PROIECT

Organe de masini si mecanisme

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE

INGINERIE ELECTRICA

SECŢIA: INGINERIE ELECTROMECANICA

GRUPA: 9210 FR
DISCIPLINA: O.M.M.
STUDENT: Constanda Armando- Teodor

TEMA DE PROIECTARE

1. Să se proiecteze o transmisie mecanică compusă dintr-un motor electric, o transmisie

prin curele trapezoidale, un reductor cu o treaptă(angrenaj cilindric cu dantura inclinata)
şi un cuplaj de siguranţă, având următoarele caracteristici:

1
1.1 Tipul motorului: Asincron, trifazat, cu rotor în scurtcircuit, pornirea directă, având turaţia de
sincronism ns = 1000 rot/min.
1.2 Puterea la ieşirea din transmisie: PE = 9 kW
1.3 Raportul total de transmitere: iT = 6.75
1.4 Durata totală de funcţionare a transmisiei: Dh = 13000 h
1.5 Regimul de funcţionare: Regimul de lucru practic constant, cu momentul de pornire de 120%
din cel nominal.
1.6 Tipul reductorului R1C1H-001-00
1.7Transmisia mecanică se foloseşte pentru următorul echipament:
………………………………………………………………………………

2. CONŢINUTUL PROIECTULUI:

Partea scrisă:
2.1 Memoriu de prezentare
2.2 Breviar de calcul Material grafic:
Observatii: Respectarea breviarului este obligatoriu.

Data primirii temei: 21.10.2020

Data predării proiectului: 18.12.2020

Viza cadrului didactic îndrumător

MEMORIU DE PREZENTARE 
Descrierea generală produsului
Reductoarele de turaţie sunt mecanisme cu roţi dintaţe montate în carcase închise şi
folosite pentru reducerea turaţiei, concomitent cu amplificarea momentului de torsiune admis.
Principalele avantaje ale reductorului de turaţie cu roţi dinţate sunt :
- asigură un raport de transmitere constant ;
- au durabilitate şi siguranţa mare în funcţionare ;
- au capacitate mare de încărcare, putând prelua şi suprasarcini de scurtă durată ;
- au gabarit redus şi randament ridicat ;
- necesită o întreţinere uşoară în timpul exploatării.
Dintre dezavantajele reductoarelor se pot enumera :
- necesită o prelucrare şi un montaj precis al subansamblelor componente, ceea ce
determină creşterea preţului ;
- transmit şocurile şi vibraţiile ;
- funcţionează cu nivel mare de zgomot.

2
 Transmisiile prin curele sunt transmisii prin frecare la care energia se transmite de la un
arbore la altul prin frecarea dintre elementul flexibil şi fără sfârşit, tensionat, numit curea
şi roţile de curea montate pe arbori, peste care cureaua se înfăşoară.
Arborele se asimileaza cu o grinda simplu rezemată încarcată cu sarcini concentrate.
Părţile principale ale unui arbore sunt :
- tronsoanele de calare prin care se centreaza roţile dinţate ;
- fusurile care constituie zonele de rezemare în lagăr ;
- corpul constituit din zonele de legatură dintre zonele de calare şi fusuri.
Cuplajul este un organ de maşină complex sau un sitem echivalent funcţional al acestuia,
care realizează legatura dintre doua elemente constructive ale unui lanţ cinematic, în
scopul transmiterii momentului de torsiune şi a mişcării de rotaţie, fără a modifica legea
de mişcare.
Simbolurile pentru schema cinematică a unui reductor sunt standardizate (STAS 6848-87).
Exemplu: R1C1H-001-00 STAS 6848-87
unde: R – reductor;
1 – reprezentarea numărului de trepte;
C – tipul angrenajului (angrenaj paralel cilindric);
1 – poziţia axelor;
H – plan orizontal;
0 – tipul lagărelor (rulmenţi);
01 – carcasă deasupra plăcii de sprijin;
00 – poziţia arborilor de intrare şi de ieşire.

