Sunteți pe pagina 1din 20

Proiect de semestru

CAPITOLUL I
1.Memoriu tehnic

1.1. Reductoare - consideraţii generale


Reductoarele cu o singură treaptă de reducere se pot împărţi în următoarele tipuri de bază, în
funcţie de tipul angrenajului:
- cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi drepţi sau înclinaţi;
- cu roţi conice;
- angrenaje melc-roată melcată.
Componentele principale ale reductoarelor cu o singură treaptă de reducere sunt următoarele:
- carcasa reductorului;
- cei doi arbori (arborele de intrare şi cel de ieşire);
- roţile dinţate;
- lagărele;
- elementele de etanşare;
- dispozitivele de ungere;
- capacele;
- indicatorul de nivel al uleiului;
- aerisitorul;
- elementele pentru ridicarea reductorului;
- dopul de golire, organele de asamblare.

Carcasa reductorului se compune în general din două părţi, corp si capac, asamblate între ele
prin ştifturi de centrare si prin şuruburi de fixare. Ştifturile de centrare sunt necesare pentru asigurarea
unei poziţii precise a capacului în raport cu corpul reductorului. De cele mai multe ori carcasa este
realizată prin turnare având prevăzute nervuri de rigidizare si răcire. În cazul unor unicate sau serii
mici de fabricaţie carcasa se poate realiza si prin sudură. La construcţiile sudate cresc cheltuielile
legate de manoperă, dar se reduc cheltuielile legate de pregătirea fabricaţiei, comparativ cu varianta de
carcasă turnată. Pentru fixarea reductorului pe fundaţie sau pe utilajul unde urmează să funcţioneze, în
corp sunt prevăzute găuri în care întră şuruburile de prindere.

Arborii sunt realizaţi de obicei cu secţiune variabilă, având capetele cu diametrul si lungimea
standardizată, prevăzute cu pene pentru transmiterea momentelor de torsiune. Arborele pe care se
introduce mişcarea în reductor se poate executa împreună cu pinionul cilindric, cu pinionul conic sau
cu melcul motive de reducere a gabaritului şi creşterii rezistenţei pinionului.
Pag. 1
Proiect de semestru

Rotile dinţate cilindrice, conice si roata melcată sunt montate pe arbori, prin intermediul
unor pene paralele fixate axial cu ajutorul umerilor executaţi pe arbori, cu bucşe distanţiere etc. În
cazul când dantura se execută din materiale deficitare se recomandă executarea roţii din două
materiale.

Lagărele, în general, sunt cu rostogolire, folosind rulmenţi cu bile sau cu role. Uneori, la
turaţii mici, reductoarele se pot executa si cu lagăre de alunecare. Ungerea rulmenţilor se poate realiza
cu ajutorul uleiului din reductor sau cu vaselinã destinatã in acest scop. Reglarea jocului din rulment
se face prin intermediul capacelor sau piuliţelor speciale pentru rulmenţi, ţinând seama de sistemul de
montare în O sau in X.

Elementele de etanşare utilizate mai frecvent in cazul reductoarelor sunt manşetele de rotaţie
cu buza de etanşare si inelele de pâslă.

Dispozitivele de ungere sunt necesare pentru asigurarea ungerii cu ulei sau unsoare
consistentă a rulmenţilor, uneori chiar a angrenajelor când nici una din rotile dinţate nu ajunge în baia
de ulei. Conducerea lubrifiantului la locul de ungere se realizează folosind diverse construcţii de
dispozitive de ungere (canale de ungere, roţi de ungere, inele de ungere, lanţ de ungere etc.).

Capacele servesc la fixarea si reglarea jocurilor din rulmenţi, la asigurarea etanşării, fiind
prinse în peretele reductorului cu ajutorul unor şuruburi.

Indicatorul nivelului de ulei din reductor este executat sub forma unei tije pe care sunt
marcate nivelul maxim, respectiv minim al uleiului, sau sub forma unor vizoare montate pe corpul
reductorului. Există si indicatoare care funcţionează pe principiul vaselor comunicante, realizate pe
baza unui tub transparent care comunică cu baia de ulei.

