Sunteți pe pagina 1din 31

1.

Memoriu tehnic
1.1. Reductoare - consideratii generale

Reductoarele cu o singură treaptă de reducere sunt cele mai simple si se pot


împărţi în următoarele tipuri de bază, în funcţie de tipul angrenajului:
- cu roţi dinţate cilindrice cu dinţi drepţi sau înclinaţi;
- cu roţi conice;
- angrenaje melc-roată melcată.
Componentele principale ale reductoarelor cu o singură treaptã de reducere sunt
următoarele:
- cei doi arbori respectiv arborele de intrare şi cel de ieşire;
- roţile dinţate;
- lagărele;
- elementele de etanşare;
- dispozitivele de ungere;
- carcasa reductorului;
- capacele;
- indicatorul de nivel al uleiului;
- aerisitorul;
- elementele pentru ridicarea reductorului;
- dopul de golire, organele de asamblare.

Arborii sunt realizaţi de obicei cu secţiune variabilă, având capetele cu diametrul


şi lungimea standardizată, prevăzute cu pene pentru transmiterea momentelor de torsiune.
Arborele pe care se introduce mişcarea în reductor se poate executa împreuna cu pinionul
cilindric, cu pinionul conic sau cu melcul motive de reducere a gabaritului şi creşterii
rezistenţei pinionului.
Roţile dinţate cilindrice, conice şi roata melcatã sunt montate pe arbori, prin
intermediul unor pene paralele fixate axial cu ajutorul umerilor executaţi pe arbori, cu
bucşe distanţiere etc. În cazul când dantura se execută din materiale deficitare se
recomandă executarea roţii din două materiale.
Lagărele, în general, sunt cu rostogolire, folosind rulmenţi cu bile sau cu role.
Uneori, la turaţii mici, reductoarele se pot executa şi cu lagăre de alunecare. Ungerea
rulmenţilor se poate realiza cu ajutorul uleiului din reductor sau cu vaselină destinată în
acest scop. Reglarea jocului din rulment se face prin intermediul capacelor sau piuliţelor
speciale pentru rulmenţi, tinând seama de sistemul de montare în O sau in X.

Elementele de etanşare utilizate mai frecvent în cazul reductoarelor sunt


manşetele de rotaţie cu buza de etanşare şi inelele de pislă.
Dispozitivele de ungere sunt necesare pentru asigurarea ungerii cu ulei sau
unsoare consistentă a rulmenţilor, uneori chiar a angrenajelor când nici una din roţile
dinţate nu ajunge în baia de ulei. Conducerea lubrifiantului la locul de ungere se
realizează folosind diverse construcţii de dispozitive de ungere (canale de ungere,
ungătoare, roţi de ungere, inele de ungere, lanţ de ungere etc.).
Carcasa reductorului se compune în general din douã părti, corp şi capac,
asamblate între ele prin ştifturi de centrare şi prin suruburi de fixare. ştifturile de centrare
sunt necesare pentru asigurarea unei poziţii precise a capacului în raport cu corpul
reductorului. De cele mai multe ori carcasa este realizatã prin turnare având prevăzute
nervuri de rigidizare şi rãcire. În cazul unor unicate sau serii mici de fabricatie carcasa se
poate realiza şi prin sudură. La construcţiile sudate cresc cheltuielile legate de manoperă,
dar se reduc cheltuielile legate de pregătirea fabricaţiei, comparativ cu varianta de carcasa
turnată. Pentru fixarea reductorului pe fundaţie sau pe utilajul unde urmează să
funcţioneze, în corp sunt prevăzute găuri în care intră suruburile de prindere.
Capacele servesc la fixarea şi reglarea jocurilor din rulmenţi, la asigurarea
etanşării, fiind prinse în peretele reductorului cu ajutorul unor şuruburi.
Indicatorul nivelului de ulei din reductor este executat sub forma unei tije pe
care sunt marcate nivelul maxim, respectiv minim al uleiului, sau sub forma unor vizoare
montate pe corpul reductorului. Există şi indicatoare care funcţionează pe principiul
vaselor comunicante, realizate pe baza unui tub transparent care comunică cu baia de
ulei.
Elementele pentru ridicarea reductorului şi manipularea lui sunt realizate sub
forma unor inele de ridicare cu dimensiuni standardizate şi fixate în carcasa prin
asamblare filetată. Uneori, tot în scopul posibilităţii de ridicare şi transportare a
reductorului, pe carcasă se execută nişte umeri de ridicare (inelari sau tip cârlig). La
reductoarele de dimensiuni mari întâlnim ambele forme, inele de ridicare în capacul
reductorului şi umeri de prindere pe corp.
1.2. Reductoare melcate :

