MIHAI MUŞAT

GINA STOICA
Transmisii mecanice cu reductoare într-o treaptă
(Indrumar de proiectare)
2004
Conf. dr. ing. MIHAI MUŞAT
Conf. dr. ing.GINA STOICA
Transmisii mecanice cu reductoare într-o treaptă
(Indrumar de proiectare)
CUPRINS
I. Introducere …………………………………………………………….. II. Scheme cinematice ale transmisiilor mecanice …
ematic şi energetic. Alegerea motorului electric ………. 1.1. Alegerea motorului electric …………
cinematic ……………………………………………... 1.2.1 Determinarea rapoartelor de transmitere ………………… 1.2.2
ergetic ……………………………………………….. 1.3.1. Calculul puterilor transmise de arbori …………………... 1.3.2
mise de arbori …... 2. Predimensionarea arborilor ………………………………………….. 3. Proiectarea transmi
oidale …………………… 4. Predimensionarea angrenajelor ……………………………………… 4.1. Alegerea materialelor
termice sau termochimice …………………………………….. 4.2. Predimensionarea angrenajelor ……………………………….
ilindric exterior cu dinŃi înclinaŃi ……………………………………………. 4.2.2. Predimensionarea unui angren
ulul elementelor geometrice ale roŃilor dinŃate ………………… 5.1. Elemente geometrice ale roŃilo
ice cu dinŃi înclinaŃi ….. 5.2. Elemente geometrice ale roŃilor dinŃate conice cu dinŃi dre
entru un angrenaj ortogonal ( Σ = 90o ) ……………………… 6. Calculul forŃelor din angrenaje ………………
ndric cu dinŃi înclinaŃi ……………... 6.2. ForŃele din angrenajul conic cu dinŃi drepŃi …………………
jelor …………………………………………….. 7.1. Verificarea încadrării în limitele angrenării şi generării …
ificarea continuităŃii angrenării ……………………. 7.1.3. Verificarea interferenŃei dinŃilor ……………
la capul dinŃilor …………………… 7.1.5. Verificarea grosimii dinŃilor pe cercul de cap …………. 7.2.
stenŃei danturii roŃilor dinŃate ………………… 7.2.1. Verificarea solicitării la piciorul dintelu
rificarea solicitării de contact hertzian (verificarea la pitting) ………………………………….. 7.3. Rel
area dimensională a danturii roŃilor dinŃate …………………………………………………………. 5 5 7 8 8 9 9 10 10 10
33 36 36 36 37 37 38 38 39 39 41 43
8. Calculul reacŃiunilor. Trasarea diagramelor de momente înconvoietoare şi de torsiun
e ………………………………………… 9. Alegerea şi verificarea rulmenŃilor ………………………………….. 10. Alegerea şi v
elastic cu bolŃuri …………………………………... 11.2. Cuplaj cu flanşe …………………………………………….. 12. Verifica
renajelor … 14. Calculul termic al reductoarelor cu roŃi dinŃate …………………... 14.1. Calculul
ului total al reductorului ………………. 14.2. Calculul temperaturii de funcŃionare a reductorulu
V. Elemente constructive privind reductoarele de turaŃie cu roŃi dinŃate cilindrice şi c
onice …………………………………………... 1. ConstrucŃia roŃilor dinŃate cilindrice şi conice ………………… 2. Co
45 46 53 54 54 55 57 62 64 64 65 66 67 75 78
I. INTRODUCERE
Prezenta lucrare reprezintă un ajutor pentru studenŃii facultăŃilor cu profil mecanic în e
laborarea proiectului de an la disciplina Organe de Maşini. Sunt prezentate elemen
tele necesare proiectării unei transmisii mecanice de uz general compusă din reducto
r cu roŃi dinŃate cilindrice sau conice, transmisie prin curele trapezoidale şi cuplaj
. În elaborarea lucrării autorii au folosit informaŃii din lucrarea cu aceeaşi temă “Transm
sii mecanice” - îndrumar pentru proiectare, (autori conf. dr. ing. I. D. Filipoiu şi p
rof. dr. ing. A. Tudor). De un real folos au fost şi materialele puse la dispoziŃie
de regretatul profesor Rădulescu Gheorghe. Tuturor, autorii le mulŃumesc pe această ca
le. Au fost adoptate notaŃii în conformitate cu standardele actuale şi a fost reorgani
zat întreg materialul care este prezentat în succesiunea logică a elaborării proiectului
, prezentul îndrumar fiind doar o introducere în proiectarea transmisiilor mecanice.
II. SCHEME CINEMATICE ALE TRANSMISIILOR MECANICE
Schema de principiu a unei transmisii mecanice a cărei proiectare este elaborată în pr
ezenta lucrare, este indicată în figura 1
Fig.1. Schema de principiu a unei transmisii mecanice (ME - motor electric; TCT
- transmisie prin curele trapezoidale; RT - reductor de turaŃie cu roŃi dintate; C -
cuplaj)
Pornind de la această schemă simplă se pot obŃine foarte multe variante care diferă prin p
oziŃionarea în spaŃiu a elementelor transmisiei, prin tipul roŃilor dinŃate (cilindrice, c
onice) şi dispunerea acestora în interiorul reductorului de turaŃie, prin numărul de tre
pte de reducere incluse în reductor, prin tipul cuplajului utilizat (cuplaj elasti
c cu bolŃuri, cuplaj cu flanşe) etc.
17
Prezentul îndrumar tratează cazul transmisiilor mecanice care includ reductor de tur
aŃie cu roŃi dinŃate cilindrice sau conice cu o treaptă de reducere, conform schemelor p
rezentate în figura 2a, b.
B 1
D 2
I A
Fig. 2a.
II C
D 1 I A B II 2
C
Fig. 2b. Fig. 2. Scheme cinematice ale unor reductoare de turaŃie care folosesc roŃi
dinŃate cilindrice (cu dinŃi drepŃi sau înclinaŃi) şi conice a. Reductor cu roŃi dinŃate c
rice b. Reductor cu roŃi dinŃate conice
În aceste scheme, arborii sunt notaŃi cu I şi II (în ordinea parcurgerii de către fluxul e
nergetic), roŃile dinŃate cu 1 şi 2, iar lagărele cu majuscule: A şi B pentru arborele I,
respectiv C şi D pentru arborele II. De menŃionat, că pornind de la aceste scheme cine
matice se pot obŃine
18
mai multe variante constructive de reductoare de turaŃie modificându-se planele ce i
nclud axele arborilor.
III. CALCULUL TRANSMISIILOR MECANICE
Datele iniŃiale (mărimi de intrare) pentru calculul transmisiei mecanice sunt: turaŃia
arborelui de ieşire din reductor (de intrare în maşina de lucru) nII (în rot/min) şi pute
rea la acest arbore PII (în kW). Uneori sunt impuse (sau se aleg înainte de începerea
calculelor) turaŃia motorului de acŃionare nM (în rot/min), raportul de reducere al re
ductorului de turaŃie iRT sau intervalul de funcŃionare între două reparaŃii Lh (în ore). D
asemenea în funcŃie de natura maşinii de lucru şi de condiŃiile funcŃionale se poate alege
un coeficient de serviciu (suprasarcină) cS. În cazul unui proiectant de reductoare
de uz general, care nu ştie cărei maşini de lucru îi este destinat reductorul proiectat în
tregul calcul se efectuează considerând cS =1. Proiectantul atenŃionează beneficiarul (în
caietul de sarcini al reductorului) că nu a Ńinut seama în proiectare de eventualele s
uprasarcini, astfel încât beneficiarul va trebui să comande un reductor proiectat pent
ru o putere superioară celei nominale a agregatului de lucru (incluzând şi suprasarcin
a). În calculul prezentat în lucrare nu s-a luat în considerare coeficientul cS (sau s
-a considerat cS=1) adoptându-se astfel poziŃia unui proiectant de reductoare de uz
general. Dacă sunt cunoscute condiŃiile funcŃionale şi natura maşinii de lucru, în toate et
pele calculului se vor introduce puteri (momente de torsiune) de calcul, rezulta
te prin înmulŃirea puterilor (momentelor de torsiune) nominale cu factorul supraunit
ar cS, ales în cunoştinŃă de cauză.
1. CALCULUL CINEMATIC I ENERGETIC. ALEGEREA MOTORULUI ELECTRIC
1.1. ALEGEREA MOTORULUI ELECTRIC În funcŃie de datele iniŃale se determină puterea şi turaŃ
a motorului de antrenare, alegându-se apoi tipul şi caracteristicile funcŃionale, prec
um şi dimensiunile acestuia din cataloagele firmelor producătoare. Puterea necesară a
motorului PM se obŃine Ńinînd cont de puterea la ieşirea din reductor PIII şi de pierderil
e energetice ale elementelor componente ale transmisiei exprimate prin randament
ele acestora:
19
PM =
ηtot
PII
=
PII
2 ηTCT ⋅η r ⋅ η a12
(1)
unde: ηtot – este randamentul total al transmisiei mecanice; ηTCT - randamentul transm
isiei prin curele trapezoidale;


η r -
randamentul unei perec i de rulmenŃi (poate fi înlocuit prin η l -randamentul unei
perec i de lagăre cu alunecare în cazul adoptării soluŃiei de rezemare a arborilor pe l
agăre cu alunecare) η a12 - randamentul angrenajului (format din roŃile dinŃate 1 şi 2)
În tabelul 1 sunt indicate valori orientative ale randamentelor cuplelor de frecar
e dintr-o transmisie mecanică.
Tabel 1
Randamentele unor cuple de frecare Cuple de frecare Angrenaj cilindric Angrenaj
conic Transmisie prin curele trapezoidale Pereche de rulmenŃi Pereche de lagăre cu a
lunecare Randamentul 0,97 ….. 0,99 0,96 ….. 0,98 0,94 ….. 0,97 0,99 …. 0,995 0,98 …...0,99
Evident că un calcul acoperitor presupune calcularea puterii necesare a motorului
de antrenare folosind valori la limitele inferioare ale intervalelor menŃionate pe
ntru randamente. Alegând (dacă nu a fost impusă prin temă) turaŃia la mers în gol a motorul
i electric se alege din cataloagele firmelor producătoare motorul adecvat. Anexa 1
prezintă pricipalele caracteristici funcŃionale şi dimensionale ale unor motoare elec
trice asincrone. Indiferent de mărimea motorului ales, puterea care va fi utilizată în
calculele ulterioare PM va fi cea determinată pe baza puterii necesare la maşina de
lucru conform relaŃiei (1), iar turaŃia va fi cea de mers în sarcină nM luată din tabelel
e anexei 1. 1.2 CALCULUL CINEMATIC 1.2.1 DETERMINAREA RAPOARTELOR DE TRANSMITERE
Raportul de transmitere total al transmisiei mecanice este: itot = n M / n II S
e poate scrie: itot = iTCT ⋅ i RT adică i RT = itot / iTCT unde iRT este raportul de
transmisie al reductorului de turaŃie.
20
(2) (3)
Raportul iRT se identifică cu raportul reductorului: i RT = i12
(4)
Pentru un angrenaj cilindric raportul de transmitere recomandat este între 2,5 şi 6,
3 (max 10), iar pentru cel conic între 2 şi 5 (max 6,3). Valorile nominale ale rapoa
rtelor de transmitere parŃiale sunt standardizate în STAS 6012-82, tabelul 2 prezentân
d un extras din acest standard.
Tabel 2
Rapoarte de transmitere nominale (extras STAS 6012 – 82) I 1,00 1,25 1,60 II 1,00
1,12 1,25 1,40 1,60 1,80 3,15 2,50 I 2,00 II 2,00 2,24 2,50 2,80 3,15 3,55 6,30
5,00 I 4,00 II 4,00 4,50 5,00 5,60 6,30 7,10
1.2.2 CALCULUL TURA IILOR ARBORILOR
tiind turaŃia în sarcină a motorului n M şi rapoartele transmisiei prin curele iTCT şi ale
angrenajului i12 , putem calcula turaŃiile celor doi arbori: n I = n M / iTCT ; n
II = n I / i RT (5) Potrivirea doar aproximativă a turaŃiei arborelui de ieşire din re
ductor n II , cu cea dată prin tema de proiectare, se datoreşte alegerii unor rapoar
te parŃiale standardizate al căror produs nu este totdeauna egal cu i RT dat de relaŃi
a (3), ci are o valoare apropiată de acesta. Într-o etapă ulterioară a calculului (la al
egerea finală a numerelor de dinŃi pentru cele patru roŃi dinŃate) se va impune condiŃia c
a raportul de transmitere efectiv al reductorului să nu difere de cel rezultat din
temă, dat de relaŃia (3), cu mai mult de 3% pentru a nu introduce modificări apreciab
ile ale turaŃiei de ieşire din reductor n II faŃă de valoarea dată prin temă, modificări ca
pot perturba funcŃionarea maşinii de lucru. 1. 3. CALCUL ENERGETIC 1.3.1. CALCULUL P
UTERILOR TRANSMISE DE ARBORI Pornind de la puterea de ieşire din reductor PII (dată
prin temă) calculăm puterile primite de fiecare din arborii transmisiei:
21
puterea primită de arborele I: PII PI =
η rη a12
puterea primită de arborele motorului: P PII PM = I = 2 ηTCT ηTCT ⋅ η a ⋅ η r 12
(6)
1.3.2. CALCULUL MOMENTELOR DE TOR IUNE TRAN MI E DE ARBORI e utilizează relaŃia (în c
are puterea se introduce în Kw, iar turaŃia în rot/min): PM ( I , II ) M tt = 955 ⋅ 10 4
⋅ [N mm] M ( I , II ) n M ( I , II )
(7)
2. PREDIMENSIONAREA ARBORILOR
Arborii reductorului sunt supuşi la torsiune şi încovoiere. În această fază a proiectării,
oierea nu poate fi luată în calcul datorită necunoaşterii forŃelor ce încarcă arborii şi ni
distanŃelor dintre reazeme şi dintre forŃe şi reazeme. Ca urmare, pentru a obŃine nişte val
ri orientative ale diametrelor arborilor se va face predimensionarea acestora la
torsiune,
 iar pentru a Ńinecont de existenŃa încovoierii
 se va lucra cu valori admis
ibile τ a reduse (uzual
 τ a  = 10…..12 N/mm2
 pen ru arborii I şi II). RelaŃia de predimen
sionare este: M τ = ≤ τ a de unde rezul ă: πd 3 16 16M t ( I , II ) d I , II = 3 π ⋅ τ
(8)
 
Pen ru arborii de in rare (I) şi de ieşire (II) din reductor se va Ńine seama şi de prev
ederile STAS privind capetele de arbori prezentate în anexa 2 şi anume: STAS 8724/2 –
71 (dimensiuni) şi respectiv STAS 8724/3 – 74 (momente transmisibile). De asemenea p
entru capătul arborelui II pe care se montează cuplajul se vor consulta STAS 5982/6 –
81 – cuplaj elastic cu bolŃuri (Anexa 3) sau STAS 769 – 73 – Cuplaj cu flanşe (Anexa 4).
22
3. PROIECTAREA TRANSMISIEI PRIN CURELE TRAPEZOIDALE /13/
Calculul transmisiei prin curele trapezoidale cu arbori paraleli este stadardiza
t (STAS 1163 – 71). Mărimile de intrare sunt: puterea la arborele motorului de antre
nare) Pc = PM (kW), turaŃia roŃii conducătoare n1 = nM (rot/min), raportul transmisiei
prin curele iTCT (sau turaŃia roŃii conduse n2 ).
Etapele calculului sunt: a – Alegerea tipului curelei se face pe baza nomogramei d
in figura 3 pentru curele trapezoidale înguste, în funcŃie de puterea la arborele moto
r PM şi de turaŃia roŃii conducătoare n1 = nM . Se preferă utilizarea curelelor trapezoida
le înguste care conduc la un gabarit mai mic al transmisiei decât curele clasice. Pe
ntru profilele de curele situate pe nomograme în apropierea frontierelor dintre do
menii se recomandă alegerea tipului de curea de sub linia oblică. În tabelul 3 sunt in
dicate elementele geometrice ale secŃiunii curelelor şi lungimile lor primitive.
Fig. 3 a. Nomograma pentru alegerea curelelor trapezoidale înguste /13/
23
γ/2 β1 Fa Fa β2
A 
Fi. 3 . ForŃele din curelele trapezoidale înguste
b – alegerea diametrului primitiv al roŃii mici D p1 se face funcŃie de tipul curelei
respectându-se indicaŃiile din STAS 1162-67., tabelul 4 prezentând un extras din acest
standard. c – calcularea diametrului primitiv al roŃii mari se face cu relaŃia: D p2
= iTCT ⋅ D p1 1162 – 67) Dacă se foloseşte rolă de întindere diametrul acesteia se va lua D
p0 = (1...1,5) D p1 d – se alege preliminar distanŃa dintre axe A: 0,7( D p1 + D p2
) ≤ A ≤ 2( D p1 + D p2 ) e – unghiul dintre ramurile curelei: D p − D 1 γ = 2 arcsin 2 2A
f – unhiul de înfăşurare pe roata mică de curea: (10) (9)
Dacă nu există restricŃii, se rotunjeşte la valoarea cea mai apropiată din tabelul 4. (STA
S
(11)
β1 = 180o − γ ,iar e roata mare β 2 = 180o + γ
 – lunimea rimitivă a curelei:

+ (12) L p = 2 A cos + ( β1 ⋅ D 1 + β 2 ⋅ D 2 ) ≈ 2 A + 2 360 2 4A Lunimea rimitivă a c

relei se rotunjeşte la valoarea standardizată cea mai apropiată (tabel 3). Pentru valo
area standardizată aleasă pentru L p se recalculează, A folosind relaŃia (12),
precum şi γ , β1, β 2 . h – viteza eriferică a curelei: πD1 ⋅ n1 (m/s) v= 60000 (13)
γ
π
π ( D  1 + D 2 )
( D 2 − D  1 ) 2
Curea traezoidală îngustă
STAS 7192-83
24
Tabel 3
Curele trapezoidale. Dimensiuni si lungimi primitive
Tip Curea Dimensinile caracteristice ale sectiunii lpxh SPZ SPA SPB 16x15 SPC Lu
ngimi primitive Lp , mm 8,5x8,0 11,0x10 14,0x13 16,0x15 19,0x18 De preferat De e
vitat 400 2500 450 2800 8 0,4 10 0,5 13 0,5 15 0,5 18 0,6 500 3150 560 3550 2,0 2,8 3,5 4,
0 4,8 630 4000 710 4500 800 5000 900 5600 40 0,1 a mm h  δ h mm Dmax mm Minim 630 800
1250 1600 2000 1000 6200 1120 7100 ∝ gra e Lungimi primitive Lp mm Maxim 3550 4500
8000 10000 12500 1250 8000 1400 9000 71 100 160 200 224 1600 10000 1800 11200 0
,54 0,90 1,50 1,98 2,78 2000 12500 2240 mm Dp min Sectiunea curelei Ac cm2
⎛ Lp ⎛ b ⎞ α ⎞ 2 ⎟ ObservaŃie: SecŃiunile curelei sunt calculate
cu relaŃia: Ac = ⎜ ⎜ h + ⎜
Exemple e notare: SPA 2000; STAS 7192-83 (curea trapezoi ală îngustă tip SPA, având lun
gimea primitivă Lp=2000 mm)
Tabel 4
Seria diametrelor primitive ale roŃilor de curea D p (mm).
63 450 71 500 80 560 90 630 112 710 125 800 140 900 160 1120 180 1250 200 1400 2
24 1600 250 1800 280 2000 315 2500 400
Se recomandă ca viteza periferică a curelei să nu depăşească 30 m/s la curelele trapezoidal
clasice şi 40 m/s la curelele înguste.
25
i – numărul de curele (preliminar) se calculează cu relaŃia: c f ⋅ Pc z0 = cL ⋅ cβ ⋅ P0
(14)