Elementele pentru ridicarea reductorului si manipularea lui sunt realizate sub forma unor
inele de ridicare cu dimensiuni standardizate si fixate în carcasa prin asamblare filetatã. Uneori, tot în
scopul posibilităţii de ridicare si transportare a reductorului, pe carcasã se executã nişte umeri de
ridicare (inelari sau tip cârlig). La reductoarele de dimensiuni mari întâlnim ambele forme, inele de
ridicare în capacul reductorului si umeri de prindere pe corp.

1.2. Reductoare melcate

Pag. 2
Proiect de semestru

Angrenajul melcat s-a obţinut din angrenajul elicoidal urmărindu-se eliminarea dezavantajului
de contact punctiform care combinat cu viteza mare de alunecare favorizează tendinţa de gripare.
Unghiul de încrucişare al axelor se ia de 90 de grade si pentru obţinere unui raport de transmitere mare
numărul de dinţi al rotii motoare este cuprins în intervalul (1...4), iar cel al rotii conduse este mai mare
sau egal cu 28. Roata cu numărul mic de dinţi se numeşte melc, iar roata cu numărul mare de dinţi se
numeşte roată melcată. Pentru eliminarea contactului punctiform roata melcată cuprinde melcul, si
astfel între flancurile dinţilor apare contact liniar, datorită căruia capacitatea portantă creste, condiţiile
de ungere si frecare a peliculei de lubrifiant sunt mai favorabile si pierderile prin frecare se reduc.
Angrenajele melcate pot fi:
- cu melc cilindric si roată globoidală;
- cu melc globoidal si roată cilindrică cu dinţi înclinaţi;
- cu melc globoidal si roatã globoidală.
În practică, cel mai des utilizat este cel cu melc cilindric si roată globoidală.
Pentru angrenare corectă, roata trebuie sã fie poziţionată precis pe direcţia axială, iar melcul
axial poate fi deplasat puţin.
În funcţie de procedeul de prelucrare flancurile dinţilor la melcii cilindrici sunt suprafeţe
elicoidale de diferite tipuri prezentate în STAS 6845-81: ZA, ZN, ZK, ZI si ZT.

Pag. 3
Proiect de semestru

CAPITOLUL II
1.Memoriu justificativ de calcul

2.1. Calculul geometric al angrenajului

2.1.1. Scopul si definiţia proiectului

Sa se proiecteze o transmisie cu melc cilindric, cu o treapta de reducere pentru următoarele


date iniţiale: puterea motoare electrica P = 2,25 [KW], turaţia motoare electrica n = 1100 rot/min si
raportul de transmitere 47,5.

2.1.2. Schema cinematicã transmisiei

P1 , n1 , T1 z2 n3
uc
ua
n2 z1

Rapoartele de transmisie :

ut 
ut = uc ⋅ u a ⇒ uc =
ua S T  A S

1 ≤ uc ≤ 2  ⇒ uc = 4 0 ⇒ uc = 1,3 3
4 ,75

ua S T =A 3S ,5 



Pag. 4
Proiect de semestru

Nr de inceputuri ale melcului


z1 = 1
Nr de dinti ai rotii melcate
z 2 = z1 ⋅ u aSTAS ⇒ z 2 = 36
Raportul de angrenare efectiv
u aef = 36
Turatia melcului
n 1100
n2 = 1 = = 827 ,06 [rot/min]
uc 1,33
Turatia rotii melcate
n
n 3 = 2 = 82736, 06 = 22 ,97 [rot/min]
u aef

Determinarea randamentelor
- randamentul pentru angrenaj are valoarea cuprinsa in intervalul (0,70.....0,75), iar valoarea
medie va fi:
ηa=0,72
- randamentul pentru curele trapezoidale are valoarea cuprinsa in intervalul (0,94.....0,96), iar
valoarea medie va fi:
η c = 0,95
- randamentul pentru o pereche de rulmenţi are valoarea cuprinsa in intervalul (0,99.....0,995),
iar valoarea lui medie va fi:
η r = 0, 99 4

Determinarea puterilor :
Puterea pe arborele melcului
P2 = ηc ⋅ P1 = 0,95 ⋅ 2,25 = 2,13 [ kw ]
Puterea pe arborele rotii melcate
P3 = P2 ⋅ηr2 ⋅ηa = 2,13 ⋅ 0,994 2 ⋅ 0,72 = 1,52 [kw]
Momentele
2,25
T1 = 9550 ⋅ = 19 ,53 [N ⋅ m]
1100
T2 = T1 ⋅ηc ⋅ u c = 19 ,53 ⋅1,33 ⋅ 0,95 = 24 ,67 [N ⋅ m]
T3 = T2 ⋅ηr2 ⋅ηa ⋅ u aef = 24 ,67 ⋅ 0,994 2 ⋅ 0,72 ⋅ 36 = 637 ,74 [N ⋅ m]
Notă: formulele folosite în calculele anterioare au fost luate din “Elemente privind proiectarea angrenajelor” ,
autor Antal A. & Tătaru O., pag. 116-132.
2.1.3. Alegerea materialelor pentru roti si angrenaje

