându-se atât
lubrificația angrenajului cât și a rulmenților [1,3,10].

În varianta din figura 1.3 capacele rulmenților sunt fixate în carcasă, fără a utiliza șuruburi de
prindere. Această soluție se aplică în cazul rulmenților radiali care nu necesită reglare axială.
Forma carcasei oferă tendința de reducere gabaritică prin practicarea unor canale (adâncituri) în
corp, necesare pentru reductoruluii pe fundație / utilaj prin șuruburi. Nivelul uleiului se verifică
cu ajutorul unui dop filetat plasat la înălțimea până la care trebuie să fie uleiul. Se toarnă uleiul în
reductor până când începe să curgă prin acest orificiu filetat după care se înșurubează dopul
filetat [1,3]
2. SCHEMA DE PRINCIPIU

Fig. 3. l. Schema de principiu [16, 19]

Notații :
 No , puterea nominală a motorului electric de antrenare [kW] ;
 Noc , puterea calculată necesară antrenării sistemului (rezultă din calcule, Noc< No) ;
 no , turația nominală a motorului electric de antrenare [rot/min] ;
 N , puterea de ieșire din reductor [kW] ;
 n, turația la ieșire din reductor [rot/min] ;
 iCT , raportul de transmiterea prin curele trapezoidale (rezultă din calcule) ;
 iRD , raportul de transmiterea prin roți dințate se adoptă conform STAS 6012-68 ;
 ig , raportul de transmitere global ( ig = iCT • iRD ) ;
 CT , randamentul transmisiei prin curele trapezoidale ( CT = 0,86 ÷ 0,92) ;
 RD , randamentul transmisiei prin roți dințate ( RD = 0,92 ÷ 0,95) ;
 L , randamentul lagărelor cu rulmenți ( L = 0,99 ÷ 0,995) ;
 g , randamentul global : g = L2 • RD.
 3. ALEGEREA MOTORULUI ELECTRIC DE ANTRENARE

Randamentul global g se calculează cu relația [8,9] :

Lu N •t
g = =
Lc N oc • t

N
g = (3.1)
N oc

Puterea necesară antrenării materialului Noc rezultă [11]:

N N
Noc = ❑ = ❑ •❑ •❑ (3.2)
g ct 1 rd 2

Se adoptă valorile minime pentru randamente : CT = 0,86 ; L = 0,99 ; RD = 0,92.
3
Noc = 2
=¿ ... kW
0,86 •0,99 •0,92

Din catalog se alege No≥ Noc . Deci, 4 kW și turația corespunzătoare n o =750 rot/min. Perechea
No = 4 kW și no = 750 rot/min conduce la alegerea unui motor asincron trifazat cu rotorul în
Mm
scurt circuit tip ASI 160 S cu următoarele caracteristici tehnice:  = 81% ; =2;
Mn
Mp Ip
1,4 ; =6,5 ; cos γ = 0,73 ; masa aproximativă m = 98 kg [20,27].
Mn In

Dimensiunile [mm] : A =254 ; AA = 70 ; AB =235 ; AC = 120 ; AD = 324 ; B =178 ; BA = 74 ;

BB =228 ; C = 108 ; D = 38 ; E = 80 ; F = 10 ; G = 41 ; GA = 33 ; H = 160 ; HA = 25 ; HC =
323 ; HD = 372 ; K = 14 ; L = 542 [24].
4. STABILIREA RAPORTELOR DE TRANSMITERE

Raportul de transmitere global ig se calculează cu relația [5,6]:

4
no − •n
ig = 100 o (4.1)
n
Înlocuind valorile cunoscute se obține:
ig ¿ …
Din relație rezultă:
ig = iCT • iRD (4.2)

Rezultă:
ig
iCT = (4.3)
i RD

Din STAS 6012 – 68 se alege iRD = 1,25 [21].

Înlocuind în relația (5.3) se obține :
iCT = …
5. PROIECTAREA TRANSMISIEI PRIN CURELE TRAPEZOIDALE
5.1. Generalități

Elementele geometrice ale unei transmisii prin curele trapezoidale sunt prezentate în fig.5.1.

Fig. 5. l. Elementele geometrice ale unuei transmisii prin curele [2]

Notațiile din figura 6.1 au următoarea semnificație:

 O1,2 , centrele roților de curea ;
 A , distanța între axe ;
 D1,2 , distanțele roților ;
 ϖ1,2 , vitezele unghiulare ale roților ;
 β1,2 , unghiuri de uniformare a curelei pe roți ;
 γ , unghiul dintre ramurile curelei ;
 1,2 , ramura antrenată/motoare ale curelei.

5.2. Calculul de proiectare transmisiei

Calculul de proiectare se face conform STAS 1 163-71 [2, 20, 22].
Date de proiectare: conform datelor din tema de proiectare si a calculelelor de la capitolele
anterioare :
P = No = 4 kW ; n1 = no = 750 rot/min ; i12 = iCT = 1,44.
l. Alegerea profilului curelei
Conform STAS 1163-71 [2] se alege curea nSPZ cu lp = 8,5 mm ; h = 8 ± 0,5 ; b(max) = 2 ; α =
40o±1o [2].

2. Diametrul de calcul al roții motoare

Dpmin = ... mm

3. Diametrul de calcul al roții conduse

Dp2 = iCT • Dp1 (5.1)

Dp2 = ...

4. Viteza periferică a curelei

π • Dp 1 •n0
ⱴ= (5.2)
60 •1000
ⱴ=…

5. Distanța axială
0,75 ( Dp1 + Dp2 ) < A < 2 ( Dp – Dp ) (5.3)

După înlocuiri rezultă: ... < A < ...