în c
re: cL - coeficient de lungime c
re se
lege din t
elul 5 funcŃie de lungimea
primitivă a curelei L p .
c f - coeficient de funcŃionare care se alege funcŃie de natura maşinii motoare şi a cel
ei
de lucru. Vom considera, ca şi în cazul coeficientului c s o valoare c f = 1 .
Tabel 5
Coeficient de lungime CL Lungimea primitiva a curelei Lp [mm] Tipul curelei SPB
SPC
SPZ SPA 400 450 500 560 630 0,82 710 0,84 800 0,86 0,81 900 0,88 0,83 1000 0,9 0
,85 1120 0,93 0,87 1250 0,94 0,89 1400 0,96 0,91 1600 1,00 0,93 1700 1,01 0,94 1
800 1,01 0,95 2000 1,02 0,96 2240 1,05 0,98 2500 1,07 1,00 2800 1,09 1,02 3150 1
,11 1,04 3550 1,13 1,06 3750 1,07 4000 1,08 cβ - coeficient de înfăşurare dat de relaŃia:
cβ = 1 − 0,003(180 − β1 )
0,82 0,84 0,86 0,87 0,88 0,90 0,92 0,94 0,96 0,98 1,00 1,01 1,02
0,82 0,86 0,88 0,90 0,92 0,93 0,94
P0  uterea nominală transmisă de o curea se alege din tabelele cuprinse în anexa 5 (
extras din STAS 1163-71). Pentru valori intermediare ale parametrilor n1 , D p1 şi
i se va folosi
interpolarea liniară. z0 - rezultat poate fi întreg sau fracŃionar. Numărul final de cur
ele:
26
z z= 0 cz
unde cz este coeficientul numărului de curele dat în tabelul 6.
Tabel 6
Coeficientul numărului de curele cz Numărul de curele z0 cz 2…3 0,95 4….6 0,90 peste 6 0
,85 Numărul rezultat z se rotunjeşte la valoare întreagă. Se recomandă ca z ≤ 8 .
j - FrecvenŃa îndoirii curelelor se calculează cu relaŃia
f = 103 ⋅ x ⋅
v Lp
(Hz) (15)
unde: x – numărul roŃilor de curea ale transmisiei v – viteza periferică a curelei dată de
13), în m/s. L p - lungimea primitivă a curelei (valoarea standardizată aleasă), în mm. Se
recomandă ca frecvenŃa îndoirilor să nu depăşescă 40 Hz la curele cu inserŃie reŃea, respe
Hz la curele cu inserŃie şnur.
k – forŃa periferică transmisă:
P F = 103 ⋅ c v
(N) (16)
ForŃa de întindere iniŃială a curelei ( F0 ) şi cea de apăsare pe arbori ( Fa ) sunt egale
u:
F0 = Fa = (1,5.....2) F
(N)
(17)
RoŃile pentru curele trapezoidale sunt standardizate în STAS 1162 – 84 care stabileşte f
orma, dimensiunile şi metodele de verfificare geometrică ale canalelor roŃilor. Figura
4 prezintă forma şi principalele dimensiuni ale canalelor roŃilor pentru curele trape
zoidale, iar tabelul 7, dă elementele geometrice ale acestor canale.
27
B f lp n De m α e r
Dp
Fig.4. Dimensiunile c
n
lelor roŃilor de curea /13/
Tabel 7
Elemente geometrice ale canalelor roŃilor pentru curele trapezoidale SecŃiunea canal
ului Tipul curelei trapezoidale clasice (STAS 1164-67) Tipul curelei trapezoidal
e înguste (STAS 7192-65) lp
nmin mmin
Y
Z
A
B
C
D
E
Y
Z
A
B
C
D
E
-
SPZ
SPA
SPB
SPC
-
-
5,3 1,6 4,7
7 1
8,5 2,5 9
8 1
12  0,3
340  10
11 3,3 11
2 10+1 −
14 4,2 14
2 12,5+1 −
19 5,7 19
2 17 +1 −
27 8,1 19,9
2 24+1 −
32 9,6 23,4
4 29+1 −
f e
α
r
25,5 ± 0,5 37 ± 0,6 44,5 ± 0,7 360 ± 10 380 ± 10 380 ± 10 380 ± 10 380 ± 30′ 380 ± 30′ 380
8 ± 0,3
15 ± 0,3
340 ± 10
19 ± 0,4
320 ± 10
340 + 10
360 ± 30′
380 + 30′
0,5
0,5
1,0
1,0
1,5
2,0
2,0
LăŃimea roŃii de curea va fi egală cu: B = ( z − 1)e + 2 f
28
4. PREDIMENSIONAREA ANGRENAJELOR /4, 5, 6, 10, 11, 12/
4. 1. ALEGEREA MATERIALELOR PENTRU ROºILE DINºATE ªI A TRATAMENTELOR TERMICE SAU TERMO
CHIMICE RoŃile dinŃate cilindrice (cu dinŃi drepŃi sau înclinaŃi) şi conice care intră în c
ea reductoarelor de turaŃie sunt organe de maşini puternic solicitate. Principalele
solicitări (pentru care de altfel se face şi calculul de rezistenŃă) sunt solicitarea de
încovoiere la piciorul dintelui (efort unitar, σ F ) şi solicitarea hertziană la contac
tul flancurilor (efort unitar, σ H ), ambele olicitări fiind variabile în timp după cic
luri de tip pulsator. Ca urmare, pentru proiectarea angrenajelor trebuie cunoscu
te atât caracteristicile mecanice de uz general ale materialelor utilizate (limita
de rupere, limita de curgere, duritatea etc. ), cât şi valorile rezistenŃelor la obos
eală pentru solicitările anterior menŃionate ( σ F lim şi σ H lim ), rezi tenŃe determinate
in încercări efectuate pe epruvete roŃi dinŃate şi standuri de încercare specializate. RoŃi
dinŃate utilizate în construcŃia de maşini pot fi realizate din oŃeluri laminate, forjate
sau turnate, din fonte, din aliaje neferoase (bronzuri, alame, aliaje de alumini
u etc.), iar uneori chiar din mase plastice. În construcŃia reductoarelor de turaŃie s
e folosesc uzual oŃelurile laminate sau forjate pentru construcŃia roŃilor dinŃate cilin
drice şi conice. OŃelurile folosite pentru construcŃia roŃilor dinŃate cilindrice şi conice
pot fi împărŃite, funcŃie de tratamentul termic sau termochimic la care sunt supuse, în do
uă grupe: - oŃeluri de îmbunătăŃire sau normalizate pentru care duritatea Brinell a flancul
i dintelui după tratament este sub 3500 N/mm2; - oŃeluri pentru durificare care sunt
supuse unor tratamente termice (călire cu flacără sau CIF) sau termochimice (cementar
e, nitrurare) care fac ca duritatea Brinell a flancului dintelui după tratament să f
ie mai mare de 3500 N/mm2. Angrenajele realizate din oŃeluri de îmbunătăŃire au dimensiuni
mai mari decât cele confecŃionate din oŃeluri durificate care lucrează în condiŃii similar
de sarcină şi turaŃie datorită rezistenŃei inferioare la pitting. Aceste angrenaje sunt în
mai ieftine datorită tehnologiei mai simple. Ca urmare, se folosesc oŃeluri pentru îmb
unătăŃire acolo unde gabaritul mai mare al roŃilor nu creează probleme. RoŃilor mari a căro
urificare şi rectificare este dificilă, li se aplică, de asemenea, tratament termic de
îmbunătăŃire. În cazul reductoarelor, dorinŃa de obŃinere a unor utilaje compacte a condus
tendinŃa actuală de utilizare a roŃilor dinŃate executate din oŃeluri care se durifică pri
tratamente termice sau termochimice, reducerea gabaritului şi a consumului de mat
erial prevalând asupra
29
creşterii costului execuŃiei tehnologice. SoluŃia modernă constă în utilizarea unor tratame
te ce durifică doar stratul superficial, miezul dintelui rămânând moale. Se îmbină astfel a
antajele creşterii durităŃii stratului superficial legate de mărirea rezistenŃei la uzare î
general şi la pitting în special, cu cele conferite de tenacitatea danturii ( ce co
nferă rezistenŃă la şocuri şi conformabilitate în cazul unor contacte defectuoase ale dinŃi
) asigurată de menŃinerea durităŃii reduse a miezului dintelui. Tabelul 8 prezintă princip
alele mărci de oŃeluri utilizate pentru executarea roŃilor dinŃate cilindrice şi conice al
e reductoarelor precum şi caracteristicile mecanice ale acestora necesare în calculu
l angrenajelor.
30
Tabel 8 / 4 /
OŃeluri recomandate pentru construcŃia roŃilor dinŃate cilindrice şi conice ale reductoare
lor /4/
Duritatea Materialul STAS Tratamentul termic sau termochimic miez Flanc RezistenŃa
la rupere , σ r Limita de curgere,
(HB )
(HRC )
(N / mm 2 )
500 ÷ 620 700 ÷ 850 620
(N / mm 2 )
270 ÷ 300 340 ÷ 370 360
σc
Rezi tenŃa limtă de rupere la oboselă la piciorul dintelui
Presiunea hertziană limită la oboseală,
OL 50 OL 70 OLC 45*
500/2-80 500/2-80 880-88
Normalizat Normalizat ÎmbunătăŃire Călire cu flacără sau CIF ÎmbunătăŃire Călire cu flacără
e cu flacără sau CIF Nitrurare ÎmbunătăŃire ÎmbunătăŃire Călire cu flacără sau CIF Nitrurar
e Cementare Cementare Cementare
HB = 150 ÷ 170 HB = 200 ÷ 220 HB = 220 ÷ 260 200 ÷ 260 50 ÷ 57
HB = 200 ÷ 300 200 ÷ 300 50 ÷ 57 HB = 270 ÷ 320 270 ÷ 320 50 ÷ 57
270 ÷ 320
0,4 HB + 100 0,4 HB + 100 0,4 HB + 140 160 ÷ 170
0,4 HB + 140 180 ÷ 190 0,4 HB + 155 230 ÷ 290
250 ÷ 350 0,4 HB + 155 0,4 HB + 155 230 ÷ 290 250 ÷ 350 0,4 HB + 155 140 ÷ 150 370 ÷ 440 3
80 ÷ 450 390 ÷ 460
(N / mm 2 )
σ
f lim
(N / mm 2 )
1,5 HB + 120 1,5 HB + 120 1,5HB + 200 20 HRC + 10
1,5HB + 200 20 HRC + 20 1,8HB + 200 20 HRC + 60
20 HRC 1,8HB + 200 1,8HB + 200 20 HRC + 60 20 HRC 1,8HB + 200 24 HRC 25,5 HRC 25
,5 HRC 25,5 HRC
σ H lim
OLC 55
880-88
720
420
41 MoCr11*
791-88
950
750
50 VCr 11 40 Cr 10
791-88 791-88
52 ÷ 60 HB = 270 ÷ 320 HB = 240 ÷ 340 240 ÷ 340 50 ÷ 57
240 ÷ 340
950 1000
800 800
34 MoCrNi 15 OLC 15* 15 MoMnCr 12 18 MoCrNi 13 21 MoMnCr 12
791-88 880-88 791-88 791-88 791-88
50 ÷ 57 HB = 310 ÷ 330 120 ÷ 140 55 ÷ 63 280 ÷ 320 55 ÷ 63 300 ÷ 330 55 ÷ 63 300 ÷ 350 55 ÷
20
1100 390 850 950 1100
900 280 650 750 850
4.2. Predimen ionarea angrenajelor 4.2.1. Predimen ionarea unui angrenaj cilindr
ic exterior cu dinŃi înclinaŃi La predimensionarea angrenajului cilindric cu dinŃi înclinaŃ
se determină distanŃa dintre axe a, modulul normal mn , unghiul de înclinare a dantur
ii β , numerele de dinŃi ale celor două roŃi şi coeficienŃii de deplasare a danturilor roŃi
(în cazul roŃilor cu dantura modificată). Principalele etape ale calculului sunt: a – D
eterminarea distanŃei dintre axele roŃilor a. Folosind relaŃia de calcul la solicitare
a hertziană (pitting) pentru dimensionare se obŃine distanŃa minimă dintre axe conform r
elaŃiei:
a ≥ (1 + u ) 3
K A KV K Hβ M t pinion 2uΨ

⎛ ⎜ Z M Z H Zε ⎜ ⋅⎜ σ ⎜ H lim ⋅ K HN Z R ZW ⎜ S ⎝ H
⎞ ⎟ ⎟ ⎟ ⎟ ⎟ ⎠
2
(18)

z în care: u = mare - raportul numerelor e inŃi ( u > 1 ); pentru angrenajele redu
ctoare u = i zmic
(raportul de transmitere), i fiind ales anterior (paragraful 1.2). K A - factoru
l sarcinii dinamice exterioare dependent de natura maşinii motoare şi a celei de luc
ru; în cazul proiectării unor reductoare de uz general K A = 1 . KV - factorul dinam
ic interior; la predimensionare se va lua KV = 1,1 K Hβ - factorul r partiŃiei longi
tudinale a sarcinii pentru solicitarea
 hertziană; la predimensionare K Hβ =1,15 M t
pinion - mom ntul d tor iun la ar or l roŃii conducătoare (pinion)
Ψa - co fici nt d lăŃime definit prin Ψa =
al g din an xa 6.
ZM
 
(und t lăŃimea roŃii dinŃate), care se a
unde
1 1⎛ 1 1 ⎞ ⎟ , E1, E2 , E = ⎜ + E 2 ⎜ E1 E2 ⎟ ⎝ ⎠

- factorul e material: Z M = 0,35 E

reprezentân mo ulele e elasticitate longitu inale ale roŃii 1 (E1), roŃii 2 (E2) res
pectiv modul de elasticitate echivalent (E ); pentru angrenaje alcătuite din roŃi de
oŃel: Z M = 271 N mm2 Z H − factorul unctului de rostoolire; la redimensionare s
e va lua Z H = 1,77 . Z ε − factorul lunimii de contact; la redimensionare Z ε = 1 .
σ H lim − efort unitar limită la solicitarea hertziană, dependent de natura materialului
pinionului şi de tratamentul termic sau termochimic aplicat (v. tabel 8). S H − fact
or de siuranŃă la solicitarea hertziană; la predimensionare se poate utiliza valoarea
minimă S H = 1,25 .
21
K HN − factorul numărului de cicluri de solicitare pentru solicitarea hertziană; în cazu
l proiectării angrenajelor pentru durată de funcŃionare nelimitată K HN = 1 . Z R − factor
de ruozitate; la redimensionare Z R = 1 . Z w − factorul raortului durităŃii flanc
urilor; la predimensionare Z w = 1 .
Valoarea distanŃei dintre axe dată de relaŃia (18) se standardizează conform prevederilo
r STAS 6055-82 din care este prezentat un extras în anexa 7; ca principiu se alege
valoarea standardizată superioară celei rezultate din calcul, dar dacă valoarea de ca
lcul depăşeşte cu mai puŃin de 5% o valoare standard se poate alege această valoare (infer
ioară valorii de calcul). În cazul reductorului coaxial (varianta b din figura 2) se
vor calcula distanŃele dintre axe minime necesare celor două trepte şi se va alege di
n STAS o valoare mai mare sau egală cu cea mai mare din cele două valori de calcul.
b - Determinarea modulului normal al roŃilor dinŃate mn Modulul normal minim necesar
al danturii roŃilor se obŃine pe baza condiŃiei de rezistenŃă la solicitarea la obosealăl
piciorul dintelui. Se obŃine următoarea relaŃie: mn ≥ M t pinion (1 + u )K A KV Kα K Fβ F
β Ψ
⋅
⋅
2
σ Flim
SF
(19)
 
⋅ K FN  Fx

în car  mnificaŃia factorilor care nu au apărut anterior este: Kα − factor de reartiŃie

rontală a sarcinei; la predimensionare Kα = 1 . K Fβ − factor de reartiŃie longitudinală a
sarcinii pentru solicitarea la piciorul dintelui; la predimensionare K Fβ = 115 .
,

