Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
3
Tipuri de surse electrice la
nave
Generatoarele
• Constituie una dintre cele mai mari descoperiri ale tuturor
timpurilor în care energia electrică- cel mai ușor mod de a
transporta energie la mari distanțe - este obținută din
energie mecanică care, la rândul ei, este obținută din:
• O formă pe bază de combustibil fosil și anume motorină,
petrol și kerosen.
• Mijloace convenționale cum ar fi turbinele cu gaze, abur și
cu apă.
• Mijloace neconvenționale cum ar fi energia vânturilor,
valurilor și a refluxurilor.
• Mijloace avangardiste ca energia nucleară, solară și a
biogazelor, etc.
Generatoarele
• Generatoarele electrice de la bordul navelor (denumite și
alternatoare atunci când produc energie electrică alternativă) pot fi
antrenate de un motor Diesel, turbine cu gaze sau cu abur sau chiar
de motorul principal de propulsie (caz des întânit la navele actuale).
Aceste ”motoare primare” utilizează o anumită formă de
combustibil (energie termică) ce este convertită în energie
mecanică.
• Tipul de motoare primare este determinat de proiectantul navei și
de factorii economici implicați.
• Cablurile și conductele electrice conduc energia electrică la
consumatorii (sarcinile) electrici. Motorul electric, unul dintre
consumatorii conectați la generatoare, este proiectat să
convertească energia electrică în energie mecanică pentru a
produce lucru mecanic.
• Din moment ce generatoarele constituie inima sistemului electric,
proiectarea corectă a lor este cheia unui sistem sigur, funcțional și
economic.
Generatoarele
• Când se alege un generator naval trebuie să se cunoască natura
consumatorilor electrici.
• Ei se pot conecta la un sistem monofazat, bifazat izolat față de
corpul navei, trifazat cu neutrul izolat față de corpul navei, trifazat
cu patru conductoare cu neutrul legat la corpul navei sau alte
variante ale acestora.
• Generatorul este deseori supus unor sarcini variabile, unor sarcini
care provoacă distorsiuni, pornirii motoarelor electrice și unor
elemente de încălzire de mare putere ale sistemului de aer
condiționat.
• În plus, pentru a satisface cererile de sarcină aparentă a sistemului,
trebuie acordată atenție și cererilor speciale de sarcină de mare
putere, cererilor operative neașteptate, asigurării unei rezerve de
putere precum și manierei de operare a sistemului.
• Regulamentele Maritime Internaționale (de exemplu SOLAS) cer
asigurarea unui sistem principal de cel puțin 2 (două) generatoare
electrice
Generatoarele
• Pentru navele care efectuază voiaje lungi pe mare, ar fi economic ca
generatoarele să fie antrenate de la motoarele principale de
propulsie. Regulamentele Maritime Internaționale cer de asemenea
ca cel puțin un generator electric să fie independent de viteza de
rotație a propulsoarelor principale și a liniei de arbori asociate.
Corespunzător, trebuie ca cel puțin un generator să aibă propriul
său motor primar de antrenare.
• Dacă sunt instalate cel puțin două generatoare, dintre care unul
este antrenat de la arborele motorului de propulsie, defectarea
unuia dintre ele ar putea face nava neconformă cu reglementările
internaționale.
• Din această cauză, mulți proprietari de nave optează pentru a avea
3 (trei) generatoare. Unul este folosit pentru sarcini normale (de
exemplu generator pe ax), lăsând două generatoare disponibile
pentru a satisface orice cerere neașteptată de sarcină mare sau
pentru a oferi siguranță în timpul manevrelor.
Generatoarele
• Alternativ, al treilea este rezervat ca grup de rezervă
(în ”standby”) capabil să furnizeze energie electrică fie
în cazul în care un grup se defectează, fie necesită
lucrări de întreținere specifice.
