C1.

Sistemul electroenergetic naval

1.1. Clasificarea, structura, condiții de exploatare și

cerințele de calitate a energiei electrice produsă de
sistemul electroenergetic naval;
1.2. Clasificarea consumatorilor de energie electrică.
Alegerea numărului și puterii generatoarelor
electrice ;

1
1.1. Clasificarea, structura, condiții de exploatare și
cerințele de calitate a energiei electrice produsă de
sistemul electroenergetic naval
-Structura şi clasificarea SEN
-Sistemul electroenergetic naval (SEN) cuprinde totalitatea
instalaţiilor şi echipamentelor electrice de la bordul navei destinate
pentru producerea, transformarea şi distribuţia energiei electrice
destinată alimentării consumatorilor de energie electrică de la bordul
navei.
-Structura SEN conţine: surse de energie electrică, linii de transport a
energiei electrice, tablouri de distribuţie şi convertizori de energie
electrică. Consumatorii de energie electrică nu fac parte din SEN,
aceştia au particularităţi specifice şi sunt trataţi separat.
-surse de energie electrică -generatoarele de curent continuu şi curent
alternativ acţionate de motoare diesel sau turbine, bateriile de
acumulatoare. 2
 -liniile de transport - cabluri electrice sau cu bare conductoare
-tablourile de distribuţie - construcţii destinate pentru conectarea
liniilor de transport a energiei electrice în vederea distribuirii acesteia
la mai mulţi consumatori
-tabloul principal de distribuţie, (TPD) sunt cuplate sursele de
energie electrică şi reţelele electrice de putere
-centrala electrică a navei - sursele de energie electrică împreună cu
tabloul principal de distribuţie
-reţeaua electrică a navei - liniile de transport a energiei electrice
împreună cu tablourile de distribuţie
Clasificarea SEN se face:
1) după numărul centralelor electrice care compun SEN- cu una, două,
trei şi mai multe centrale electrice
2) în funcţie de legătura dintre SEN şi sistemul energetic de putere
destinat pentru propulsia navei – autonome sau unitare;
3) în funcţie de sistemul de distribuţie al energiei electrice - radial,
magistral şi mixt.
3
Fig. 1.1 Schema electrică structurală
a SEN autonome
a – cu o centrală electrică de bază;
b – cu 2 centrale electrice de bază;
c – cu o centrală electrică de bază şi
cu o centrală electrică de avarie.
T /D – turbină sau diesel;
G1¸G6 – generatoare;
TPD, TPD1, TPD2 – tablouri
principale de distribuţie;
TD1¸TD4 – tablouri de distribuţie;
TLM – tablou de legătură cu malul;
TDA – tablou de distribuţie de avarie;
GA – generator de avarie;
C – consumatori de energie electrică.

4
 -SEN autonome - independente de sistemul energetic al navei şi
dispun de surse separate de energie electrică, diesel generatoare,
TPD, TD, transformatoare, redresoare, TLM şi linii de distribuţie; pot
fi cu una, două, trei şi mai multe centrale electrice.
• SEN cu o singură centrală electrică de bază - nave mici de transport
care navigă pe ape interioare sau în apropierea coastei.