F − factor de formă; la predimensionare se ia estimativ YF = 2,25 . Yβ − factorul unhi
ului de înclinare; la redimensionare Yβ = 1 .
a  distanŃa dintre axe (valoarea standardizată aleasă anterior) σ F lim − efort unitar li
mită pentru solicitarea la oboseală la piciorul dintelui; se ia funcŃie de materialulu
i pinionului. S F − factor de siuranŃă pentru solicitarea la piciorul dintelui; la pr
edimensionare se foloseşte valoarea minimă S F = 1,5 . K FN − factorul numărului de cicl
uri de solicitare pentru solicitarea la piciorul dintelui; în cazul proiectării angr
enajelor pentru durată de funcŃionare nelimitată se va lua K FN = 1 . Ys − factorul conc
entratorului de eforturi; la redimensionare Ys = 1 . YFx − factor dimensional, la
redimensionare YFx = 1 . CeilalŃi factori ( Ψa , K A , KV )  vor lua cu ac l aşi v
alori ca la punctul anterior. Valoarea rezultată din calcul pentru modulul normal
mn se standardizează conform STAS 822-82 (anexa 7). Dacă din calcul rezultă o valoare
mn sub 1 mm se va adopta mn =1 mm. Ca principiu se adoptă din STAS valoarea imedia
t superioară modulului de calcul; putem însă adopta şi valoarea standardizată imediat infe
rioară valorii de calcul dacă diferenŃa dintre ele este sub 5% din valoarea standardiz
ată.
22
c - Stabilirea unghiului de înclinare a dinŃilor β . S r comandă alegerea unei valori a
unghiului de înclinare a danturii β ( xprimat în grad ) cuprin ă în intervalul 8o ; 20o .
Pentru reducerea numărului de reglări ale maşinilor de danturat se recomandă folosirea
următoarelor valori:
[
]
β = 15o (12 o ) − entru roŃi dinŃate executate din oŃeluri de îmbunătăŃire sau
normalizate (având duritatea Brinell a flancului sub 3500 N/mm2).
β = 10o − entru
roŃi
dinŃate
executate
din
oŃeluri
durificate
superficial
(HB flanc ≥ 3500 N / mm 2 ). d - Stabilirea numărului de dinŃi ai pinionului z1 . Folo
sind valorile distanŃei dintre axe şi modulului normal de la punctele a şi b se calcul
ează numărul maxim de dinŃi ai pinionului: 2a cos β z1 max = (20) mn (1 + u ) S va al g
apoi p ntru pinion un număr de dinŃi z1 care să satisfacă următoarele condiŃii: - număr î
inferior lui z1max , calculat cu relaŃia (20). - z1 ≥ 14 ; dacă această condiŃie nu este î
deplinită se majorează distanŃa dintre axe la valoarea standardizată imediat superioară ce
lei alese iniŃial şi se recalculează mn şi z1max . - dacă z1 ∈[14; 17]  va al g o d pla
r pozitivă a danturii care să evite subtăierea. - dacă din calcul rezultă pentru pinion u
n număr de dinŃi z1max mare
( z1max >24...50(80)) din considerente de precizie de execuŃie, se adoptă un număr de
dinŃi z1 mai mic şi anume: z1 ≈ z1max dacă z1max ≤ 25 z1 = 24K27 dinŃi dacă z1 max ∈ (25;35
= 27K30 dinŃi dacă z1 max ∈ (35;45] z1 = 30K35 dinŃi dacă z1 max ∈ (45;80] - Al g r a fin
lă a modulului normal mn al danturii şi a numerelor de dinŃi ai celor două roŃi ( z1 şi z2
Se recalculează modulul normal mn cu relaŃia: 2a cos β mn = (21) z1(1 + u ) Valoar a
dată de relaŃia (21) se standardizează (în conformitate cu cele prezentate la punctul b)
. 2a cos β S r calcul ază z1 = alegându-se pentru z1 o valoare întreagă imediat mn (1 + u
) inferioară celei de calcul. Se calculează z2 = u ⋅ z1 şi se alege z2 ∈ N . S r comandă
a z2 să
23
nu se dividă la z1 (iar dacă este posibil z1 şi z2 să fie prime între ele); această condiŃi
ste îndeplinită uzual prin adăugarea sau scăderea unui dinte la z2 . f - Calculul raport
ului de transmitere efectiv al angrenajului: z ief = 2 z1
(22)
După predimensionarea ambelor angrenaje se va face o verificare a raportului de tr
ansmitere efectiv al reductorului: z z i RTef = 2 ⋅ 4 (23) z1 z3 verificându-se cond
iŃia ca abaterea acestuia faŃă de valoarea rezultată din tema de proiectare i RT (v.pct
1.2) să nu depăşească 3%:
Δi = i RTef − i RT ⋅ 100% ≤ 3% i RT
(24)
Dacă nu este îndeplinită condiŃia (24) se modifică numerele de dinŃi alese la punctul e. g.
- Calculul deplasării danturii Prin deplasarea danturii roŃilor cilindrice, se urmăreşte
obŃinerea unor avantaje cum ar fi: creşterea capacităŃii portante, evitarea subtăierii, c
reşterea gradului de acoperire. De asemenea, prin deplasarea danturii se aduce dis
tanŃa de referinŃă dintre axe a 0 (corespunzătoare angrenajului realizat din roŃi cu dantu
ră nedeplasată) la o valoare standardizată. De obicei se utilizează deplasarea pozitivă (c
oeficient de deplasare x > 0) care conduce la creşterea lăŃimii bazei dintelui (şi impli
cit a rezistenŃei dintelui la încovoiere). Pentru stabilirea valorilor coeficienŃilor
deplasărilor de profil ai celor două roŃi se parcurg următoarele etape (calculul se va f
ace cu cinci zecimale exacte): - se calculează distanŃa de referinŃă dintre axe: m (z +
z ) a0 = n 1 2 (25) 2 cos β

a 0 tr ui ă îndeplinească următoarele condiŃii: a 0 ≤ a STAS ales la punctul a pentru a
vea deplasare pozitivă a danturii. a STAS − a 0 ∈ (0,4 mn ; 1,3 mn ) entru ca delasa
rea ozitivă să îşi producă
efectele benefice, dar ascuŃirea capului dintelui să nu fie exagerată. Dacă aceste condiŃi
i nu sunt satisfăcute se modifică numărul de dinŃi la roata condusă z2 sau chiar modulul n
ormal ales din STAS (reluând calculul de la punctul c). - se calculează unghiul de p
resiune pe cilindrul de divizare în plan frontal α t
α t =
rctg ⎜
⎛ tgα n ⎞ ⎟ ⎝ cos β ⎠
(26)

un e α n − unhi de resiune e cilindrul de divizare în lan normal α n = α 0 = 20o ( α 0
n hiul rofilului de referinŃă).


24
- unghiul de angrenare în plan frontal α wt (unghi de presiune pe cilindrul de rosto
golire în pl
n front
l):
α wt =
rccos⎜ ⎜
⎛ a0 ⎞ ⋅ cosα t ⎟ ⎟ ⎝ aSTAS ⎠
(27)
- suma coeficienŃilor deplasărilor celor două roŃi: invα wt − invα t xs = x1 + x2 = ( z1 +
) ⋅ 2tgα n unde: invα = tgα −
(28)
αo (29) 180 Rep
rtiz
re
coeficienŃilor deplasărilor de profil pe cele două roŃi se face c
u ajutorul diagramei din anexa 8. Se recomandă să se determine din diagramă x1 şi apoi să
se calculeze x2 : x2 = xs − x1 = ( x1 + x2 ) − x1 (30)
4.2.2. PREDIMENSIONAREA UNUI ANGRENAJ CONIC CU DINºI DREPºI La redimensionarea unui
anrenaj conic se determină diametrul de divizare al pinionului şi modulul danturii
pe conul frontal exterior ( d1 , respectiv m) şi numerele de dinŃi ale celor două roŃi
( z1 şi z2 ). Se va aborda doar cazul roŃilor conice cu dinŃi drepŃi cu dantura nedeplas
ată. Se parcurg următoarele etape: a. Calculul diametrului de divizare al pinionului
conic pe conul frontal exterior d 1 Pe baza calculului la solicitare hertziană (p
itting) se dimensionează diametrul de divizare al pinionului pe conul frontal medi
an d m1 :
π

⎛ ⎞ ⎜ ⎟ 4 M tpinion ⋅ K A ⋅ KV ⋅ K Hβ ⎜ ZM ⋅ ZH ⎟ ⋅ m1 ≥ 3 ⎜ σ H lim ⎟ ΨRm ⋅ u ⋅ K HN ⋅ Z
în care:
2
(31)

M tpinion − moment de torsiune la ar orele inionului
K A − factorul sarcinii dinamice exterioare; la roiectarea unor reductoare de uz
eneral se va lua K A = 1 . KV − factor dinamic interior; la redimensionare KV =
115 . , K Hβ − factorul reartiŃiei longitudinale a sarcinei pentru solicitarea hertzi
ană: la
predimensionare K Hβ = 1,35 .
ΨRm − coeficient de lăŃime: ΨRm =
 
= 0,3K0,35 und − lăŃimea roŃii conice, iar Rm
Rm − lunimea medie a eneratoarei conului de divizare.
25
z u = mare − raortul numerelor de dinŃi; pentru angrenaje reductoare u = i (ales la
z mic
pct. 1.2)

Z M − factor de material; în cazul am elor roŃi executate din oŃel Z M = 271 N/mm2 . Z H
− factorul unctului de rosto olire; la redimensionare Z H = 1,77 . σ H lim − efort
 
unitar limită la solicitarea hertziană, dependent de materialul pinionului şi de trata
mentul termic sau termochimic aplicat. (v. tabel 8) S H − factor de siuranŃă la solic
itarea hertziană; la predimensionare se poate utiliza valoarea minimă S H = 1,5 . K
HN − factorul numărului de cicluri la solicitarea hertziană; pentru angrenaje cu durată
nelimitată de funcŃionare se va lua K HN = 1 . Z R − factor de ruozitate; la redimen
sionare Z R = 1 . Z w  factorul raortului durităŃii flancurilor; la predimensionar
e Z w =1.
Se calculează apoi diametrul de divizare al pinionului pe conul frontal exterior d
1 (care se rotunjeşte la număr întreg de milimetri): d1 = d m1(1 + 0,5ΨRm ) (32) . Calc
ulul modulului p conul frontal xt rior m. S dim n ion ază modulul pe conul fron
tal median mm pe baza relaŃiei de calcul a efortului la piciorul dintelui. Se obŃine
relaŃia:
mm =
în care:

4 M tpinion ⋅ K A ⋅ KV ⋅ K Fβ ⋅ Kα ⋅ F ⋅ sin δ1
2 σ ΨRm ⋅ d m F lim 1 SF
(33)
 
⋅ K FN ⋅  ⋅ Fx

K Fβ − este factorul reartiŃiei longitudinale a sarcinei pentru solicitarea la picior

ul
Kα − factorul reartiŃiei frontale a sarcinii; la predimensionare Kα = 1 .
dintelui; l
predimension
re se v
lu
K Fβ = 1,35 .

F − factor de formă care se alege din diagrama din anexa 9 pentru x=0 (dantură nedepl
asată) şi pentru un număr de dinŃi ai pinionului ales estimativ z1 = 12K 21 ; dacă la term
inarea predimensionării numărul de dinŃi z1 va diferi apreciabil de cel estimat aici,
se va
relua calculul de la acest punct. Dacă numărul final de dinŃi va fi egal sau apropiat

de cel estimat se va continua calculul.
δ1 - semiunghiul la vârf al conului e iviz
are al pinionului care este at e relaŃia: sin Σ tgδ1 = (34) i + cos Σ unde Σ - e te ungh
iul dintre axele roŃilor ce compun angrenajul conic. În cazul particular, dar cel ma
i des întâlnit, al angrenajului conic ortogonal Σ = 90o şi rezultă: 1 δ1 = arctg i
26
(35)
σ Flim - fortul unitar limită pentru solicitarea la piciorul dintelui al materialul
ui
pinionului (v. tabel 8).
S F - factor de siguranŃă pentru solicitarea la piciorul dintelui; la predimensionar
e se va
lua valoarea minimă S F = 2 K FN - factorul numărului de cicluri pentru solicitarea
la piciorul dintelui; pentru angrenaje cu durată de funcŃionare nelimitată se va lua K
FN =1 YS - factorul concentratorului de eforturi; la predimensionare se va lua
YS =1 YFx - factorul dimensional; la predimensionare YFx =1. Se determină apoi mod
ulul pe conul frontal exterior: m = mm (1 + 0,5ΨRm ) (36)
S va al g din STAS 822 – 82 (an xa 7) valoar a im diat up rioară a modulului m. c
. - Calculul numărului de dinŃi pentru pinion z1. Se calculează numărul maxim de dinŃi ai
pinionului: d (37) z1 max = 1 m Se alege pentru z1 un număr natural care să satisfacă
următoarele condiŃii: - pentru rapoarte de transmitere uzuale (1 < i ≤ 5) se recomandă z
1 ≥ 12...14 dinŃi - conform recomandărilor producătorilor de maşini de danturat numărul de
inŃi al pinionului este dat de tabelul 10
Tabel 9
Număr minim de dinŃi z1 recomandat pentru pinionul conic Raport de transmitere z1 (m
m) 1 2 3 4 5 6,3
18 … 40 15 … 30 12 … 23 10 … 18 8 … 14 6 … 14 ObservaŃie: se recomandă valorile lui z1 cătr
a superioară pentru roŃi conice din
oŃeluri de îmbunătăŃire şi către limita inferioară pentru oŃeluri de durificare. Dacă nu su
ute recomandările din tabelul 9, se majorează diametrul de divizare al pinionului co
nic d1 , se reface calculul modulului m. d. - Alegerea finală a modulului şi numerel
or de dinŃi Pentru numărul de dinŃi z1 ales anterior se calculează modulul pe conul fron
tal exterior:
d m= 1 z1
Acest modul se standardizează STAS 822 – 82 (anexa 7) şi apoi se recalculează: d z1 = 1
m Se alege valoarea finală z1 şi apoi se determină
27
(38)
(39)
z2 = u z1
(40)
alegând pentru z2 un număr întreg. Se recomandă ca numărul z2 să nu fie divizibil cu z1 (ia
dacă este posibil z1 şi z2 să fie prime intre ele); se poate adăuga sau scădea un dinte l
a numărul z2 pentru a atinge acest deziderat. e. Se calculează raportul de transmite
re efectiv al angrenajului conic: z ief = 2 z1
(41)
Pentru reductoarele cu două trepte se verifică abaterea raportului de transmitere to
tal efectiv al reductorului în raport cu cel rezultat din tema de proiectare (v. r
elaŃiile (23) şi (24))
5. CALCULUL ELEMENTELOR GEOMETRICE ALE RO ILOR DIN ATE /4, 10, 11, 12/
5.1. ELEMENTE GEOMETRICE ALE RO ILOR CILINDRICE CU DIN I ÎNCLINA I
Fig. 5. Elemente geometrice ale roŃilor dinŃate cilindrice cu dinŃi înclinaŃi /3/
Se calculează următoarele elemente geometrice: - număr de dinŃi: z1(2 )
28
- unghi de înclinare pe cilindrul de divizare: β - unghi d pr iun p cilindrul d
divizar în plan normal: α n = 20 0 - unghi de presiune pe cilindrul de diviz
re în p
l
n front
l: αt (rel. (26)) - unghi de
ngren
re în pl
n front
l: α wt (rel. (27)) - m
odul norm
l: mn - p
s norm
l: pn = π mn mn - modul frontal: mt = co  β - pa  frontal
: pt = π mt - coeficientul dela ării de profil: x1(2 ) (42) (43) (44)
* - înălŃimea capului dintelui: ha1(2 ) = mn h0a + x1(2 ) = mn 1 + x1(2 )
(
)
(
)
(45)
* unde h0a = 1 - coeficientul înălŃimii capului de referinŃă (STAS 822 – 82)
* - înălŃimea piciorului dintelui: h f = mn h0 f − x1(2 ) = mn 1,25 − x1(2 ) 1,2
(
)
(
)
(46)
* unde h0 f = 1,25  coeficientul înălŃimii piciorului de referinŃă (STAS 822 – 82) * * - î
a dintelui: h = ha + h f = mn h0a + h0 f = 2,25mn mn z1(2 ) - diametrul de diviz
are: d1(2 ) = mt z1(2 ) = cos β - diam trul d cap: d a1(2 ) = d1,2 + 2ha1(2 )
(
)
(47) (48) (49) (50) (51) (52) (53)

- diam trul d picior: d f1(2 ) = d1(2 ) − 2h f 1(2 )  diametrul de ază: db1(2 ) =
d1(2 ) cosαt - di
metrul de rostogolire: d w1(2 ) = d1(2 ) - lăŃimea danturii roŃii: b2
= a Ψa lăŃime puŃin majorată (cu 2 … 5 mm) pentru a compensa erorile de montaj axial. d1(2
) - diametrul de divizare al roŃii echivalente (înlocuitoare): d n1(2 ) = cos 2 β z1(2
) - numărul de dinŃi ai roŃii echivalente (înlocuitoare): zn1(2 ) = cos3 β
co  α t cos α wt

De o icei se
doptă lăŃimea dată de relaŃia (53) pentru roată, iar pentru pinion se ia o
(54) (54′)
29
5.2. ELEMENTE GEOMETRICE ALE RO ILOR DIN ATE CONICE CU DIN I DREP I PENTRU UN ANGRENAJ O
RTOGONAL ( Σ = 90o )
Fig. 6. Elemente geometrice ale angrenajului conic cu dinŃi drepŃi /5/
- numărul de dinŃi: z1(2 ) - semiunghiul conului de divizare:
⎛ 1 - pentru pinion δ 1 = arctg ⎜ ⎜ ief ⎝
- pentru roată δ 2 = 90o − δ1 - mo ul pe conul frontal exterior: m - pas pe conul fronta
l exterior: p = π m - coeficient de lăŃime: ΨRm
⎞ ⎟ = arctg ⎛ z1 ⎞ ⎜ ⎟ ⎜z ⎟ ⎟ ⎝ 2⎠ ⎠
(55) (56) (57)

- mo ul pe conul frontal me ian: mm =
m 1 + 0,5ΨRm
(58) (59)
* - înălŃimea capului dintelui: ha = h0a ⋅ m = 1 ⋅ m
30
* unde h0a = 1 - coeficientul înălŃimii capului de referinŃă * - înălŃimea piciorului dinte
h f = h0 f ⋅ m = 1,2 ⋅ m * unde h0 f = 1,2 - coeficientul înălŃimii piciorului de referinŃă
* - înălŃimea dintelui: h = ha + h f = h0a + h0 f m = 2,2 m
(60)
(
)
(61) (62) (63) (64) (65)
- diametrul de divizare pe conul frontal exterior: d1(2 ) = m ⋅ z1(2 ) - diametrul
de divizare
pe conul
frontal
median: d m1(2 ) = mm ⋅ z1(2 ) = d 1(2 ) + 2ha cos δ 1
(2 ) - iametrul e cap: a
1(2 )

- iametrul e picior: f = 1(2 ) − 2h f cos δ 1(2 ) 1( 2 ) - lungimea exterioară a
generatoarei conului de divizare: R = - lungimea medie a generatoarei conului d
e divizare: Rm = - lăŃimea danturii: b = ΨRm ⋅ Rm

d 1(2 ) 2 in δ 1(2 )
m
1( 2 )
(66)
2 sin δ 1(2 )
(67) (68) (69)

⎛h ⎞ - unghiul capului intelui: θ a = arctg ⎜ a ⎟ ⎝R⎠ ⎛ hf - unghiul piciorului intelui:
rctg ⎜ ⎜ R ⎝ - unghiul dintelui: θ = θ a + θ f
⎞ ⎟ ⎟ ⎠
(70) (71) (72) (73)

- semiunghiul la vârf al conului e cap: δ a = δ + θ a - semiunghiul la vârf al conului e
picior: δ f = δ − θ f  diametrul de divizare al roŃii cilindrice echivalente (înlocuitoar
): d 1(2 ) dv = 1( 2 ) cos δ 1(2 ) - numărul de dinŃi ai roŃii cilindrice echivalente (înl
ocuitoare): zv - diametrul de cap al roŃii cilindrice echivalente (înlocuitoare): d
av = dv + 2ha1(2 )
1(2 ) 1( 2 )
1( 2 )
(74)
= z1(2 ) cos δ 1(2 )