Rotile dinţate se pot executa dintr-o gamă foarte largă de materiale. Alegerea materialelor în
mod cât mai raţional cere recunoaşterea sarcinilor ce urmează a fi transmise prin dantură, durata totală
de funcţionare a angrenajului, caracteristicile de rezistenta a materialului, forma semifabricatului.
Pag. 5
Proiect de semestru

Principalele materiale utilizate la confecţionarea roţilor dinţate sunt otelurile, fontele, alama, bronzul
si materialele plastice de tipul textolitului.

Din grupa otelurilor se folosesc: oteluri carbon de calitate STAS 880-80, oteluri aliate de
cementare si oteluri aliate superioare STAS 791-90, otel turnat STAS 600-80, iar uneori la roti puţin
solicitate otel carbon obişnuit STAS 500/2-80.

Grupa fontelor care se utilizează in construcţia angrenajelor cuprinde: fonta cu grafit nodular
STAS 6071-75 si fonta antifricţiune STAS 6073-73, iar pentru solicitări mici, fonta cenuşie obişnuită,
mai ales pentru rotile dinţate utilizate la transmisiile deschise de la maşini agricole sau maşini de
ridicat si transportat.

Pentru angrenajul tratat in proiect se foloseşte CuSn12 turnat centrifugal conform STAS 197/2-
76 cu duritatea flancului de 95 HB si melcul este rectificat si călit astfel incit
σHlim=0,75*425=318,75[N/mm2].

Pag. 6
Proiect de semestru

Distanta dintre axe


P2 1,52
a = 16 ⋅10 3 ⋅ 3 = 16 ⋅10 3 ⋅ 3 = 138 ,6907 [mm]
n 2 ⋅ϑH2 lim 22 ,97 ⋅ 318 ,75 2
Diametrul de divizare preliminar al melcului
d m' 1 ≈ ϕa ⋅ a = 0,5 ⋅138 ,6907 = 69 ,3453 [mm]
Diametrul de divizare preliminat al rotii melcate
d 2 = 2a − d m' 1 = 2 ⋅138 ,6907 − 69 ,3453 = 208 ,0454 [mm]
Modulul axial al melcului
d 208 ,0454
mx = 2 = = 5,7788 [mm]
z2 36
m xSTAS = 5 [ mm ] [STAS 822 - 82] [Reductoar e] [pag.12]
⇒ Coeficient ul diametral q = 10
Distanta axiala elementara
m xSTAS ( q +z2 ) 6(10 + 36 )
a= = = 138 [mm]
2 2
a STAS = 140 [mm] conf. STAS 6055 - 82
Deplasarea specifica de profil
a − a 140 −138
x = STAS = = 0,33333
m xSTAS 6
Diametrele medii
d m1 = m xSTAS ⋅ q = 6 ⋅10 = 60 [mm]
d m 2 = m xSTAS ( z 2 + 2 x ) = 5(36 + 2 ⋅ 0,33333 ) = 219 ,99996 [mm]
Verificare
d + d m2
a STAS = m1 = 139 ,99998 [mm]
2
Diametrele cercurilor de cap
d a1 = m xSTAS ( q + 2ha* ) = 6(10 + 2) = 72 [mm]
d a 2 = m xSTAS ( z 2 + 2ha* + 2 x ) = 6(36 + 2 + 2 ⋅ 0,33333 ) = 231 ,99996 [mm]
Diametrele cercurilor de picior
d f 1 = m xSTAS ( q − 2ha* − 2c * ) = 5(10 − 2 − 0,5) = 45 [mm]
d f 2 = m xSTAS ( z 2 − 2ha* − 2c * + 2 x ) = 6(36 − 2 − 0,5 + 0,66 ) = 204 ,99996 [mm]
Inaltimea dintelui
h = m xSTAS ( 2ha* + c * ) = 6( 2 + 0,25 ) = 13,5 [mm]
Verificare
d a1 − d f 1 72 − 45
h= = = 1,35 [mm]
2 2
d a2 − d f 2 231 ,99996 − 204 ,99996
h= = = 13,5 [mm]
2 2
Lungimea melcului
b1 ≈ 2,5m xSTAS z 2 +1 = 2,5 ⋅ 6 ⋅ 37 ≈ 91 [mm]
Latimea rotii melcate
b 2 ≈ 2m xSTAS (0,5 + q +1) = 2 ⋅ 6(0,5 + 10 +1) ≈ 45 [mm]

