TEMA DE PROIECTARE

1. Să se proiecteze o transmisie mecanică compusă dintr-un motor electric, o transmisie

prin curele trapezoidale, un reductor cu o treaptă(angrenaj cilindric cu dantura inclinata) şi un
cuplaj de siguranţă, având următoarele caracteristici:

1.1 Tipul motorului:Asincron, trifazat, cu rotor în scurtcircuit, pornirea directă, având turaţia de
sincronism ns =1000 rot/min.
1.2 Puterea la ieşirea din transmisie: PE = 8 kW
1.3 Raportul total de transmitere: i T = 3,36
1.4 Durata totală de funcţionare a transmisiei: Dh=16000 h
1.5 Regimul de funcţionare:
Regimul de lucru practic constant, cu momentul de pornire de 120% din cel nominal.
1.6 Tipul reductorului R1C1H-001-00
1.7Transmisia mecanică se foloseşte pentru următorul echipament:

………………………………………………………………………………

1
 2. CONȚINUTUL PROIECTULUI
2.1. MEMORIUL DE PREZENTARE
Transmisiile prin curele sunt transmisii mecanice, care realizează transmiterea mişcării de
rotaţie şi a sarcinii, de la o roată motoare la una sau mai multe roţi conduse, prin intermediul unui
element flexibil, fără sfârşit, numit curea. Transmiterea mişcării se poate realiza cu alunecare (la
transmisiile prin curele late sau trapezoidale) sau fără alunecare (la transmisiile prin curele dinţate).
Tema de proiectare este impusă și cuprinde date despre caracteristicile tehnice ale
transmisiei dar și despre condițiile de exploatare .
Prin calcul se urmărește rezolvarea problemelor de dimensionare a diverselor elemente componente
sau subansamble ,stabilirea soluțiilor constructive și de verificare a transmisiei mecanice în
ansamblu.
Problemele de dimensionare și de verificare se referă la calculi cinematice și energetice, calculi de
rezistență(deformații, tensiuni),calculi geometrice
Proiectarea transmisiilor mecanice impune într-o primă etapă alegerea tipului de transmisie
corespunzător procesului de lucru și a motorului de acționare.
Alegerea optima a transmisiei mecanice trebuie să conducă la eficiență maximă ,atât în execuție cât
și în exploatare .
Majoritatea transmisiilor mecanice sunt utilizate ca reductoare de turație(turația de intrare este mai
mare decât a arborelui de ieșire al transmisiei).
La puteri de transmisie mici , de până la 10 KW,se recomandă funcționarea intermitentă sau
continua iar prin temă se impune funcționare continua.
Transmisiile mecanice pot avea în componența lor atât angrenaje cu roti dințate cât și transmisii cu
elemente flexibile sau articulații.
Tema proiectului impune alegerea reductorului cu o treaptă(angrenaj cilindric cu dantura
inclinata) şi un cuplaj de siguranţă.
Legătura dintre motorul de acționare și transmisie , precum și dintre diferitele componente ale
transmisiei se realizează prin intermediul cuplajelor .

2
 2.2. BREVIAR DE CALCUL
2.2.1. SCHEMA CINEMATICĂ
Prin STAS 6848-87 sunt standardizate simbolurile reductoarelor .
Simbolizarea seriei de reductoare cuprinde cuvantul Reductor (R) urmat de simbolurile a
trei grupe de caracteristici , separate prin liniuțe orizontale.
Prima grupă de simbolizare cuprinde o cifră egală cu numărul de trepte al
reductorului,una până la trei litere simbolizând tipul de angrenaj , una până la patru cifre
simbolizînd poziția relative a axelor la fiecare angrenaj.
Adoua grupă , cea a soluției constructive, cuprinde o cifră ce reprezintă tipul lagărelor ,
una sau mau multe cifre simbolizând modul de fixare a carcasei.
Grupa a treia , formată din două cifre simbolizează poziția arborilor de cuplare .
Prin temă se impune urilizarea unui redactor de tip R1C1H-001-00 ,cee ace înseamnă:
R- reductor;
1 – reprezentarea numărului de trepte;
C – tipul angrenajului (angrenaj paralel cilindric);
1 – poziţia axelor;
H – plan orizontal;
0 – tipul lagărelor (rulmenţi);
01 – carcasă deasupra plăcii de sprijin;
00 – poziţia arborilor de intrare şi de ieşire.

Fig1.Reductor cilindric cu axele în plan orizontal

3
Schema de principiu a unei astfel de transmisii este prezentată în Fig2:

unde :
1.- motor electric asincron cu rotorul în scurtcircuit;
2.- transmisie prin curele trapezoidale;
3.- arbore de intrare în reductor;
4.- lagăre cu rostogolire (rulmenţi);
5.- carcasa reductorului;
6.- angrenaj cilindric;
7.- arbore de ieșire din reductor;
8.- cuplaj elastic cu bolțuri;
Reducerea turației motorului electric de la turația mașinii de lucru are loc cu ajutorul transmisiei
prin curele și a reductorului de turație.
Raportul total de transmitere din transmisia prin curele și redactor iT

iT  ic  i
ic – raportul de transmitere corespunzător transmisiei prin curele;
i – raportul de transmitere pentru reductor.
ic=1,5
i=3,36/1,5=2,24

4
 2.2.2. DETERMINAREA PARAMETRILOR DINAMICI ȘI CINEMATICI

2.2.2.1. Estimarea randamentului pe trepte

Randamentul total de la arborele motorului la arborele de ieșire al reductorului în cazul în care
reductorul este antrenat de motorul electric prin intermediul transmisiei prin curele este
T  C  R unde: ηC – randamentul transmisiei prin curele;
ηC =0,965…0,975;
ηR – randamentul reductorului;
 R   j ;
j 1
ηj – randamentul de pe o treaptă;
j – numărul de trepte; j=1,2,n;
Cum din simbolul reductorului ni se specific că acesta are o treaptă , rezultă j=1
 j  a u l ;
unde: ηa – randamentul angrenării;
ηu – randamentul ungerii angrenajului;
ηa· ηu= 0,98…0,955;
 j  0,98  0,99= 0,9702;
ηl – randamentul lagărelor;
ηl=0,955 – lagăre cu bile;
ηl=0,99 – lagăre pe role.
ηR= ηj=0,9702
ηT= ηC ηR;
ηT=0,965·0,9702=0,936