Constructiv
Conform STAS 6848 – 87, am ales un reductor R1C1H – 001 – 00, cu urmatoarele
caracteristici :
- o treapta ;
- angrenaj cilindric ;
- axele de turaţie mare şi de turaţie mică în acelaşi plan orizontal ;
- lagăre cu elemente de rostogolire ;
- carcasa deasupra plăcii de sprijin, pentru fixarea pe sol ;
- distanţa dintre axe 160 mm, conform STAS 6850 – 80 ;

3
 BREVIAR DE CALCUL

Schema cinematică:

Tipul reductorului R1C1H-001-00,STAS 6848-87

R-reductor
1-numărul de trepte(o treaptă)
C-tipul de angrenaj din reductor(angrenaj paralel cilindric)
1-poziţia relativă a axelor angrenajelor

Fig.1. Pozitia relative a axelor angrenajelor

H-reductor cu axele arborilor de intrare şi de ieşire în acelaşi plan orizontal

0 - tipul lagărelor (lagăre cu elemente de rostogolire –rulmenţi)
01 - acest grup de cifre se referă la modulul de fixare al carcasei (carcasa deasupra plăcii de
sprijin, pentru fixarea pe sol)
00 - poziţia arborilor de intrare şi de ieşire (arborii de cuplare pe laturile opuse ale reductorului;
arborii sunt cuprinşi în acelaşi plan orizontal.

ML

I c2 II

ME z1 z2

i
c1

Tc

Figura 2. Schema cinematică a reductorului

4
Estimarea randamentului pe trepte

T   C  R
unde:  c = randamentul transmisiei prin curele
R = randamentul unui reductor
 c  0,965...0,975

Alegem
c  0,97
 R   a u e
unde:  a = randamentul angrenarii
 u = randamentul ungerii angrenajului
P > 5 KW
e  0,99

 a u  [0,98......0,995]
 R  0,95


Stabilirea puterilor pe arbori

Pj
Pj 1 
 j 1
unde: Pj 1 = puterea pe treapta anterioara
Pj = puterea pe treapta posterioara
 j 1 = randamentul treptei anterioare
PE  PII
unde: PE = puterea la iesire care este egala cu puterea pe arborele II
PE  9kW
P
PI  II
R
9
PI   9,1836 KW
0,98
P P
Pm  I  II  9, 4676kW
C c  R
unde: Pm = puterea la arborele motorului
PI , II = puterea la arborele I, respectiv II

5
Alegerea motorului

In constructia de masini, pentru antrenarea reductoarelor se folosesc cu precadere motoarele

electrice asincrone, a caror putere nominala (PN) trebuie sa fie mai mare decat puterea la arborele
de intrare in reductor (PI); si respectiv PN>Pm.
Din cataloagele de motoare electrice se va alege deci motorul electric a carui putere
nominala indeplineste conditia PN > PI, motor care sa aiba o turatie nominala (nN),
corespunzatoare turatiei de sincronism (nS) data de tema de proiect.
Principalele tipo-dimensiuni si caracteristici ale motoarelor electrice asincrone, trifazate, cu
rotorul in scurtcircuit (ASI) fabricate in tara noastra sunt prezentate mai jos:

ASI 160L-42-6

160 = distanta de la baza la axul motorului

S = furnizeaza informatii cu referire la constructia motorului
n s  n s2  4n N ( n S  n N )  P
n m1, 2 
2

unde: ns = turatia de sincronism a motorului de actionare [rot/min]

nN = turatia nominala a motorului electric ales [rot/min]
Pm = puterea necesara la arborele motorului de actiune
PN = puterea nominala a motorului de actionare ales [kW]
Pm  9, 4676 KW
ns  1000rot / min
  85%
n N  960 rot / min
PN  11 kW
9, 4676
1000  10002  3840  (1000  960) 
nm1,2  11 
2

nm1  965, 7820

nm 2  34, 2179
ns  nm  nN  1000  965,7820  960

nm  965, 7820

Raport de transmitere
iT  iC  i
unde: iT = raport de transmitere total

6
 iC = raport de transmitere pentru transmisia pe curele; ic=1,5
i = raport de transmitere de la reductor
i 6, 75
iT  6, 75  i  T   4, 5 ; i  u  4,5
iC 1,5

Calculul turatiilor si vitezelor unghiulare pe arbori

n
n I  m ; [rot/min]
ic
unde: n m = turatia la arborele motorului corespunzatoare puterii Pm necesare la arborele
motorului de antrenare [rot/min]
ic = raport de transmisie pentru transmisia pe curele

nm 965, 7820
nI    643,8546[rot / min]
ic 1,5
n
n II  I [rot / min]
i
unde nI = turatia arborelui de intrare
i = raport de transmitere de la reductor
n 643,8546
nII  I   143, 0788[rot / min]
i 4, 5
n
 I  I [rad/sec]
30
unde:  I = viteza unghiulara pe arborele I
n I = turatia arborelui de intrare
3,1415  643,8546
I   67, 4223 [rad/sec]
30
n
 II  II [rad/sec]
30
unde:  II = viteza unghiulara pe arborele II
n II = turatia arborelui II (la iesire) [rot/min]