În unele utilizări, cum ar fi un generator care
alimentează sarcini electrice mari prin intermediul
redresoarelor comandate (tiristoare, triace – SCR:
Silicon Controlled Rectifier), puterea generatorului
poate fi mărită mult dincolo de valoarea sa nominală
pentru a ține cont de încălzirea dată de armonici și de
cererile inductive ale convertoarelor pe bază de SCR.
Ieșirea de la oricare dintre generatoare este conectată
la TPD (MSB-MainSwitchBoard) și apoi distribuită către
diferitele servicii auxiliare cuprinzând sarcini electrice.
Surse de alimentare uzual disponibile
• Navele moderne comerciale utilizează sisteme de curent alternativ
clasificate ca sisteme trifazate cu trei conductoare având neutrul
izolat sau sisteme trifazate cu 4 conductoare. Totuși mai pot fi
întâlnite și sisteme de curent continuu.
• Navele mari de pasageri au trei sau patru generatoare de putere
nominală de 2MW sau mai mult pentru a alimenta serviciile
hoteliere extinse de la bord.
• Totuși, la navele moderne de pasageri se pot întâni excepții unde
puterea cerută depășește 100MW! De asemenea, pentru
antrenarea turbogeneratoarelor cu abur se poate utiliza aburul
supraîncăzit de mare presiune produs de gazele de evacuare ale
motoarelor principale de propulsie.
• O navă de pasageri este o navă care transportă mai mult de 12
pasageri. Un pasager este o persoană, alta decât comandantul și
membrii echipajului sau orice persoană sau angajat în orice funcție
la bordul navei precum și un copil în vârstă de până la un an.
Surse de alimentare uzual disponibile
• O navă cargo (de mărfuri generale) poate avea două sau mai multe
generatoare principale, de obicei, de putere de la 350 kW până la câțiva
megawați, care sunt suficiente pentru a alimenta compartimentul mașini
și mașinile auxiliare în timpul voiajului precum și vinciurile sau macaralele
pentru manipularea mărfurilor în porturi. Sarcina limită cerută în caz de
avarie impune ca generatoarele de avarie să aibă puterea nominală de la
10 kW la navele mici costiere până la aproximativ 700 kW sau mai mult
pentru o navă cargo.
• Constructorul de nave trebuie să estimeze numărul și puterea nominală
cerută pentru generatoare prin evaluarea puterii cerute de sarcinile
electrice pentru toate situațiile pe mare sau în port.
• Energia electrică la bordul unei nave este, de obicei, generată la 440 V, 60
Hz (uneori 400 V, 50 Hz). Aceste valori au fost adoptate deoarece ele sunt
alimentări standard la mal pe continentele american și european. Navele
care necesită o putere foarte mare pot fi proiectate să opereze la tensiuni
de 3,3 kV și chiar 6,6 kV sau mai mari (până la maximum 15 kV). În mod
normal, generatoarele de înaltă tensiune (HV- high voltage) alimentează
sistemele de propulsie, bowthrusterele, compresoarele de aer condiționat
și echipamentul similar de mare putere.
Surse de alimentare uzual disponibile
• Standardele britanice și Comisia Electrotehnică Intrenațională - IEC
definesc ca joasă tensiune cea între 50 V și 1000 V c.a. - curent
alternativ sau ac-alternating current (IEC definește aceasta pentru a
armoniza standardele britanice și cele europene).
• Iluminatul și alți consumatori interni (de uz domestic) funcționează,
de obicei, la tensiuni de 110, 115 sau 220 V curent altenativ
monofazat. Pentru a reduce tensiunea la aceste niveluri mai sigure
se utilizează transformatoare.
• Acolo unde echipamentul portabil urmează să se utilizeze în locuri
periculoase, cu temperatură ridicată sau cu praf este recomandabil
să se lucreze la tensiuni de 55 V sau chiar 25 V obținute de la un
transformator coborâtor.
• De asemenea, uneori, transformatoarele sunt utilizate pentru a
ridica tensiunea de la un tablou de la 440 V la 3,3 kV pentru
bowthrustere de mare putere.