2.2.2.2.Stabilirea puterilor pe arbori

Din tema proiectului cunoaștem puterea la ieșirea din transmisie PE –puterea la ieșirea din
redactor

Pj
Pj-1=
ηj−1
PE=PII=8 KW-puterea la arborele de ieșire din redactor
PI= PII/ ηR -puterea la arborele de intrare în redactor

PI=8/0,9702=8,245 KW
Puterea motorului Pm= PI/C (1)
Pm=8,245/0,965=8,544KW
Un calcul acoperitor presupune calcularea puterii necesare a motorului de antrenare
folosind valori la limitele inferioare ale intervalelor menționate pentru randamente .
Indiferent de mărimea motorului ales ,puterea care va fi utilizată în calculele ulterioare
Pm va fi cea determinate pe baza puterii necesare la mașina de lucru calculate conform relației (1)

5
2.2.2.3. Alegerea motorului
În funcție de datele inițiale ale proiectului se determină puterea și turația motorului de antrenare ,
alegându-se și tipul și caracteristicile funcționale , precum și dimensiunile acestuia din cataloage .
Puterea necesară motorului PN se obține ținînd cont de puterea la ieșirea din redactor Pm calculate
anterior.
PN trebuie să fie mai mare decât puterea la arborele de intrare în redactor P I.

PN ¿ Pm
Alegerea turației nominale a motorului nN se face evaluând raportul transmisiei pe redactor iR.
Din Anexa 1 aleg motorul asincron cu rotorul în scurtcircuit ASI-160L-42-6 pentru turația de
sincronism ns=1000 rot/min, motor cu următoarele caracteristici:
PN=11KW; puterea nominală
nN=960 rot/min; turația nominală
η=86%; randamentul nominal
masa netă=115 Kg
Diametrul arborelui la ieșirea din motor D=42mm
Simbolizarea seriei unitare de motoare asincrone trifazate cu rotorul în scurtcircuit se face printr-un
grup de litere urmat de un grup de cifre şi o literă majusculă –
: ASI 160L - 6 cu următoarele semnificaţii:
A - motor asincron trifazat;
S - rotor în scurtcircuit;
I - construcţie închisă (capsulată);
160 - înălţimea până la axul rotorului, în mm;
L - gabaritul de care aparţine motorul (lung);
6 - numărul perechilor de poli 2p = 6;

Turația arborelui motorului se determină cu relația :

și se alege acea valoare care verifică condiția

nN < nm <nS

Calculând rezultă
nm1=969,23 rot/min
nm 2=61,55 rot/min
960<969,23<1000
Aleg nm=969,23 rot/min

6
2.2.2.4.Alegerea rapoartelor de transmitere (angrenare)parțiale
Rapoartele de transmitere sunt limitate la valori admise .Raportul total al transmisiei mecanice iT se
calculează cu relația
iT  ic  i R
unde: ic – raportul de transmitere pentru transmiterea prin curele;
iR – raportul de transmitere al angrenajului.
La reductoarele cu o treaptă se recomandă iR=1,25…4 cu abatere de ±25%
Ic=1,5
Prin tema de proiect se dă iT=3,36
Atunci
iR=3,36/1,5=2,24
Raportul de transmitere al reductorului iR , trebuie să se găsească în şirul rapoartelor de transmitere
standardizate, tabelul 2:

7
Valorile din coloanele I sunt preferate celor din coloanele II
Din STAS 612-82 (tab 2 )se alege
iR=2,5 (se prefer valorile din prima linie)

2.2.2.5.Calculul turațiilor și vitezelor unghiulare pe arbori

Pe baza turației arborelui de intrare și a rapoartelor de transmitere stabilite se determină turașțiile

arborilor și vitezelor unghiulare pentru fiecare arbore .

cu j=I,II,m

nI=969,23/1,5=646,15rot/min
nII=646,15/2,5=258,46 rot/min
ωm= π 969 , 23/30=72,90 rad/s
ωI=π646.15/30=67.66 rad/s
ωII=π258,46/30=27,06 rad/s

2.2.2.6. Calculul momentului de torsiune pe arbori

Momentul de torsiune nominal pentru fiecare arbore se calculează cu relația

Momentele de torsiune impuse prin tema de proiect are vor fi:

Tm′=9,55‧10⁶‧8,544/969,23=84185,59 Nmm ;
T′1=9,55‧10⁶‧8,245/646,15=121859,86 Nmm ;
T′2=9,55‧10⁶‧8/258.46=354716,388 Nmm;

8
Momentele de torsiune la suprasarcină se calculează cu relația
Ts=Ks‧Tj′ cu Ks-coeficient de suprasarcină =1,2;
Momentele de torsiune la suprasarcină impuse prin tema de proiect vor fi:

Tm=1,2‧84185,59=101022 Nmm
T1=1,2‧121859,86=146231,832 Nmm
T2=1,2‧295596,99=354716,388 Nmm

9
2.2.3 Transmisii prin curele
Acest tip de transmisie permite transmiterea puterii și mișcării de rotație între arbori
paraleli.Are în construcție două roti pe care se înfășoară elemental intermediar elastic și flexibil
,cureaua, montată cu pretensionare (forță de întindere inițială).
Transmisiile prin curele sunt transmisii prin frecare la care energia se transmite de la
un arbore la celălalt (ceilalţi) prin frecarea dintre elementul flexibil şi fără sfârşit, tensionat,
numit curea şi roţile de curea montate pe arborii peste care cureaua se înfăşoară.