- iametrul e bază al roŃii cilindrice echivalente(înlocuitoare):
dbv
1, 2
= dv1,2 cosα d v1 + d v 2 . 2
(75)
dist
nŃa dintre axe pentru un angrenaj cilindric echivalent: av =
31
6. CALCULUL FORŢELOR DIN ANGRENAJE /4,10,11/
6.1. FORŢELE DIN ANGRENAJUL CILINDRIC CU DINŢI ÎNCLINAŢI La contactul a doi dinŃi apare o
forŃă normală Fn . Aceasta se poate descompune în trei componente pe trei direcŃii ortogon
ale: forŃa tangenŃială Ft , forŃa radială Fr şi forŃa axială Fa conform figurii 7. Practic
lculează cele trei componente pe cercul de divizare al roŃii.
Fig. 7. ForŃe în angrenajul cilindric cu dinŃi înclinaŃI /3/
Se neglijează pierderile de putere în angrenaje (deci existenŃa forŃelor de frecare) deo
arece acestea sunt reduse. În consecinŃă, se calculează forŃele ce acŃionează asupra pinion
i folosind momentul de torsiune motor (la arborele pinionului), iar forŃele care a
cŃionează asupra roŃii conduse se iau egale şi de sens contrar (conform principiului acŃiu
nii şi reacŃiunii). RelaŃiile de calcul ale forŃelor din angrenajul cilindric cu dinŃi încl
naŃi sunt: - ForŃe tangenŃiale: 2 M t pinion Ft 1 = Ft 2 = (76) d1 - ForŃe radiale:
Fr1 = Fr2 = Ft 1
tgα n = Ft 1 ⋅ tgα t cos β
32
(77)
- ForŃe axiale: Fa1 = Fa 2 = Ft 1 ⋅ tgβ - ForŃa normală:
(78)

Ft 1 Ft2 + Fa2 + Fr2 = (79) 1 1 1 cosα n cos β Tre uie menŃionat că sensul forŃelor Ft şi F
depinde de sensul de rotaŃie al roŃii şi de sensul înclinării dinŃilor, forŃa radială Fr a
tdeauna acelaşi sens (către axa de rotaŃie). Fn =
6.2. FORŢELE DIN ANGRENAJUL CONIC CU DINŢI DREPŢI Deoarece calculul de rezistenŃă se efect
uează pentru angrenajul cilindric înlocuitor (echivalent) de pe conul frontal median
se consideră forŃa normală pe dinte Fn aplicată în punctul de intersecŃie al liniei de ang
enare cu cercul de divizare mediu. ForŃa normală Fn se descompune în trei componente o
rtogonale: forŃa tangenŃială Ft la cercul de divizare mediu, forŃa radială Fr şi forŃa axia
.
Fig. 8. ForŃe în angrenajul conic cu dinŃi drepŃi /3/
33
Se neglijează pierderile de putere în angrenaje (deci forŃele de frecare) care sunt re
duse. Ca urmare, se calculează forŃele ce acŃionează asupra pinionului datorită momentului
de torsiune la arborele motor ( M t pinion ), iar forŃele ce acŃionează asupra roŃii co
nduse se iau egale
şi de sens contrar (conform principiuluiacŃiunii şi reacŃiunii). În cazul angrenajului con
ic
ortogonal Σ = 90o forŃa opusă lui Fa1 este Fr2 , iar lui Fr1 i se opune Fa 2 . RelaŃiile
de calcul ale forŃelor în angrenajul conic cu dinŃi drepŃi ortogonal sunt: - ForŃele tang
enŃiale: Ft 1 = Ft 2 =
(
)
2 M t pinion
d m1
(80)
- ForŃele radiale: Fr1 = Ft 1 ⋅ tgα ⋅ cos δ 1
(81) (82) (83) (84)
Fr2 = Ft 1 ⋅ tgα ⋅ cos δ 2
- ForŃe axiale: Fa1 = Ft 1 ⋅ tgα ⋅ sin δ 1 = Fr2 Fa 2 = Ft 1 ⋅ tgα ⋅ sin δ 2 = Fr1 - ForŃa
flancul dintelui:
Ft 1 Ft2 + Fa2 + Fr2 = (85) 1 1 1 cos α Sensul forŃei tangenŃiale Ft ce acŃionează asupra
unei roŃi conice depinde de sensul de rotaŃie, forŃele radială Fr şi cea axială Fa având to
auna acelaşi sens. Fn =
După calcularea mărimii forŃelor din cele două angrenaje ce compun un reductor de turaŃie
cu două trepte de reducere şi alegerea sensului de înclinare al dinŃilor roŃilor dinŃate ci
indrice cu dinŃi înclinaŃi se va face o schemă a tuturor forŃelor ce acŃionează asupra arbo
or reductorului (provenite din angrenaje şi din transmisia prin curele trapezoidal
e). În cazul reductoarelor cu două trepte de reducere, ambele cu roŃi cilindrice cu di
nŃi înclinaŃi (variantele a şi b din fig. 2) prin alegerea convenabilă a sensului înclinări
inŃilor celor două angrenaje, forŃele axiale ale roŃilor solidare cu arborele intermedia
r II adică Fa 2 şi Fa 3 vor avea sensuri contrarii astfel încât se micşorează forŃa axială
ebuie preluată de rulmenŃii acestui arbore. La schimbarea sensului de rotaŃie se schim
bă sensul ambelor forŃe axiale ( Fa 2 şi
Fa 3 ), dar ele vor rămâne opuse. În cazul reductorului cilindro-conic (varianta c din
fig. 2),
oricum am alege sensul de înclinare a dinŃilor pentru angrenajul cilindric cu dinŃi încl
inaŃi, pentru unul din sensurile de rotaŃie, sensul forŃelor axiale asupra roŃilor solid
are cu arborele intermediar II ( Fa 2 şi Fa 3 ) este acelaşi, astfel încât alegerea rulm
enŃilor va trebui făcută pentru această situaŃie dezavantajoasă din punct de vedere al încă
axiale. Figura 9 prezintă schema forŃelor ce încarcă arborii reductorului de turaŃie cu do
uă trepte de reducere pentru cele trei variante luate în considerare în fgura 2.
34
B 1 Fr1 I A Fa
9.a.
D 2 Fa1 Fr2 Fr2 Fr1 Fa2
II C
Fig. 9a.
D 1 I B Fr1 A Fr1 Fa1 II 2 Fr2 Fr2 C
Fa
Fa2
9.b.
Fig. 9. Schema forŃelor ce încarcă arborii . a. ForŃele ce încarcă arborii reductorului cil
ndric b. ForŃele ce încarcă arborii reductorului conic
7. VERIFICĂRILE ANGRENAJELOR /4, 5, 6, 10, 11, 12/
7.1. VERIFICAREA ÎNCADRĂRII ÎN LIMITELE ANGRENĂRII I GENERĂRII Sunt necesare verificări al
alităŃilor geometrice ale angrenajelor care să garanteze că acestea se încadrează în limite
ceptabile în timpul generării (verificarea subtăierii şi ascuŃirii dinŃilor) şi angrenării
ficarea continuităŃii angrenării, a interfereŃei dinŃilor şi a jocului la capul dinŃilor).
35
7.1.1. VERIFICAREA SUBTĂIERII DINŢILOR. Pentru evitarea subtăierii (interferenŃei la pre
lucrare) trebuie respectată condiŃia: zn1 2 ≥ z min 1 2
( ) ( )
(86)
unde: zn ≥z 12 12
( )
( )
cos3 β t numărul de dinŃi ai roŃii echivalente (înlocuitoare) a roŃii
cilindrice cu dinŃi înclinaŃi. z min − numărul minim de dinŃi al roŃii cilindrice cu dinŃi
ce poate fi 12
( )
prelucrată fără subtăiere în condiŃiile unghiului de înclinare de divizare β şi ale deplasă
fice a profilului x. z min este dat de relaŃia:
z min 1 2 =
( )
2 h0a − x1(2) cos β
(
)
în care h0 a = 1 − rerezintă coeficientul înălŃimii capului dintelui de referinŃă.
sin 2 α t
(87)
7.1.2. VERIFICAREA CONTINUITĂŢII ANGRENĂRII Pentru angrenajul cilindric cu dinŃi înclinaŃi
radul de acoperire total ε γ este dat de relaŃia: în care:
εγ = εα + ε β
(88)
ε α − este radul de acoerire al rofilului în lan frontal; ε β − radul de acoerire su
entar datorat înclinării
 dinŃilor (înaintării flancurilor).
2 2 2 2 d a − d d a − d a sin α wt 1 1 2 2 + − ε α = ε1 + ε 2 − ε a = 2πmt co  α t 2πmt c
n β εβ = 2 π mn
e utilizează relaŃiile: (89) (90)

Pentru asigurarea continuităŃii procesului de angrenare trebuie verificată condiŃia: ε α ≥

pentru
ngren
je precise (cl
sele 5, 6, 7) , s
u ε α ≥ 1,3 pentru
ngren
je de precizi
e modestă (clasele 8, 9, 10, 11) Pentru angrenajul conic cu dinŃi drepŃi se calculează g
radul de acoperire al angrenajului cilindric înlocuitor (echivalent) care trebuie
să verifice condiŃia
 anterioară.

2 2 2 2 d a − d d a − d av sin α wt V1 V1 V2 V2 εα = ε1 + ε 2 − ε a = + − 2π m cosα 2π m
(91)
7.1.3. VERIFICAREA INTERFERENŢEI DINŢILOR
36
Diametrul începutului profilului evolventic d l1 2 depinde de procedeul tehnologic
de
( )
execuŃie a danturii. Considerând cazul uzual al execuŃiei danturii prin utilizarea fre
zei melcate care are profilul cremalierei generatoare, relaŃia de calcul al diamet
rului începutului profilului evolventic are
 forma:
* ⎡ 2 h0 a − x1( 2) cos β ⎤ ⎥ dl1( 2 ) = d 1( 2) 1 + ⎢tα t − (92) ⎢ z1( 2 ) ⋅ sin α t ⋅ co
cercurilor înceuturilor rofilelor active ale flancurilor dinŃilor d A1
(
)
2
respectiv d E2 (adică diametrele cercurilor pe care sunt situate punctele punctele
de începere a angrenării de pe flancurile dinŃilor pinionului d A1 , respectiv de ter
minare a angrenării de pe flancurile dinŃilor roŃii d E2 ), sunt date de: db1 şi d A1 =
cos α A1 unde:
d E2 =
cos α E2 2π (ε a − ε1) z2

d 2
(93)
tgα A1 =
2π (ε a − ε 2 ) şi z1
tgα E2 =
(94)
CondiŃiile ce trebuiesc îndeplinite pentru a avea o angrenare corectă acelro două roŃi, ad
ică pentru a evita interfaŃa dinŃilor în angrenare, sunt: d A1 ≥ dl1 d E2 ≥ dl2 şi (95) 7.1
VERIFICAREA JOCULUI LA CAPUL DINŢILOR Pentru angrenajului cilindric cu dinŃi înclinaŃi
se calculează jocul la capul dinŃilor cu relaŃia:

d a1 + d f 2 d f + d a2 = a− 1 2 2 Jocul tre uie să satisfacă condiŃia: c ≥ 0,1mn c = a−
(96) (97)
Dacă nu este îndeplinită condiŃia (97) se face o scurtare a capului dintelui astfel încât s
e obŃină jocul minim admisibil ca = 0,1mn . 7.1.5. VERIFICAREA GROSIMII DINŢILOR PE CE
RCUL DE CAP Pentru roŃile cilindrice cu dinŃi înclinaŃi deplasarea pozitivă a profilelor c
onduce la ascuŃirea capetelor dinŃilor. Ca urmare, se va face verificarea grosimii d
inŃilor pe cercul de cap prin calcularea lungimii arcului corespunzător dintelui pe
cercul de cap în plan frontal, sat , şi compararea acesteia cu o valoare minimă admisi
bilă.
37

⎛ π + 4 x1( 2)tgα n ⎞ = a1( 2 ) ⎜ + invαt − invα
t ⎟ (98) 1( 2 ) ⎟ ⎜ 1( 2 ) 2 z1( 2) ⎝ ⎠
unghi de presiune pe cercul de c
p în pl
n front
l, d
t de rel
Ńia: ⎛ ⎞ 1( 2) ⎟ ⋅ cos α t
=
rccos⎜ (99) ⎜d 1( 2 ) ⎜ a ⎟ ⎝ 1( 2 ) ⎠ Pentru evitarea ştirbirii capului dintelui datori
cuŃirii accentuate se recomandă respectarea condiŃiei: s at1( 2 ) ≥ 0,2mt - pentru roŃi di
n oŃeluri de îmbunătăŃire sat s at1( 2) ≥ 0,4mt - pentru roŃi cu danturi durificate superfi
l.
Dacă condiŃia nu este îndeplinită se poate modifica repartiŃia sumei deplasărilor specifice
x s în cele două componente x1 şi x2 sau se reduc diametrele cercurilor cap având grijă să
ie verificată condiŃia referitoare la gradul de acoperire ε α .
7.2. VERIFICAREA REZISTENŢEI DANTURII ROŢILOR DINŢATE 7.2.1. VERIFICAREA SOLICITĂRII LA
PICIORUL DINTELUI
 σ F . La piciorul dint lui apar un fort unitar maxim datorat înc
ovoi rii varia il în timp după un ciclu de tip pulsator. Ca urmare, după un număr de ci
cluri de solicitare, se poate produce ruperea prin oboseală la piciorul dintelui.
Verificarea solicitării la piciorul dintelui se face prin calcularea efortului uni
tar datorat încovoierii, σ F , şi compararea lui cu o valoare admisibilă, σ Fp . A. PENTRU
ANGRENAJUL CILINDRIC CU DINŢI ÎNCLINAŢI Calculul de rezistenŃă se efectuează în secŃiunea
an normal, pentru roŃile echivalente (înlocuitoare). RelaŃiade verificare aefortului
dintelui este: Ft1( 2) ⋅ YF1( 2 ) ⋅ K A ⋅ KV ⋅ Kα ⋅ K Fβ ⋅ β ≤ σ F1( 2) = 1( 2) ⋅ m n (1
 
⋅ K FN ⋅ S ⋅ FX SF în car : σ F1( 2) t fort unitar d încovoi r la piciorul dint lui
Ft1( 2) - forŃa tangenŃială la nivelul cercului de divizare;
1( 2 )
≤ σ Fp
=
σ F lim1( 2)

1( 2) - lăŃimea roŃii;
mn -modulul normal al danturii; YF1( 2) -factorul de formă al dintelui (anexa 9) în
funcŃie de numărul de dimŃi ai roŃii
echivalente zn1( 2) şi de coeficientul deplasării de profil x1( 2) ;
38
K A - factorul sarcinii dinamice exterioare (anexa 10); pentru situaŃia proiectării
unui
reductor de uz general se va considera K A =1; KV - factorul dinamic interior (a
nexa 11) care este funcŃie de viteza periferică la cercul πd1 ⋅ n inion de divizare v =
(m/ ) unde d1 e te diametrul de divizare al inionului (în mm) şi 60000 npinion tur
aŃia arborelui pinionului (în rot/min).
Kα - f
ctor de rep
rtiŃie frontală a sarcinii;pentru angrenaje foarte precis executate
şi puternic
⎛ 1 ⎞ încărcate se alege Kα ∈ ⎜ ,1⎟ ,iar pentru angrenaje uzuale se va alege Kα =1; ⎜ε ⎟ ⎝
partiŃiei longitudinale a sarcinii pentru solicitarea la piciorul

dintelui;se va alege din diagrama prezentată în anexa 14 în funcŃie de K Hβ (factorul r pa

rtiŃiei longitudinale a sarcinii pentru solicitarea herthiană;prezentat în anexele 12 şi
13 pentru danturi cilindrice, respectiv conice, realizate din oŃeluri durificate
superficial). Pentru angrenaje la care cel puŃin una dintre roŃi are dantura cu duri
tate medie sau mică (HB< 3500 N/mm2 ) există posibilitatea unei mai bune rodări şi ca ur
mare factorul de distribuŃie longitudinală K Fβ  va d t rmina cu r laŃia : (102) 2 Yβ -
factorul unghiului d înclinar dat d r laŃia urmatoare sau ales din diagrama: (103
) 1200 σ F lim - r zi t nŃa limită la oboseală prin încovoiere la piciorul dintelui (v.tab
el 9) S F - factorul de siguranŃă în raport cu ruperea la oboseală la piciorul dintelui;în
proiectarea uzuală se alege S F min ≅ 1,5;
K Fβ =
1 + K Hβ

β = 1 −
β
k FN factorul numărului de cicluri de funcŃionare pentru solicitarea la piciorul
dintelui;se va alege k FN =1 pentru N ≥ 107 cicluri,respectiv k FN =(107/N)1/9 pen
tru 103≤ N < 107 unde N este numărul de cicluri de solicitare la care este supus din
tele roŃii în timpul funcŃionării angrenajului; Ys -factorul concentratorului de tensiun
e ia în consideraŃie influenŃa razei de racordare de la piciorul dintelui şi este prezen
tat în anexa 15; YFx - factor dimensional; dacă mn ≤ 5mm se ia YFx =1, iar dacă 5 < mn <
30mm se ia
YFx = 1,05 − 0,01mn (entru danturi durificate suerficial) şi YFx =1,03-0,006 mn (p
entru
danturi realizate din oŃeluri de îmbunătăŃire sau normalizate). B. PENTRU ANGRENAJUL CONIC
CU DINŢI DREPŢI Calculul de rezistenŃă se efectuează pentru angrenajul înlocuitor (cilindr
c cu dinŃi drepŃi) în secŃiunea mediană a lăŃimii roŃii.
39
 
RelaŃia de verificare a efortului unitar
 la
 piciorul dintelul
 σ F t : σF Ft1( 2) ⋅ F1
( 2 ) K A KV Kα K Fβ ≤ σ Fp = lim K FN S Fx σ F1( 2) = ⋅ mm SF în car σ F1( 2) t f
nitar d încovoi r la piciorul dint lui;
Ft1, ( 2) - forŃa tangenŃială la nivelul cercului de divizare median;
(104)
b – lăŃimea roŃii; mm - modul pe conul frontal median; YF1, ( 2) - factorul de formă al di
ntelui ales din anexa 9 funcŃie de numărul de dinŃi ai
roŃii înlocuitoare zv1( 2) şi pentru x = 0 ; K A - factorul sarcinii dinamice exterioa
re; KV - factorul dinamic interior; Kα - f
ctorul rep
rtiŃiei frontale a sarcinei; K
Fβ - r zi t nŃa admisibilă la oboseală la piciorul dintelui; uzual se ia S Fmin = 2 ; K
FN - factorul numărului de cicluri de funcŃionare pentru solicitarea la piciorul di
ntelui; YS - factorul concentartorului de tensiune; YFx - factor dimensional. Fa
ctorii K A , KV , Kα , K Fβ , K FN , S , Fx se vor
lege conform recom
ndărilor făcute
la angrenajul cilindric cu dinŃi înclinaŃi. 7.2.2. VERIFICAREA SOLICITĂRII DE CONTACT H