Pag. 7
Proiect de semestru

Verificare a la presiune de contact


ϑ H lim Z h Z N 318,75 ⋅ 1,258 ⋅ 0,9790
SH = = = 2,051 > S H min = 1...1,3
KA 1
Z E Zϕ T 3 147 ⋅ 2,7 ⋅ 637740 ⋅
3
a STAS 140 3
din :
1
 25000  6
Zh =   = 1,258

 Lh 
1
 8 8
ZN =   = 0,9790

 n3 + 8 
ZE = 147
2
d m1  d m1 
Z ϕ = 5,5 − 11 ⋅ + 10 ⋅  
 = 2,7
a STAS  a STAS 
T 3 = 637740
KA =1
St
Verificare a la incovoiere
U lim ⋅ m xSTAS ⋅ b 2 190 ⋅ 6 ⋅ 45,7994
SF = = = 8,9489 > S F min = 1...1,3
Ft 3 ⋅ K A 5834 ,3396
din :
U lim = 190 [N/mm 2 ]
m xSTAS = 6 [mm]
b 2 = 45,79949 [mm]
2T 3
F t3 = = 5834 ,3396 [N]
d m2
Verificare a la incalzire
2 2
 a STAS  q1 q 2 q 3 q 4  140  8,1238 ⋅ 0,4175 ⋅ 0,67 ⋅ 1
S γ ≈  
 ⋅ =   ⋅ = 1,53753 > 1
 10  136 P2  10  136 ⋅ 2,13
din :
 Y   100 
q 1 = 1 +  ⋅  + Y 
 1 + Y   ED 
avem functionar e fara racire ⇒ Y = 0,014 ⋅ n 2/3
2 = 1,2335
 1,2335   100 
q 1 = 1 +  ⋅  + 1,2335  = 8,1238
 1 + 1,2335   25 
−2
iar q 2 = 1,33 − 3,77 ⋅ 10 ⋅ u aef + 3,43 ⋅ 10 − 4 ⋅ u aef
2
= 0,4175
q 3 = 0,67 (pt. melc din otel de imbunatati re si roata melcata din bronz)
q 4 = 1 (melcul e jos)
Verificare a arborelui melcului la deformatii
f lim
SD = = 9,735 >> 1
f max
din :

Pag. 8
Proiect de semestru

π ⋅ d 4m1 π ⋅ 60 4
J= = = 636172,5124[mm4 ]
64 64
Ft 2 = Fa 3 = Ft 3tg ( γ m + ϕ ) = 5834,3396 ⋅ tg (5,71° + 2°) = 789,870 [N]
z 1
tgγ m = 1 = = 0,1 ⇒ γ m = 0,1[rad]= 5,71°
q 10
v1 π ⋅ d m1 ⋅ n2
va = = = 2,61[m/s]
cosγ m cosγ m ⋅ 60 ⋅ 1000
pentru va = 2,79 [m/s]avemϕ = 2°
cosϕ ⋅ tgα n cos 2°tg 20°
Fr2 = Fr 3 = Ft 3⋅ = 5834,3396 ⋅ = 2141,722 [N]
cos( γ m + ϕ ) cos( 5,71° + 2° )
Notă: formulele folosite în calculele anterioare au fost luate din “Elemente privind proiectarea angrenajelor” ,
autor Antal A. & Tătaru O., pag. 116-132.