Fig 3
Elementul intermediar elastic este solicitat la tracțiune datorită forțelor dein ramura
active F1 și cea pasivă F2și la încovoiere datorită înfășurării curelei pe roțile de curea .

Fig 4

Performanţele ce se pot realiza la transmisiile prin curele sunt în funcţie de tipul de

10
 curea utilizată.
Alegerea tipului de curea se face pa baza nomogramei din fig. 5pentru curelele
trapezoidale înguste , în funcție de puterea la arborele motorului Pm și de turația roții
conducătoare nI=nm.se prefer utilizarea curelelor trapezoidale înguste deoarece conduc la un
gabarit mai mic al transmisiei. Pentru profilele de curele situate pe nomogramă în apropierea
frontierelor între domenii se recomandă alegerea tipului de curea de sub linia oblică .

Se alege tipul de curea trapezoidală îngustă conform STAS 7192-65 și se efectuează pe baza
metodei din STAS 1163-71.

Din datele calculate anterior se cunosc :

Pc=Ks‧Pm cu Ks=1,2
Pm=8,544KW

n1c=nm =969,23 rot/min - turația la arborele roții de curea conducătoare

Se obține :
Pc=1,2‧8,544=10,25 KW

n2c=nI=646,15 rot/min –turația roții de curea conduse

Din nomograma se alege curea de tip SPZ
11
Raportul de transmitere

ic= n1c / n2c =969,23/646,15=1,5

 Calculul geometric

Se aleg dimensiunile și abaterilor limită ale secțiunilor canalelor roților de curea conform
STAS 1162-84.
În funcție de tipul de curea SPZ secțiunea canalului este Z –din tab 3

Tab 3

SPZ avem dimensiunile :

lp-lățimea primitive a canalului;
n-înălțimea canalului deasupra liniei primitive;
m-adâncimea canalului sub linia primitive;
f-distanța dintre axa secțiunii canalului extrem și marginea vecină a roții;
e-distanța dintre axele secțiunii la două canale vecine;
α-unghiul canalului;
r-raza de rotunjire a marginii canalului;
Din tab 4 se aleg dimensiunile

l=8,5mm;

12
n=2,5mm;
m=9mm;
f=8 ±1mm
e=12±10,3mm;
α=38º±1;
r=0,5m;
Alegerea diametrului preliminar :

Dp1=(2,5…3)dam+2m unde dam-diametrul arborelui la ieșirea din motor =42 mm

m=9 mm

Dp1=2,5‧42+2‧9=123 mm;
Dp1=3‧42+2‧9=144 mm;
Se standardizează conform STAS 1162-84.
Din fig 5 se observă ca intervalul calculate pentru cureaua de tip SPZ este intre 123 și 144mm.
Tab 5-Dimensiunile diametrelor primitive ale curelelor STAS 1162-84

Se alege valoarea Dp1=125 mm

Dp2-diametrul primitive al roții mari;
Dp2=ic ‧Dp1
Dp2=1,5‧125=187,5 mm;
Diametrul primitive mediu al roților de curea este

Dpm=(125+187,5)/2=156,25 mm;
a) Determinarea distanței preliminare dintre axe A[mm]

Distanța dintre axe trebuie să fie

0,7(Dp1+ Dp2)≤ A ≤ 2 (Dp1+ Dp2)
0,7‧312,5)≤ A ≤ 2‧312,5
218,5≤ A ≤625;
Se adoptă A=400 mm;

b) Determinarea distanței definitive dintre axe :

β1=180º-γ -unghiul de înfăşurare la roata mică de curea

β2=180º+γ - unghiul de înfăşurare la roata mare de curea
cu γ=unghiul dintre ramurile curelei

13
 187 ,5−125
γ =2arcsin =2∙4,45 º=9,30 º
800
β1=180º-9,30 º=170,7 º=171,1 º
β2=180+9,30=189,30 º
Lp-lungimea primitive a curelei
( Dp 2−Dp1)²
Lp=2A+ πDpm+
4A
(187 , 5−125)² ‧
Lp=2‧400+π‧156,25+ =1293,81mm
1600
Valoarea calculate se rotunjește la cea mai apropiată valoare standardizată (din tab )6 în funcție
de tipul curelei

LpSTAS=1600 mm (CL=1)
Atunci lungimea dintre axe recalculate va fi :

π (171 ,1 ∙125+ 189 ,30 ∙ 187 , 5)

1600−
360
A= =553,52mm
171 , 1
2 sin
2
c) După calcularea distanţei dintre axe se recalculează unghiurile γ, β1, β2 şi se verifică Lp.
187 ,5−125
γ =2arcsin = 0.11282
2 ∙553 , 52
γ = 6,46º
β1=180º-6,46º=173,54 º
β2=180º+6,46º=186,46 º
(187 , 5−125)²
Lp=2∙553,52+ π ‧156,25+
4 ∙554 ,27
=1600,00mm

14
Lungimea nominală este lungimea fibrei neutre sub tensiune normalizată. Această lungime este aleasă
de obicei în dimensiunile liniare nominale ale seriei R20 (STAS 1163-71).