Angrenajul melcat s-a obţinut din angrenajul elicoidal urmărindu-se eliminarea


dezavantajului de contact punctiform care combinat cu viteza mare de alunecare
favorizează tendinţa de gripare. Unghiul de încrucisare al axelor se ia de 90 de grade şi
pentru obţinerea unui raport de transmitere mare numărul de dinţi al roţii motoare este
cuprins în intervalul (1...4), iar cel al roţii conduse este mai mare sau egal cu 28. Roata cu
numărul mic de dinţi se numeşte melc, iar roata cu numărul mare de dinti se numeşte
roată melcată. Pentru eliminarea contactului punctiform roata melcată cuprinde melcul,
şi astfel între flancurile dinţilor apare contact liniar, datorită căruia capacitatea portantă
creşte, condiţiile de ungere şi frecere a peliculei de lubrifiant sunt mai favorabile şi
pierderile prin frecare se reduc.
Angrenajele melcate pot fi:
- cu melc cilindric şi roată globoidală;
- cu melc globoidal şi roată cilindrică cu dinţi înclinaţi;
- cu melc globoidal şi roată globoidală.
În practicã, cel mai des utilizat este cel cu melc cilindric şi roată globoidală.
Pentru angrenare corectă, roata trebuie să fie pozitionată precis pe direcţia axială,
iar melcul axial poate fi deplasat puţin.
În funcţie de procedeul de prelucrare flancurile dinţilor la melcii cilindrici sunt
suprafeţe elicoidale de diferite tipuri prezentate în STAS 6845-81: ZA, ZN, ZK, ZI si ZT.

2. Memoriu justificativ de calcul

2.1. Date initiale

Reductor melcat cu o singura treapta

Puterea la motorul electric;


Pm := 1.5 KW

rot Turatia arborelui de iesire al motorului;


n m := 2850
min

itot := 11.4
Raportul de transmitere total.
2.2. Calculul rapoartelor de transmisie

iSTAS := 12 raportul de transmisie al treptei melcate STAS 6012 - 82

u teoretic := 11.5 raportul de transmisie teoretic al treptei melcate;

z1 := 4 numarul de iceputuri al melcului;

z2 := z1⋅ iSTAS

z2 = 48 numarul de dinti ai rotii melcate;

z2 := 48

Observatie STAS 13024 - 91 : se recomanda ca z2 sa nu fie multiplu intreg al lui


z1 .

z2
u :=
z1

46
u := u = 11.5
4

Eroarea relativa al raportului de transmisie:

u − u teoretic
εu := 100⋅ %
u teoretic

εu = 0 % se afla in intervalul + - 2,5;

Raportul de transmisie real al angrenajului melcat:

i := u i = 11.5
Raportul de transmisie standardizat al angrenajului:

iSTAS = 12

2.3. Calculul turatiilor

Turatia arborelui de intrare in reductor:

n 1 := n m

3 rot
n 1 = 2.85× 10
min

Turatia arborelui de iesire:

nm
n 2 :=
itot

rot
n 2 = 250
min

2.3 Calculul puterilor

η m := 0.82 randamentul angrenajului melcat conform [Anexa 1]


Puterea pe arborele de intrare in reductor(la melcul z1):

η rul := 0.99 randamentul unei perechi de rulmenti;

P1P1:==PkW
m⋅ η rul
1.485
Puterea pe arborele de iesire(la roata melcata):

P2 := Pm⋅ η m⋅ η rul⋅ η rul P2 = 1.206 kW

2.4. Calculul momentelor de torsiune

Momentul de torsiune pe arborele de intrare:

P1 3
T1 := 9550000⋅ T1 = 4.976× 10 N⋅ mm
n1

P2 4 N⋅ mm
T2 := 9550000⋅ T2 = 4.605× 10
n2

2.5. Calculul angrenajului melcat

- sursa de putere motor


→ electric
Puterea nominala de transmis : P1 = 1.485 [kW]
- masina antrenata 3 → transportor
Turatia melcului : n 1 = 2.85× 10 [rot/min]
- caracterul sarcinii sarcina
→ uniforma
Raportul de angrenare : u dat := 12
- marimea socurilor socuri
→ moderate
Durata minima de functionare a angrenajului : Lh := 10000 [ore]
Conditiile de functionare ale angrenajului :

Profilul melcului de referinta in sectiune axiala:

α: = 20o - unghiul de presiune de referinta;


ha = 1 - coeficientul inaltimii capului de referinta;
c* = 0.25 - coeficientul jocului la capul dintelui de referinta.