Se adoptă: A = ... mm

6. Unghiul dintre ramurile curelei

Dp2 −Dp1 Dp 2−Dp 1

γ = 2 arcsin ≈57 (5.4)
2A 2A

Înlocuind valoric în relația urmatoare se obține:

c f ∗P e
Z 0= =…curele
c L∗c β∗P0

- Cβ , coeficient de infasurare ; conform tabelului 10.9 , pagina 703 [2] , Cβ = 0,98 ;

- Po , puterea pe o curea ; din STAS 1163-71 avem [26], Po = 3 .
−c L=0.96−coef .de lungime
−c f =1.2−coeficient de functionare

Numărul real de curele este dat de relația :

z0
z= (5.9)
cz

- cz este coeficientul numărului de curele. Din STAS 1163-71 rezultă cz = 0,95.

Înlocuind în relația (6.9) se obține:
z = ….

Se adoptă z = (se rotunjeste la valoarea intreaga imediat superioara) curele.

6. Frecvența încovoierilor
 V
f = 103 · z · (5.10)
Lp
z , numărul de roți de curea, z = ....
Rezultă:
îndoiri
f = ...
sec

7. Forța periferică
3
10 ∗Pme
Fu= (5.11)
v

Înlocuind în relația (6.11) rezultă :

3
10 ∗Pme
Fu = = ... N
v

8. Reacțiunea pe arbori

Ta = 1,2 Fu = ... N (5.12)

9. Cotele de modificare a distanței axiale

x ≥ 0,03Lp - cota necesară întinderii curelei;

y ≥ 0,015Lp - cota necesară schimbării / montării curelei.

Rezultă:
x = ... mm ; se adoptă x = (se rotunjeste la valoarea intreaga imediat superioara) mm ;
y = ... mm ;se adoptă y = 22,40 mm .
5.3. Proiectarea roților de curea

Conform STAS 1162-67, tabelul 1, pagina 93 [20] , dimensiunile și abaterile limită ale
secțiunilor roților se stabilesc conform figurii l, pagina 93 [20] și tabelul 2, pagina 94 [20] : 1p =
8,5 ; nmin = 2,5 ; mmin = 9 ; f = 8±1 ; E = 12 ± 0,3 ; α = 38° ± 1 / 34° ± 1; γ = 0,5 ; r = 0,5 ; diferența
dintre înălțimile efective n în același plan axial , n = 0,2 [20].

Simbolurile dimensiunilor din fig. 6.2 au următoarele semnificații [25]:

- B , lățimea totală a roții, B = (z - 1)e + 2f ;
- 1p , lățimea primitivă a canalului;
- nmin , înălțimea canalului deasupra linii primitive ;
- mmin , adâncimea canalului sub linia primitivă ;
- f , distanța dintre axa secțiunii canalului extern și marginea vecină a roții ;
- e , distanța dintre axele sectiunii la două canale vecine ;
- α , unghiul canalului ;
- γ , raza de rostogolire a marginii canalului ;

- r , raza de rostogolire a marginii canalului ;

- Dp , diametrul primitiv al roții de curea ;
- De , diametrul exterior al roții , De = Dp + 2n ;
- Abaterile limită ale dimensiunii e sunt valabile pentru distanța dintre axele secțiunilor
oricăror două canale ale roții de curea (consecutive sau neconsecutive).
- Dimensiunile necuprinse în fig.1, pagina 93 [20] și tabelul 2, pagina 94 [20] se stabilesc
prin documentația de execuție.
 Fig. 5.2. Dimensiunile canalelor roților de curea [20]
6. PROIECTAREA ANGRENAJULUI CU ROȚI DINȚATE

Se cere proiectarea unui angrenaj cilindric cu dinți drepți care să transmită puterea N o
= ... kW de turația no= ... rot /min. Raportul de transmitere i RD= .... Angrenajul lucrează 70%
din durata de funcționare cu sarcina nominală și 30% din durata de funcționare cu o
suprasarcină de 20% din sarcina nominală. Durata totală de funcționare este T = .... ore [18].

- inceput an 2023 1/1/2023

- sfarsit an 2023 12/31/2023
- zile lucratoare in anul 2023 cf. Excel 260

T = 260 zile * 8 ore * nr schimburi

6.1. Date de calcul

Puterea pe arborele 1 (N1) se calculează din relația randamentului RD [14]:

N
RD = N (6.1)
1

N
Rezultă: N1 = ❑ (6.2)
RD

După înlocuiri : N1 = … kw.

Turația arborelui 1 (n1):

 n1
iRD = (6.3)
n
Rezultă :
n1 = iRD · n (6.4)

Înlocuind valorile avem :

n1 = ... rot / min

6.2. Calculul de rezistență

1. Momentele de torsiune pe arborele Mt 1 ; Mt 2 .

N1
Mt 1 = 8.55x106 Nmm (6.5)
n1

Mt 1 = .... Nmm
N
Mt 2 = 8.55x106
n
M t2 = ... Nmm

2. Numărul de cicluri, Nc
N c = 60 · n · a · T (6.6)

- n , turația în [rot/min] , n = ... rot / min;

- a , numărul de roți angrenate concomitent , a = 2;
- T , durata de funcționare [ore] ,T = .... ore ;
Nc = ..... cicluri

Numărul echivalent de cicluri: Nce

a) Solicitarea la presiune de contact

( )
M t1
Nce = 60 Σ ni · Ti ❑ 3
(6.7)
M t max

Nce = ... cicluri

b) Solicitarea de încovoiere
Nce = 60 Σ n i · T (Mt (1) / Mtmax) 9
(6.8)

Nce = .... cicluri

3. Alegerea materialului i determin rezistenta admisibile la contact ci incovoiere

Conform tabelului 6.1 alegem materialul pentru pinioni si roată. Am ales OL70 cu următoarea
compoziție chimică și caracteristicile mecanice de tracțiune conform tabelului 6.2. [20].