 Calculul cinematic
 Determinarea vitezelor periferice ale curelelor
 Viteza circumferințială (periferică)

V <40m/s pentru curelele trapezoidale înguste

V1=π‧125‧969,23/60000=6,40 m/s
V2= π ‧189,36‧646,15/60000=6,40 m/s
V1= V2=6,40 m/s
 Puterea nominal transmisă pe fiecare curea P0 [KW ]
Pentru curelele trapezoidale înguste se alege P0 conform STAS 1163-71 din tab 7

15
 Pentru valori intermediare ale parametrilor n1, nc1, Dp1, ic, P0 se determină prin interpolare
liniară folosind tab 7
Dp1=125mm ;
ic=1,5 ;
nm=969,23

Funcţie de aceste date se observă în Tab. 7că valoarile din tabel care încadrează valoarea nm
sunt 950 şi 1200, şi acestora le corespunde puterea P0 - 2.45kW, respectiv 2.99kW.
Interpolăm şi se obține :

P0i=(960-1200)(2,45-2,99)/960=0,13 KW
P0=2,45+0,13=2,58 KW
a) Calcularea numărului de curele, z0, preliminar

cf – coeficientul de funcţionare (se adoptă din STAS 1163-71);

cf =1;
cL – coeficientul de lungime (se alege în funcţie de tipul şi de lungimea
curelei);
cβ – coeficientul de înfăşurare;pt β1=173,54º
Din tab 8se alege cβ=0,99

16
 Pc=10,25 KW
P0=2,58 KW
Z0=(1‧1‧10,25)/1‧0,99‧2,58=4,00
Numărul de curele trebuie să fie mai mic sau egal cu 8.
Z= Z0/Cz
Cz=coeficientul numărului de curele –pentru 4-6 curele Cz=0,90
Z=4/0,9=4,44

Se alege Z număr intreg , Z=5

b)Calculul frecvenţei încovoielilor curelei f [Hz]
f ≤ 80 [Hz]

f=10³‧6,40/1600=4[Hz]

c) Calculul forţei periferice transmise F [N]

F=10³‧10,25/6,40=1601.56 [N]

d) Calculul forţei de întindere a curbei Sa [N]

Sa=(1,5…2)F;
Sa=1,5‧1601.56=2402.34[N]
e) Cotele de modificare a distanţei dintre axele x,y [mm]
x 0,03·Lp;
x 0,03·1600;
x 48[mm];
y 0,015·Lp;
y 0,015·1600;
y 24[mm].

17
 2.2.4. Proiectarea angrenajului
Roţile dinţate sunt organe de maşini prevăzute pe suprafeţele de contact în angrenare cu o
serie de proeminenţe (dinţi) şi goluri ce formează dantura. Studiul angrenajelor plane (formate
din roţi dinţate cilindrice) se face într-un plan perpendicular pe cele două axe ale roţilor.

2. 2.4.1 Alegerea materialului şi stabilirea caracteristicilor mecanice

Se aleg materialele astfel încât materialul ales pentru roata 1 (pinion) să fie mai dur decât cel
ales pentru roata 2 (condusă): HB1=HB2+250 [MPa] .
Deoarece puterea este mai mică se alege pentru pinion un oţel OLC 60 cu duritate (HB1=2100
MPa). Pentru roata condusă alegem tot un oţel OLC 45 cu duritate mai mică (HB2=1850 MPa).

2.2.4.2. Dimensionarea şi stabilirea parametrilor de definire a angrenajului

 Caracteristicile ciclogramei de încărcare
Relaţiile de calcul pentru a defini o încărcare constantă sunt conform STAS 1268-84. 
Prin tema de proiect se impune ca angrenajul să fie cu încărcare constantă.
 Ciclograma de încărcare pentru arborele I
Momentul de torsiune pe arborele I
T1H=T1F=T1=146231,832 Nmm (calculate la punctul 2.6)
Numărul de cicluri echivalente
NHE1=NFE1=N1=60‧Dh‧nI
N1=60‧16000‧646,15=620304000 cicluri
Se trasează ciclograma de încărcare pe arborele I
T1H

T1

NHE1 N1

18
  Ciclograma de încărcare pentru arborele II
Momentul de torsiune pe arborele II
T2H=T1F=T2=354716,388 Nmm (calculate la punctul 2.6)
Numărul de cicluri echivalente
NHE2=NFE2=N2=60‧Dh‧nII
N1=60‧16000‧258,46=248121600 cicluri
Se trasează ciclograma de încărcare pe arborele II
T2H

T2

NHE2 N2
2. 2.4.2 Dimensionarea angrenajelor cilindrice evolventice exterioare cu dantură înclinată
 Date inițiale :
a) Caracteristicile ciclogramei de încărcare
PI=8,245Kw
nI=646,15 rot/min
Dh=16000 h
b) Raportul de transmitere
i=2,5 conform STAS 612-82 (calculate la punctul 2.4)
c) Condiții cerute de funcționare
-tipul mașinii motoare ASI-160L-42-6
-tipul mașinii de lucru:bandă transportoare
d) Date adoptate
-tipul angrenajului-angrenaj cilindric evolventic cu schema cinematică conform fig 2 de la 2.2.1.
-tipul danturii :înclinată
-materiale :Roată condusă OLC-60 cu HB=2100 MPa
Roată pinion OLC-45 cu HB=1850MPa
-precizia de execuție a angrenajului :7

19
-profilul de referință –conform STAS 821-82

-elemente geometrice –unghiul de înclinare al danturii β=11º ( pentru danturi durificate

superficial β =(8º ÷15 º)
-coefficient axial Ψa-0,3
 Distanța minima dintre axe

unde T1H-momentul la torsiune la oboseala de contact

T1H=146231,832Nmm)
KH-factor de corecție
KH= KA‧Kv‧KHβ‧KHα
KA=KAmKAl -factor de utilizare cu
KAm=1 și reprezintă efectul mașinii motoare (deoarece reductorul are o
construcție uniform de funcționare )
KAl=1,25 reprezintă efectul mașinii de lucru –bandă transportoare ( se
adoptă din tabelul următor)
Kv -factor dinamic -se alege conform STAS 12192-84 în funcție de precizia
adoptată pentru prelucrarea roții . Am considerat precizia 7si conform STAS-ului
Kv=1,5
KHβ-factorul repartiției sarcinii pe lățimea danturii la solicitarea de contact
KHβ=1