Alegerea materialului melcului si rotii melcate si al tratamentului termic


materialul m care se estimeaza cu
ν :=  4⋅ n rotii

3 melcate
T ⋅ 10− 5 se alege in functie de viteza
ν =
de alunecare,
4.086
al  pentru
relatia:
materialul
material 1melcului : 15Cr08
2roata: CuSn12T al [anexa 33] s
Tensiunile limita pentru solicitarea de contact

σHlim2:= 160 Mpa


[anexa 25]
σFlim2:= 70 Mpa

2.6. Calculul de dimensionare si verificare

numarul de inceputuri ale melcului si numarul de dinti ai rotii melcate:

z1 := 4

z2 := 48

Raportul de angranare real:

u := 11.5

Coeficientul diametral al melcului:

q := 12 Pm ≤ 4

Unghiul de inclinare al elicei directoare pe cilindrul de referinta:

 z1  180
γ := atan  ⋅
 q π
γ = 18.435 grade

Factorul de elasticitate al materialelor rotii melcate:

[anexa 15]
ZE := 155 MPa

Factorul zonei de contact:

α := 20 grade

 tan ( α ⋅ deg )  ⋅ 180


α t := atan   α t = 20.99 grade
 cos ( γ ⋅ deg )  π

cos ( 14⋅ deg )


ZH := 2⋅
sin ( α ⋅ deg ) ⋅ cos ( α ⋅ deg ) ZH = 2.457

Factorul regimului de functionare:

[anexa 20]
KA := 1.25

Factorul dinamic:

KV se alege functie de viteza de alunecare ν si treapta de precizie


al

Pentru treapta de precizie 7 si viteza de alunecare mai mica decat 1,5 m/s :

KV := 1.1

Factorul de repartizare a sarcinii pe latimea danturii, pentru solicitarea de contact:

pentru:=sarcina
60⋅ n 2de constanta,
⋅ 10000 KHβ := 1= 1.5 × 108
NumarulNde
L2cicluri solicitare: NL2
Factorul de influenta a durabilitatii asupra rezistentei materialului la oboseala in
solicitarile de contact:

8
7
10 7
ZN2 := pentru NL2 < 25⋅ 10
NL2

7
NL2 ≥ 25⋅ 10
ZN2 := 0.67 pentru

7
deoarece NL2 < 25⋅ 10 rezulta ca:

8
7
10 ZN2 = 0.67
ZN2 :=
NL2

Factorul de influenta a variatiei razei de curbura echivalente in procesul angrenarii


asupra solicitarilor de contact (se considera x=0):

x := 0

Zc := 0.6 + 0.01x
⋅ − 0.005z
⋅ 1 − 0.0014z
⋅ 2 + 0.008q

Zc = 0.609

Tensiunea admisibila pentru solicitarea de contact:

σHP2 := σHlim2⋅ ZN2

σHP2 = 114.053 MPa


Calculul distantei axiale pe baza solicitarilor de contact(se considera x=0):

3
2
q + 2⋅ x  ZE⋅ ZH⋅ Zc  z2
awnecH := 0.6⋅  1 +  ⋅ T2⋅   ⋅ KA ⋅ KV⋅ KHβ⋅
q + 2⋅ x
 σHP2 
z2
 

awnecH = 76.154 mm

Calculul distantei axiale pe baza solicitarilor termice:

k := 3 pt. z1=4

η m := 0.82

Coeficientul de transfer termic:

W
λ1 := 18
2
m ⋅ grad C

Coeficientul de transfer prin fundatie:

ψ 1 := 0.15

Puterea corectata la arborele melcului:

8
K1 := K1 = 0.444
λ1

Pc := P1⋅ K1 Pc = 0.66 kW

Temperatura de regim trebuie sa fie t ≤ ta 70 grade


Pentru a micsora viteza de oxidare a uleiului, adoptam:

t := 45 grade C
Temperatura mediului ambiant: t 0 := 20 grade C

( z2 + 4⋅ k + 6) ⋅ (q + 3⋅ k + 8) − 11⋅ ( k + 2) 2
A :=
( z2 + q) 2

A = 0.455

9( k + 2)
B := 0.0111 +
z2 + q
 

B = 0.118

C := 0.0013−
3
(
10 1 − η m ⋅ Pc )
( )(
4⋅ λ1⋅ 1 + ψ 1 ⋅ t − t 0 )

C = −0.056

Rezulta

2
3 B − 4⋅ A ⋅ C − B
aw.nec.termic:= 10 ⋅
2⋅ A

aw.nec.termic:= 144.929 mm

Se adopta: aw.nec := 144.929 mm

Modulul axial necesar:

2⋅ aw.nec
mxnec := mxnec = 4.831 mm
q + z2

qm := 5axial
Reglarea
:=x10
Modulul coeficientului
mm diametral
standardizat (STAS al melcului
6845-82): in 5]
[anexa functie
[nanexade4]mx:
Calculul distantei axiale elementare:

(
mx⋅ q + z2 )
aw := aw = 145 mm
2

Calculul diametrului de referinta al melcului:


d 1 := mx⋅ q d 1 = 50

Diametre medii:

mm
d m1 := mx⋅ q

d m1 = 50

(
d m2 := mx⋅ z2 + 2⋅ x )
d m2 = 240

Verificare :

aw = 145
-se verifica
d m2 + d m1
= 145
2
Calculul diametrelor de divizare:

d w1 := mx⋅ ( q + 2⋅ x) d w1 = 50 mm

d 2 := mx⋅ z2 d 2 = 240 mm
h a:=:=m
d f2
f1
Calculul (
1x⋅ zq2−−2h
diametrelor )
2⋅ah a−c −:=
2⋅2c0.25 )
⋅ c + 2⋅ x de picior:
cercurilor f1 = 227.5
d f2 37.5
mm
Diametrele cercurilor de cap:

(
d a1 := mx⋅ q + 2⋅ h a ) d a1 = 60 mm

( )
d a2 := mx⋅ z2 + 2⋅ h a + 2⋅ x d a2 = 250 mm

Diametrul exterior al rotii:

km := 1 daca z1=4

d e2 := d a2 + km⋅ mx d e2 = 255 mm

Calculul latimii rotii melcate:

b 2 := 0.75⋅ d a1 b 2 = 45 mm
Calculul lungimii b1 al melcului (STAS 13023-91):

(
b 1 := 12.5 + 0.09z
⋅ 2 ⋅ mx ) b 1 = 84.1 mm

Conform STAS 6845-82, notarea melcului de referinta este:


melc de referinta ZK1 (250) 3x2,5x14/dr,

unde 250 este diametrul frezei disc si al discului de rectificat, sensul inclinarii danturii
este dreapta.

Pe baza faptului ca melcul este frezat si rectificat, lungimea lui se majoreaza cu 25 mm


(pentru mx < 10 mm)

Viteza periferica a melcului respectiv a rotii melcate:

π⋅ d w1⋅ n 1
ν 1 := m
60000 ν 1 = 7.461
b 1 := 109.1 mm s

π⋅ d 2⋅ n 2 m
ν 2 := ν 2 = 3.142
60000 s

Recalcularea unghiului de inclinare a elicei directoare pe cilindrul de referinta


(pt. q=14):

 z1  180
γ := atan  ⋅ γ = 21.801 grade
 q π

Viteza de alunecare:

ν1 m
ν a1 := ν a1 = 8.036
( γ ⋅ deg )
cos1.2
Kv := s
Factorul dinamic: [anexa 23]
Recalcularea factorului zonei de contact

 z1  180
γ w := atan  ⋅ γ w = 21.801
 q + 2⋅ x π

ZH :=
(
2⋅ cos γ w⋅ deg ) ZH = 2.356
( ) (
cos α t⋅ deg ⋅ sin α t⋅ deg )