3,1415 143, 0788

  14,9827 [rad/sec]
30
n
 m  m [rad/sec]
30
unde: nm = turatia la arborele motorului corespunzatoare puterii Pm necesare la arborele
motorului de antrenare [rot/min]
3,1415  965, 7820
m   101,1334 [rad/sec]
30
Calculul momentelor de torsiune pe arbori
Pj [ kW ]
Tij  9,55  10 6 ; j  m,1,2  Tm' , T1' , T2'
nj [ rot / min]

7
unde: T = moment de torsiune
Pj = puteri
n j = turatii
P P P
T1'  9,55  10 6 I ; T2'  9,55  10 6 II ; Tm'  9,55  10 6 m
nI n II nm
PI  PE
unde: PI = puterea pe arborele I
PE = puterea de iesire
nI = turatia pe arborele I
9,1836  kW 
T1'  9,55 106  136216,1270 
643,8546  rot / min 
9  kW 
T2'  9,55 106  600717,9260 
143, 0788  rot / min 
9, 4676  kW 
Tm'  9,55 106  93619, 0361 
965, 7820  rot / min 
Observatie: Conform temei de proiectare, regimul de functionare este practic constant cu
momentul de pornire cu 120% din cel nominal
T j  K S  T j' [ N  mm] ; j  m,1,2
unde: T j = moment de torsiune
K S  1,2  Tm  ? , T1  ? , T2  ?
unde: KS = coeficient de suprasarcina
KS = 1,2
 kW 
T1  163459,3524 
 rot / min 
 kW 
T2  720861,5112 
 rot / min 
 kW 
Tm  112342,8433 
 rot / min 

TRANSMISII PRIN CURELE

Transmisiile prin curele sunt transmisii prin frecare la care energia se transmite de la un
arbore la celalalt (ceilalti) prin frecarea dintre elementul flexibil si fra sfarsit, tensionat, numit
curea si rotile de curea montate pe arbori, peste care cureaua se infasoara:

8
 
2


2
Dp1
Dp2

β1  β2

Y X

Proiectarea transmisiei prin curele

Pc=Pm
unde: Pc = puterea de calcul la arborele conducator
Pm = puterea la arborele motorului
n1c  nm  n1c  965, 7820 [rot / min]
unde: n1c = turatia rotii de curea conductoare
Nm = turatia la arborele motorului corespunzatoare puterii Pm necesare la arborele
motorului de antrenare [rot/min]
n2c  nI  n2c  643,8546 [rot / min]
unde: n2c = turatia rotii de curea conduse
nI = turatia arborelui de intrare
ic = 1,5
Dp1 = (2,5…3)dam+2m
unde Dp1 = diametrul primitiv al rotii mici [mm]
Dam = diametrul arborelui motorului
D p1  125 [mm]

Tipul curelei SPZ (canalul Z)

D p1  125mm (conform tabelului A.2.2. pagina 251 din indrumarul de proiectare)
Se determina diametrul primitiv de la roata a II-a de curea
D p 2  ic  D p1  187,5mm
unde: ic = raport de transmitere pentru transmiterea pe curele
Dp1 = diametrul primitiv al rotii mici [mm]
Dp2 = diametrul primitiv al rotii mari [mm]

9
Se determina diametrul primitiv mediu
D p1  D p 2
D pm 
2
unde: Dp1 = diametrul primitiv al rotii mici [mm]
Dp2 = diametrul primitiv al rotii mari [mm]

D pm  156, 25mm

Se determina distanta dintre axe:

I. Preliminara: 0,7  ( D p1  D p 2 )  A  2  ( D p1  D p 2 )
unde: Dp1 = diametrul primitiv al rotii mici [mm]
Dp2 = diametrul primitiv al rotii mari [mm]
218, 75  A  625  A  230[mm]

II. Definitiva – se calculeaza conform relatiei:


Lp  (  1 D p1   2 D p 2
A 360

2 sin 1
2
unde: L p = lungimea primitiva a curelei; se rotunjeste la valoarea standardizata cea mai
apropiata
 1 = unghiul de infasurare la roata mica de curea [grade]
 2 = unghiul de infasurare la roata mare de curea [grade]