Bateriile de acumulatoare pentru diverse servicii funcționează la
12V sau 24 V dar, uneori, sunt folosite și tensiuni mai mari
Notă
1. Iluminatul
2. Servicii de bord
3. Echipamentul de guvernare și de propulsie
4. Alte echipamente pentru o perioadă de 18
ore
• Pentru o perioadă de 3 ore, se cere iluminat
de avarie în următoarele locații:
• La fiecare loc de adunare, stații de îmbarcare,
în locurile de pregătire și lansare a
ambarcațiunilor de salvare și a dispozitivelor
lor de lansare.
• La nivelul suprafețelor de apă în care vor fi
lansate ambarcațiunile de salvare.
Pentru o perioadă de 18 ore, se cere iluminat de avarie în
următoarele locații:
• În toate serviciile și culoarele de trecere, scări și ieșiri, lifturile
pentru personal și automobile și la puțul lifturilor de personal.
• În spațiile de mașini și în stațiile de generare principale,
inclusiv posturile lor de comandă.
• În toate stațiile de comandă, camerele de comandă a
mașinilor și la fiecare tablou principal sau de avarie.
• La toate pozițiile de stocare pentru echiparea pompierilor.
• La mașina cârmei.
• La pompele de incendiu de avarie, la pompele sprinklerelor, la
pompa de santină de avarie și la pozițiile de pornire a
motoarelor lor.
• La toate compartimentelor de pompare marfă ale tankerelor
(navelor-tank).
• La luminile de navigație și alte lumini cerute de
Reglementările Internaționale pentru prevenirea coliziunilor
pe mare
• Alte servicii de avarie
Pentru o perioadă de 30 de minute pentru
următoarele:
• Instalațiile secundare de lansare prin cădere
liberă, dacă instalațiile secundare de lansare
nu sunt dependente de gravitație, puterea
mecanică înmagazinată sau alte mijloace
manuale;
• Porțile etanșe acționate electric.
• Echipamentul de guvernare și de propulsie
• Mașina cârmei trebuie să funcționeze continuu
timp de 30 de minute la navele de peste 10.000
TRB și 10 minute la navele de sub 10.000 TRB, în
afară de cazul în care este prevăzută o sursă
independentă de energie electrică în
compartimentul cîrmei.
• Trebuie asigurată comanda de la distanță
(telecomanda) a propulsiei și monitorizarea
sistemului pentru o perioadă de 30 de minute,
telecomanda propulsiei și monitorizarea
sistemului pentru spațiile de mașini destinate
comenzii centralizate sau pentru o funcționare
nesupravegheată.
Alte echipamente pentru o perioadă de 18 ore
a) echipamentul radio (pentru radiocomunicții așa cum cere capitolul IV al
SOLAS).
b) toate echipamentele de comunicații care sunt cerute în caz de avarie
c) mijloacele de navigație menționate mai jos:
i) compasul magnetic
ii) girocompasul
iii) radarul
iv) echosonda
v) indicatorul unghiului cârmei (axiometrul)
vi) tahometrul propulsiei
vii) indicatorul de girație, dacă este prevăzut.
d) sistemul de alarmare și de detecție incendiu
e) semnalizările de avarie precum funcționarea intermitentă a lămpilor de
semnalizare de zi, sirenelor navale, telefoanelor operate manual și toate
semnalizările interne care sunt cerute în caz de avarie.
f) una dintre pompele de incendiu și pompa fixă a sistemului de stropire cu
apă sub presiune dependentă de generatorul de avarie ca sursă de
energie a sa .
Fluxul procesului de pornire manuală și automată a generatorului de avarie .
• Pentru perioade scurte și în mod excepțional, generatorul de avarie
poate fi folosit pentru operații ca teste de rutină (pentru a verifica
propria funcționare) și pornirea în caz de navă fără alimentare
(blackout), prevăzând măsuri care trebuie să se ia pentru a asigura
funcționarea independentă de avarie.