Recalcularea coeficientului Zc

Zc := 0.6 + 0.01x
⋅ − 0.005z
⋅ 1 − 0.0014z
⋅ 2 + 0.008q

Zc = 0.593

Tensiunea efectiva de contact:

3
 1 + q + 2⋅ x 
z2
σH := 0.45Z
⋅ E⋅ ZH⋅ Zc⋅ T2⋅ KA ⋅ KV⋅ KHβ⋅
  ⋅ z2
 aw  q + 2⋅ x
 

σH = 40.862
Numarul de dinti ai rotii echivalente rotii melcate:

z2
zn2 :=
(
cos γ w⋅ deg )3
zn2 = 59.969

Factorul de forma al dintelui rotii melcate pentru solicitarea de incovoiere:

Y
Fa2 (
= f zn2 , x )

YFa2 := 2.34

Factorul inclinarii dintilor pentru solicitarea la incovoiere:

γ
Yβ := 1 − deoarece γ < 24
120

Yβ = 0.818

Factorul de repartizare a sarcinii pe latimea danturii, pentru solicitarea


de incovoiere:

KFβ := KHβ KFβ = 1

Tensiunea maxima de incovoiere pentru dintele rotii melcate:


1.5⋅ T2⋅ KA ⋅ KV⋅ KFβ⋅ Yβ ⋅ YFa2
σF2 :=
σF2 = 3.031 MPa d w1⋅ d 2⋅ mx
Factorul de influenta a durabilitatii asupra rezistentei materialului la solicitarea
de incovoiere:

8 7
NL2 = 1.5 × 10 < 25⋅ 10

9
6
10
YN2 :=
NL2

YN2 = 0.573

Tensiunea admisibila pentru solicitarea de incovoiere:

σFP2 := σFlim2⋅ YN2 σFP2 = 40.115

σF2 = 3.031

σF2 < σFP2 Conditie indeplinita

2.7. Elemente de control

 π
Sn := mx⋅  −2⋅ x⋅ tan ( α ⋅ deg ) +  ⋅ cos ( γ ⋅ deg )
Grosimea spirei  melcului pe coarda 2  in sectiune normala, respectiv frontala:
Sn = 7.292 mm

 π
St := mx⋅  −2⋅ x⋅ tan ( α ⋅ deg ) + 
 2

St = 7.854 mm

Alegem o toleranta a jocului dintre flancuri de tip c, care corespunde unui ajustaj al
rotilor dintate in angrenare de tip C.

Abaterea minima a grosimii spirei melcului:


Abaterea superioara a grosimii spirei melcului Ess pe coarda normala de referinta se adopta
ca suma a 2 termeni I si II. Astfel,

pentru ajustajul de tip C, rezulta: EssI := 105 µm [anexa 32]

EssII := 75 µm [anexa 32]


pentru treapta de precizie 7, rez:

Deci,

Ess := EssI + EssII Ess = 180 µm

Toleranta bataii radiale a spirei melcului:

fr := 18 µm [anexa 32]

Toleranta la grosimea spirei melcului:

pentru o toleranta a jocului dintre flancuri de tip c rezulta:


Valorile := 45 aleµm
Tsreale grosimii spirei melcului pe coarda constanta vor fi: [anexa 32]
−Ess −0.180
Sn = 7.292 Sn = 7.292
(
− Ess + Ts ) −0.135

−Ess −0.180
St = 7.854 St = 7.854
(
− Ess + Ts ) −0.135

2.8. Dimensionarea arborilor

Arborele I:

se confectioneaza din 15Cr08

Rm := 1000 MPa

Momentul de torsiune de transmis:

T1 := 4.976 N⋅ m

Rm
k := k = 1.818
550

T1 Tc1 = 2.737 N⋅ m
Tc1 :=
k

Din STAS 8734/3-74 rezulta:

d 11 := 14 mm

Din STAS 8724/4-77 rezulta lungimea capatului de arbore:

l11 := 30 mm

Pe tronsonul 2 se monteaza manseta de rotatie 018030-1 F STAS 7950/2-87 cu


dimensiunile:
d 12 := 18 mm
diametrul exterior al mansetei:

D := 30 mm

latimea mansetei: b := 7 mm

l12 := 10 mm

Pe tronsonul 3 avem rulmentul.