  15, 6178
1  1800    164,3622
Unde  - unghiul dintre ramurile curelei [grade]
 2  1800    195, 6178
D p2  D p1 
2

L p  2 A  D pam 
4A
unde: Dpm = diametrul primitiv mediu
Dp1 = diametrul primitiv al rotii mici [mm]
Dp2 = diametrul primitiv al rotii mari [mm]
A = distanta dintre axe
L p  955,1198
 Lp  1000 mm

Se determina viteza periferica a curelei conform relatiei:

D p1 n1 D p 2  n 2
v 
60  1000 60  1000
Unde: v = viteza periferica a curelei

10
 Dp1 = diametrul primitiv al rotii mici [mm]
Dp2 = diametrul primitiv al rotii mari [mm]
n1=nm ; nm = turatia la arborele motorului corespunzatoare puterii Pm necesare la
arborele motorului de antrenare [rot/min]
n2=nI; nI – turatia arborelui de intrare [rot/min]

 v  6,3208m / s

Se determina puterea nominala transmisa de o curea

P0 = puterea nominala [kW]
P0i= 0,03408 kW
P0=2,48408 kW
Se determina numarul de curele
c f Pc
I. Preliminar z 0 
c L c  P0
unde: Pc = puterea de calcul la arborele conducator
Po = puterea nominala transmisa de o curea [kW]
cf = coeficientul de functionare , in literatura de specialitate cf=1
cL = coeficient de lungime
c = coeficient de infasurare
1 11,3611
z0   5, 2935
0,9*0,96* 2, 48408
cz  0,9

II. Definitiva
Se calculeaza cu relatia
z
z 0
cz
unde: zo = numarul de curele
cz = coeficientul numarului de curele
z 5, 2935
z 0   5,8816
cz 0,9
z6
Observatie: z = numarul final de curele trebuie sa fie numar intreg si se rotunjeste
intotdeauna in plus; z  8
Se determina forta periferica/transmisa:
[ F ] SI  1N
F  10 3 Pc / v
Unde Pc – puterea de calcul la arborele conductor
V – viteza periferica a curelei

11
 1000 11,3611
F  1797, 4148 N
6, 3208

Unde: F – forta periferica transmisa

S  1,5 1797, 4148  2696,1222 N

PROIECTAREA ANGRENAJELOR

Alegerea materialului si stabilirea caracteristicilor mecanice

In constructia angrenajelor se foloseste o gama larga de materiale: fonte, bronzuri,

materiale sintetizante si in special oteluri laminate, forjate sau turnate.
Materialele alese pentru constructia rotilor sunt:
-pentru roata 1 OLC 60 HB1-2100Mpa
-pentru roata 2 OLC 45 HB2-1850Mpa

Dimensionarea si stabilirea parametrilor de definire ai angrenajului

Caracteristicile ciclogramei de incarcare conform STAS 12268-84

Ciclograma de incarcare pentru arborele I

T1H=T1F=T1
NHE1=NFE1= 60DH1n1
=60*13000*643,8546=502206588

Ciclograma de incarcare pentru arborele II

T2H=T2F=T2

12
NHE2=NFE2
=60DH2n2=60*13000*143,0788=111601464

T1 T2
163459,3524 720861,5112

502206588 111601464

NHE1 NHE2

Dimensionarea angrenajelor cilindrice evolventice exterioare cu dantura inclinata

1. Date initiale

a) Caracteristicile ciclogramei de incarcare a angrenajului

-constanta: PI = 9,1836[kW]
nI = 643,8546 [rot/min]
Dh = 13000 [ore]

- in trepte PI = 9,1836[kW]; PII=9[kW]; Pm=9,4676 [kW]

Dh1 = 13000[h]; Dh2=13000[h]

b) raport de transmitere: ic=1,5

2. Date adoptate
a) Tipul angrenajului si schema lui cinematica
Tipul de angrenaj utilizat este: angrenaj cilindric evolventic exterior cu dantura inclinata