20
 KHα-factorul repartiției frontale a sarcinii la solicitarea de contact
KHα=1 (pentru clasele de precizie 1-7)
ZH - factorul de formă al dinţilor pentru solicitarea de contact; se alege
ZH = 2,5;
ZE - factorul elasticităţii materialelor; ZE = 189,8 [MPa]1/2;(-pentru oțel laminat )
Zε - factorul gradului de acoperire pentru solicitarea de contact; se alege Zε = 0,95;
Zβ - factorul înclinării danturii;
Zβ = √ ¿ ¿;
Zβ =√ cos 11° =0,9977

21
 σHlimb - rezistenţa de bază limită pentru solicitarea de contact; se determină în funcţie de
duritatea flancurilor dinţilor. Pentru materialul roţii conducătoare cu duritate de HB = 2100 MPa
(OLC 60), se recomandă determinarea rezistenţei de bază cu relaţia

σHlimb = 0,15HB + 250; după înlocuiri, se obţine

σHlimb = 565 MPa.
SHP - factorul de siguranţă minim admisibil la solicitarea de contact;
SHP = 1,15;
ZN - factorul durabilităţii flancurilor la solicitarea de contact în funcţie de NHE,
ZN = 1;
ZL - factorul materialelor de ungere; în funcţie de vâscozitatea cinematică a uleiului de
ungere ,
ZL = 1;
ZV - factorul vitezei periferice; în funcţie de mărimea vitezei periferice a roţii
conducătoare ,
ZV = 1;
ZX - factorul de dimensiune pentru flanc;
ZX = 1;
ZR - factorul rugozităţii flancurilor; pentru danturi rectificate ,
ZR = 1;
ZW - factorul raportului durităţii flancurilor; pentru angrenaje normale ,
ZW = 1;

√
2
146231,832( 1, 25 ∙1 , 5 ∙1 , 5 ∙1)(2 ,5 ∙ 189 , 8∙ 0 , 95 ∙ 0,9977)
a min=(2,5+1) 3
( 0 ,15 ∙ 2100+250 ) =83.13mm
2∙ 0 , 3 ∙2 , 5 ∙( )²(1 ‧ 1 ‧ 1 ‧ 1 ‧ 1 ‧ 1)
1 ,15

Valoarea obţinută se standardizează (aSTAS) conform STAS 6055-81.

Pentru aceasta trebuie ca (aSTAS-amin) / aSTAS ≤ ± 5 % , caz în care amin se micşorează.

Valoarea standardizată se notează cu aw

22
aw =aSTAS=90 mm
(aSTAS-amin) / aSTAS=(90-83,13)/90=0,049≤ ±0,05
 Determinarea diametrelor de divizare preliminare d1pr, d2pr [mm] ;
2 aw
d1pr=
i+1
d1pr=2‧90/3,5= 51,42 mm
d2pr=i‧ d1pr
d2pr=2,5‧ 45.71= 128,55 mm
 Viteza tangenţială preliminară Vt1pr, Vt2pr [m/s]

π d 1 pr ∙ n 1
Vt1pr=
60 ∙1000
π d 1 pr ∙ n 2
Vt2pr=
60 ∙1000
Vt1pr= π ∙51 , 42 ∙969 ,23 /60000 =2,60 m/s
Vt1pr= π ∙128 , 55 ∙646.15/60000=2,60 m/s
 Modulul normal minim necesar şi modulul normal standardizat mn min, mn [mm]

T1F – momentul de torsiune la oboseală de încovoiere la care se reduc celelalte trepte de

moment [N·mm];
u – raportul numerelor de dinţi;
KA – factor de utilizare;
Kv – factor dinamic;
KFβ – factorul repartiţiei sarcinii pe lăţimea danturii pentru solicitarea la încovoiere;
KFβKHβ
KFβ=1,15
KF – factorul repartiţiei sarcinii între dinţi pentru solicitarea la încovoiere;
Y – factorul gradului de acoperire pentru solicitarea la încovoiere;

23
 KFY1
YFa – factorul de formă al dintelui pentru solicitarea de încovoiere;
Se adoptă iniţial YFa=2,5.
YSa – factorul concentratorului de tensiune de la piciorul dintelui;
Se adoptă valoarea medie YSa=2.
Y – factorul înclinării dintelui pentru solicitarea de încovoiere;
Y=0,8 la danturile pentru solicitarea de încovoiere (=11º ) îmbunătăţit
0 lim – rezistenţa la oboseală la piciorul dintelui [MPa];
SFP – factorul de siguranţă minim admisibil la solocitarea de încovoiere.
În mod normal SFP=1,25;
YN – factorul durabilităţii la încovoiere (YN=1);
Y – factorul de reazeme (Y=1,1);
YR – factorul rugozităţii racordării dintelui YR=0,95);
YX – factorul de dimensiune (YX=1).

 Modulul normal minim necesar și modulul normal standardizat

146231,832 ‧ (2 , 5+1) 1 ,25 ∙ 1 ,5 ∙ 1, 15 ‧ 2 , 5 ‧ 0 ,9

= ‧
90² ‧ 0 ,3 1 ∙1 , 1∙ 0 , 95 ∙1( 0 ,05 ∙ 1850+350)/1 ,25 =1,77 mm

calculat se standardizează la următoarea valoare din STAS 822-82 și se notează cu

mn=2 mm

24
  Determinarea numărului de dinți

2∙ ( 90−2 ) cos 11°

z 1=
2(2 , 5+1)
=21,84
-la danturi îmbunătăţite sau normalizate (HB≤3500) z1≈25…35

Aleg z 1=25

z 2=i‧ z 1=2,5‧2,5=62,5

Aleg z 2=63

z1 şi z2 se rotunjesc la numere întregi respectându-se condiţiile:

b) z1 şi z2 pe cât posibil să nu aibă divizori comuni;
c) z1≥10 dinţi;
 Recalcularea modulului normal