d 13 := 22 mm

d 13STAS := 25 mm

Se alege rulmentul radial axial cu role conice seria: 32005 STAS 3920-87

dimensiuni d := 25 mm
D1 := 47 mm

T11 := 15 mm

C1 := 20400 N

l13 := 30 mm

Tronsonul 4 avem melcul

d 14 := d a1
d 14 = 60 mm

l14 := 105 mm
Ultimul tronson va purta rulmentul de pe tronsonul 3, deci:

d 15 := 25 mm

l15 := T11 + 2 mm l15 = 17 mm

Arborele II:

material 41MoCr11

Rm := 1000 k = 1.818

T2 := 46.05 N⋅ m

T2
T2c := T2c = 25.328
k

d 21 := 28 mm

b 2 = 45 l21 := b 2 − 2

l21 = 43 mm

d 22 := 32 mm

Se alege manseta de rotatie 032045 din STAS 7950/2-87

d 22 := 32 mm

D := 45 mm

b := 8 mm

d 23 := 35 mm
Se alege rulmentul radial axial cu role: 32007 STAS 3920-87

d := 35 mm

D2 := 62 mm

T12 := 18 mm

C2 := 33500 N

Pe tronsonul 4 se monteaza roata melcata:

d 24 := d 23 + 5 mm

d 24 = 40 mm

pe tronsonul 5 vine montat un rulment identic ca cel de pe tronsonul 3

d 25 := 35 mm

2.9. Calculul fortelor :

forta tangentiala
2⋅ T1
- pe arborele 1 Ft1 :=
d m1

Ft1 = 0.199

- pe arborele 2 2⋅ T2
Ft2 :=
d m2

Ft2 = 0.384
µ := 0.14

Forta radiala

φ := atan 
µ  ⋅ 180

 cos ( α ) ⋅ deg  π

3
φ = 4.99× 10 deg

- arborele 1 cos ( φ) ⋅ tan ( α )


Fr1 := Ft2⋅
cos ( γ + φ)

Fr1 = −1.137

- arborele 2
Fr2 := Fr1

Fr2 = −1.137

Forte axiale

Fa1 := Ft2

- pe arborele 1

N
- pe arborele 2 Fa1 = 0.384
Fa2 := Fa1⋅ tan ( γ + φ)

Fa2 = −0.696 N
diagramele de moment încovoietor ale arborelui melcat

2.6.2Calculul arborelui la solicitări compuse: [4.pag.166]

- secţiunea 2 este secţiunea periculoasă ; eforturile unitare au valorile :

M i 2 32 M i 2
σi = = unde → d 2 = 30[ mm ]
2 Wz 2 π ⋅ d3
2
32 ⋅ 68 .255 ⋅ 10 3
σi1 = = 25 .749[ N / mm 2 ]
π ⋅ 30 3
σred 2 = σ2 + 4( α ⋅ τt 2 ) ≤ σai 3
i2

σ
τt 2 =
T1
=
16 T1 α = ai3 σ ai3 = 75[ N / mm2 ] ( A 2 − 13)
Wp1 π ⋅ d3 σ ai2
1 75
τt 2 = 5,092[ N / mm 2 ] α= = 0,577 σ ai2 = 130[ N / mm2 ] ( A 2 − 14)
130

σred1 = 20,598 2 + 4( 0,577 ⋅ 5092 ) 2


σred1 = 26 .41[ N / mm 2 ] ≤ σai3

2.6.3Verificarea arborelui la solicitări variabile ( la oboseală):


[4.pag166]

- verificarea arborelui la oboseală se realizează în secţiunile situate în apropierea zonelor


în care eforturile unitare sunt maxime şi în care apare şi o concentrare de eforturi;
- în secţiunea 5 concentratorul este degajarea de rectificare;

1
cσ =
βk σa

ε ⋅ γ σ −1
σV = 19 ,216 [ N / mm 2 ] σ−1 = 0,5σr σ−1 = 390 [ N / mm 2 ]

32 M5 32 ⋅ 50 ,935 ⋅10 3
σV = σi5 = = →unde  d5 = 30[ mm ] - coeficientul de
π⋅ d3
5 π ⋅ 30 3

siguranţă la oboseală pentru eforturile unitare normale (încovoiere) (A1-6);

- coeficientul de siguranţă la oboseală pentru eforturile unitare tangenţiale (la torsiune)


(A1-6);