ERTZIAN (VERIFICAREA LA PITTING) Tensiunea hertziană de contact între flancurile dinŃi
lor se calculează pentru contact în polul angrenării C (σ HC ) . n r alitat t n iun a h
rtziană maximă se atinge în cazul contactului în punctul B (la trecerea de la angrenarea
bipară la cea unipară); numai pentru angrenajele foarte precis executate şi puternic în
cărcate se calculează efortul hertzian în B (σ HB ) . A. P ntru angr najul cilindric cu
dinŃi înclinaŃi se calculează efortul hertzian maxim pentru contact în Ccu relaŃia: Ft u +
1 σ (105) σ HC = Z M Z H Z ε ⋅ K A KV K Hβ ≤ σ Hp = H lim ⋅ K HN Z R ZW ⋅ d1 u SH în car
σ HC − efortul unitar hertzian maxim entru contact în olul anrenării (punctul C);
Z M − factor de material: Z M = 0,35 E unde E =
2 E1 E 2 , E1 şi E 2 fiind E1 + E 2
modulele de elasticitate longitudinală ale celor două roŃi; în cazul ambelor roŃi dinŃate e
ecutate din oŃel laminat, valoarea factorului de material este Z M ≅ 271 N mm 2 . Z
H − factorul unctului de rostoolire este dat de relaŃia:
40
ZH =
cos 2 α t ⋅ tgα wt

cos β
(106)
Z H - este prezent
t în di
gr
m
din
nex
16. Z ε − factorul lunimii de contact rez
entat în diarama din anexa 17 funcŃie de componentele gradului de acoperire ε α şi ε β . F
orŃa tangenŃială la nivelul cercului de divizare;
b − lăŃimea danturii roŃii conduse; d1 − diametrul de divizare al inionului;
u − raortul numerelor de dinŃi; pentru angrenaje reductoare u=i; K A − factorul sarci
nii dinamice exterioare; KV − factor dinamic interior (anexa 11); K Hβ − factorul rea
rtiŃiei longitudinale a sarcinii (anexa 12);
 
σ Hp − efort unitar admisi il entru solicitarea la o oseală de contact;
σ H lim − reziatenŃa limită la oboseală de contact dependente de natura materialului
roŃii dinŃate şi tratament (v. tabelul 9); S H − factorul de siuranŃă în raport cu distrug
a prin ciupire (pitting) a flancurilor; în practica obişnuită de proiectare S H min =
1,25 ; K HN − factorul numărului de cicluri de funcŃionare pentru solicitarea hertziană;
se va lua K HN = 1 pentru un număr decicluri de funcŃionare N ≥ 5 ⋅ 10 7 şi K HN = 5 ⋅ 10
N pentru 10 3 ≤ N < 5 ⋅ 10 7 ;
(
)
1/ 6
Z R − factorul ruozităŃii flancurilor dat de relaŃia: Z R = 3 Ra Ra
red 100
= 3 Ra1 + Ra 2 ⋅ 3 100 a
(
)
(
red 100
)
mZ R
unde: ale
( Ra1 , Ra 2 − ruozităŃile
medii
aritmetice
flancurilor roŃilor)
mZ R = 0,12 + (1000 − σ H lim ) 5000 (  va lua σ H lim = 850N / mm 2 dacă efortul
limită pentru materialul ales este sub 850 N/mm2 şi respectiv σ H lim = 1200N / mm 2 d
acă materialul ales are un efort limită peste 1200N / mm 2 ; pentru valori intermedi
are 850 < σ H lim < 1200  va lucra cu valoar a fortului limită al materialului)
ZW − factorul raortului durităŃii flancurilor; dacă HB1 − HB2 > 1000 N / mm 2 se va
lua ZW = 1,2 , iar dacă HB1 − HB2 ≤ 1000 N / mm 2 se ia ZW = 1 ( HB1 şi HB2 reprezintă dur
ităŃile Brinell ale flancului dintelui pinionului respectiv roŃii). B. Pentru angrenaj
ul conic cu dinŃi drepŃi se calculează efortul unitar hertzian maxim pentru contact în p
unctul C pentru angrenajul cilindric înlocuitor de pe conul frontal median utilizând
relaŃia (valabilă pentru angrenajul ortogonal Σ = 90 o ):
σ HC = Z M Z Hv
în care:

σ H lim Ft u2 + 1 ⋅ K A KV K Hβ ≤ σ Hp = K HN Z R ZW ⋅ d m1 u SH
(107)
41
σ HC − efortul unitar hertzian maxim entru contact în olul anrenării (punctul C);
Z M − factor de material; Z Hv − factorul unctului de rostoolire entru anrenajul
cilindric înlocuitor; se ia din
anexa 16, iar în cazul roŃilor nedeplasate se consideră Z Hv = 1,77 ; Ft − forŃa tangenŃial
a nivelul diametrului de divizare mediu;
b − lăŃimea roŃii; d m1 − diametrul cercului de divizare mediu; u − raortul numărului de d
K A − factorul sarcinii dinamice exterioare; KV − factor dinamic interior (anexa 11
); K Hβ − factorul reartiŃiei longitudinale a sarcinii (anexa 13);
 
σ Hp − efortul unitar admisi il entru solicitarea la o oseală de contact;
σ H lim − rezistenŃa limită la oboseală de contact dependentă de materialul roŃii dinŃate
şi tratamentul aplicat (tabel 9); S H − factor de siuranŃă în raport cu distrugerea prin
pitting a flancurilor; în practica obişnuită de proiectare se ia S H = 1,5 ; Factorii
K HN , Z R , Z w au aceeaşi semnificaŃie şi se aleg conform recomandărilor
prezentate la angrenajul cilindric. 7.3. RELAŢII PENTRU VERIFICAREA DIMENSIONALĂ A D
ANTURII ROŢILOR DINŢATE Pe lângă elementele geometrice calculate anterior se determină une
le elemente geometrice folosite la controlul dimensional al roŃilor, elemente ce s
e înscriu pe desenele de execuŃie ale roŃilor dinŃate. A. Pentru roŃile cilindrice cu dinŃi
clinaŃi se determină următoarele: - cota peste N dinŃi măsurată în plan normal, WNn , dată
laŃia:
= mn ⎡π N 1( 2) − 0,5 + 2 x1( 2) ⋅ tα n + z1( 2)invα t ⎤ cosα n (108) ⎢ ⎥ ⎣ ⎦ unde N 1( 2)
ul de dinŃi peste care se măsoară lungimea WNn . Pentru aflarea lui se determină numărul d
e dinŃi de calcul N c 1(2) (în intervalul de măsurare a lungimii WNn ) WNn
1( 2 )
(
)
cu ajutorul relaŃiei (109) şi se rotunjeşte acest număr la valoarea întreagă cea mai apropi
tă N 1( 2) :
⎡ 1⎢ NC1(2 ) = π ⎢ ⎢ ⎣
(z1(2) + x1(2) ⋅ cos β )2 − (z1(2) cos αt )2
cos αt ⋅ cos2 β
⎤ − 2 x1(2 ) ⋅ tα n − z1(2 ) ⋅ invαt ⎥ + 0,5 ⎥ ⎥ ⎦
(110)
(109)
– arcul dintelui e cercul de divizare în lan normal:
sn
1( 2 )
= mn 0,5π + 2 x1( 2) ⋅ tα n
(
)
– coarda d divizar a dint lui în plan normal:
42
n1 2 = n1 2 − ( ) ( )
3 sn
1( 2 )
2 6d1 2 ( )
⋅ cos4 β
(111)
– înălŃimea la coarda de divizare:
ha n
1( 2 )
=
da
1( 2 )
− d1( 2) 2
+
2 sn
1( 2 )
4d1(2 )
cos2 β
(112)
– coarda constantă a dintelui în plan normal:
sc
1( 2 )
= mn 0,5π co 2 α n + 2 x1(2) sin α n cosα n
(
)
(113)
– înălŃimea la coarda constantă: π ⎛ ⎞ hc1 2 = mn ⎜ h0 a − sin α n cos α n + x1(2) cos2 α
(114)
ObservaŃii: a – verificarea cotei peste N dinŃi este indicată la danturi cilindrice exte
rioare cu module sub 8 mm, căci, în caz contrar, rezultă valori mari ale cotei WN n ,
care nu pot fi măsurate cu instrumentele uzuale; b – măsurarea cotei WN n este condiŃion
ată de lăŃimea danturii b fiind necesară îndeplinirea condiŃiei: b1( 2) = WNn1 2 ⋅ sin β +
( )
(115)
c – la danturi cu d pla ări mari sau care au module mari (> 8 mm) sau nu respectă cond
iŃia (115) se recomandă măsurarea corzii dintelui în plan normal. B. Pentru roŃile conice
cu dinŃi drepŃi se folosesc pentru controlul dimensional următoarele elemente geometri
ce: • coarda nominală de divizare a dintelui cu joc între flancuri:
s1(2) = s1(2) −
s3
1( 2 )
cos δ 1( 2)

2 6 1 2
(116)
( )

un e s1(2) este arcul e ivizare al intelui at e relaŃia (pentru danturi fără depl
asare): s1(2) = 0,5π m (117)
•
coarda efectivă de divizare a dintelui:
unde: As min

sef = s − As min − Ts − su Ńierea minimă a dintelui
(
)
(118)
As min
Ts − toleranŃa grosimii dintelui şi Ts se adoptă din standardul de toleranŃe pentru angren
aje conice (STAS 6460-81) •
înălŃimea la coarda de divizare:
ha
1( 2 )
= ha
1( 2 )
+
s2
1( 2 )
⋅ cos δ 1(2)

4 1(2)
43
(119)
8. CALCULUL REACŢIUNILOR. TRASAREA DIAGRAMELOR DE MOMENTE ÎNCONVOIETOARE ŞI DE TORSIUN
E /1, 2/
Pentru a putea alege rulmenŃii şi verifica arborii este necesară aflarea reacŃiunilor în r
eazeme şi trasarea diagramelor de variŃie a momentelor încovoietoare şi de torsiune. Ope
raŃia este îngreunată de necunoaşterea distanŃelor dintre reazeme şi suporturile forŃelor d
angrenare. Etapele care se parcurg sunt următoarele: a. Realizarea unei schiŃe a red
uctorului (anexa 59 ) folosind elementele geometrice ale roŃilor dinŃate, apreciind
distanŃele dintre roŃi, dintre roŃi şi carcasă, estimând lăŃimile rulmenŃilor şi distanŃele
ixării rulmenŃilor; pe baza acestei schiŃe se pot stabili distanŃele dintre reazeme şi cel
e dintre reazeme şi suporturile forŃelor. Fiecare arbore se consideră rezemat la jumătat
ea lăŃimii rulmenŃilor, iar forŃele din angrenaje sunt considerate forŃe concentrate aplic
ate la jumătatea lăŃimii roŃilor. b. Stabilirea schemei de încărcare şi rezemare a fiecărui
re; deoarece forŃele din angrenaje nu sunt coplanare se vor realiza schemele de încărc
are şi rezemare ale fiecărui arbore în două plane perpendiculare (orizontal şi vertical).
Pe arborele de intrare se va lua în considerare acŃiunea forŃei pe arbore datorată trans
misiei prin curele trapezoidale considerată drept forŃă concentrată acŃionând la jumătatea
roŃii de curea (în consolă). c. Calcularea reacŃiunilor în reazeme şi trasarea diagramelor
de momente încovoietoare; se va face în cele două plane perpendiculare (orizontal şi ver
tical). Într-un reazem oarecare (de exemplu A) vom obŃine o reacŃiune normală în planul ve
rtical V A şi una în plan
2 2 orizontal H A , calculând apoi reacŃiunea rezultantă (forŃă radială): FrA = V A + H A .
Determinarea reacŃiunii axiale în reazeme depinde de tipul rulmenŃilor utilizaŃi şi de fel
ul montajului ales pentru aceştia (v. paragraful 9). La trasarea diagramelor de mo
mente încovoietoare trebuie avut în vedere faptul că forŃele axiale din angrenaje sunt f
orŃe paralele cu axele arborilor, dar acŃionând excentric faŃă de acestea la distanŃe egale
cu razele de divizare ale roŃilor respective; ca urmare ele dau momente încovoietoar
e concentrate, care determină salturi ale diagramelor de momente încovoietoare. d. T
rasarea diagramelor de variaŃie a momentelor de torsiune se face Ńinând seama de trase
ul fluxului de putere pe fiecare arbore.
45
9. ALEGEREA ŞI VERIFICAREA RULMENŢILOR /4, 6, 7, 9, 14/
Se va alege tipul rulmenŃilor utilizaŃi pentru rezemarea fiecărui arbore apoi mărimea ac
estora şi în final se va face verificarea durabilităŃii lor. Arborii reductoarelor sunt în
general arbori scurŃi (
l < 10 unde l distanŃa dintre d
reazeme şi d diametrul mediu al arborelui) şi în consecinŃă au rigiditate flexională ridica
Ca urmare unghiurile de înclinare în reazeme sunt reduse ceea ce permite folosirea
rulmenŃilor radiali cu bile şi a rulmenŃilor radial-axiali cu role conice (ce impun co
ndiŃii restrictive privind înclinarea în reazeme). Uneori se folosesc şi rulmenŃi cu role
cilindrice, rulmenŃi radial-axiali cu role precum şi rulmenŃi oscilanŃi cu role butoiaş. În
cele ce urmează ne vom referi la alegerea şi verificarea rulmenŃilor radiali cu bile şi
a celor radial-axiali cu role conice. A. RulmenŃii radiali cu bile preiau în princip
al forŃe radiale, dar pot prelua şi sarcini axiale. Se pot utiliza două tipuri de mont
aje ale acestor rulmenŃi (v. fig. 10): a) Montajul cu rulment conducător şi rulment li
ber se foloseşte în special la arbori lungi. Se alege, în general, drept rulment condu
cător rulmentul cu încărcare radială mai mică. El se fixează axial, atât pe arbore cât şi î
ambele sensuri şi va prelua întreaga sarcină axială ce încarcă arborele. Rulmentul liber s
fixează axial în ambele sensuri pe arbore, fiind lăsat liber în carcasă pentru a se compe
nsa dilatările termice diferite ale arborelui şi carcasei în funcŃionare. Rulmentul libe
r va prelua doar forŃă radială (reacŃiunea normală rezultantă din reazemul respectiv), încă
a sa axială fiind nulă. b) Montajul flotant al rulmenŃilor presupune fixarea axială a fi
ecărui rulment într-un singur sens pe arbore (către interiorul reductorului) şi în sens op
us (către exterior) în carcasă. Se lasă de obicei un joc axial de 0,5 ... 1 mm pentru co
mpensarea diferenŃelor de dilatare dintre arbore şi carcasă. ForŃa axială este preluată la
cest montaj de rulmentul către care este îndreptată. Montajul flotant se utilizează la a
rbori scurŃi; el este mai simplu dar poate conduce la un dezechilibru accentuat al
încărcării celor doi rulmenŃi (în cazul în care rulmentul cu încărcare radială mai mare pr
rŃa axială ce încarcă arborele). Etapele parcurse în alegerea rulmenŃilor radiali cu bile s
nt: 1. Stabilirea tipului montajului (montaj cu rulment conducător şi rulment liber
sau montaj flotant)
46
2. Estimarea diametrului arborelui în dreptul rulmentului se face Ńinând cont de dimen
siunile arborilor stabilite la predimensionarea acestora (v. cap. 2). Pentru arb
orii care ies în exteriorul reductorului (I şi III) au fost stabilite diametrele cap
etelor de arbore d caI (III) ; pentru aceştia se vor alege diametrele fusurilor în d
reptul rulmenŃilor conform relaŃiei:
d rulI (III) = d caI (III) + (7...10) mm
(120)
Pentru arborele intermediar II, diametrul stabilit la predimensionare d II poate
fi considerat un diametru estimativ pentru zona centrală a arborelui; ca urmare d
iametrul fusurilor pentru rulmenŃi se poate lua:
d rulII = d II − (5...10 ) mm
(121)
Diametrele alese entru fusurile e care se montează rulmenŃii trebuie să satisfacă cond
iŃia: d rul = 5k unde k ∈ N (122)
3. Folo ind cataloag d rulm nŃi emise de firmele producătoare se alege pentru fiec
are arbore mărimea rulmentului cu bile (seria de diametre şi lăŃimi); pentru diametrul e
stimat al fusului în cataloage se găsesc mai multe mărimi de rulmenŃi radiali cu bile (s
eriile de diametre şi lăŃimi 0,2, 3 sau 4) care la acelaşi diametru al alezajului inelul
ui interior (d = d rul ) au diametre exterioare (D) şi lăŃimi (B) diferite. Se va încerc
a la început alegerea unui rulment din seriale mijlocii (2 sau 3) şi funcŃie de durabi
litatea obŃinută se poate trece la seria uşoară (0) sau grea
(4).
Pentru alegerea rulmenŃilor radiali cu bile anexa 18 prezintă un extras din STAS 684
6 – 86 4. Verificarea rulmenŃilor aleşi constă în determinarea durabilităŃii acestora Lh (o
şi care trebuie să fie superioară unei durate de funcŃionare admisibile Lha care pentru
reductoare au valori cuprinse între 12 000 ore şi 20 000 ore. Practic alegerea şi ver
ificarea unui rulment radial cu bile se desfăşoară conform următoarei succesiuni: a. dat
e de intrare - diametrul fusului în dreptul rulmentului d rul (mm); - turaŃia arbore
lui n (rot / min); - încărcarea radială a celor doi rulmenŃi: Fr , respectiv Fr2 (N) – rea
cŃiunile
1
normale în cele două reazeme;
47
- încărcarea axială Fa (N) – forŃa axială rezultantă datorată roŃilor solidare cu arborele;
bilitatea admisibilă Lha = 12000...20000 ore. b. alegerea tipului de montaj şi stabi
lirea încărcării axiale a fiecărui rulment. Dacă rulmentul 1 este conducător Fa1 = Fa iar F
2 = 0 ; dacă rulmentul 2 este conducător Fa1 = 0
şi Fa2 = Fa , iar dacă avem montaj flotant se va face calculul pentru situaŃia cea mai
dezavantajoasă în care întreaga forŃă axială este preluată de rulmentul cu încărcarea radia
mare; c. se alege un rulment radial cu bile dintr-o serie mijlocie (2 sau 3) pen
tru diametrul alezajului d = d rul şi din anexa 18 se iau pentru rulmentul ales: c
apacitatea de încărcare dinamică C (N) şi capacitatea de încărcare statică C 0 (N); d. se c
ulează
Fa pentru fiecare rulment şi din tabelul din anexa 18 se aleg e şi Y C0
(eventual interpolare liniară) e. se calculează echivalentă:
Fa ≤ e rezultă P = Fr (123) Fr F - dacă a > e rezultă P = XFr + YFa . Fr unde : X = 0,56
(acelaşi pentru toŃi rulmenŃii radiali cu bile) şi Y are valoarea aleasă anterior. Fa pen
tru fiecare rulment şi apoi se determină sarcina dinamică Fr
- dacă
f. se calculează durabilitatea fiecărui rulment: L (milioane de rotaŃii ) şi Lh ( în ore)
cu relaŃiile:
⎛C ⎞ L=⎜ ⎟ ⎝P⎠
3