2 ∙90 ∙ 0 , 98
m n= =1,97 mm
25∙ 3 , 5+2 ∙0 , 98
Valoarea obţinută se standardizează alegându-se valoarea imediat superioară din STAS 822 – 82

Aleg mn=2 mm

(25+ 63) 2
a= =89,24 mm
2 ∙0 , 98

Trebuie să obținem o valoare cât mai apropiată de aw=90 mm

 Unghiul de înclinare al danturii pentru numărul de dinţi aleşi

β=cos¯¹[2‧ (25+63)/2‧]=11º

25
 Determinarea deplasărilor de profil însumate

n – unghiul de presiune de referinţă normal (n=20o );

tw – unghiul de angrenare frontal (unghiul de presiune frontal pe cilindrii de rostogolire)
t – unghiul de presiune de referinţă fronta

α tw= arccos¿ ºcos20º18')=arccos(0,93068)=21º46'

inv21 º 46' =0,0185565

25+ 63
x ns=
2tg 20 ° (0,0185565-0,015609)=0,356389
Dar Xns= Xn1 +Xn2
Din diagramă aleg Xn1 ,Xn2 funcție de z1și z2
z1<¿30 ¿> ¿angrenaj zero deplasare
Xns
z1și z2¿60 | X n 1|=|− X n2|=
2
Xn 1=0,17
Xn 2=-0,17

26
 3.4.3 Calculul geometric al angrenajelor paralele cilindrice exterioare
cu danturi înclinate în evolventă
 Date iniţiale:
 numărul de dinţi: la pinion (z1=25), la roată (z2=63);
 modulul normal: mn=2,;
 unghiul de înclinare de divizare: =11º ;
 unghiul de presiune de referinţă normal: n=20 º ;
⋆
 coeficientul normal al capului de referinţă: h an1 ;
⋆
 coeficientul normal al jocului de referinţă la capul dintelui: c n 0,25 .
 Calculul elementelor geometrice de bază privind angrenarea
 x ts-coeficientul frontal al deplasărilor de profil însumate

=
25+ 63
x ts= (0,0185655-0,015609)=0,16330
2tg 20 ° 18 '
 coeficientul frontal aldeplasărilor de profil
-la pinion x t 1= x n 1cosβ=0,17‧0,98=0,16
-la roată x t 2=¿ x ¿cosβ=-0,17‧0,98=-0,16
n1

 Calculul elementelor geometrice generale ale roților angrenajelor

 modulul frontal
m
mt = n =1,97/0,98=2,01
cosβ
 diametrul de divizare

-al pinionului

-al roții
d1=(25‧1,97)/0,98=50,25 mm
d2=(63‧1,97)/0,98=126,64 mm
 diametrul de rostogolire
-al pinionului
= 2 ‧ 90 ‧ 25 =51,13 mm
25+ 63

-al roții
= 2 ‧ 90 ‧ 63 =128,86 mm
25+ 63

27
 diametrul de picior
-al pinion

d f 1=50,25-2‧1,97(1+0,25-0,17)=45,99 mm
-al roții

d f 1=126,64-2‧1,97(1+0,25+0,17)=121,04 mm
 înălțimea dintelui de referință

h=(2‧1+0,25)1,97=4,4325mm
 diametrul de cap de referință
-al pinionului
=50,25+2‧1,97( 1+0,117)=54,85
-al roții
= 126,64+2‧ 1,97(1-
0,17)=129,91

 unghiul elicei de bază

=arcsin(sin11º‧cos20º) =arcsin (0,1792)=10º20'

 unghiul de presiune frontal la capul dintelui

α ta=arccos ⌊(25 ‧ 2 ,01 ‧ cos 20 º 18 ')/54 ,85 ⌋ =31º

 diametrul de bază
-al pinionului

-al roții

d b 1=25‧2,01cos 20º18'=47,16 mm
d b 2=63‧2,01cos 20º18'=116,49 mm
 pasul normal
= π 1,97=6,18 mm
 pasul frontal

28
 = π ‧2,01=6,31 mm
 raportul de acoperiri
-frontal

-axial

-total

ε = √ 131 , 852−47 , 16+ √ 54 , 852−47 , 162

=7,613
a
2 π ‧ 1 , 97 ‧ 0,93861
0 ,3 ‧ 90 sin 11°
ε β=
π ∙ 1 , 97
=0,83284
ε γ =7,613+0,83284=8,4454
 jocul la capul dinților
 -la pinion

-la roată

C1-=90-0,5(54,85+129,91)=2,05
C2=90-0,5(45,99+129,91)=2,05

3.4.4.Calculul forțelor din angrenaj

Pentru calculul forţelor dintr-un angrenaj cilindric cu dantură înclinată se consideră ca

punct de aplicaţie al forţei de interacţiune polul angrenării.

29
 a) Forţe tangenţiale Ft1=max(Ft1Hef, Ft1Fef) [N];
FtHef - forţa tangenţială reală pentru calculul angrenajelor la solicitarea de contact;

Ft1Hef =Ft1HKAKVKHKH [N];

Ft1Fef - forţa tangenţială reală pentru calculul angrenajelor la solicitarea de
încovoiere;
Ft1Fef =Ft1FKAKVKFKF [N]
-Pentru roata 1

= 2146231,832 =5720 [N]

51, 13

Ft1Hef=57201,251,51=10734,37 [N]
Ft1Hef= Ft1Fef=Ft1=10734,37[N]
-Pentru roata2
Ft2H= 2354716 , 38 =10322,71[N]
128 ,85
Ft2Hef= Ft2Fef=Ft2=10322,71[N]
b) Forțe radiale
Fr1=Ft1tgα tw=10734,37tg(21º46')=4004[N]
Fr2=Ft2tgα tw=10322tg(21º46')=3851,29[N]
c) Forțe axiale
Fa1=Ft1tg β=10734,37tg 11º=2084,72[N]
Fa2=Ft2tg β=10322,71tg 11º=2006,53[N]

30
 2.5. Proiectarea arborilor
3.5.1 Stabilirea ipotezei de calcul şi a schemei de solicitare Arborele se asimilează cu o grindă
rezemată simplu reprezentată încărcată cu sarcini concentrate.
Funcţie de punctele de aplicare a reacţiunilor din reazeme sau poziţia dependentă din tipul
lagărului:  la rulmenţi radiali, reazemul se consideră situat la 0,5;
 la rulmenţi radiali axiali, reazemul se dispune la piciorul normalei convenţionale de
contact n-n cu axa geometrică a arborilor.