Tabelul 6.1.
Marca Compoziția chimică %
cls de gr de C max Mn Si max P max S max
calitate dexozi
0,50
OL 70 1 K 0,50 0,20 0,37 0,050 0,050

Tabelul 6.2.
Marca Caracteristici mecanice de tracțiune
sub 16 17 - 25 26 - 40 τr δ5
OL 70 35,3 34,3 35,3 68,6 10

Rezistența admisibilă a materialelor pentru roți dințate în tabelul 6.3:

Tabelul 6.3.
Material Caracteristicile mecanice ale materialelor roții dințate
τr T-1 Duritate τko τio τkoa=τko/ck τioa=τio/co
OL 70 daN/ daN/ HB daN* daN
mm2 mm2 mm2 *
mm2
Oțel carbon 70 33-40 208 72 24 56 17
STAS 500 - 68

a) Rezistența admisibilă la contact [20]

τk = ( τko · CD · CL · CRZ · CV · CHB · C p0 ) / CK (6.9)

-τk , rezistența la oboseală superficială a flancurilor dinților pentru Nc = 10 7 cicluri ,τko = 72

daN /mm ;
- CD – coeficientul duratei de exploatare:
CD = …
CD =
√
6 10
N ce
(6.10)

- CL , coeficientul de ungere : CL = 0,88 ;

- CRZ , coeficientul de rugozitate : CRZ = 1;
- CV , coeficientul de viteză :Cv = 1;
- CHB , coeficientul de duritate : CHB = (
HB 2
HB tab
= 1;)
- C p0 , coeficientul de mărime : c p0 = 1;
- Ck , coeficientul de siguranță la ciupire : ck = 1,25;
τk = … daN / mm2

b) Rezistența admisibilă la încovoiere [20]

τ ioa·C
τia = (6.11)
pi· C D

C S ·k τ

- τio, rezistența la oboseală pentru ciclul pulsator la NC = 107 ; τio = ... daN / mm2;
τ io
τica = = ... daN / mm2 (6.12)
cs
- Cpi , coeficientul duratei de mărime : Cpi = 1;

- CD , coeficientul duratei de serviciu : CD =

- CS , coeficientul de siguranță : CS = 2 ;
√
107
N ce
= ...;

- kτ , coeficientul concentratorului de tensiune : kτ = 1,5;

17 ∙1 ∙1,1 daN
τia = = 6,233
2 ∙1,5 mm2

4. Calculul coeficientului de forță [13 ]

CF = Ce · C’din · CB (6.13)

- Ce , coeficientul de exploatare : Ce = 1,45 ;

- C’din , coeficientul dynamic : C’din = Cdin · Cr · C’din = 1,35 ;
- Cr , coeficientul de repartiție a sarcinii în plan frontal : Cr = 1 ;
- CB , coeficientul de repartiție a sarcinii pe lățimea dintelui : CB = 1 ;
- CF = ....

5. Coeficientul de lățime [17]

 B
ΨA =
A

B
Ψm = (6.14)
m

Înlocuind valoric obținem : ΨA = ... ; Ψm = ... .

6. Alegerea numărului de dinți la pinion

z1 = 52 dinți
z2 = z1 · iRD (6.15)

Rezultă: z2 = 52 · ... = ... dinți

Numărul de dimți echivalent

ze1 = z1 = 52 dinți (6.16)

7. Alegerea deplasării de profil

ξ1 = ξ2 = 0 (6.17)

7. Calculul gradului de acoperire [ 7 ]

Conform figurii 9.30, pagina 588 avem: ε = 1,74 .

8. Distanța axială – calculul la rezistența suprafețelor în conct

A = (iRD + 1) ∙
√
1 M t 1max ∙ C F
2 τ ka ∙ φ A ∙ i RD
2
· C 2g · C 2M · C 2ε (6.18)

- Mt1 , momentul de torsiune maxim pe arboreal roții motoare : Mt1 = 916,8 daNcm;
- CF , coeficientul de forțe : CF = 1,95 ;
- τka , rezistența admisibilă la ciupire : τka = 34,212 = 1170,48 ;
- ΨA , coeficientul de lățime : ΨA = 0,3 ;
- iRD , raport de transmitere : iRD = 1,25 ;
- Cg , coeficientul geometric : C 2g = 1,772 = 3,13 ;
- CM , coeficientul de material:

CM =
√ 0,35∙ 2 E 1 ∙ E2
E1 + E2
(6.19)

Înlocuind valoric obținem CM = 7350 ;

- Cε , coeficientul de acoperire :

Cε =
√ 4−ε
3
(6.20)

Rezultă :

Cε’ = …

Înlocuind valorile în relație (6.18) avem :

A = ... mm

Se adoptă : ASTAS = (se rotunjeste la valoarea intreaga imediat superioara) mm .

9. Calculul modului
2 A STAS 1 cos α
m= ∙ · (6.21)
i RD+ 1 z cosα o
Rezultă :
m=…

Se adoptă mSTAS = ... mm .

(se rotunjeste la valoarea superioara, din 0.25 in 0.25 ex: 2.12 -> 2.25 sau 3.59 -> 3.75)

10. Recalcularea distanței axiale efective

z1 + z 2
Ao = mSTAS (6.22)
2

Înlocuind valoric obținerm :

Ao = ...

∆A = A-A0
11. Recalcularea coeficienților deplasării de profil
Unghiul real de angrenare
Ao
cos αr = cos α o (6.24)
A STAS

cos αr = … .

Fig 6.2. Forțele ce lucrează pe dinții roților cilindrice [ 15 ]

Notații :
- do , diametrul găurilor de pe discul roților;
- Do , diametrul cercului centrelor găurilor;
- lb , lungimea butucului;
- c , grosimea discului;
- δb , grosimea butucului;
- da , diametrul alezajului butucului;
- M1,2 , momentele de torsiune ½;
- ϖ1,2 , vitezele unghiulare ale roților;
- O1,2 , centrele roților de curea;
- α , unghiul de frecare;
arc cos 0,94 = 19,12 = 19o7’15,5”

12. Suma coeficienților efectivi de deplasare

 ( evα r−evα0 ) ( z1 + z 2)
ξsef = ξ1 + ξ2 = (6.25)
2 tan α 0

Date: evαr = 0,01 ; ev 200 = 0,01 ; tan 200 = 0,36 .

Rezultă:

ξsef =

ξ sef
=ξ 1=ξ 2=… (6.26)
2

14. Modificarea specifică a distanței axiale

λ= ( cos α o
cos α r )
−1 ∙
z1+ z2
2
(6.27)

Înlocuind valoric:

λ = ….