(milioane e rotaŃii)
(124)
şi
L ⋅ 106 (ore) (125) n ⋅ 60 g. Dacă ambii rulmenŃi ai unui arbore verifică condiŃia Lh ≥ Lha
unci alegerea este corectă (eventual se poate încerca alegerea unui rulment din seri
a uşoară dacă inegalitatea este accentuată); Dacă pentru rulmentul încercat Lh < Lha se înc
că alegerea unui rulment radial cu L=
bile dintr-o serie superioară sau se aleg rulmenŃi radiali-axiali cu role conice.
48
Se poate încerca şi o mărire a diametrului fusului în dreptul rulmentului dar această soluŃ
e este dezavantajoasă căci conduce la creşterea gabaritului diametral şi a greutăŃii arbore
ui.
Rulment conducator
Rulment liber
49 b
Figura 10. Montaje cu rulmenŃi radiali cu bile
B. RulmenŃii radiali - axiali cu role conice preiau atât sarcini radiale cât şi sarcini
axiale; datorită contactului mai favorabil dintre role şi calea de rulare din inele
ei au, la aceleaşi dimensiuni, capacităŃi de încărcare şi durabilităŃi mai mari decât rulme
ile. Se pot folosi două tipuri de montaje pentru rulmenŃii radiali-axiali cu role co
nice (v.fig.11). a. montaj în “O “ b. montaj în “X “ a. Montajul în “O “ este utilizat în c
distanŃe reduse între rulmenŃi (roŃile fiind montate în consolă); în cazul acestui montaj
realizează o majorare a distanŃei dintre centrele de presiune ale celor doi rulmenŃi în
raport cu situaŃia de la montajul în “X “. Acest montaj se foloseşte pentru rezemarea arbo
relui pinionului conic al reductorului conico-cilindric (varianta c din figura 2
). Reglarea jocului din rulmenŃi (la montaj) în vederea compensării diferenŃelor de dila
tare dintre arbore şi carcasă în funcŃionare se face cu ajutorul unei piuliŃe care acŃionea
asupra inelului interior al rulmentului. b. Montajul în “X “ se utilizează la arbori mai
lungi, pe care roŃile sunt montate între lagăre. Reglarea jocului în rulmenŃi se face cu
ajutorul capacelor ce fixează inelele exterioare. RulmenŃii radial-axiali cu role co
nice, datorită construcŃiei lor, introduc forŃe axiale suplimentare ( interioare) Fas
. Un astfel de rulment încărcat cu forŃa radială Fr introduce o forŃă axială suplimentară:
= 0,5 r Y pentru fiecare rulment din cataloagele de rulmenŃi (v. anexa19). Asupra
unui arbore rezemat pe doi rulmenŃi cu role conice ( montaŃi în “ O ” sau în “ X ”) acŃion
bicei trei forŃe axiale: forŃa axială K a , provenită din funcŃionarea diferitelor organe
de maşini montate pe arbori, (roŃi dintate, cuplaje etc) şi forŃele axiale
50
→
→
(126)
unde Y este coeficientul forŃei axiale din expresia sarcinii dinamice echivalente;
el se alege
suplimentare Fas1 şi Fas2 ale celor doi rulmenŃi. Cele două forŃe suplimentare introduse
de rulmenŃi au mărimile date de relaŃia (126), iar sensurile lor depind de tipul mont
ajului (v.fig.11). Pentru alegerea şi verificarea rulmenŃilor radial-axiali cu role
conice este necesară determinarea încărcării axiale a fiecărui rulment.Se aplică următorul
oritm: - se determină sensul rezultantei Ra a tuturor forŃelor axiale de pe arbore:
Ra = K a + Fas + Fas ; 1 2 - rulmentul care preia sarcini axiale având sensul rezu
ltantei se consideră încărcat cu suma (vectorială) forŃei axiale K a şi a forŃei axiale sup
entare a celuilalt rulment; - cel de al doilea rulment se consideră (convenŃional) încăr
cat de propria sa forŃă axială suplimentară. Etapele parcurse în alegerea şi verificarea ru
menŃilor radiali-axiali cu role conice sunt: a. alegerea tipului montajului ( în “ O ” şi “
X ”) b. stabilirea diametrului fusului în dreptul rulmenŃilor în conformitate cu cele af
irmate la rulmenŃii radiali cu bile; c. pentru diamtrul fusului stabilit anterior
se alege un rulement radial - axial cu role conice dintr-o serie mijlocie de dia
metre şi lăŃimi, folosind cataloagele firmelor producătoare; anexa 19 prezintă un extras d
in STAS 3920-87 referitor la rulmenŃii cu role conice). Odată cu alegerea rulmentulu
i se aleg şi coeficienŃii e şi Y. d. calcularea sarcinilor axiale suplimentare introdu
se de cei doi rulmenŃi conform relaŃiei (126) e. aplicarea algoritmului prezentat an
terior pentru aflarea forŃei axiale ce încarcă fiecare rulment; f. calcularea raportul
ui Fa / Fr pentru fiecare rulment; g. calcularea sarcinii dinamice echivalente P
; dacă
Fa F ≤ e atunci P = Fr , iar dacă a > e atunci P = XFr + YFa unde X = 0,4 (aceleaşi Fr
Fr
→ →
pentru toŃi rulmenŃii cu role conice), iar Y este cel indicat în catalog pentru fiecar
e rulment în parte; h. se calculează durabilitatea celor doi rulmenŃi (în milioane de ro
taŃii) cu relaŃia:
⎛C ⎞ L=⎜ ⎟ ⎝P⎠
10 / 3
(mil. rot.)
51
(127)

un e C este capacitatea e încărcare dinamică a rulmentului; i. se calculează durabilita
tea celor doi rulmenŃi (în ore) cu relaŃia (125):
Lh = L ⋅ 10 6 (ore) n ⋅ 60
j. dacă pentru ambii rulmenŃi ai arborelui este verificată condiŃia Lh ≥ Lha alegerea este
corectă (eventual se poate încerca alegerea unui rulment dintr-o serie inferioară de
diametre şi lăŃimi dacă inegalitatea este accentuată); dacă Lh < Lha se va alege un rulment
cu role conice dintr-o serie superioară de diametre şi lăŃimi.
Fas1 Frez1 Fr1
Ka Fr1
Fas1 Frez1
Ka
a.
Fas2
Fas1 Frez1
Ka 52
Fas1 Frez1 Fr1
Fas1
Ka
b.
Fas2
Figura 11. Montaje cu rulmenŃi radiali – axiali cu role conice
10. ALEGEREA ŞI VERIFICAREA PENELOR /4, 8/
Asamblarea roŃilor dinŃate, a roŃilor de curea şi a cuplajelor pe arbori se realizează de
obicei cu ajutorul penelor paralele. Uneori se folosesc şi alte tipuri de asamblări
(cu strângere proprie, prin caneluri, prin pene inclinate sau prin strângere pe con)
. De obicei, pinioanele au diametre apropiate de cele ale arborilor aşa încât ele se e
xecută dintr-o bucată cu arborele; se alege această soluŃie dacă diametrul de picior al roŃ
i dinŃate d f
d f ≤ (1,4...1,5) d a unde d a - diametrul arborelui în dreptul roŃii dinŃate.
satisface condiŃia
După estimarea diametrului arborelui d a în zona de asamblare prin pană paralelă se aleg
din STAS 1004 – 81 (anexa 20) dimensiunile b  h ale secŃiunii penei. se determină apoi
lungimea necesară a penei şi se verifică pe baza solicitărilor la strivire şi forfecare:
σ =
τf =

4M ≤ σ a  h ⋅ lc ⋅ d a 2M t ≤ τ af b⋅l ⋅ da
( σ a  = 90 − 120 N/mm 2 ) ( τ a f = 60 − 80 N/mm 2 )
(128) (129)
    
în care: l c  es e lungimea de con ac a penei cu canalul din bu uc dependen ă de f
orma şi lungimea l a penei;
  
l c = l − la ana de ti A (am ele caete rotunjite) lc = l − la ana de ti C (

un ca ăt rotunjit) 2
l c = l la pana de tip B (capete drepte).
53
Evident că lăŃimea butucului l B va trebui să fie suficient de mare pentru a permite rea
lizarea contactului pe lungimea l c ( l B ≥ l c ). Dacă lungimea de contact, l c , r
ezultă mare din calculul anterior, pentru a nu face butucul exagerat de lat se pot
utiliza două pene paralele sau chiar caneluri.
11. ALEGEREA ŞI VERIFICAREA CUPLAJULUI /3, 4, 13/
Se va prezenta alegerea cuplajelor elastice cu bolŃuri şi a celor cu flanşe. 11. 1. CU
PLAJUL ELASTIC CU BOLŢURI (STAS 5982/6 – 81, anexa 3) Asigură transmiterea elastică a mo
mentului de torsiune (cu atenuarea şocurilor) prin intercalarea pe fluxul energeti
c a unor bucşe de cauciuc. Mărimea cuplajului se alege funcŃie de momentul de torsiune
nominal ( M tn ) conform condiŃiei:
M t c = C s ⋅ M t II ≤ M t n
(130)
unde: M tc - este moment de torsiune de calcul;
M t II - moment de torsiune la arborele de ieşire din reductor (pe care este monta
t
cuplajul);
C s - coeficient de serviciu dependent de natura maşinii motoare şi a celei de lucru
şi de
regimul de funcŃionare; în cazul proiectării unei transmisii de uz general se poate lu
a C s = 1 (a se vedea cele spuse anterior în capitolul 1). Pentru fiecare mărime de
cuplaj sunt indicate în STAS anumite valori ale diametrului capătului de arbore pe c
are se montează cuplajul. Dacă diametrul capătului arborelui III (pe care se montează cu
plajul) ales la punctul 2 este mai mic decât cel cerut de mărimea cuplajului
54
stabilită anterior se vor utiliza semicuple de tip P. Semicupla P se livrează pregăuri
tă la un diametru d redus, diametru ce poate fi lărgit la valoarea d 0 (ale cărei limi
te sunt indicate în STAS). Este necesară verificarea rezistenŃei capătului de arbore şi a
penei paralele care realizează asamblarea cuplajului cu arborele. Cuplajul cu bolŃur
i se execută în două tipuri: - tipul N – cuplaj normal; - tipul B – cuplaj cu bucşe distanŃ
e. De asemenea, trebuie menŃionat că în compunerea cuplajului pot intra semicuple de a
celaşi tip sau de tipuri diferite de execuŃie. Exemplu de notare a unui cuplaj elast
ic cu bolŃuri: CEB 7N – P63/K71 – OT 60-3 STAS 5982/6-81 – cuplaj elastic cu bolŃuri mărime
7, tip N, o semicuplă tip P cu diametrul alezajului 63 mm, celaltă semicuplă tip K cu
diametrul alezajului 71 mm, executate din oŃel OT 60-3. 11. 2. CUPLAJ CU FLANŞE (ST
AS 769 – 73, anexa 4) Realizează transmiterea rigidă a momentului de torsiune (nu aten
uează şocurile).
Şuruburile ce fixează flanşele pot fi montate cu joc sau fără joc (ajustate) în găurile din
anşe.
Pentru evitarea apariŃiei unor solicitări suplimentare poate exista un sistem de cen
trare sub forma unui prag de centrare sau a unui inel de centrare. Cuplajele cu
flanşe se execută în două variante constructive: - tipul CFO – pentru cuplarea arborilor o
rizontali; - tipul CFV – pentru cuplarea arborilor verticali. Mărimea cuplajului se
alege funcŃie de momentul de torsiune nominal M tn pe care îl poate transmite cuplaj
ul conform condiŃiei:
M tc = C s ⋅ M tIII ≤ M tn
(131)
unde: M tc este moment de torsiune de calcul;
M tIII - moment de torsiune la arborele de ieşire din reductor (III) pe care este
montat
cuplajul;
C s - coeficient de serviciu dependent de natura maşinii motoare şi agregatului de l
ucru
şi de regimul de funcŃionare; în cazul proiectării unei transmisii de uz general se poat
e lua
C s = 1 (a se vedea cele spuse în capitolul 1).
Exemplu de notare a unui cuplaj cu flanşe:
55
CFO 6-35 STAS 769–73 – cuplaj cu flanşe pentru arbori orizontali, mărimea 6, cu diametru
l nominal al capetelor de arbori de 35 mm. Se recomandă verificarea şuruburilor cupl
ajului la solicitare compusă (tracŃiune şi torsiune) pentru şuruburile montate cu joc şi l
a forfecare pentru şuruburile ajustate. a. Şuruburi montate cu joc Momentul de torsi
une se transmite prin frecarea dintre flanşe care sunt apăsate de către forŃele create în
cele i s şuruburi la montaj. ForŃa axială care ia naştere într-un surub prin strângerea piu
iŃei la montaj este:
Fa =
2 M tc K ⋅ μ ⋅ is
(132)
unde: K este diametrul cercului pe care sunt montate şuruburile;
μ - coeficientul de frecare dintre flanşe ( μ ≈ 0,15...0,2 );
i s - numărul de şuruburi.
Tija şurubului este solicitată la: - tracŃiune:
σ t =
4 Fa
2 π d1
(133)
unde: d1 - diametrul interior al filetului. - tor iune (în momentul trângerii iuliŃe
i cu cheia la montaj): 
d Fa ⋅ 2 tg (α 2 + ϕ ′) M ts 2 = τ s = 3 Ws πd 1 16
în care: M t  - momentul de tor iune ce aare în şurub la strângerea piuliŃei; W s - modul
ul de rezistenŃă polar al secŃiunii şurubului; d1 , d 2 - diametrul interior respectiv c
el mediu al filetului; α 2 - unghiul de înclin
re
l spirei filetului: α 2 =
rctg ( p
/ πd 2 ) , unde  e te a ul filetului);
ϕ′
-
unghi
de
frec
re

p
rent

dintre
spirele
şurubului
şi
piuliŃei:
ϕ ′ =
rctg ( μ / cos 30 o ) ) pentru filetul metric, μ fiind coeficientul de frecare ( μ
= 0,1.....0,15 ).
Cele două eforturi unitare se compun după teoria a III a rezistenŃei materialelor, obŃinân
du-se efortul unitar echivalent:

σ ch  = σ t2 + 4τ 2
s s
(135)
56
 
care rebuie să verifice condiŃia:

σ ch  ≤ σ at = 90.....120 N / mm 2
. şuruburi montate ajustat
(136)
Tija şurubului este supusă la forfecare sub acŃiunea unei forŃe tangenŃiale Ft provenită di
momentul de torsiune transmis:
τ fs =

F = As

2M c
K ⋅ is ⋅
2 πd 3
≤ τ af = 60.....80 N / mm 2
(137)
4
 
în care: As es e aria ransversală a şurubului ajustat;
d 3 - diametrul găurii de montaj a şurubului ajustat (v. anexa 4)
12. VERIFICAREA ARBORILOR
După ce a fost stabilită forma constructivă a arborelui şi au fost determinate diametrel
e
şi lungimile tronsoanelor componente se face verificarea arborelui care cuprinde u
rmătoarele
aspecte: a) verificarea la oboseală b) verificarea la solicitarea compusă c) verific
area deformaŃiilor flexionale (de incovoiere) şi torsionale d) verificarea la vibraŃii
(calculul turaŃiei critice) Vom prezenta în detaliu doar prima dintre aceste verifi
cări, pentru celelalte fiind făcută doar o expunere de principii. a. Verificarea la ob
oseală a arborilor se face în secŃiuni ale arborilor care prezintă concentratori de efor
turi (canale de pană, salturi de diametru, degajări, filete etc) Considerând cazul gen
eral în care într-o secŃiune cu concentratori de tensiuni avem atât efort unitar de încovo
iere cât şi efort de torsiune, ambele variabile în timp, se parcurg următoarele etape: -
se calculează mărimile caracteristice ale ciclului variabil de solicitare la încovoie
re. Chiar dacă momentul încovoietor într-o secŃiune oarecare este constant în timp, datori
tă rotaŃiei arborelui efortul de încovoiere într-o fibră oarecare variază după un ciclu alt
ant simetric.
57
Ca urmare putem serie:
σ max =
M i r z Wz
=
2 Miv + Mi2 H
Wz
(138) (139)
σ min = −σ max
und : M iv , M iH , M ir z r pr zintă momentul încovoietor în plan vertical, orizontal
şi respectiv, rezultant în secŃiunea considerată. De asemenea putem calcula:
σm =
σ max + σ min
2
= 0; σ v =
σ max − σ min
2
= σ max
(140)
în car : σ m t fortul unitar m diu, iar σ v - amplitudin a ciclului d olicitar .
-  calcul ază coeficientul de siguranŃă la oboseală pentru solicitarea de incovoiere
folosind relaŃia lui Soderberg (141) sau cea a lui Serensen (142):
cσ =
σ σ ⋅ v + m εσ ⋅ γ σ −1 σ c
β kσ
1
(141)
58
cσ =
σ σ ⋅ v + Ψσ m εσ ⋅ γ σ −1 σ −1
β kσ
1
(142)
în car :
β kσ - co fici nt d conc ntrar a forturilor unitar d p nd nt d natura şi geometri
a
concentratorului (anexa 21) εσ - co fici nt dim n ional (fig. 12)
γ  coeficient de calitate a surafeŃei (fig. 13) σ −1  rezistenŃa la oboseală a materialu
ui arborelui la solicitarea de încovoiere variabilă
dupăun ciclu alternant
 simetric (v. tabel 10) σ c - limita d curg r a mat rialulu
i ar or lui (ta l 10) Ψσ - co fici nt dat d r laŃia: 2σ −1 − σ 0 Ψσ =