3.5.2 Alegerea materialului

Materialul utilizat în construcţia arborilor se face ţinând seama de caracteristicile intensităţii
solicitării la tratamentele termice sau termochimice compatibile, condiţiile de funcţionare a
lagărelor, tehnologia de fabricaţie prevăzută, restricţiile cu privire la masă şi gabarit preţul de
cost, toate acestea corelate cu parametrii mecanici şi geometrici ai piesei celei mai importante
încorporate în ansamblul arborelui. Din considerente economice şi datorită faptului că în cazul de
faţă arborii nu au nevoie de caracteristici de rezistenţă particulare se optează pentru un oţel tratat:
OL 60 pentru arborele I şi II conform STAS 500-80.

31
2.5.1. Predimensionarea arborilor
Se determină pentru arborele I diametrul preliminar conform relaţiei:

d p 1=
√
3 16 T c 1

π τ at
[mm]
unde : T c1- momentul de torsiune de calcul pentru arborele I
T c1 =T1=146231,832
at – rezistenţa admisibilă la torsiune; se alege în funcţie de materialul utilizat la
construcţia arborelui, pentru OL 60 at=[12…15 MPa];
at = 13MPa
Diametrele preliminare sunt diametre de fus care se corelează cu diametrele interioare ale
rulmenţilor utilizaţi.
d p 1=
√
3 16 ∙146231,832

13 π
=38,54mm
Se determină pentru arborele II diametrul preliminar

d p 2=
√
3 16 T c 2

π τ at

d p 2=
√
16 ∙354716 , 38 =51,79 mm
3

13 π
Diametrele preliminare sunt diametre de fus care se corelează cu diametrele interioare ale
rulmenţilor utilizaţi.
Se aleg conform STAS 7416/2–80 şi STAS 6603–75 pentru puterea de ieşire PE
d p 1=40mm
d p 2=55mm

2.5.2. Proiectarea preliminară a formei arborilor

32
l6=121mm pentru arborele I și l6=139 mm pentru arboreleII
l8=102mm pentru arborele I
l8=111mm pentru arborele II

Arborele I Arborele II

33
 2.5.3. Schemele de încărcare a arborilor în plan orizontal și vertical cu
trasarea diagramelor de efort

Pentru lungimile tronsoanelor l1 şi l6, se întIocmesc schemele de încărcare pentru cei doi arbori
separat şi respectiv pentru cele două plane principale, se determină reacţiunile, se calculează
momentele încovoietoare în punctele caracteristice, se trasează diagramele de momente
încovoietoare în planele principale, diagramele de momente încovoietoare rezultante, diagramele
de momente de torsiune şi diagramele de momente echivalente, ca în figura.

Fig. Poziţionarea forţelor şi reacţiunilor pentru sensul de rotaţie spre dreapta al pinionului

 Determinarea reacţiunilor se face scriind ecuaţiile echilibru faţă de fiecare reazem în
parte în fiecare plan principal.
Pentru arborele I
Forța aplicată arborelui I datorată transmisiei prin curele are două componente :
H γ
-o component orizontală Sa = Sa ∙ cos
2
γ
- component verticală SVa = Sa ∙ sin 2 ‧
unde Sa ∙=forța de întindere a curelei =2402,34N, calculate anterior la punctul 2.3.
γ =unghiul dintre ramurile curelei =9º30'
Sa =2378N
H

V
Sa =192 N
Orizontal
Trebuie determinate componentele R H corespunzătoare reazemelor și se va reprezenta semnul lor
real.

1. Determinarea reacţiunilor

34
 dw 1
∑ M y(1)=0 H
−Sa ‧ l1 ‧ −F r 1 ‧ a−F a 1
2
−R2 ( a+b)=0
H

H dw 1
−S a ‧ l 1 ‧ −F r 1 ‧ a−F a 1
H 2
R2 =
a+b
H −2378 ‧ 64−4004 ‧ 60 ,5−2084 , 72 ‧ 51 ,13
R2 = = -3700N
121
R2 =−¿3700 N
H

d
∑ M y(2)=0 −SaH ‧ ( l1+ a+b ) + F r 1 ‧ b−F a 1 2w 1 + R1H (a+ b)=0
H dw 1
S a ‧ ( l 1 ‧ + a+b )−Fr 1 ‧ b+ F a 1
H 2
R1 =
a+ b
2378 ‧ ( 64+ 121 )−4004 ‧ 60 , 5+2084 ,72 ‧ 51 , 13
R1H = = 2074 N
121
R1 =2074 N
H

Verificare
H H
- R1 - F r 1−R2 =2378-2074-4004-(-3700)=0 deci se verifică
2. Calculul momentelor încovoietoare
M 3−1=−SaH ∙x pentru x ∈(0;l1)
M 3=0 N
M 1−ɛ = -2378∙64= -152192 Nmm= −¿1,52Nm
M 1−4 = −SaH ∙(l 1+a)+ R1H ∙ x pentru x ∈(0;a)
M 1+ɛ =2378 ‧ ( 64+60 , 5 )+2074‧60,5=421538 Nmm
M 1+ɛ =421538 Nmm =421,53 Nm
M 4− ɛ=−¿296061+2074∙ 60,5-¿−170584 Nmm=170,58 Nm
M 2−4= R2H ‧ x pentru x ∈(0;b)
M 2 =4004 ∙0=0 Nmm
M 4 +ɛ =4004 ∙ 60 , 5=223840 Nmm=223,84 Nm