15. Scurtarea specific a dintelui [14]

Ψf = (ξ1 + ξ2) – λ (6.28)

Rezultă :
Ψf = ...

6.3. Elementele geometrice

1. Diametrele cercurilor de divizare

Dd1 = m · z1

Dd2 = m · z2 (6.34)
Rezultă:
Dd1 = ... mm
Dd2 = ... mm

2. Diametrele cercurilor
a) de bază
Db1 = m · z1 cos αo (6.35)
Db1 = .... mm
Analog : Db2 = ... mm

b) de rostogolire

Dr1 = m · z1
Dr2 = m · z2 (6.36)
Rezultă :
Dr1 = ... mm
Dr2 = ... mm

c) de fund
Di1 = m(z1 + 2ξ1 – 2fo – 2wo)
Di2 = m(z2 + 2ξ2 – 2fo – 2wo) (6.37)

Înlocuind valorile obținem :

Di1 = ... mm
Di2 = ... mm

d) de vârf
De1 = m(z1 + 2ξ1 – 2fo)
De2 = m(z2 + 2ξ2 – 2fo) (6.38)

Rezultă :
De1 = ... mm
De2 = ... mm

3. Grosimea dinților pe cercurile de divizare

π ∙m
Sd1 = +2 ∙ ξ1 ∙ m∙ tan α o (6.39)
2

Sd1 = … mm

Analog :
π ∙m
Sd2 = +2 ∙ ξ2 ∙ m∙ tan α o (6.40)
2

Sd2 = … mm

4. Pasul pe cercurile de divizare

 Pd = π · m (6.41)

Pd = ...

4. Verificarea angrenajului
a) la presiunea de contact

σk =
√ B ∙ D r1 √
F t ∙ C F i RD +1
∙
i RD
∙ √ C g∙ C M ∙ Cε (6.42)

- Ft, forța normală în componenta tangențială:

2∙ M 1 max
Ft = (6.43)
Dr 1

- Dr , diametrul cercului de rostogolire : Dr1 = ... mm;

Rezultă :

Ft = …

- CF , coeficientul de forță : CF = 1,95;

- B , lățimea butucului roților dințate :
B = ΨA · A (6.44)

- B = 0,3 · A = ... mm
- Cg , coeficientul geometric : Cg = 1,77 ;
- CM , coeficientul de material : CM = 85,73 ;
- Cε , coeficientul gradului de acoperire : Cε = 0,86 .

Înlocuind valorile în relația (6.42) se obține:

daN
σk = … 2
mm

Valorile de rezistență pentru solicitarea la presiune de contact trebuie alese ținând seama de
influența diverșilor factori de exploatare asupra importanței flancului. Cercetările efectuate în
ultimii ani au permis stabilirea unor coeficienți de corecție cuprnși în relația [ 17 ]:

σ K 0 ∙C D ∙ C L ∙C RZ ∙ Cv ∙C HB ∙ C p 0
σ kα =
CK
(6.45)
- σK0 , rezistența la oboseală superficială a flancurilor materialului roții : σK0 = ... daNm;
- CD , coeficientul duratei de exploatare , conform ISO : CD = 0,67;
- CL , coeficientul de ungere : CL = 0,88;
- CRZ , coeficientul de rugozitate al suprafeței flancurilor dinților : CRZ = 1;
- CV , coeficientul de viteză : CV = 0,99;
- CHB , coeficientul de duritate : CHB = 1;
- Cp0 , coeficientul de mărime : Cp0 = 1;
- CK , coeficientul de siguranță pentru solicitare la presiunea de contact : CK = 1,25 .

τkα = … daN /mm2

Rezultă că : τk < τkα .

b) la încovoiere
Ft ∙ CF
τi = ∙ γ ∙γ (6.46)
B ∙ m STAS ε F

1 1
- γ ε , coeficientul gradului de acoperire : γ ε = = =0,57 ;
ε 1,74
- γ F , coeficientul de formă al dintelui : γ F = 2,56 .

Înlocuind valoric obținem :

τi = … daN /mm2

Rezistența admisibilă la înconvoiere

τ io ∙ C D
ταi = ∙C pi (6.47)
C S ∙ kr

- τio , rezistența la oboseală pentru ciclul pulsator la Nc = 107 : τi = 24;

- CD , coeficientul duratei de serviciu : CD = 0,67;
- CS , coeficientul de siguranță : CS = 2;
- Cpi , coeficientul de mărime : Cpi = 1;
- kr , coeficientul concentratului de tensiune n secțiunea de la baza dintelui : kr = 1,6 .

Rezultă:

ταi = … daN /mm

7. PROIECTAREA ARBORILOR

Pentru confecționarea arborilor a fost ales OL 50 cu următoarele caracteristici mecanice și

daN daN daN daN
următoarea compoziție chimică : σr = 50 2 ; σ-1 = 28 2 ; τko = 52 2 ; τka = 43 2 ; τia=12
mm mm mm mm
daN daN
2 ; τio = 19 ; Duritatea = 150 HB ; Clasa de calitate = 1 ; Compoziția chimică C= 0,30 %
mm mm2
 daN
; Mn = 0,50 – 0,80 ; Si = 0,37 ; P = 0,050 ; Limita de curgere τ C = 28 ; Rezistența admisibilă
cm 2
daN daN
la înconvoiere τia = 8 2 ; Rezistența admisibilă la torsiune τta = 6 2 [ 6 ] .
mm mm

Fig.7.1 – Schema de încărcare a sistemului

1. Predimensionarea la arborii drepți [ 19 ]

- σαt , rezistența admisibilă la răsucire :

d=
√
3 16 ∙ M t
π ∙ σ αt
(7.1)

σ αi
σαt = (7.2)
1,35

Rezultă :
σαt ... daN / cm2

Înlocuind cu valorile în relația (7.1) se obține :

d = … cm=… mm
Se adoptă : ex.: daca d = 1.92 cm = 18.2 mm => d ≈ 2 cm = 20 mm .