2.2. Transmisii prin curele trapezoidale

2.2.1. Consideraţii generale

Curelele trapezoidale se utilizează in general pentru transmiterea unor puteri P mai mici sau

egale cu 1200 [KW], la viteze periferice v de până la 40 m/s si rapoarte de transmitere i12 până la 7

(excepţional 10).
În funcţie de mărimea raportului dintre lăţimea de calcul măsurata pe linia neutră si înălţimea
secţiunii curelei h, curele trapezoidale se execută în două variante: clasice si înguste.
Curelele trapezoidale clasice se executa in următoarele tipodimensiuni: Y, Z, A, B, C, D, E,
putându-se utiliza la viteze periferice v de până la 30 m/s.
Curele trapezoidale înguste se execută în următoarele tipodimensiuni: SPZ, SPA, SPB, SPC,
putându-se utiliza la viteze periferice v de până la 40 m/s. Ele posedă o capacitate portantă mai mare,
ca urmare a repartizării mai bune a sarcinii pe lăţime, asigurând astfel posibilitatea reducerii
cheltuielilor materiale pentru curea si roata . Pentru dimensiunile principale ale roţilor de curea se va
consulta STAS 1162-77. Alegerea distantei axiale între cele două limite prescrise se face ţinând seama
de influenţa acesteia asupra durabilităţii curelei, numărul de curele necesar precum si de anumite
condiţii de gabarit impuse. Daca nu avem limitată distanta axial prin condiţii de gabarit, se recomandă
alegerea distanţei axiale spre limita maximă pentru a mări durabilitatea curelei prin micşorarea
frecvenţei îndoirilor si micşorarea numărului necesar de curele.
2.2.2. Schema cinematica a transmisiei cu curele

Pag. 9
Proiect de semestru

γ/2

γ/2

β2 γ Dp1 β1
Dp2

X Y

2.2.3. Calculul de curele

Puterea de calcul pe arborele conducător


Pc=2,25 [kw]
Turaţia roţii de curea conducătoare
n1=1100 [rot/min]
Turaţia roţii de curea conduse
n2=827,06 [rot/min]
Raportul de transmisie i=1,33
Tipul curelei: SPZ
Diametrul primitiv al rotii mici
D p1 =
71 [ mm ] −
conform STAS 1 / 62 −
77 SPZ

Diametrul primitiv al roţii mari


Dp2=iDp1=94,43 [mm]
Diametrul primitiv mediu al roţilor de curea
Dpm=(Dp1+Dp2)/2=82,71 [mm]
Distanţa dintre axe preliminară
115,801 < A < 330,86 => A=220 [mm] (ales constructiv)

Pag. 10
Proiect de semestru

Unghiul dintre ramurile curelelor


 D p 2 − D p1 
γ = 2 arcsin  
 = 6,10 °
 2A 
Unghiul de infasurare pe roata mica de curea
β2 = 180 − γ = 173 ,9°
Lungimea primitiva a curelei
(D − D p1 )
2

L p = 2 A + πD pm +
p2
= 700 ,46 [mm]
4A
⇒ L p = 710 [mm] (ales conf STAS 7192 - 76)
Distanta dintre axe - calcul final
p = 0,25L p − 0,393 ( D p1 + D p 2 ) =112 ,49
q = 0,125 ( D p 2 − D p1 ) 2 = 68 ,62
A=p+ p 2 − q = 224 ,67 [mm]

Viteza periferica a curelei


π ⋅ D p1 ⋅ n1
v= = 4,08 < 40[m/s]
1910
Coeficient ul de functionar e
C f = 1,2 (motor monofazat cu moment mare de pornire, ce functionea za in doua schimburi
a cite 8 ore)
Coeficient ul de lungime
C L = 0,84
Coeficient ul de infasurare
C β = 0,99
Puterea nominala transmisa de o curea P0 = 1,26 [kw]
Numarul de curele preliminar
C f ⋅ Pc
z0 = = 2,57
C L ⋅ C β ⋅ P0

Coeficient ul numarului de curele


C Z = 0,95
Numarul de curele definitiv
z0
z= = 2,70 ⇒se alege z = 3
CZ
v
Frecventa incovoieri i curelei f = i ⋅ ⋅10 3 = 11,49 [Hz] < 80
2p
Forta periferica transmisa
Pc
F = 10 2 ⋅ = 551 ,47 [N]
v
Forta de intindere a curelei
S a1 = 1,5 ⋅ F = 837 ,205 [N]
S a2 = 2 ⋅ F = 1102 ,94 [N]
Cote de modificare a distantei dintre axe
X = 0,03 ⋅ L p = 21,3 [mm]
Y = 0,015 ⋅ L p = 10 ,65 [mm]