σ0
(143)
Fig. 12. Factor dim n ional /13/ 1 - oŃel carbon fără concentratori; 2 - oŃel carbon fără c
ncentratori şi concentratori moderaŃi 3 - oŃel aliat cu concentratori moderaŃi; 4 - oŃel a
liat cu concentratori puternici
13. Factor de calitate a suprafeŃei γ /13/
 rezintă caracteristicile mecanice ale unor oŃeluri frecvent utilizate în c
Ta elul 10
onstrucŃia de maşini.
58
Tabel 10.
Caracteristicile mecanice ale unor oŃeluri frecvent utilizate în construcŃia de maşini S
imbol OL 34 OL 37 OL 42 OL 50 OL 60 OL 70 OLC 10 OLC 15 OLC 25 OLC 35 OLC 45 OLC
60 OT 40-3 OT 50-3 OT 60-3 40C10 50VC11 33MoC11 41MoC11 15CN35 34MoCN15 STAS 50
0 - 80 Tratament N N N N N N N N N N N N
σr
340 370 42o 500 600 700 340 390 460 540 620 710 400 500 600
σc
180 210 230 270 300 340 210 230 280 320 360 410 200 270 340 800 800 700 750 950
900
τc
110 130 150 170 200 240 150 160 170 205 240 280 120 170 210 440 430 410 420 500
500
σ −1
170 185 200 240 280 330 165 180 200 250 300 340 160 200 240 470 440 440 460 500
520
σ0
220 250 290 320 360 420 250 270 300 370 430 500 210 260 300 700 680 660 700 1090
800
τ −1
95 105 115 140 160 190 90 100 110 140 160 190 90 110 135 270 270 300 320 300 310
τ0
120 140 150 170 190 220 135 145 160 190 220 230 115 135 160 440 420 480 510 510
500
880 – 88
600 – 82
791 – 88
CR I CR CR Cr I
1000 950 900 950 1150 1100
N  normalizare; I  îmbunătăŃire; Cr - călire şi revenire joasă; CR - călire şi revenire î
calculează pentru secŃiunea considerată elementele ciclului de solicitare variabilă la
torsiune. De cele mai multe ori solicitarea la torsiune
 a arborilor este variabi
lă după un ciclu pulsator. În acest caz: M τ max = ; τ min = 0 (144) Wp

τ + τ min 1 M şi ca urmare: τ m = max = τ max = 2 2 2Wp τv = τ max − τ min
2
(145)

M 1 = τ max = 2 2Wp
59
 se calculează coeficientul de siguranŃă la oboseală pentru solicitarea de torsiune fol
osind relaŃia lui Soderberg (146) sau Serensen (147): 1 cτ = (146) β kτ τ v τ m ⋅ + ετ ⋅ γ
cτ =
β kτ
ε τ ⋅ γ τ −1 τ −1 în care coeficienŃii β kτ , ε τ şi γ au semnificaŃii analoage celor defin
prezentaŃi în anexa 21 si respectiv în figurile 12 şi 13, iar valorile caracteristicilor
de material τ −1 , τ c se aleg din abelul 11. 2τ − τ 0 (148) Ψτ = −1
τ τ ⋅ v + Ψτ m
τ0
 se calculează coeficientul de siguranŃă la oboseală
 global
 pentru secŃiunea considerată:
⋅c c = σ τ ≥ ca (149) 2 2 cσ + cτ unde c a es e coeficien ul de siguranŃă admisibil care s
c a = 1,3...1,5 dacă solicitările şi condiŃiile funcŃionale sunt precis cunoscute sau c a
= 1,5...2,5 în cazul unor imprecizii în cunoaşterea solicitărilor şi condiŃiilor funcŃional
au în cel al unor arbori foarte importanŃi. b) Verificarea la solicitare compusă (încovo
iere şi torsiune) se face pentru secŃiunile în care momentul echivalent este maxim sau
pentru cele în care aria este diminuată datorită salturilor de diametru. Într-o astfel
de secŃiune se calculează: - momentul încovoietor rezultant:
2 2 M irez = M iV + M iH (150) în care M iV şi M iH reprezintă momentele încovoietoare în
secŃiunea considerată în plan vertical, respectiv orizontal;
- momentul echivalent (redus) în secŃiunea considerată: M ech = M i2 + (α M t )2 rez (15
1)
în c
re α este un coeficient ce i
în consider
re modul diferit de v
ri
Ńie în timp a efor
turilor de încovoiere şi torsiune conform tabelului 11:
Tabel 11
Coeficientul α în c
lculul momentului echiv
lent N
tur
v
ri
Ńiei efortului de încovoier
e alternant simetrică Natura variaŃiei efortului de torsiune Constant I Pulsator II
Alternant simetric III Valoarea coeficientului α
α = σ aiIII σ aiI α = σ aiIII σ aiII
α = σ aiIII σ aiIII = 1
60
 
Eforturil admi i il la încovoi r p ntru olicitar con
 tantă σ aiI , pul atori σ aiI

I au alt rnant im trică σ aiIII unt pr z ntat în ta lul 12.
(
)
( )
(
)
Valori ori ntativ al r zi t nŃelor admisibile σ aiI,II,III Mat rial

Ta l 12
σr
( N/mm 2 )

Eforturi admi i il ( N/mm 2 )
σ aiI
130 170 200 230 270 330 100 120
σ aiII
70 75 95 110 130 150 50 70
σ ai III
40 45 55 65 75 90 30 40
OŃeluri carbon
400 500 600 700 800 1000 400 500
OŃeluri aliate OŃeluri turnate
- verificarea la solicitare compusă se face pe baza condiŃiei: M σ ch = ch ≤ σ aiIII Wz
(152)
c) V rificar a d formaŃiilor arborilor se face pentru deformaŃii flexionale (de încovo
iere). Calculul deformaŃiilor flexionale cuprinde determinarea săgeŃii maxime şi a unghi
urilor de înclinare în reazeme folosind metodele rezistenŃei materialelor. Săgeata maximă
trebuie să satisfacă condiŃiile: 3 ⎞ ⎛ 2 ... f max ≤ ⎜ pentru funcŃionarea normală a ⎟l ⎝ 1
rulmenŃilor
f max ≤ (0,01...0,02) m
pentru repartizarea uniformă a sarcinii pe
lungimea dintelui În aceste relaŃii l este distanŃa dintre reazeme, iar m este modulul
normal al danturii. Unghiurile de înclinare în reazeme trebuie să satisfacă condiŃia α m
x
10 −3 [rad] d) Verificarea la vi raŃii se referă la determinarea turaŃiei critice luând în
onsiderare vibraŃiile flexionale şi torsionale. Un calcul corect poate fi complicat şi
, ca urmare, se determină turaŃia critică pe baza unor ipoteze simplificatoare. Oricum
turaŃia de funcŃionare trebuie sa difere de cea critică cu cel puŃin 15 … 20 % din valoar
ea acesteia.
61
13. ALEGEREA LUBRIFIANTULUI ŞI A SISTEMULUI DE UNGERE A ANGRENAJELOR / 10, 12 /
Alegerea lubrifiantului pentru angrenaje se face Ńinând seama de parametrii cinemati
ci
şi de încărcare ai angrenajelor, de tipul acestora şi de caracteristicile materialelor d
in care sunt
confecŃionate.Pentru reductoarele cu mai multe trepte, lubrifiantul se alege pe ba
za regimului cinematic şi încărcării treptei care transmite cel mai mare moment.
Fig. 14. Vâscozitatea cinematică a uleiului pentru angrenaje cilindrice şi conice / 12
/
Un parametru important în alegerea tipului lubrifiantului este viteza periferică a r
oŃilor dinŃate care la ivelul cercului de divizare are valoarea: πd n (m /  ) v ≡ w1 1
60000 unde: (153)
d w1 e te diametrul cercului de ro togolire al inionului, mm
n1 e te turaŃia pinionului, rot/min
62
Se pot face următoarele recomandări privind tipul lubrifiantului utilizat, în funcŃie de
viteza periferică a roŃilor dinŃate /3/: - pentru v = (0...0,4 )m / s -grafit sau bis
ulfură de molibden; - pentru v = (0...0,8)m / s - unsoare; - pentru v = (0,8...4 )
m / s - unsoare sau ulei - pentru v f 4m / s - uleiuri minerale sau sintetice, a
ditivate sau neaditivate. În cazul folosirii uleiului ca lubrifiant pentru angrena
jele cilindrice şi conice se poate determina viscozitatea cinematică a acestuia folo
sind diagrama din figura 14. În această figură, în abscisă apare factorul de încărcare – vi
s / v (în MPa/m)
 unde: - k s este presiune Stribeck dată de relaŃia: F u +1 2 2 ks = t
Z H Zε (MPa) d1 u în car v t vit za tang nŃială a roŃilor la nivelul cercurilor de r
ostogolire, m/s. Pe baza vâscozităŃii stabilite conform diagramei din figura 14, se al
ege uleiul adecvat din tabelul aferent anexei 23 care prezintă uleiurile pentru tr
ansmisii industriale. Alegerea sistemului de ungere, adică a unei modalităŃi de aducer
e a lubrifiantului în zona de angrenare, se face în funcŃie de tipul şi de geometria roŃil
or şi de viteza lor periferică. a. Ungerea prin imersiune (barbotarea) se foloseşte pe
ntru viteze sub 12m/s. Pentru o ungere eficace trebuie să pătrundă în ulei câte o roată a f
ecărei trepte. Adâncimea de scufundare este de minim un modul şi maxim şase module, pent
ru trepta rapidă, iar pentru cea lentă de o treime din diametrul roŃii sau 100 mm. În ca
zul angrenajului conic, dintele trebuie să pătrundă în ulei pe toată lăŃimea lui. În cazul
ultor trepte de reducere, pentru realizarea unei ungeri optime a tuturor treptel
or se poate utiliza o roată auxiliară din material plastic pentru aducerea uleiului
la treptele care nu au nici o roată imersată în baie, sau o având niveluri diferite ale
uleiului. Cantitatea de ulei din baie se va lua egală cu (0,35...0,7 ) litri pentr
u fiecare kilowatt transmis iar intervalul de schimbare a uleiului este uzual de
înclinare a planului de separaŃie a carcaselor, sau o fragmentare a băii de ulei în mai
multe părŃi
(154)
(2500...3000) ore de funcŃionare.
b. Ungerea cu curculaŃie forŃată a uleiului se utilizează pentru viteze sub 20 m/s prin
pulverizarea uleiului cu ajutorul unor duze situate în dreptul zonei de angrenare,
iar pentru viteze de peste 20 m/s cu duze plasate naintea zonei de angrenare. I
ntervalul de recirculare a uleiului este între 0,5 şi 2,5 minute pentru cazul pompării
uleiului din baie şi de 4 la 30 minute când se foloseşte un circuit exterior.
63
14. CALCULUL TERMIC AL REDUCTOARELOR CU ROŢI DINŢATE /10, 11/
14.1. CALCULUL RANDAMENTULUI TOTAL AL REDUCTORULUI Datorită frecărilor din angrenare
, a frecărilor din rulmenŃi şi a celor care apar la antrenarea uleiului din baie, pute
rea la ieşirea din reductor, PIII , este mai mică decât cea de la intrare, PI , difere
nŃa reprezentând-o puterea pierdută Pp :
Pp = PI − PIII = Pa + P + P u l în care: Pa este uterea ierdută prin frecările din ang
renaje; Pl - puterea pierdută în lagăre; P - puterea pierdută prin agitarea uleiului (ba
rbotare) u
Randamentul total al unui reductor în două trepte este dat de relaŃia: P η R = III = ηa12 η
34 ηl3ηu12 ηu34 PI în care:
(155)
(156)
  
ηa12 ; ηa34  sun
 randamen ele

angrenajelor forma e din roŃile 1şi 2 , respectiv 3 şi 4;
ηl  ranadamen
 ul unei perec i de lagăre; ηu12 ; ηu34  randamen da ora pierderilor p
rin barbo area uleiului de către angrenajul
1-2 , respectiv 3-4.

a. Randamentul angrenajelor η a În impul angrenării apar pierderi de energie datorate
unor cauze multiple: frecarea de alunecare, frecarea de rostogolire, comprimare
a aerului şi a uleiului între dinŃi etc.Cea mai importantă este frecarea de alunecare a
flancurilor dinŃilor în contact. RelaŃia pentru calculul randamentului angrenajelor ci
lindrice şI conice, Ńinând seama de pierderile prin frecarea de alunecare este: πμε α ⎛ 1 1
) ηa = 1 − ⎜ + ⎟ f cos β ⎝ z1 z2 ⎠ în care:
μ - coeficient de frecare de alunecare dintre flancuri, având valorile μ = 0,04 – 0,08
pentru roŃi realizate din oŃeluri durificate superficial şi rectificate; μ = 0,06 – 0,10 p
entru roŃi realizate din oŃeluri durificate superficial şevăruite, μ = 0,09 – 0,12 pentru r
din oŃel durificat superficial frezate şi μ = 0,09 – 0,14 pentru roŃi din oŃeluri îmbunătă
normalizate. ε α - gr
d de
coperire
l
ngren
jului;
β - unghi de înclin
re
l d
nturii;
64
f - coeficient c
re se i
eg
l cu 2 pentru
ngren
jele cu dinŃi drepŃi şi pentru angre
najele cu dinŃi înclinaŃi în perioada de rodaj; f = 5 pentru angrenajele cilindrice cu d
inŃi înclinaŃi rodate; f = 2-3 pentru angrenaje de mare viteză ( v ≥ 15m / s ). b. Randame
ntul lagărelor Pentru opereche de lagăre de rostogolire (rulmenŃi),
 randamentul are v
alorile: ηl = 0,995 pen ru rulmenŃi cu bile; ηl = 0,99  pen ru rulmenŃi cu role.  În cazul
lagărelor
  cu alunecare, randamentul
 este mai mic : ηl =
 0,96 ÷ 0,98 c. Randamen
 ul da
ora pierderilor prin barbo are, ηu Randamen ul da ora pierderilor prin agi area
uleiului se calculează separat pentru fiecare roată dinŃată care pătrunde în uleiul din ba
e folosind relaŃia: ⎡ bhv 3 / 2 ⎤ ⎢ ⎥ ⎢1,3 ⋅ 10 4 ⎥ Pu ⎦ =1− ⎣ ηu = 1 − (158) PI P în care:
mm h – adâncimea de scufundare în ulei, mm v – viteza periferică a roŃii, m/s P – puterea
nsmisă de roata respectivă, kW În cazul ungerii cu jet de ulei ηu = 1 . 14.2. CALCULUL T
EMPERATURII DE FUNCŢIONARE A REDUCTORULUI Folosind ecuaŃia de echilibru termic, se p
oate calcula temperatura reductorului în timpul funcŃionării. Căldura produsă prin frecări
ste disipată către exterior prin carcasa reductorului ( prin convecŃie şi radiaŃie). EcuaŃi
de bilanŃ termic a reductorului poate fi scrisă sub forma: Pp = Pc în care : Pp - put
erea pierdută, kW
Pc - putere evacuată prin carcasa reductorului.
Dacă se înlocuiescexpresiile
 celor două puteri,
 ecuaŃia
 de bilanŃ termic capătă forma: (1
(159) PIII= KS (
  − 0 ) ηR
 în care: PIII es e pu erea la ieşirea din reductor, kW; η R
 randamen ul o al al reduc orului;
65
 