13
 ML

I c2 II

ME z1 z2

i
c1

Tc

b) tipul de dantura
Tipul de dantura utilizata este de dantura inclinata
c) Materiale, tratamente termice si tehnologia de executie a rotilor dintate
Materiale utilizate: OLC60 si OLC 45
d) Precizia de executie a angrenajului
Precizia de executie = clasa a VI-a
e) Profilul de referinta conform STAS 821-82
Profilul de referinta este profilul in sectiunea normala a cremalierei de referinta.Acest profil are
flancurile rectilinii.

f) Unele elemente geometrice

  100
a  0,3

3. Distanta minima necesara intre axe si in final distanta intre axe in functionare aw (mm)
1/ 3
 T1H ( K A K v K H K H )( Z H Z E Z  Z  ) 2 
amin  (u  1)  2
 2au ( H lim b / S Hp ) ( Z N Z L Z R ZV ZW Z x ) 
2

unde: T1H = momentul de torsiune la oboseala de contact la care se reduc celelalte trepte
de moment
T1H  163459,3524[ Nmm)
K A = factor de utilizare; K A  1, 6
KV = factor dinamic; KV  1,5
K H = factorul repartitiei sarcinii pe latimea danturii pentru solicitarea de contact;
K H   1,15

14
 a = coeficientul axial al latimii danturii; a  0,3

K H = factorul repartitiei sarcinii intre dinti pentru solicitarea de contact; K H  1

ZH = factorul de forma al dintilor pentru solicitarea de contact; Z H  2,3857 ;

ZE = factorul elasticitatii materialelor la roti din otel laminat; Z E  189,8MPa1 / 2

Z = factorul gradului de acoperire pentru solicitarea de contact; Z  0,95
= factorul inclinarii dintelui; Z   (cos  )  Z   (cos10)  0.9923
1/2 1/2
Z
 H lim b = rezistenta de baza limita pentru solicitarea de contact
 H lim b  527,5
S HP = factorul de siguranta minim adminsibil la solicitarea de contact; S HP  1,15
ZN = factorul durabilitatii flancurilor la solicitarea de contact; Z N  1
ZL = factorul materialelor de ungere; Z L  1
ZV = factorul vitezei periferice; ZV  1
Zx = factorul de dimensiuine pentru flanc; Z x  1
ZR = factorul rugozitatii flancurilor; Z R  0,9
ZW = factorul raportului duritatii flancurilor; Z w  1

amin  295, 669[ mm]

amin se standardizeaza conform STAS 6055-92.

aw  315mm

4. Se determina diametrele de divizare preliminare

d1 pr  2  aw / (u  1)  2 160 / 5,5  114,545[mm]
d 2 pr  u  d1 pr  4,5  58,1818  515, 455[mm]

5. Se determina viteza tangentiala preliminara vt1 pr

 d1 pr n1   58,1818  643,8546
vt1 pr    3,861572[m / s ]
60 1000 60000
vt1 pr = vt 2 pr

6. Modelul normal minim necesar mn min m respectiv modulul normal standardizat mn

[mm]
T (u  1) K A  KV  K F  K F  yFa  ySa  y  y
mn min  1F2 
aw  a ( a lim / S FP )  ( y N  y  yR  y x )
unde: T1F = momentul de torsiune la oboseala de incovoiere la care se reduc celelalte
trepte de moment
T1F  163459,3524[ Nmm]

15
 u = raportul numerelor de dinti; u  4,5
KA = factor de utilizare; K A  1, 6
KV = factor dinamic; KV  1,5
K F = factorul repartitiei sarcinii pe latimea danturii pentru solicitarea la incovoiere;
K F  K H
K F = factorul repartitiei sarcinii intre dinti pentru solicitarea la incovoiere;
y = factorul gradului de acoperire pentru solicitarea la incovoiere
K F  y  1
y Fa = factorul de forma al dintelui pentru solicitarea de incovoiere; y Fa  2,5
y = factorul inclinarii dintelui pentru solicitarea la incovoiere; y  0,9
 a lim = 412,5 rezistenta la oboseala la piciorul dintelui

aw = distanta intre axe in functionare; aw  160mm

S FP = factorul de siguranta minim admisibil la solicitarea la incovoiere; S FP  1,25
YN = factorul durabilitatii la incovoiere; YN  1
Y = factorul de reazem; Y  1,1
YR = factorul rugozitatii racordarii dintelui; YR  0,95
Yx = factorul de dimensiune; Yx  1
mn min  22, 69  0, 034  0, 945764[ mm]
mn min obtinut se standardizeaza conform STAS 822-82

Valorile cuprinse in sirul I sunt preferentiale.