3. Calculul forțelor tăietoare

H H
F 3−1=−S a =−2378 N
H H H
F 1−4=−S a + R1 =-2378+2074=−¿304 N
H H
F 2−4=−R 2 =3700 N

35
Vertical
Ecuațiile momentelor în raport cu reazemele
1. Determinarea reacţiunilor
-față de punctul 1

∑ M y(1)=0 V V
−Sa ‧ l1−F t 1 ‧ a−R 2 (a+ b)=0
V
V −S a ‧ l 1−F t 1 ‧ a
R2 =
a+b

−192 ‧ 64−10734 ‧ 60 ,5
V
R2 =
121
=-5660,73 N
R2 =-5660,73 N
V

-față de punctul 2
∑ M y ( 1)=0 −SVa ( l 1+ a+b )+ F t 1 ‧ a−R V1 b=0

36
 V
V −S a ( l1+a+ b ) + F t 1 ‧ a
R =
1
a+ b
192 ( 64 +121 )+ 10734 , 37 ‧ 60 , 5
RV1 =
121
=-5073,64 N
V
R1 =−5073 , 64 N
Verificare :
R1+ ¿V
RV2 ¿ =F t 1 ; -5073,64-5660,73+10734,37=0
2. Calculul momentelor încovoietoare
M 3−1=−SVa ∙x pentru x ∈(0;l1)
M 3=0 N
M 1−ɛ = -192∙64= --12288 Nmm=-12,28 Nm
M 1−4 = −SVa ∙(l 1+a+b)+ R V1 ∙ x pentru x ∈(0;a)
M 1+ɛ ==−¿192(64+121)= 35520 Nmm

M 4− ɛ=−¿192(64+121)+5073,64∙ 60,5-¿ 271435 , 22Nmm

M 2−4 = RV2 ‧ x pentru x ∈(0;b)

M 2 =5660 , 73∙ 0=0Nmm

M 4 +ɛ =5660 ,73 ∙ 60 , 5=306955 , 22

 Forțele tăietoare
V
F 3−1=−S a =-192N
V V
F 4−1=−S a + R1 =-192+5073,64=4881,64N
V
F 2−4=−R 2 =5660,73 N
 Momente de încovoiere rezultante
Mirez=√(M ¿ ¿ i H )²+( M ¿ ¿ i V )² ¿ ¿
Mirez1=√ (−12288 ) ²+(−152192¿)² ¿ = 152687,26 Nmm
Mirez2=√ 0+¿ 0 ¿=0 Nmm
Mirez3=√ 0+¿ 0 ¿=0 Nmm
Mirez4=√ (−223850 ) ²+(292020 , 72¿) ² ¿= 367946,90 Nmm

 Moment de încovoiere echivalent

 Miechivj=√ Mirez j ² ¿+ αT 2j ¿
Unde T=T1-momentul de torsiune pe arborele I
T=146231,83Nmm
α=0,5789, ales din tabelul A.4.9, și funvție de valorile rezistențelor admisibile
Miechiv1=√ ( 152687 , 26 )2 +(0,5789 ‧ 146231 , 83)² = 174584,17 Nmm
Miechiv2=√ ( 0 )2 +(0,5789 ‧ 146231 , 83)² =84653.60 Nmm
Miechiv3=√ ( 0 )2 +(0,5789 ‧ 146231 , 83)² =84653.60 Nmm
Miechiv4=√ ( 367946 , 9 )2 +( 0,5789 ‧ 146231 , 83)² =377559.47Nm

37
38
 Arborele II
Forța aplicată arborelui I datorată transmisiei prin curele are două componente :
H γ
-o component orizontală Sa = Sa ∙ cos
2
γ
- component verticală SVa = Sa ∙ sin 2 ‧
unde Sa ∙=forța de întindere a curelei =2402,34N, calculate anterior la punctul 2.3.
γ =unghiul dintre ramurile curelei =9º30'
Sa =2378N
H

V
Sa =192 N
Orizontal
Trebuie determinate componentele R H corespunzătoare reazemelor și se va reprezenta semnul lor
real.

1. Determinarea reacţiunilor
d
∑ M y(2)=0 F r 2 ‧ a−F a2 2w 2 + R2H (a+b)=0
H d
R1 =(F ¿¿ r 2 ‧ a+ F a 2 w 2 )/(a+b)¿
2
H 2006 ,3 ‧ 64 , 43−3859 , 29 ‧ 69 , 5
R1 = = 1003,36 N
139
R1 =1003 , 46 N
H

∑ M y(1)=0
dw 2
−R2 (a+b) =0
H
F r 2 ‧ a+ F a 2
2
H 2006 ,3 ‧ 64 , 43+ 3859 ,29 ‧ 69 ,5
R2 = = 2848.13N
139
R2 =2848.13N
H

Verificare
H H
- R1 - F r 1+ R 2 =1003 , 46 +2848.13-3851 ,59=0 deci se verifică

2. Forţe tăietoare
F 1−3 =¿ H
R1H =1003 ,46 N ¿

F 2−3 =¿ H
−R H2 =¿¿ -2848.13N

2. Calculul momentelor încovoietoare

M 3−1=−SaH ∙x pentru x ∈(0;l1)
M 3=0 N
M 1= -2378∙64= -152192 Nmm
M 1−4 = −SaH ∙(l 1+a)+ R1H ∙ x+53246 pentru x ∈(0;a)

39
M 4 =−¿296061+2074∙ 60,5-¿−170584 Nmm
M 2−4= R2H ‧ x pentru x ∈(0;b)
M 2 =4004 ∙0=0 Nmm
M 4 =4004 ∙ 60 , 5=−223840 Nmm

 Calculul diametrului pentru fiecare tronson



40