• SEN cu două centrale electrice de bază dispuse în compartimente

separate - nave mari de transport, de pasageri, spărgătoare de gheaţă sau
nave militare ( fig. 1.1.b), răspunde mai bine cerinţelor de vitalitate ale
navei prin mărirea siguranţei în alimentarea cu energie electrică a
consumatorilor.
- transmiterea energiei în ambele sensuri; consum redus, funcţionarea
unei singure centrale.
- micşorarea valorii curenţilor de scurtcircuit sub valorile admise de
puterea de rupere a întrerupătoarelor automate; centrală electrică cu
puterea 3000 KW şi tensiunea 400 V, intensităţile curenţilor de
5
scurtcircuit pot ajunge la valori 100 – 200 kA
SEN complet autonom - numai diesel generatoare; dacă se folosesc
turbogeneratoare este diesel generator folosit ca rezervă sau pentru
regimul de staţionare
TDA tabloul de distribuţie de avarie- cuplat cu centrala și cu generatorul
de avarie; alimenteazăconsumatorii esențiali ca: iluminat mare de avarie,
sist. de comunicații, lumini de navigație, pompa de incendiu; dispus pe
puntea principală în afara zonei inundabile.
TLM tablou de legătură cu malul – alimentarea navei de la mal când
staționează în port.
SEN cu preluarea parţială a puterii de la sistemul energetic de putere
foloseşte o parte din puterea turbinelor sau dieselelor care aparţin
sistemului energetic principal de propulsie al navei pentru antrenarea
unuia sau mai multor generatoare electrice:
a) folosirea generatoarelor de ax, Gax,
b) utilizarea căldurii gazelor de evacuare de la motorul principal, MP,
pentru funcţionarea unei caldarine recuperatoare, CR, care asigură aburul
necesar funcţionării unui turbogenerator de recuperare.
6
Fig. 1.2 Schemele electrice structurale ale SEN cu preluarea parţială a
puterii de la sistemul energetic
a – cu generator de ax; b – cu utilizarea turbogeneratorului.
D – diesel;Gax – generator de ax; MP – motor principal; T – turbină;
CR – caldarină recuperatoare; C – consumatori de energie electrică
7
a) folosirea generatoarelor de ax, Gax,
oportună la nave care navigă timp îndelungat cu viteză constantă sau cu
variaţii mici ale vitezei (în limitele de la „toată viteza” la „jumătate”)
- micşorează costul energiei electrice
- reducerea numărului surselor autonome şi micşorează preţul de cost
al centralei electrice
- o largă răspândire la nave care folosesc pentru propulsie elici cu pale
orientabile
SEN unitar cuprinde totalitatea surselor de energie electrică, tablourile
de distribuţie a energiei electrice şi, de asemenea, motoarele electrice
de acţionare a axelor portelice împreună cu aparatele de pornire şi
comandă ale acestora (figura 1.3.)
SEN unitar se foloseşte la macaralele plutitoare, drăgi cu cupe, nave ale
flotei tehnice, nave spărgătoare de gheață.

8
Fig. 1.3 Schema electrică structurală a SEN unitar
PC – post de comanda pornirii şi reglării turaţiei (convertizori); M1, M2
– motoare electrice pentru acţionarea axelor portelice. 9
 Schemele structurale ale centralelor electrice din compunerea
SEN trebuie să prevadă:
funcţionarea în paralel a generatoarelor din compunerea centralei
electrice;
a) posibilitatea de separare a generatoarelor (grupurilor de generatoare)
realizată prin conectarea acestora la secţii de bare separate;
b) protecţia generatoarelor şi liniilor de transport a energiei electrice în
cazul apariţiei unor regimuri anormale de lucru;
c) posibilitatea primirii alimentării de la mal sau de la alte nave;
d) sisteme de comandă pentru trecerea centralei electrice de la un regim
de lucru la altul;
e) efectuarea reviziilor periodice şi reparaţiilor TPD prin scoaterea de sub
tensiune pe porţiuni;
f) posibilitatea de execuţie a TPD pe secţii care se asamblează la bordul
navei;
g) reducerea la minimum a gabaritelor şi masei TPD.
10
Fig. 1.4 Schema structurală a centralei electrice cu un sistem de bare

Fig. 1.5 Schema structurală a centralei electrice cu două sisteme de bare

11
Condiţiile de exploatare pentru SEN sunt caracterizate de acţiunea
următorilor factori:
-oscilaţii de ruliu şi tangaj;
-vibraţii ale corpului navei produse în principal de funcţionarea elicelor,
precum şi a motoarelor de la bord;
-şocuri create de loviturile valurilor, gheţurilor sau alte obiecte;
-valori înalte ale umidităţii relative şi temperaturii aerului;
prezenţa vaporilor de produse petroliere;
-stropi de apă, acoperirea cu gheaţă şi radiaţii solare.