m
Valorile indicate reprezinta modulul normal n
mn min  1

16
7. Se determina numerele de dinti z1 si z2
z1  25
z2  u  z1  2,5  29  113
8. Recalcularea modulului normal
2  aw  cos 
mn 
z1 (u  1)  2  cos 
2 180  cos10
mn   4, 4484
29(2,5  1)  2  cos10
mn standardizat=4,5
Unghiul de presiune de referinta frontale αt=arctg 0,36=19,78

Modulul frontal
mn
mt   4,565217
cos 
3. Calculul elementelor geometrice generale ale rotilor angrenajului
Diametrul de divizare:
- al pinionului (1) d1  mn * z1  114,1304
- al rotii(2): d 2  z 2* mt  515,8696
Diametrul de rostogolire:
2aw z1
d w1 
- al pinionului: z1  z2
2 180  29
d w1   114,1304mm
102
2a z
d w2  w2 2
- al rotii (2): z1  z2
2 180  73
d w2   515,8696mm
101,5

Diametrul de picior:
d f 1  d1  2  mn  (han
*
 cn*  xn1 )
- al pinionului:
d f 1  103,53  7  (1  0,25) 
 102,8804mm
d f 2  d 2  2  mn  (han
*
 cn*  xn 2 )
- al rotii (2):
d f 2  258,82  7  (1  0,25) 
 504, 6196mm

Inaltimea de referinta a dintelui:

h  ( 2  han
*
 cn* )  mn
h  (2 1  0, 25)  3,5  10,125

17
Diametrul de cap de referinta:
d  d1  2mn  (han
- al pinionului (1): a1
*
 xn1 )
d a1  103,57  7  (1  0) 
 123,1304
d a 2  d 2  2mn  (han
*
 xn 2 )
- al rotii (2):
d a 2  258,82  7 
 524,8696
d b1  96,7788 d b 2  243,6156
Calculul diametrului de baza: ;
z1* mn
db1   107, 053
cos 
z 2* mn
db 2   483,8797
cos 

5. Calculul pasului danturii sub diferite aspecte

Pasul normal(de divizare): n
p    mn
pn    mn    3,5  14,13717
p    mt
Pasul frontal (de divizare): t
pt    mt    3,57  14,34205

6. Calculul gradelor de acoperire la angrenaje formate din roti cu danturi neflancate

Gradul de acoperire frontal: 

(d 2  d 2 )1 / 2  (d a22  d b22 )1 / 2  2aw sin  tw
   a1 b1
2mn cos  t
52, 42  106,89  118,8
   1, 726075
20, 66

      
Gradul de acoperire total:
   1,96  1  2, 726075
7. Calculul de verificare a jocurilor la capul dintilor
c  aw  0,5  (d f 2  d a1 )
Jocul la capul dintilor pinionului: 1
c1  180  0,5  (250,327  109,921)  1,125
c  aw  0,5  (d f 1  d a 2 )
Jocul la capul dintilor rotii (2): 2
c2  180  0,5  (94,171  266, 077)  1,125

Calculul fortelor din angrenaj

18
Forta tangentiala la dantura inclinata:
Ft  max( FtHef ; FtFef )
FtHef
unde: = forta tangentiala reala pentru calculul angrenajului la solicitarea flancului
prin oboseala de contact
FtHef  FtH  k A  K H  K H
FtFef
= forta tangentiala reala pentru calculul angrenajului la solicitarea de
incovoiere a dintilor
FtFef  FtF  k A  K H  K H
FtH  2T1H / d w1 FtF  2T1F / d w1
in care: ;
T1H , T1F = momente de torsiune determinate din ciclograma de incarcare in trepte
pentru roata 1 si roata 2.
K A = factorul de utilizare; K A  1,5
K H K F
; = factorul repartitiei intre dinti a sarcinii pentru solicitarea la contact si
respectiv pentru solicitarea de incovoiere la piciorul dintelui
K H  1 , K F  1

- pentru roata 1
6375,88
FtH  2T1H / d w1 ; FtH   2864,162
102,85

6375,88
FtF  2T1F / d w1 ; FtF   2864,162
102,85

Ft (1)  2864,162

- pentru roata 2
155427,16
FtH  2T2 H / dW 2   2794, 744
257,14
FtF  2T2 H / d w 2  2794, 744