1
cσ = = 6,557
1,9 ⋅19 ,216
0,66 ⋅ 0,93 ⋅ 390
M H5 = −Sa ( l1 + a ) = −50,891[ Nm ]
M V5 = V1a = 2,125[ Nm ]

βk = 1,9 (A1 − 12) pentru → D = 36 = 1,2


ε = 0,74 (A1 − 14) d 30
r 1
γ = 0,93 (A1 − 15) pentru → d = 30 = 0,033

1 1 16 T1 1 16 ⋅ 30 ,095 ⋅10 3
τV = τm = τt 5 = ⋅ = ⋅ = 2,838 [ N / mm 2 ]
2 2 π ⋅ d3 2 π ⋅ 30 3
5

M5 = M 2 2 2
H5 +M V5 = 50 ,891 +2,125
2 =50 ,935 [ Nm ]

τ−1 = 220 + 0,092 ⋅ σr τ−1 = 220 + 0,092 ⋅ 780 = 292 [ N / mm 2 ]


τ02 = 0,6 ⋅ σ02 τ02 = 0,6 ⋅ 660 = 414[ N / mm 2 ]
Diagrama de momente la arboreal rotii melcate
∑M 2 =0
∑M 1 =0
d m1
− S a ⋅ l 3 − Fa1 ⋅ − H 1 (l1 + l 2 ) + Fr1 ⋅ l 2 = 0
2
d
− S a ⋅ l 3 + Fr1 ⋅ l 2 − Fa1 ⋅ m1
H1 = 2 = 898 .093 ⋅ 76 + 1060 ⋅ 134 + 2700 ⋅ 27 .5 = −1.69[ N ]
l 2 + l1 274
d m2
H 2 ⋅ (l1 + l 2 ) − Fr 2 ⋅ l1 − Fa 2 ⋅ =0
2
d m2
Fr 2 ⋅ l1 + Fa 2 ⋅
H2 = 2 = 1381 .68[ N ]
l1 + l 2
Verificare :
− Fr 2 + H 2 + H 1 = −1060 + 1381 .68 − 321 .68 = 0.0008[ N ] ≅ 0

In plan vertical:
∑M 2 =0
∑M 1 =0
V1⋅ (l 2 + l1 ) − Ft 2 ⋅ l 2 = 0
Ft 2 ⋅ l 21
V1 = = 1350 [ N ]
l 2 + l1
−V2 ⋅ (l 2 + l1 ) + Ft 2 ⋅ l1 = 0
Ft 2 ⋅ l1
V1 = = 1350 [ N ]
l 2 + l1
Verificare :
Va1 − Ft1 +Vb1 = 0

M y = V1 ⋅ y;
y = 0 ⇒ M y = 0; y = l1 ⇒ M y = 121500 [ Nm ]

M y = V1 ⋅ y − Ft1 ( y − l1 );
y = l1 ⇒ M y = 121500 [ Nm ]
y = l1 + l 2 ⇒ M y = 0[ Nm ]

M3 = M h2 + M v2 = 28951 .2 2 + 121500 2
= 124901 .6492 [ Nm ]
M 3 = 124351 .3 + 121500 2 2
= 173854 .8124 [ Nm ]
M 2 = 0[ Nm ]
Capacele pentru rulmenti:

e = min 5
e2 - depinde de modul de fixare a rulmentului
D - diametrul exterior al rulmentului pe arbore
d - diametrul suruburilor de fixare a capacului
e3 =2...3 mm

aw = 145mm

D2 =D1 +(2.5...3)*d D2 := D1 + 2.5⋅ d

D3 =(2.5...3)*D
D3 := 2.5⋅ D
D4 =D1 - (2.5...3)
d 1 := d + 1
d := 0.04a
⋅ w + 12
D4 := D1 − 2.5
e := 1.2⋅d

D1 := D + 2.5d d 1 =d+1...2

d = 17.8

Bibliografie:

Antal A. & colectiv – “ Indrumator de proiectare pentru reductoare”,


Institutul Politehnic Cluj-Napoca, 1983
Pop Dumitru & colectiv - “ Reductoare cu 2 trepte “

Gheorghe Kerekes – “ Transmisii cu roti dintate “, UT Press Cluj-Napoca 2004


Reductor Melcat cu o treapta

An IV DI
Indrumator de proiect:

Prof. Dr. Ing. Ioan Blebea