Cerinţe privind calitatea energiei electrice produsă de SEN

-abaterea permanentă şi de scurtă durată a tensiunii
ΔUp= ±10%; ΔUsd= +20% timp de 1,5 sec.
-30% timp de 5 sec
- abaterea permanentă şi de scurtă durată a frecvenţei
Δfp= ±5%; Δfsd= ±10% timp de 5 sec.
12
 • Clasificarea consumatorilor de energie electrică şi regimurile de
lucru în procesul de exploatare a navei
Consumatorii de energie electrică se pot clasifica:
a) După destinaţie se împart în:
- mecanisme de punte (vinciuri, cabestane, macarale, instalaţia de
guvernare);
- mecanisme auxiliare pentru instalaţia energetică principală de
propulsie a navei (pompe, separatoare, ventilatoare, compresoare
ş.a.);
- mecanisme pentru sisteme navale (pompe de santină, balast, pompe
de incendiu, pompe de combustibil ş.a.);
- mijloace radiotehnice, aparate de navigaţie şi mijloace de legături
interioare;
- mijloace pentru asigurarea condiţiilor de trai ale echipajului
(cambuza, instalaţia de climatizare, instalaţia de ventilaţie ş.a.);
- iluminatul electric. 13
b) După gradul de importanţă
-prima grupă - consumatorii importanţi, alimentarea continuă: comanda
drumului navei, aparatura de navigaţie, mijloacele de radiocomunicaţii,
pompele de incendiu de avarie şi alţi consumatori; două surse diferite,
întreruperea alimentării cel mult 10 secunde.
-a doua grupă - consumatorii care asigură deservirea instalaţiilor
energetice principale de propulsie, mecanismele pentru păstrarea
încărcăturii navei; pompele de incendiu şi drenaj, vinciul de ancoră, ş.a.
- a treia grupă - consumatorii de mică importanţă pentru vitalitatea
navei, asigură condiţiile de trai şi necesităţile echipajului.
c) După regimul de lucru consumatorii de energie electrică se împart:
- regim de durată cu sarcină constantă sau variabilă (pompe,
ventilatoare).
- regim interminent (vinciuri, macarale).
- regim de scurtă durată (vinciul de ancoră, cabestanul de manevră,
pompe de santină, pompe de transvazarea combustibilului ş.a.).

14
1.2.2 Alegerea numărului și puterii generatoarelor electrice
Metoda bilanţului energetic (tabelul de sarcină)
Tabelul bilanţului energetic (tabelul de sarcină) are aceeaşi formă pentru
toate tipurile de nave şi se deosebeşte numai în ceea ce priveşte definirea
regimurilor de lucru care depind de destinaţia navei.
Coeficientul de sarcină sau de încărcare al consumatorului reprezintă
raportul între puterea efectiv consumată în regimul considerat şi puterea
instalată. ks  Pefect k 
nc funct
Pinst o
ncinst
Coeficientul de simultaneitate pentru consumatorii de acelaşi fel exprimă
raportul între consumatorii care lucrează în regimul dat şi numărul total
al consumatorilor instalaţi.
Se calculează puterea consumată pentru fiecare din consumatorii care
lucrează în regimurile considerate (col. 11, 16, 21), astfel: Pc  Pinst  ko  ks
Se calculează puterile reactive pentru fiecare regim (col. 12, 17 şi 22) cu
formula: Qc  Pc  tg
În bilanţul energetic (tabelul de sarcină), în fiecare regim, sunt trecute
puterile numai pentru consumatorii care lucrează în regimul considerat. 15
 Puterea
Regim de staţionare
instalată, kw

Coeficientdesarcină,
Putereanominală,kw

Factordepute
Factorul deputere,cos
hRandamentul,
consumatorilor
Consumatori de energie electrică

re,cos
unitară
Numărul

k
totală
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
I. Mecanisme de punte
instalaţia de guvernare 2 6 0,8 0,81 7,5 15 - - -
instalaţia de ancorare 1 8 0,86 0,83 9,3 9,3 (1) (0,7) (0,8)
------------------------------
II. Mecanisme auxiliare pentru
instalaţia energetică
compresor 1 8 0,85 0,83 9,4 9,4 (1) (0,9) (0,82)
pompa de combustibil 1 2,5 0,8 0,8 3,1 3,1 - - -
------------------------------
III. Mecanisme pentru sisteme
navale:
pompa de incendiu 2 10 0,82 0,81 12,2 24,4 (0,5) (0,8) (0,8)
ventilaţia - - - - - 10 0,4 1 0,7
------------------------------
IV. Iluminatul - - - - - 30 0,3 1 1
------------------------------