Ft (2)  2794, 744 N

Forta radiala pentru dantura inclinata

19
Fr  Ft  tg wt

unde
Ft = forta tangentiala
 wt = unghiul de angrenare frontal

- pentru roata 1
Fr (1)  Ft (1)  tg t  133, 66  0,35  1058,552 N

- pentru roata 2
Fr (2)  Ft (2)  tg t  604, 44  0,35  1032,896 N

Forta axiala pentru dantura inclinata

Fa  Ft  tg

Ft
unde: = forta tangentiala
 = unghiul de inclinare al danturii;   100

- pentru roata 1
Fa (1)  Ft (1)tg   133, 66  0,16  489,3909 N
- pentru roata 2
Fa (2)  Ft (1)  tg   604, 44  0,16  477,5297 N

PROIECTAREA ARBORILOR

20
Stabilirea ipotezei de calcul si a schemei de solicitare

II
I

Z1
Fr1
Fr2
Fr1
Z2

I II

Alegerea materialului
Tipul de material utilizat la constructia arborilor este otel laminat OL 60 – conform STAS 500-
80

Predimensionarea arborilor din conditia de rezistenta

Determinarea preliminara a diametrului arborelui se face pe baza unui calcul conventional
simplificat, considerind numai solicitarea de torsiune.
16Tc
dp  3
 at
[mm]
dp
unde = diametrul preliminar [mm]
 at = rezistenta admisibila la torsiune;  at  12  35MPa
Tc = moment de torsiune de calcul [Nmm]; Tc  K d  T [Nmm]
Kd
in care: = coeficient dinamic
T = moment de torsiune [Nmm]

 at  14MPa

21
 1/ 3
 122416,8 
   2784,73  14,06  15
1/ 3
d p1  
 43,96 
d p1  25mm
- conform STAS 3920-80
1/ 3
 2984201,44 
d p2     40,79  45
 43,96 
Tc1=Kd*T1=1,2*6375,88=7651,05

Tc2=Kd*T2=1,2*155427,16=186512,59

Proiectarea preliminara a formei arborilor

Cota Denumirea Marimea

Latimea semicuplajului STAS 5982-81
l1
Latimea butucului rotii de curea (1,5-2)d1
Latimea capacului Functie de constructia capacului si
l2
sistemul de etansare: (20-50)mm
Latimea rulmentului Functie de diametrul d3 se alege din
l3
catalogul de rulmenti
Distanta de la rulment la marginea interioara In functie de sistemul de ungere a
l4
a carcasei lagarului (5-15)mm
l5 Distanta de la roata dintata la carcasa 10-15mm
j Jocul axial pentru montajul rulmentului 1-2mm
b Latimea rotii dintate Determinata in calculul angrenajului
ll Distanta intre centrele lagarelor l6=l3+2l4+2l5+b
Distanta de la extremitatea rotii sau a 15-20mm
l7
cuplajului pina la capacul lagarului
Distanta dintre centrul lagarului si mijlocul l8=l1/2+l7+l2+j+l3/2
l8
rotii de curea (sau a semicuplajului)

22
l1  ( z  1)e  2 * f  Bc

l1  40mm
l2  20mm
l3  B  20mm
l4  5mm
l5  10mm
l 7  15mm
j  1mm
b  a  aw  0,3  180  54mm
l l
l8  1  l7  l2  j  3  66mm
2 2

l6  l3  2l4  2l5  b
l6  104mm
Se calculeaza latimea butucului rotii de curea
Bc  ( z  1)e  2 f

unde:
Bc = latimea butucului rotii de curea
Z = numarul de curele
e = distanta dintre axele sectiunilor la doua canale vecine
f = distanta dintre axa sectiunii canalului extrem si marginea vecina a rotii.
Pentru sectiunea canalului A vom alege:
z 3
e  12mm
f  8mm
Bc  (3  1)  12  2  8  40mm

23
Scheme de incarcare a arborilor in plan orizontal si in plan vertical cu trasarea
diagramelor de efort

H
Fa2 R2 Mc
Fr2 =moment concentrate
Mc
M1=0
49 49 d
98
M c  F02  w 2
R1 2
102,85
T + + M c  21,38   1099,47
2
M2=0
- F  52  M c
  R2  r 2
+ 104
46,78  52  1099,47
R2   33,96
Ft2 104