Pag. 11
Proiect de semestru

2.2.4. Roţi dinţate pentru curelele trapezoidale

Roţile de curea trebuie sa satisfacă următoarele condiţii: sa fie uşoare, echilibrate, bine centrate
pe arbore, sa aibă o buna aderenţă şi să nu uzeze cureaua.
Materialele utilizate in construcţia roţilor de curea sunt: fonta turnată (la v < 30 m/s), otel,
aluminiu, materiale plastice, lemn, sau carton presat.
Forma si dimensiunile canalelor roţilor pentru curele trapezoidale sunt prezentate in STAS
1162-77, in funcţie de tipul curelei.
Pentru prescrierea abaterilor de forma si poziţie a secţiunii canalului roţii de curea se va folosi
STAS 1162-77.

2.3. Calculul arborilor

Pentru arborele melcului (pinion) alegem materialul din care e confecţionat ca fiind OL60 care
are rezistenta de rupere la tracţiune (σr), la temperatura de 20s Celsius cuprinsă în intervalul
(590...710) [N/mm2]. Având in vedere faptul că temperatura de funcţionare este în general mai mare
alegem σr=550 [N/mm2].
Aceasta înseamnă, conform STAS 8724/3 - 74 şi ştiind că T 2=24,67 [Nm] alegem diametrul
capătului de arbore d=28 [mm].

Arborele I (al melcului)


Diametrele:
d=28 [mm]
d1 =d+(2...6)=30 [mm]
d2 =d1+(0..5)=35 [mm]
d3 =d2+8= 40 [mm]
d4 =70 [mm] (diametrul cercului de cap al melcului)
d5 =40 [mm]
d6 =35 [mm]
d7 =30 [mm] (filetat metric)

2.4. Calculul forţelor

Forţele tangentiale
Ft2 =789,870 [N]
Ft3 =5834,396 [N]

Pag. 12
Proiect de semestru

Forţele radiale
Fr2 =2141,722 [N]
Fr3 =2141,722 [N]
Forţele axiale
Fa2 =5834,396 [N]
Fa3 =789,870 [N]

Pag. 13
Proiect de semestru

Arborele I :

Fa2
Sa H1 Ft2

V1 V2
a b c

a = 75 mm
b = 113 mm
c = 115 mm
Sa = 827,205…1102,94

∑M 1 =0

V2 ⋅ ( b + c ) − Ft 2 ⋅ b − S a ⋅ a = 0 (1)

∑M 2 =0

S a ⋅ ( a + b + c ) − V1 ⋅ ( b + c ) + Ft 2 ⋅ c = 0 ( 2)

∑X =0

Fa 2 = H 1

Din relaţia (1) rezultă V2 = 754,27 N


Din relaţia (2) rezultă V1 = 4408,523 N

Pag. 14
Proiect de semestru

Fr2

V1’ V2’
b c

∑M
'
1 =0

V2 ⋅ ( b + c ) − Fr 2 ⋅ b = 0
'
(1 )
'

∑M
'
2 =0

V1 ⋅ ( b + c ) + Fr 2 ⋅ c = 0
'
(2 )
'

Din relaţia (1’) rezultă V2’ = 1061,467 N


Din relaţia (2’) rezultă V1’ = 1080,2545 N
2
R1 = V12 + V1' + H 12
2
R2 = V22 + V2'

Rezultă :
R1 = 6392,4815 N
R2 = 1302,3311 N

2.5. Rulmenţi. Caracteristici generale. Calculul rulmenţilor

Lagărele cu rulmenţi sunt organe de maşini complexe care trebuie să realizeze:


Pag. 15
Proiect de semestru

A. rezemarea arborelui;
B. poziţionarea axiala a acestuia;
C. posibilitatea dilatării arborelui.
Realizarea acestor funcţii este condiţionată de îndeplinirea unor serii de condiţii legate de
construcţia, rezistenţa, rigiditatea , precizia de execuţie, montajul lagărului.
Rulmentul, ca organ principal al lagărului, determină o anumită soluţie constructivă a acestuia,
impune o anumită categorie de reglaje, influenţează chiar dimensiunile arborelui, precum si gabaritul
construcţiei. De asemenea, are o influenta directa asupra funcţionării angrenajului.
Rulmenţii pot fi separabili si neseparabili.
În cazul angrenajului utilizat vom folosi rulmenţi radiali-axiali cu role conice si rulmenţi
radiali cu role cilindrice pe un rând.