2. Distanța optimă dintre lagăre pentru transoanele marginale

Ll = 100√ d (7.3)
Ll = ... mm

3. Dimensiuni constructive ale reductoarelor , conform tabelului 9.35, pagina 659 [ 17 ] .

a) Distanța de la roata dințată la peretele reductorului:

a = 15 mm

b) Lățimea butucului roților dințate :

Se determină pe baza lățimii calculate B = ΨA ∙ A și în funcție de construcția roții :
B = ΨA ∙ A (7.4)

B = 0,3 ∙ A = 48 mm

c) Lățimea lagărelor :
Se alege în funcție de diametrul arborilor din catalogul de rulmenți STAS 3041 / 1 ... 8 [ 21 ] .
B = 19 mm

d) Distanța între roțile dințate montate pe aceeași axă: c = 10 mm

e) Distanța minimă între roțile dințate și peretele interior al carcasei reductorului :

∆ = 1,26δ (7.5)

δ = 0,025A + 1 (7.6)
δ = ...
Adoptăm : δ = numar intre imediat superior

f) Distanța între lagărele arborelui cu consolă :

l’ = (2,5 ... 3)d (7.7)

l’ = ... mm

g) Lungimea arborelui între punctele de reazem :

l = B + 2l2 + 2a + b (7.8)
Rezultă :
l = ... mm

h) Distanța de organele de antrenare ale arborelui la punctual de reazem:

 B l
l1 = +l 3 +l 4 + 5 (7.9)
2 2

- l2 , distanța de la rulment la marginea interioară a carcasei reductorului : l2 = 5 mm;

- l3 , lățimea capacului lagărelor. Se alege în funcție de construcția capacului și sistemului de
etanșare : l3 = 5 mm;
- l4 , distanța de la elementul roților până la capacul lagărului din carcasă : l4 = 20 mm;
- l5 , lungimea părții din arbore pe care se montează elemental de acționare:

l5 = (1,2 … 1,5)d (7.10)

Rezultă: l5 = ... mm.

- l6 , distanța de la cuplaj la capacul lagărelui : l6 = 15 mm;

- l7 , distanța între roțile dințate și arbori : l7 = 20 mm.

Înlocuind valoric în relația (7.9) obținem:

19 26
l1 = +5+ 20+ =47,5 mm
2 2

Se adoptă: l1 = 50 mm.

Notații :
- l , lungimea arborelui între punctele de reazem;
- l1 , distanța de la organele de antrenare ale arborelui la punctul de reazem;
- l2 , distanța de la rulment la marginea interioară a carcasei reductorului;
- l3 , lățimea capacului lagărelor;
- l4 , distanța de la elementul rotitor până la capacul lagărului din carcasă;
- l5 , lungimea părții din arbore pe care se montează elementul de acționare;
- l6 , distanța de la cuplaj la capacul lagărului;
- a , distanța de la roata dințată la peretele reductorului;
- b , lățimea butucului roților dințate;
- B , lățimea lagărelor ;
- ∆ , distanța minimă între roțile dințate și peretele interior al carcasei reductorului.
Fig. 7.2. Reductor cu roți dințate cilindrice cu o treaptă [3]
8. DIMENSIUNILE ROȚILOR DINȚATE

1. Grosimea obezii:
δo = (2 ... 3)m (8.1)
δo = ...
δo > 0,02Dd ↔ δ01 = 0,02 · Dd1 (8.2)

δ01 = ... mm
Analog : δ02 = 0,02 · Dd2
δ02 = ... mm

2. Grosimea butucului:
δb = (0,25 … 0,35)da ↔ δb1 = 0,25 · da1 (8.3)
δb1 = ...
Analog : δb2 = 0,25 · da2
δb2 = ...

3. Diametrul angrenajului butucului:

Dd
da = (8.4)
( 4 … 6)
Rezultă:
D
da1 = d 1 =…
5

Dd 2
da2 = =…
5
4. Grosimea discului:
c = (0,2 … 0,3)b (8.7)
Obținem:
c1 = b = ... mm
c2 = 0,25 ∙ ... = ... mm

5. Lungimea butucului :
lb = (1,0 … 1,5)da (8.8)
l1 = b = ... mm
lb2 = 1,5 · da2 = 1,5 · ... = 53,62 mm

6. Diametrul găurilor de pe discul roții 2:

Dk −d b
do = (8.9)
5
Dk2 = De2 – (2δ02 + 2h) (8.10)
Dk2 = ... mm
db = ... mm

Înlocuind valoric se obține:

do2 = … mm

6. Diametrul cercurilor centrelor găurilor:

D k −d b
Do = (8.12)
2

Rezultă: Do = … mm
9. DIMENSIONAREA ARBORILOR

Vom pune în evidență forțele ce lucreză dinții roților cilindrice. Calculul forțelor Fn ; Ft .
- Fn , forța normală:

Mt max
Fn = (9.1)
Rb 1

Mtmax = Mt1 · 1,2 (9.2)

Mtmax = ... daNmm

Înlocuind valorile în relația (8.13) obținem:
Fn = … daN

Forța normală se descompune în următoarele componente:

- Componenta tangențială:
2 M t max
Ft = (9.3)
D d1
Ft = … daN

- Componenta radială:
Fr = Fn · sin αr (9.4)

Fr = ... daN

9.1. Dimensionarea arborelui 1

1. Calculul în plan orizontal (H):

a) Calculul reacțiunilor în plan orizontal:

( Σ pr )y = 0 Sa – HB + Fr – HD = 0 (9.5)

1
1 Fr
( Σ M )B = 0 HB · 0 - Fr 2 + HD · l + Sa · l1 = 0 ↔ HD = 2 S a · l1 (9.6)
−
l l
Înlocuind cu valorile cunoscute avem:

HD ...daN
1
1 Fr
Analog : ( Σ M )D = 0 HD · 0 - Fr + HB · l – Sa · (l1 + l) = 0 ↔ HB = 2 S a ∙(l 1 +l)
2 +
l l
HB =… daN