46,78  52  1099,47
R1   33,96
R1 R2 104
R1  33,96
+
T V
-
Verificare

M l6
+ Ft1 
R1  R2 2  66,83
l6

T +

Mirez
+

Miech
+

M 13  R1  x  0  x0  M1  0
x  49  M 3  R1  49  20173,3

24
M 32  R1 ( x  49)  Fr 2 x  M c  0
x0  M 3  R1  49  M c  2054,54
x  49  M 2  R1  98  Fr 2  49  M C  0,95
F  49 369,79  49
M 1  R 2 98  Ft 2  49  R2  t 2   184,89
98 98
F  49
 M 2  R1  98  Ft 2  49  R1  t 298  R1  184,89
Verificare
Z  0  R1  R2  Fz 2  0  1844,065  1844,065  3688,13  0

T1 3  R1  184,89
T3 2  R1  Ft 2  184,89  369,79  184,9
M 13  R1 x  0  x  0  M 1  0
x  49  M 3  9059,61
M 3  2  R1 ( x  49)  Ft 2 x  0  x  0  M 3  9010,1

x  49  M 2  R1  98  Ft 2  49  18119,71  18119,71  0
M irez
Se determina momentul incovoietor rezultant in fiecare sectiune j
M irez  ( miH ) 2j  ( M iv ) 2

unde:
M iH = momentul incovoietor in plan orizontal in sectiunea j
M iv
=momentul incovoietor in plan vertical in sectiunea j.
M (irez )1  ( M iH ) 2  ( M iV ) 2  0 2  0 2  0

M irez (13)  ( M ih ) 2  ( M iv ) 2  (20173,3) 2  (9059,61) 2  11080,09

M irez ( 3  2)  ( M ih ) 2  ( M iv ) 2  (9010,1) 2  (9059,61) 2  12777,26

Se determina momentul incovoietor echivalent

M iechiv
( M iechiv ) j  ( M irez ) 2  (T ) 2j
[Nmm], j=1,2…n
M irez
unde: = momentul incovoietor rezultant intr-o sectiunej [Nmm]
Tij
= momentul de torsiune in sectiunea j [Nmm]
 = coeficient ce tine seama de ciclurile de variatie diferite ale momentului
incovoietor si de torsiune
 aiIII

 aiII

25
 aiIII = rezistenta admisibila la oboseala de incovoiere, pentru solicitarea alternant
simetrica [MPa]
r = rezistenta admisibila pentru material
 55
  aiIII   0,57
 aiII 95
( M irez ) 2  (T2 ) 2  0  0 2  0
M(iech)1=
( M irez ) 2j  (T2 ) 2j  (11080,09) 2  (0,57  189120) 2  108366,33
M(iech)1-3=
( M irez ) 2j  (T2 ) 2j  (12777,26) 2  (107798,4) 2  108552,99
M(iech)3-2=
( M irez ) 2j  (T2 ) 2j  0 2  (40801,59) 2  40801,59
M(iech)2

Se calculeaza diametrul fiecarui tronson al arborelui

32( M iechiv ) j
dj 3
 aiIII

 M iechiv  j
unde: = momentul incovoietor maxim care actioneaza pe tronsonul
respectiv(j) [Nmm]
 aiIII = rezistenta admisibila la oboseala de incovoiere pentru solicitarea
alternant simetrica [MPa]

Diametrul determinat astfel se majoreaza pe zonle unde se practica canale de pana:

- cu 4% pentru o singura pana
- cu 7% pentru doua canale de pana dispuse la 900 sau 1200.
- cu 10% pentru doua canale de pana diametral opuse.
32  ( M iech ) j 32  108366,33
dj  3 3  27,18
   aiIII   55

Dimensionarea la solicitarea compusă

Calculul lagărelor reductorului
Stabilirea tipului de rulmenţi

26
 În alegerea tipului optim de rulment pentru o anumită aplicaţie, de o deosebită importanţă
este natură şi mărimea forţelor.
Forţe combinate (radiale şi axiale) – Forţe combinate care au o componentă axială mult mai mică
în raport cu cea radială pot fi preluate de majoritatea rulmenţilor radiali. Dacă cele doua
componente ale forţei cobinate ce solicită lagărul sunt de acelaşi ordin de mărime se folosesc
rulmenţi radial – axiali cu bile (cu un rând sau cu două rânduri de bile), sau rulmenţi radial –
axiali cu role conice.
În cazul nostru am ales rulmenţi radial – axiali cu bile pe un rând.

27
28