Asigurarea posibilităţilor de ungere a rulmenţilor

La stabilirea formei constructive a lagărelor cu rulmenţi, trebuie să se ţină seama, de la început,


de modul cum se vor unge rulmenţii în construcţia din care fac parte. Problema cheie este opţiunea
pentru tipul de lubrifiant: ulei sau unsoare consistenta.

Ungerea cu ulei
Există mai multe posibilităţi de a asigura intrarea uleiului in lagăre:
A. ungerea in baie de ulei;
B. ungerea datorita barbotării uleiului;
C. ungerea prin circulaţia uleiului prin rulmenţi.

Ungerea cu unsoare consistenta

- rulmenţii se etanşează spre interior pentru a se evita amestecarea lubrifianţilor ; aceste situaţii
pot fi întâlnite la reductoarele melcate cu o treaptă.

Alegerea tipului rulmenţilor

Aceasta depinde de un număr mare de factori aflaţi in interdependenţă si care trebuie judecaţi
in funcţie de caracterul concret al construcţiei. Aceşti factori sunt direcţia sarcinii si mărimea sarcinii,
turaţia, durabilitatea impusă, condiţii de gabarit, rigiditatea carcasei, abaterile de la coaxialitate ale

Pag. 16
Proiect de semestru

lagărelor si mărimea deformaţiilor arborilor, dilatarea arborelui, poziţionarea corectă a roţilor dinţate
în angrenare.

Determinarea sarcinilor care încarcă rulmenţii

A. Forţe radiale

Se determină reacţiunile în două plane perpendiculare (orizontal si vertical) şi se calculează


rezultanta acestora. Reacţiunile au punctul de aplicaţie in centrele de presiune ale rulmenţilor.

B. Forţe axiale

In montajele cu rulment liber si rulment conducător, acesta din urmă preia forţa axială ce
acţionează pe arbore.
Forţa axială care încarcă rulmentul radial-axial nu se confundă cu forţa axială din angrenaj.

Dimensiunile rulmentului

Dimensiunile rulmentului pot fi stabilite pe două căi:

A. Rulmentul se alege preliminar si se verifică

Arborele se construieşte, în general, pornind de la capătul de arbore (ales din standard) şi


stabilind apoi diametrele tronsoanelor următoare din considerente constructive si funcţionale, diametre
standardizate pentru mansete de etanşare (roţi de curea, roţi dinţate, rulmenţi). De aceea, diametrul d
al fusului rulmentului se cunoaşte cu o aproximaţie destul de bună.
Se alege rulmentul cu diametrul interior d astfel încât diametrul exterior D sa fie corelat cu
aspectele tehnologice privind prelucrarea locaşurilor rulmenţilor în carcasă, precum şi cu posibilitatea
trecerii prin alezajul din carcasa a unor organe montate pe arbore între rulmenţi, sau cu alte aspecte
privind gabaritul construcţiei.
În lipsa unor motivaţii temeinice tehnico-economice, care ar impune rulmenţi din clasa a 2-a de
utilizare, rulmentul se va alege din clasa de utilizare 1.
Se verifică rulmentul calculând durabilitatea efectivă din relatia:
 C p
L =   [mil. rot ]
 Fc  în care:
C - capacitatea dinamică a rulmentului ales preliminar, în N;

Pag. 17
Proiect de semestru

Fc - sarcina (sarcina dinamica echivalenta) corectată;

Fc = F ⋅ f d
p - exponent si are valoarea 3 pentru rulmenţi axiali si 3,33 pentru cei cu role;
Durabilitatea se exprimă în ore de funcţionare:
10 6
Lh = L ⋅
60 ⋅ n
în care n este turaţia in rotaţii/minut.
Valoarea L calculata se compara cu 20000.