Înlocuind valorile calculate se verifică ecuația

Sa + Fr = H B + H D = 0

Fig. 9.1 Schema de încărcare a arborelui

EXEMPLU DE CALCUL

M (x1) = Sa · x1 0 ≤ x1 ≤ l
0 ≤ x1 ≤ 50 (9.7)

pt. x1 = 0 M (0) = 0 ↔ MIHA = 0 daNmm

pt. x1 = 50 M (50) = Sa · 50 = 67,90 · 50 = 3395,05 ↔ MIHB = 3395,05 daNmm

1
M (x2) = Sa · x2 – HB (x2 – l1) l1 ≤ x2 ≤ l1 +
2
50 ≤ x2 ≤ 103,5 (9.8)

pt. x2 = 50 M (50) = 67,90 · 50 – 144,31 (50 – 50) = 3395,05 daNmm

pt. x2 = 103,5

M (103,5) = 67,90 · 103,5 – 144,31 (103,5 – 50) = 912,61 ↔ MIHC = 912,61 daNmm
1
M (x3) = HD · x3 0 ≤ x3 ≤
2
0 ≤ x3 ≤ 53,5 (9.9)

pt. x3 = 0 M (0) = 0 ↔ MIHD = 0 daNmm

pt. x3 = 53,5 M (53,5) = - 17,05 · 53,5 = - 912,61 daNmm

2. Calculul în plan vertical (V) :

a) Calculul reacțiunilor în plan vertical:
 VB – Ft + V D = 0 ↔ Ft = V B + V D (9.10)

Deoarece Ft acționează la jumătatea distanței 1 atunci:

F 102,85
VB = VD = t = = 51,26 daN
2 2

b) Calculul momentelor în plan vertical:

1
M (x1) = - VB · x1 0 ≤ x1 ≤
2
0 ≤ x1 ≤ 53,5 (9.11)

pt. x1 = 0 M (0) = 0 daNmm = MIVB

pt. x1 = 53,5 M (53,5) = - VB · 53,5 = - 51,26 · 50 = - 2742,75 daNmm = MIVC

M (x2) = - VD · x2 0 ≤ x2 ≤ 53,5 (9.12)

pt. x2 = 0 M (x2) = 0 = MIVD
pt. x2 = 53,5 M (53,5) = - 51,26 · 53,5 = - 2742,75 daNmm

3. Calculul momentelor:
a) Calculul momentelor încovoietoare resultant:
Mi rez = √ M 2iH + √ M 2iV (9.13)

Înlocuind în fiecare punct avem:

- în punctul A : Mi rez A = √ 0+0 = 0
- în punctul B : Mi rez B = √ 3395,052 +0 = 3395,05
- în punctul C : Mi rez C = √ 912,612 +2742,752= 2890,60
- în punctul D : Mi rez D = 0

b) Calculul momentelor echivalente:

Mechi = √ M 2irez +(α M t ¿ )¿2 (9.14)

τ ai lll 4
α= = = 0,5
τ ai ≪¿ ¿ 5
(9.15)

Rezultă :
- în punctul A : Mechi A = √ 0+(0,5 ∙7354,01)2 = 3677,0052
- în punctul B : Mechi B = √ 3395,052 +(0,5 ∙ 7354,01)2 = 5004,47
- în punctul C : Mechi C = √ 2890,602 +(0,5 ∙ 7354,01)2 = 4677,17
- în punctul D : Mechi D = √ 0+(0,5 ∙7354,01)2 = 3677,0052

4. Calculul diametrelor:
 d=
√
3 32 ∙ M echi
π ∙ τ ai
(9.16)

Înlocuind valoric obținem:

dA =
√
3 32 ∙ 3677,0052

3,14 ∙ 4
= 21,07 ≅ 25

dB =
√
3 32 ∙ 5004,47

3,14 ∙ 4
= 23,35 ≅ 30

dC =
√
3 32 ∙ 4677,17

3,14 ∙ 4
= 22,83

dD =
√
3 32 ∙ 3677,0052

π ∙4
= 21,07
În anexa 2 avem graficul arborelui 1.

9.2. Dimensionarea arborelui 2

Conform fig. 6.3. vom pune în evidență forțele ce lucrează pe dinții roților cilindrice. Calculul
forțelor Fn (forța normală) ; Ft și Fr .
Mt2
Fn = (9.17)
Rb2
Rezultă:
Fn = …daN

Forța normală se descompune în următoarele componente:

- forța tangențială :
2 M t2
Ft = (9.18)
D d2
Ft = … daN
- forța radială :
Fr = Fn · sin αr (9.19)
Fr = ... daN

EXEMPLU DE CALCUL
1. Calculul în plan orizontal (H):
a) Calculul reacțiunilor în plan orizontal:
HB’ – Fr’ + HD’ = 0 ↔ HB’ + HD’ = Fr’ (9.20)
'
F
HB’ = HD’ = r = …
2

b) Calculul momentelor încovoietoare în plan orizontal:

 l
M (x1) = HB’ · x1 0 ≤ x1 ≤
2
0 ≤ x1 ≤ 53,5 (9.21)

pt. x1 = 0 M(0)B = 0 daNmm = MIHB’

pt. x1 = 53,5 M (53,5) = HB’ · 53,5 = 11,33 · 53,5 = 606,22 daNmm = MIHC’

1
M (x2) = HD’ · x2 0 ≤ x2 ≤
2
0 ≤ x2 ≤ 53,5 (9.22)

pt. x2 = 0 M (0) = 0 = MIHD’

pt. x2 = 53,5 M (53,5) = HD’ · x2 = 11,33 · 53,5 = 606,22 da Nmm = MIHC’

Fig. 9.2 Schema de încărcare a arborelui 2 [19]

2. Calculul reacțiunilor în plan vertical (V):

a) Calculul reacțiunilor în plan vertical:

VB’ – Ft’ + VD’ = 0 ↔ Ft’ = VB’ + VD’ (9.23)

'
F t 102,85
VB’ = VD’ = = = 51,26 daN
2 2

b) Calculul momentelor încovoietoare în plan vertical:

M (x1) = VB’ · x1 0 ≤ x1 ≤ 53,5 (9.24)

pt. x1 = 0 M (0) = 0 = MIVB’

pt. x1 = 53,5 M (53,5) = VB’ · 53,5 = 51,26 · 50 = 2742,755 daNmm = MIVC’

M (x2) = VD’ · x2 0 ≤ x2 ≤ 53,5 (9.25)

pt. x2 = 0 M (x2) = 0 = MIVD’

pt. x2 = 53,5 M (53,5) = 51,26 · 53,5 = 2742,755 daNmm = MIVC’

3.Calculul momentelor:

a) Calculul momentelor încovoietoare rezultant:

Înlocuim valorile în relația (9.13) din acest subcapitol 9.2.
- în punctul B’: Mi rez B’ = √ 0+0 = 0
- în punctul C’: Mi rez C’ = √ 606,222+ 2751,32 = 2871,32
- în punctul D’: Mi rez D’ = 0

b) Calculul momentelor echivalente:

Din relația (9.14) rezultă următoarele:

- în punctul B’: Mechi B’ = √ 0+(0,5 ∙7162,5)2 = 3581,25
- în punctul C’: Mechi C’ = √ 2817,32 +(0,5 ∙ 7162,5) 2 = 2817,75
- în punctul D’: Mechi D = √ 0+(0,5 ∙7162,5)2 = 3581,25

4. Calculul diametrelor:

Cu ajutorul relației (9.16) rezultă:

dB’ =
√
3 32 ∙ 3581,25

3,14 ∙ 4
= √3 9119,57 = 20,89 mm

dC’ =
√
3 32 ∙ 2817,76

3,14 ∙ 4
= √3 7175,35 = 19,28 mm

dD’ =
√
3 32 ∙ 3581,25

3,14 ∙ 4
= √3 9119,57 = 20,89 mm
10. CALCULUL LA OBOSEALĂ A ARBORILOR DREPȚI

Calculul la oboseală constă în determinarea coeficientului de siguranță și în care notițele au

următoarele semnificații [4]:
1 cτ ∙ cσ
= 2 2
2
√
c = 1 1 √ cτ + cσ
+ 2
cσ cσ
(10.1)

Coeficientul de siguranță la încovoiere:

σ −1
cσ = β kτ σ−1 (10.2)
∙ σ v+ ∙σ
εm σ r σc m

daN
Materialul arborilor OL 50 cu următoarele caracteristici mecanice : σ r = 50 2 ; σo = 32 ; τ -1 =
mm
daN daN
14 ; σc = 26
2 ; σ-1 = 24 ; dA = 25 ; σ-1t = 17,5 2 ; τo = 17 ; dB = 30 ; ρ = 0,7 · h unde h =
mm mm
D−d 39−25
= = 2,5 ↔ ρ = 0,7 · 2,5 = 1,75 .
2 2

ρ 1,75
= =0,07
d 25

ρ
În funcție de raportul = 0,07 se aleg coeficienții necesari [15]:
d
- σ-1 , rezistența admisibilă la oboseală pentru solicitare de încovoiere : σ-1 = 24;
- β kr , coeficientul de concentrare a eforturilor : β kr = 1,72;
- εm , coeficientul dimensional : εm = 0,98;
- γτ , coeficientul de calitate : γτ = 0,88;
- σv , rezistența la încovoiere : σv = 1,72;

σ max 32 ∙ M i rez
σv = = (10.3)
2 π ∙ d3

32∙ 7354,01
Rezultă : σv = 3 = 2,21
3,14 ∙25
- σc , limita de curgere : σc = 26,5 .

Arborele fiind solicitat în ciclu alternative simetric.

Coeficientul de siguranță la torsiune se poate calcula astfel [17]:
σ −1
cσ = βkτ σ−1 (10.4)
∙ σ v+ ∙σ
εm Y σ σc m

- σ-1 , rezistența la oboseală pentru solicitare : σ-1 = 14;

- β kτ , coeficientul de concentrare : β kτ = 1,25;
- εm , coeficientul dimensional : εm = 0,89;
- γσ , coeficientul de calitate : γσ = 0,88;

8 ∙ Mt max
σv = σm = 3
=…
π∙d

Înlocuind în relația (10.4) obținem:

cσ = …

Înlocuind valoric în relația (10.1) avem:

c=…

11. VERIFICAREA ARBORILOR LA DEFORMAȚII

Deformațiile arborilor pot fi de încovoiere sau răsucire. Cunoașterea acestor deformații este
foarte importantă deoarece influențează mult buna funcționare a lagărelor și a organelor montate
pe arbori [6].

Deformația de încovoiere este caracterizată de către fibra medie deformată care dă mărimea
săgeții f și mărimea unghiului de înclinare α (anexa 4).

11.1. Calculul săgeții și unghiurilor în plan orizontal datoarte forței Sa

 π ∙ d4
I= (11.1)
64
Rezultă:
I ...

E = 2,1 · 104 daN / mm2

2
S a ( l+l 1 )l 1
fHA · Sa = ∙ (11.2)
E∙ I 3

fHA · Sa = … mm

S a ∙ l 2 ∙ l1
fHC · Sa = 9 (11.3)
√3 ∙ E ∙ I
fHC · Sa = … mm

S a ∙ l ∙l 1
αHB · Sa = (11.4)
6∙ E∙I
αHB · Sa ... rad

S a ∙ l ∙l 1
αHD · Sa = (11.5)
3∙ E∙I
αHD · Sa = … . rad
 3
F ∙l
fHC · Fr = r (11.6)
48 ∙ E ∙ l
fHC · Fr = …mm

fHC = fHC · Sa – fHC · Fr (11.7)

fHC = ...mm

F ∙ l2
αHB · Fr = αHD · Fr = (11.8)
√6 ∙ E ∙l
αHB · Fr = αHD · Fr ... rad

αHB = αHB · Sa – αHB · Fr (11.9)

αHB = ... rad

αHD = αHD · Sa – αHD · Fr (11.10)