Puterea consumată totală ( Pc , Q c ): - cu consumatorii de scurtă durată

- fără consumatorii de scurtă durată

Coeficientul general de simultaneitate, kO G

Puterea calculată (Pcalc. , Qcalc. ): - cu consumatorii de scurtă durată

- fără consumatorii de scurtă durată

Factorul mediu de putere, cos 

med

Numărul şi puterea generatoarelor - în funcţiune

16
- rezervă
 Regim de marş Regim de avarie

Puterea Puterea Puterea

Factor

ere,c
ltaneita
Coefici

desimu

s
consumată consumată consumată

deput
Coeficientdesimu
te,k
ent
V
A

W
tdesa

putere,

Coefici
rcină
Coef
icien

Factor de
k

os
e
a
c

ă
Wr

r
t
i

ti
acti

kW

k
ti

a
c

ă
ctiv

VA
v

k
a
c

vă,

sarcină,

,
rea

ă,k
,

entde
,k

ltaneitate,k
r.
cos

k
1
11 12 13 14 15 6 17 18 19 20 21 23
4
,
- - 0,5 0,6 0,75 5 4,0 0,5 0,8 0,8 6,0 5,0
(6,5) (6) - - - - - - - - -
(
8
,
5
(8,5) (6,0) (1) (0,9) (0,82) ) (6,0) - - - - -
3
,
- - 1 1 0,8 1 2,5 1 1 0,8 3,1 2,5

(9,6) (8,0) - - - - 1 0,9 0,8 2 19

4 4 0,9 1 0,7 9 9 - - - - -
2
9 - 0,9 1 1 7 - 0,5 1 1 15 -

1
9
87 52 6 132 158 112
1
7
78 47 5 120 147 103

0,7 0,8 0,9

1
5
61 36 7 105 142 100
1
4
55 33 0 95 133 93

0,86 0,83 0,82

1 x 75 2 x 75 2 x 75

3 x 75 2 x 75 2 x 75
P
e
f
e
c
t
.
17
k
s
Pinst.
Se alege coeficientul general de simultaneitate,k OG, pe regimuri de
exploatare a navei.
- pentru regimul de staţionare la ancoră: k OG = 0,7 - 0,75
- pentru regimul staţionare cu lucrări de încărcare-descărcare: k OG = 0,8
- pentru regimul de ridicare a ancorei: k OG = 0,75 - 0,8
- pentru regimul de marş: k OG = 0,8 - 0,9
-pentru regimul de avarie: k OG = 0,9 - 0,95.
- Se ia în considerare şi pierderile de energie în reţeaua de distribuţie ca
fiind 3-5% din puterea consumată.
Puterea calculată pentru fiecare regim se determină astfel:
Pcalc  (1,03 1,05)kOG   Pc Qcalc  (1,03 1,05)kOG   Qc Scalc  Pcalc
2
 Qcalc
2

Pcalc
cos  med 
S calc

18
Valorile puterilor de calcul, Pcalc. , Qcalc. , Scalc. ,obţinute ca rezultat al
bilanţului energetic permit să se treacă la alegerea numărului şi puterii
generatoarelor electrice principale şi de rezervă pentru sistemul
electroenergetic al navei.
Generatoarele navale, de regulă admit suprasarcină de 10% în decurs de
2 ore, 25% timp de 30 minute şi 50% timp de 5 minute.
Pentru calculul puterii centralei electrice se alege regimul cu cea mai
mare putere consumată (regimul de marş) este necesar să se prevadă şi o
rezervă de 15-20% faţă de puterea consumată cea mai mare.
trebuie să se aibă în vedere mai mulţi factori tehnici, economici şi de
exploatare, adesea contrari unul altuia;
Trebuie să se aibă în vederea îndeplinirea următoarelor cerinţe:
a) să fie încărcate în toate regimurile aproape de sarcina nominală (de
regulă minim 75-80% din puterea nominală).
b) să fie de acelaşi tip şi putere (funcţionare stabilă la cuplarea în paralel;
reduce piesele de rezervă).
c) puterea generatorului de rezervă trebuie să fie aceeaşi cu a
generatorului de bază. 19