C = 53 KN
i = 1,2

3, 33
10 6 C 
Lhi = ⋅  
60 ⋅ n1  Ri 

Se calculează astfel cu formula de mai sus pentru i=1,2 :

3, 33
10 6  53000 
Lh1 = ⋅ 
60 ⋅ 827 ,06  7392 ,4815 
Lh1 = 217616 ,7

3, 33
10 6  53000 
Lh1 = ⋅ 
60 ⋅ 678 ,089 1302 ,33 
Lh1 = 42576 ,4

Lh1,Lh2 > 20000 rezultă rulmentul rezistă

Caracteristicile rulmenţilor

În situaţiile în care turaţiile de lucru ale rulmenţilor reductorului sunt de valoare mare, turaţiile
limită se pot lua din cataloagele de rulmenţi.
Tipuri de rulmenţi:
- rulmenţi radiali cu bile pe un rând cu cale de rulare adânca STAS 3041-87;
- rulmenţi radiali cu role cilindrice pe un rând STAS 3043-86;
Pag. 18
Proiect de semestru

- rulmenţi radiali-oscilanti cu role butoi pe doua rânduri STAS 3918-86;


- rulmenţi axiali cu bile pe un rând cu simplu efect STAS 3921-86;
- rulmenţi axiali cu bile pe un rând cu dublu efect STAS 3922-86;
- rulmenţi radiali-axiali cu role conice pe un rând STAS 3920-87.

2.6. Şaibe pentru asamblarea cu şurub a pieselor pe capetele de arbori

Prin STAS8621-84 se stabilesc dimensiunile principale ale şaibelor pentru asamblarea pieselor
de capete de arbore cilindrice, capete de arbore conform STAS 8724/2-77.
Aceste şaibe se execută în două tipuri. Şaibele de tip 1 se utilizează pentru fixarea cu un şurub
a pieselor pe capetele de arbore cilindrice cu d mai mic sau egal cu 28 mm. Şaibele de tipul 2 se
utilizează pentru fixarea cu două şuruburi a pieselor pe capetele de arbore cilindrice cu d mai mare de
28 mm.

2.7. Manşete de rotaţie

Folosirea manşetelor de rotaţie cu buza de etanşare se recomandă la următoarele condiţii de


funcţionare:
- diferenţa de presiune între mediile etanşate nu depăşeşte 0,05 MPa;
- viteza periferică a arborelui faţă de manşeta de etanşare de maximum 10 m/s;
- temperaturi cuprinse între (-30,250) grade C.
Tipurile, dimensiunile si codificarea manşetelor de rotaţie sunt date în STAS 7950/2-87.
Conform acestui STAS se disting 6 tipuri constructive:
- tipul 1 (A) cu buză de etanşare;
- tipul 2 (B) cu buza de etanşare şi armătură metalică exterioară;
- tipul 3 (C) cu buză de etanşare;
- tipul 4 (AS) cu buză de etanşare si buză auxiliară;
- tipul 5 (BS) cu buză de etanşare, buză auxiliară si armătura exterioară;
- tipul 6 (CS) cu buză de etanşare, buză exterioară, armătură exterioară si capac.
Codul de identificare dimensională a manşetei prevăzut în STAS 7950/2-87 conţine 6 cifre,
dintre care primele 3 reprezintă diametrul nominal d al arborelui în sutimi de milimetru, iar ultimele
trei cifre reprezintă diametrul exterior nominal D al manşetei tot în sutimi de milimetru. Pentru
Pag. 19
Proiect de semestru

manşetele neconţinute în acest STAS codul se completează cu alte trei cifre care reprezintă lăţimea b a
manşetei în sutimi de milimetru. Notarea manşetei se face prin indicarea codului, tipului materialului
conform STAS 7950/1-88 si a numărului STAS-ului 7950/2-87.
Manşetele de rotaţie, care funcţionează la presiuni mai mari de 0,05 Mpa, trebuie să fie prevăzute cu
inele de sprijin. Garniturile manşeta de rotaţie cu dubla etanşare se utilizează numai în cazurile în care
este necesara etanşarea între două spaţii distincte, conţinând uleiuri diferite care nu trebuie să se
amestece.
La sarcini mici si viteze periferice mici ale arborilor, manşetele de rotaţie pot fi eliminate prin
folosirea rulmenţilor protejaţi sau etanşaţi. În primul caz rulmenţii sunt protejaţi pe o parte sau pe
ambele părţi (simbol suplimentar Z sau 2Z) prin discuri de metal profilate, astfel încât funcţia de
etanşare să fie realizată printr-un interstiţiu între acest disc si inelul în mişcare de rotaţie. În medii
unde e poluare puternică se recomandă rulmenţii etanşaţi prin membrane elastice (cauciuc sintetic)
dispuse pe o parte sau pe ambele părţi (simbol suplimentar RS sau 2RS), în contact cu inelul rotitor.

Pag. 20