αHD = ... rad

11.2. Calculul săgeții și unghiurilor în plan vertical

3
l ∙ Ft
fVcFt = (11.11)
48 ∙ E ∙ I
fVcFt = … mm

Ft ∙l 2
αVBFt = αVD · Ft = (11.12)]
16 ∙ E ∙ I

αVBFt = .. .rad

11.3. Calculul săgeții și unghiurilor rezultante

fC = √ f 2HC +f 2VC mm (11.13)

αB = √ ∝2HB +∝2VB rad (11.14)

12. ALEGEREA RULMENȚILOR

În funcție de diametrul arborelui, precizia cerută și durata de funcționare, mărimea, natura și

sensul sarcinilor, am ales rulmenții radial cu bile conform STAS 3041/1 … 8, pe un râand cu
cele de rulare [ 3 ] .
Fr = √ H 2B + √ V 2B (12.1)

Înlocuind valoric se obține:

Fr = … daN
Date: n = ... rot / min ; Lh = ... ore de functionare ; t = ... C.
1. Factorul forței suplimentare care depinde de precizia danturii: fz = 1,35.
2. Factorul forței suplimentare care depinde de felul și modul de lucru al utilajului: fd = 1,1.
3. Sarcina echivalentă:
P = Fr · fz · fd (12.2)
Rezultă: P = ...

4. Durabilitatea:
60∙ n ∙ L∝
L= 6 (12.3)
10
L = … milioane de rotații

5. Raportul C/P :

C
= 9,28
P

6. Capacitatea dinamică:
C = 9,28 · P (12.4)

C = ... daN

6. Rulmentul:

Exemplu:
Pentru d = 25 mm se alege un rulment radial cu bile pe un rând cu cale de rulare adâncă, STAS
3041/1 … 8 cu simbolul 6305 [27].

BIBLIOGRAFIE

1. Antal, A., Matiesan-Jichisan, D., Pop, D., SucalA, F., Cazila, A., ș.a.- Reductoare,
Universitatea Tehnica Cluj Napoca, 1994.
2. Chisiu, AL, Matiesan, D., ș. a. Organe de mașini, Editura Didactică și Pedagogică București,
1976 (ediția I), 1981 (ediția II).
3. Crudu, L, Ștefănescu, L, Panțuru, D.,Palaghian, L. - Bazele proiectării pieselor în organe
de mașini, Editura Alma, Galați, 2000.
4. Diaconescu, E. și col. - Calculul la oboseala (Îndrumar de proiectare), Suceava, 1987
5. Drăghici, I. și col. - Îndrumar de proiectare în construcția de mașini, vol. I si II, Editura
Tehnică, Bucurețti 1981, 1982.
5. Enache, Șt. și col.- Proiectare formei pieselor în construcția de mașini, Editura Tehnică
București, 1978.
6. Filipoiu, I.D., Tudor, A. - Transmisii mecanice, Îndrumar de proiectare, Universitatea
Politehnica, București, 1996.
6. Gafițanu, M., Bostan, L, Dulgheru, V., Jula, A., Racocea, C., Hagiu, Gh., Chișu, E.,
Moldoveanu, Gh. - Organe de mașini,vol. I, II, Editura Tehnică, București, 1999, 2002.
7. Gafițanu, M. și col. - Organe de masini, vol. I, II, Editura Tehnică București, 1981, 1983.
8. Gafițanu, M. și col. - Rulmenți, vol. I, II, Editura Tehnică, București, 1985.
9. Jula, A. și col. - Organe de mașini, vol. I, II, Universitatea Brașov, 1986, 1988.
10. Manea, Gh. - Organe de mașini, vol. I, Editura Tehnică București, 1970.
11. Paizi, Gh. și col. - Organe de mașini și mecanisme, Editura Didactiă și Pedagogică,
București, 1981.
12. Pavelescu, D., Rădulescu, Gh., Gafițanu, M., Crudu, I., Gheorghiu, N. - Organe de
mașini, vol. I, Editura Didactiă și Pedagogică, București, 1985.
14. Popinceanu, N.G., și col.- Principii de calcul la oboseală și criterii de alegere a
materialelor la proiectarea pieselor în construcția de mașini, I.P. Iași, 1970.
15. Popinceanu, N.G., și col. - Organe de mașini, Îndrumar pentru proiecte, I.P. Iași, 1970.
16. Popinceanu, N., Puiu, V. - Principii generale ca stau la baza proiectării în construcția de
mașini, Universitatea Bacău, 1994.
16. Popinceanu, N., Puiu, V.- Organe de mașini. Principii de proiectare / Machine Elements.
Design Principles, Editura Junimea, Iași, 1985.
17. Puiu, V. - Organe de mașini, vol. I, II, Editura Tehnico-INFO, Chișinău, 2003.
18. *** - Organe de mașini,vol. Ia, Prescripții generale de proiectare. Elemente de legatură și
transmisie, (Colecție STAS), Editura Tehnică, București, 1983.
20. *** - Organe de mașini,vol. Ib,c, Lagare. Cuzineți. Rulmenți, (colectie STAS), Editura
Tehnică, București, 1983.
21. *** - Organe de mașini,vol. Id, Angrenaje. Reauctoare, (colecție STAS), Editura Tehnică,
București, 1984.
22. *** Organe de mașini,vol.II, Elemente de fixare și asamblare. Arbori. Inele, (Colecție
STAS), Editura Tehnică, București, 1984.
23. *** - Organe de mașini,vol. IIIa, Armături și piese de legatură ale conductelor, (Colecție
STAS), Editura Tehnică, București, 1985.
24. *** - Organe de mașini,vol.IIIb, Armaturi și piese de legatură ale conductelor. Etanșări în
contrucția de mașini. Diverse, (colecție STAS), Editura Tehnică, București, 1985.
25. *** - Organe de mașini,vol.IIIc, Standarde noi și revizuite, (colecție STAS), Editura
Tehnică, București, 1986.
26. *** - Ru1meți, vol.I, II, Culegere de standare comentate, Institutul Român de Standardizare,
oficiul de informare și documentare pentru industria construcților de mașini, București, 1994