K  coeficien global de sc imb de căldură între carcasă şi mediul ambiant, kW/(m2 grd) Uz
ual, în cazul răcirii naturale, pentru viteze ale aerului în jurul reductorului cuprin
se între 0 şi 1,5 m/s , se poate considera K = 0,012...0,018 kW/(m2 grd). S - supraf
aŃa carcasei reductorului răcită cu aer (în m2); în cazul nervurării carcasei se adaugă şi
e din suprafaŃa nervurilor, iar în cazul montării reductorului pe o fundaŃie metalică sau
suspendat pe un cadru se adună şi suprafaŃa bazei reductorului. t0 - temperatura mediu
lui ambiant, (uzual t0 = 20°C) Din ecuaŃia (159) va rezulta temperatura de funcŃionare
a reductorului, t, care trebuie să nu depăşească o valoare admisibilă (uzual 80°C - 90°C).
temperaturi mai mari apare o scădere apreciabilă a viscozităŃii uleiului şi se modifică jo
urile în lagăre şi în angrenaje. Dacă temperatura de funcŃionare a reductorului rezultată d
calculul anterior, depăşeşte valoarea admisibilă t = 80°C - 90°C se pot lua următoarele măs
- mărirea ariei carcasei prin nervurarea acesteia; - realizarea unei răciri forŃate a
carcasei prin montarea unui ventilator pe arborele de intrare (creşte valoarea coe
ficientului global de schimb de căldură, K); - utilizarea unei serpentine (străbătută de a
pă de răcire) în baia de ulei; - ungerea cu ulei cu circuit exterior şi răcitor de ulei.
IV. ELEMENTE CONSTRUCTIVE ALE REDUCTOARELOR DE TURAŢIE CU ROŢI DINŢATE CILINDRICE ŞI CON
ICE /4, 5, 10/
Reductoarele cu roŃi dinŃate sunt realizate ca ansambluri independente, prezentându-se
sub forma unor mecanisme închise în carcase etanşe. Domeniile de utilizare multiple a
u condus la o mare varietate constructivă şi la realizarea reductoarelor pentru o ga
mă largă de puteri, rapoarte de transmitere, poziŃii relative ale arborilor de intrare
, respectiv, ieşire şi poziŃii de prindere pe maşina antrenată sau pe fundaŃie. În fabricaŃ
reductoare de uz general a fost treptat introdusă o tipizare care s-a extins atât a
supra reductoarelor ca ansambluri, cât şi asupra elementelor şi subansamblurilor compo
nente: roŃi dinŃate, arbori, carcase, capace, dopuri de aerisire, instalaŃii de ungere
. Astfel în STAS 6850-80 şi în STAS 11915-80 sunt prezentate tipurile de reductoare ci
lindrice cu una, două sau trei trepte de reducere şi parametrii principali ai acesto
ra; în STAS 11917-80 sunt indicate aceleaşi elemente pentru reductoare cilindrice co
axiale, iar în STAS 11923-80 pentru reductoare conico-cilindrice. În STAS 6849-77 su
nt prezenatate condiŃiile tehnice de calitate pentru reductoare cilindrice şi conico
-cilindrice. Atât în Ńară, cât şi în străinătate există firme specializate în execuŃia de r
toreductoare de uz general, firme care îşi modernizează continuu procesul de fabricaŃie în
sensul satisfacerii unor cerinŃe impuse de utilizatorii actuali. Aceste cerinŃe se
referă la:
66
– utilizarea unor angrenaje cu capacităŃi portante mari, în condiŃiile unor gabarite redus
e (folosirea roŃilor dinŃate cu dantură durificată superficial prin tratamente termice şi
termochimice şi rectificată); – ridicarea limitei termice a încărcării prin creşterea volum
i băii de ulei şi a rigidităŃii carcaselor în condiŃiile unui consum redus de metal; – asig
rea unei ungeri eficiente a angrenajelor şi lagărelor (rulmenŃilor) prin utilizarea pr
eferenŃială a ungerii prin imersie (scufundare); la angrenajele cu axele arborilor în
plan orizontal se scufundă în baie roata condusă a fiecărei trepte (folosindu-se eventua
l şi roŃi auxiliare din masă plastică). Pentru ungerea rulmenŃilor se folosesc canale cole
ctoare sau buzunare, care dirijează uleiul aruncat prin centrifugare pe pereŃii carc
asei, spre lagăre. La turaŃii mici (efectul centrifugării fiind redus)uleiul este cole
ctat direct de la roata dinŃată condusă prin plăcuŃa colectoare şi dirijat către rulmenŃi p
gheaburi colectoare. Se foloseşte şi varianta unui sistem auxiliar de ungere a rulme
nŃilor, precum şi cea a creierii unor spaŃii etanşe pentru rulmenŃi în care se introduce un
oare. – realizarea unui aspect estetic al carcasei în condiŃiile asigurării condiŃiilor fu
ncŃionale
şi a formei tehnologice; se observă la reductoarele moderne folosirea unor pereŃi plan
i cu raze reduse de racordare în locul unor forme rotunjite utilizate anterior.
1. CONSTRUCŢIA ROŢILOR DINŢATE CILINDRICE ŞI CONICE Există o mare varietate constructivă a
ormelor roŃilor dinŃate. Având la bază criteriul economic (al unui consum redus de mater
ial şi al manoperei ieftine), dar influenŃată apreciabil şi de necesitatea satisfacerii
cât mai complete a rolului funcŃional, alegerea formei constructive a roŃilor dinŃate es
te una din sarcinile importante ale proiectării reductoarelor. Proiectantul trebui
e să Ńină seama de dimensiunile roŃilor, de tehnologia de realizare a semifabricatului,
de tratamentul termic aplicat şi de seria de fabricaŃie.
a.
67
b. Fig. 16. Arbore pinion cilindric
Roata dinŃată cilindrică de diametru mic ( d a < d + 6h , unde d este diametrul arbore
lui, iar h înălŃimea dintelui) se realizează dintr-o bucată cu arborele sub formă de arbore
inion conform figurii 16.
Figura 17. Arbore pinion tipizat cilindric/10/
Figura 17 prezintă ca exemplu un arbore pinion tipizat utilizat în fabricaŃia de reduc
toare /10/. Tabelul 13 prezintă corelaŃia mărime-soluŃie constructivă-tratament termic pen
tru roŃile dinŃate cilindrice.
68
Tabel 13
ConstrucŃia roŃilor dinŃate cilindrice la diverse mărimi /10/ Diametrul roŃii (mm) Până la
ConstrucŃia roŃii Tratamentul termic al danturii
Disc de grosime uniformă (tăiat din bară sau forjat ÎmbunătăŃire liber) Disc matriŃat Îmbun
icare (călire, cementare, nitrurare)
Până la 500 200-1000 1000-2000
Inel fretat pe butuc turnat cu ÎmbunătăŃire un singur disc Inel fretat pe butuc turnat c
u ÎmbunătăŃire două discuri ConstrucŃie sudată ÎmbunătăŃire călire superficială nitrurare d
300-2500 Până la 1500 2000-8000
Disc de grosime uniformă Cementare-călire (forjat în presă) Semiinele sau segmente turna
te, îmbinate mecanic _
Legenda figurii 18 b – lăŃimea roŃii d - diametrul alezajului roŃii (identic cu diametrul
arborelui) d a - diametrul de cap al roŃii R≥6 L B ≈ (0,8 − 1,5)d
D B ≈ 1,5d + 10 c ≅ 1,2 s s ≈ 2,5m + 2
γ ≥ 70
f = 0,5m
c oate fi ales şi cât rezultă dintr-o racordare corespunzătoare R este funcŃie de dimensi
unile roŃii.
69
Fig. 18. Forme constructive de roŃi dinŃate cilindrice
RoŃile dinŃate conice de diametru mic se realizează sub formă de arbori-pinion conici. F
igura 19 prezintă arbori-pinion conici cu roata dinŃată în consolă. Există şi arbori-pinion
nici prevăzuŃi cu reazeme de o parte şi de cealaltă a danturii. Figura 20 arată un arbore-
pinion conic din fabricaŃia de reductoare a întreprinderii Neptun-Câmpina /10/.
70
a.
b.
c. Fig. 19. Forme constructive de pinioane dintr-o bucată cu arborele (a şi b) sau i
ndependente (c)
71
RoŃile dinŃate mai mari ( d a > d + 6h conform /10/ sau d a > 1,8d conform /4/) se r
ealizează ca piese separate fixate pe arbore cu pană paralelă, prin caneluri sau prin
fretare. Fig. 18 prezintă diferite soluŃii constructive pentru astfel de roŃi indicându-
se şi principalele elemente geometrice ale acestora. Butucul poate avea aceiaşi lăŃime c
a dantura sau poate fi mai lat. LăŃirea butucului impusă de lungimea de contact cu pan
a paralelă poate fi realizată simetric sau asimetric. La roŃile dinŃate de dimensiuni ma
ri realizate din oŃeluri tratate termic prin îmbunătăŃire construcŃia este compusă din butu
e fontă sau oŃel turnat (pentru roŃile cu regim de inversare frecventă a sensului de rot
aŃie) şi inel fretat, care se danturează după fretare. RoŃile dinŃate executate din oŃeluri
re se tratează termic sau termochmic în vederea durificării se realizează din semifabric
ate laminate, forjate liber sau în matriŃe, dintr-o bucată până la diametre de 500 mm.
Fig. 20. Arbore pinion conic /10/
În figura 21 sunt prezentate câteva variante constructive ale roŃilor dinŃate conice ind
icându-se şi principalele elemente geometrice ale acestora. Forma roŃii este impusă de s
eria de fabricaŃie şi dotarea executantului (în special în ceea ce priveşte tratamentul te
rmic). RoŃile pot fi executate fie dintr-o bucată cu butuc într-o parte sau în ambele părŃi
fie din două bucăŃi: coroană şi butuc (turnat din fontă sau oŃel).
72
c
d1
2
LB
d
DB
c c
d1
c
s
d1
g
da
1...2
DB
d
d
2
2
LB
LB
DB
DB
LB
Fig. 21. Forme constructive ale roŃilor dinŃate conice
Pe desenul de execuŃie al roŃilor dinŃate trebuie să existe un tabel – cu parametrii dantu
rii având componenŃă şi dimensiuni standardizate (conform tabelului 16 pentru roŃi cilindr
ice, respectiv 17, pentru roŃi conice).
73
d
Tabel 16
Tabel 17
Parametrii danturii roŃilor dinŃate cilindrice
Parametrii danturii roŃilor dinŃate conice cu dinŃi drepŃi
Modulul normal Modulul frontal
mn mt
Modulul frontal exterior Numărul de dinŃi Profilul de referinŃă Deplasarea specifică radia
lă Deplasarea specifică tangenŃială Treapta de precizie STAS 6460-81 Unghiul dintre axe
m z
α n − h0a − c0
Numărul de dinŃi z Unghiul de înclinare β d divizar S n ul înclinării _ dintelui Prof
de referinŃă α n − h0a − c0 Coeficientul delasării profilului Treapta de precizie şi jocul
AS 6273-80 Lungimea peste N dinŃi Diametrul de divizare ÎnălŃimea dintelui Roata conjuga
tă Numărul de dinŃi Numărul desenului x _
xr xt
Σ
WN
d h z _ A B
Diametrul de divi-zare e conul exterior Coarda de divizare a dintelui ÎnălŃimea la co
ardă Unghiul conului de divizare Unghiul conului de picior Unghiul piciorului dint
elui Lungimea generatoarei de divizare Roata Numărul de dinŃi conjugat Numărul desenul
ui ă
d
s
ha
δ δf θf
R z _ A B
ObservaŃie: LăŃimea tabelului se face de 110-120 mm, iar înălŃimea unei linii de 7-10 mm. C
loana A este lată de 10 mm, iar coloana B de 30-45 mm. Treptele de toleranŃă ale roŃilor
dinŃate şi angrenajului, mărimea jocului dintre flancurile dinŃilor şi rugozitatea supraf
eŃelor active ale flancurilor sunt prezentate în STAS 12192-84. CondiŃiile tehnice de
pe desenul roŃilor dinŃate cilindrice şi la conice se referă la tratamentul termic şi anum
e la grosimea stratului cementat şi duritatea acestuia, duritatea miezului dintelu
i). 2. CONSTRUCŢIA CARCASELOR
74
Carcasa reductorului fixează poziŃia relativă a arborilor şi implicit a roŃilor dinŃate. Ca
urmare, pentru asigurarea unei angrenări cât mai corecte, este necesară o bună rigiditat
e a carcasei. Pentru realizarea unui montaj lesnicios al arborilor, roŃilor dinŃate şi
rulmenŃilor carcasa este realizată din două bucăŃi: carcasa inferioară şi cea superioară.
carcasele reductoarelor se execută prin turnare din fontă (Fc 150, Fc 250 STAS 568-
82) şi mai rar din oŃel (OT 45, OT 55 STAS 600-82). În cazul producŃiei de unicate sau d
e serie mică se poate realiza o construcŃie sudată a carcasei, folosind tablă de oŃel (OL3
7, OL42 sau OL44 STAS 500/2-80). În cazul carcaselor realizate prin turnare trebui
e respectate condiŃiile impuse de tehnologia turnării şi de economia prelucrării (v. ane
xa 24): - realizarea unei grosimi cât mai uniforme a pereŃilor, cu evitarea aglomerări
lor de material; pentru sporirea rezistenŃei şi rigidităŃii se recomandă utilizarea nervur
ilor; - asigurarea unei grosimi minime a pereŃilor impusă de tehnologia de turnare şi
de natura materialului carcasei; - trecerea treptată de la un perete ceva mai gros
la unul mai subŃire pentru diminuarea tensiunilor remanente după turnare; - asigura
rea unor raze de racordare suficient de mari şi realizarea unor înclinări ale pereŃilor
(pentru extragerea uşoară a modelului din formă); - limitarea suprafeŃelor prelucrate pr
in aşchiere la minimul necesar prin realizarea unor supraînălŃări (bosaje) sau adâncituri (
amaje) pentru suprafeŃele de reazem ale piuliŃelor, şuruburilor, capacelor, dopurilor
filetate etc. În anexa 25 este prezentată construcŃia unei carcase de reductor realiza
tă prin turnare, indicându-se şi principalele elemente geometrice în cazul utilizării unor
angrenaje din oŃeluri de îmbunătăŃire (HB ≤ 3500 N/mm2). În acest caz nervurile de rigidiz
se dispun pe partea exterioară a carcaselor. În anexa 26 este prezentată construcŃia un
ei carcase turnate pentru un reductor cu angrenaje de portanŃă mare (realizate din oŃe
luri durificate HB > 3500 N/mm2). În acest caz în scopul măririi băii de ulei carcasa in
ferioară are pereŃi verticali decalaŃi faŃă de cei ai carcasei superioare: carcasa inferio
ară are pereŃi la exterior, în timp ce carcasa superioară îi are la interior. Rigidizarea
carcasei superioare se face prin buzunarele de colectare a uleiului pentru unger
ea rulmenŃilor, iar a carcasei inferioare prin nervuri interioare de rigidizare. În
cazul carcaselor sudate se impune respectarea unor condiŃii legate de tehnologia s
udării; - folosirea unor materiale uşor sudabile; - asigurarea accesibilităŃii în vederea
executării cordoanelor de sudură; - alegerea unor forme constructive care să se pretez
e la automatizarea sudării; - realizarea unei construcŃii simetrice pentru ca tensiu
nile interne să fie reduse şi să nu conducă la deformarea carcasei;
75
- grosimea pereŃilor mai mică decât la carcasele turnate, dar nu prea mică pentru a nu s
e produce arderea lor în timpul sudării; - rigidizarea carcaselor prin nervuri; - de
tensionarea carcaselor înaintea prelucrării prin aşchiere. Prinderea celor două carcase
se realizează prin intermediul asamblărilor filetate ( vezi anexa 28). În cazul carcas
elor cu pereŃi aliniaŃi, se folosesc asambluri cu şurub şi piuliŃă, iar în cazul celor cu p
decalaŃi (v. anexa 26) rolul piuliŃei este jucat de gaura filetată din carcasa inferi
oară. Pentru rigidizarea zonelor de carcasă din vecinătatea rulmenŃilor se urmăreşte apropi
rea şuruburilor de fixare de rulmenŃi, apropiere permisă de realizarea unor îngroşări ale m
rginilor de fixare a carcasei în zona rulmenŃilor. Pentru poziŃionarea precisă a carcase
lor se folosesc două ştifturi de centrare (vezi anexa 28). La carcasa inferioară se pr
evăd: - un orificiu pentru evacuarea uleiului controlat de un dop filetat; orifici
ul trebuie plasat pe peretele lateral, razant la fundul băii de ulei, uneori fiind
realizată şi o uşoară înclinare (1:100) a fundului băii către orificiu pentru a permite sc
erea întregii cantităŃi de ulei; - două tălpi laterale pentru prinderea reductorului de po
stament, tălpi prevăzute cu găuri pentru şuruburi de fixare; - “urechi” necesare pentru rid
carea şi manipularea reductorului. În carcasa superioară se prevăd: - un orificiu de viz
itare (obturat cu un capac detaşabil) care trebuie astfel dimensionat şi plasat încât să p
ermită observarea danturii tuturor roŃilor din reductor; - un orificiu filetat pentr
u dopul de aerisire care are rolul de a menŃine presiunea din interiorul carcasei
la valoarea presiunii atmosferice (eventuale suprapresiuni ar îngreuna asigurarea
etanşeităŃii); - un orificiu pentru tija de control a nivelului uleiului (jojă); - orifi
cii filetate pentru prinderea a două inele şurub necesare ridicării reductorului (dacă n
u au fost prevăzute elemente pentru ridicare la carcasa inferioară sau dacă reductorul
are gabarit şi greutate mare). ÎnălŃimea carcasei inferioare se adoptă în funcŃie de diame
l de cap al celei mai mari roŃi, Ńinându-se cont de adâncimea de cufundare a roŃii în ulei
de volumul necesar al băii de ulei (0,3…….0,6 l/kW). Se va Ńine cont şi de faptul că distan
de la suprafaŃa de reazem a carcasei pe postament până la axa arborilor să aibă o valoare
standardizată în STAS 2741-68 (anexa 29). În cazul reductoarelor conice, pinionul coni
c se monteaza în consolă, arborele său fiind uzual rezemat pe doi rulmenŃi cu role conic
e montaŃi în O. Întreg acest ansamblu al arborelui pinion conic se montează într-o casetă c
re permite reglarea jocului dintre flancurile dinŃilor roŃilor conice la montaj.
76
Anexa 31 prezintă recomandări privind construcŃia capacelor pentru etanşarea alezajelor în
care se montează rulmenŃii şi care fixează axial inelele exterioare ale acestora. Ele s
e execută prin turnare sau forjare liberă sau în matriŃă fiind prelucrate ulterior prin aşc
iere. Pentru asigurarea etanşeităŃii la străpungerea capacelor de către arborii de intrare
, respectiv, ieşire din reductor se folosesc uzual manşete de rotaŃie (simeringuri) st
andardizate care se aleg funcŃie de diametrul arborelui din anexa 32. Anexele 33 -
44 prezintă o serie de accesorii frecvent întâlnite în construcŃia reductoarelor. Anexele
45 - 51 prezintă elemente necesare alegerii ajustajelor şi elaborării desenelor de an
samblu (anexa 59) şi de execuŃie. Anexele 52 - 56 prezintă ale unor reductoare cu roŃi c
ilindrice şi conice cu una sau cu două trepte de reducere.Anexele 57, 58 prezintă dese
ne de ansamblu ale transmisiilor mecanice cu reductor cilindric (anexa 57), resp
ectiv conico-cilindric (anexa 58).
77
BIBLIOGRAFIE
1. Buzdugan Ghe. – RezistenŃa Materialelor, Editura Tehnicå, Bucureşti, 1974. 2. Buzduga
n Ghe, M.Blumenfeld – Calculul de rezistenŃå al pieselor de maşini, Editura Tehnicå, Bucur
eşti, 1979. 3. Dråghici I. ş.a. - Îndrumar de proiectare în construcŃia de maşini, vol.I şi
Editura tehnicå, Bucureşti, 1982. 4. Filipoiu I.D., A Tudor – Transmisii mecanice (îndru
mar de proiectare), I.P.B., 1990. 5. GafiŃanu M ş.a. - Organe de Maşini, vol I, Editur
a Didacticå şi Pedagogicå, 1981. 6. GafiŃanu M. ş.a. - Organe de Maşini, vol II, Editura Di
acticå şi Pedagogicå, 1983. 7. GafiŃanu M - RulmenŃi, - Proiectare şi tehnologie vol I, II
ditura Tehnicå, 1985. 8. Manea Gh. - Organe de Maşini, vol I, Editura Tehnicå, 1970. 9
. RabinoviciI. ş.a. - RulmenŃi, Editura Tehnicå, Bucureşti, 1972. 10. Rådulescu Gh. ş.a.-În
mar de proiectare în construcŃia de maşini, Editura Tehnicå,1986. 11. Rådulescu Gh. - Orga
ne de Maşini, vol II, Angrenaje cilindrice, I.P.B., 1978. 12. W.J.Bartz – Getriebest
hmierung, Expert Verlag, 1989. 13. E.Alåmoreanu, Gh. Buzdugan–Îndrumar de calcul în ingi
neria mecanicå, Editura Tehnicå, 1996 14. A.Chişiu – Organe de maşini, Editura Didacticå şI
dagogicå, Bucureşti, 1981 15. A.Jula, D.Velicu Proiectarea angrenajelor evolventice
, Editura Scrisul Românesc,1989 16. Sauer L. ş.a. - Angrenaje, vol I şi II, Editura Te
hnicå, Bucureşti, 1970. 17. xxx – Culegere de standarde de organe de maşini vol I a, Edi
tura Tehnicå, Bucureşti, 1980. 18. Crudu I. ş. a., Atlas – Reductoare cu roŃi dinŃate, Edit
ra Didacticå şi Pedagogicå, 1982. 19. xxx - Products Catalogue U.M.E.B.
78
ANEXA 1. Motoare electrice asincrone n=750 rot/min Tipul motorului Puterea nomin
ala, Kw 0,75 1,1 1,5 2,2 3 4 5,5 7,5 11 15 18,5 22 30 37 45 55 75 Turatia de mer
s in sarcina, n, rot/min 690 710 690 698 698 710 710 710 785 715 710 720 720 737
732 733 733 Tipul motorului n=1000 rot/min Puterea nominala, Kw 0,37 0,55 0,75
1,1 1,5 2,2 3 4 5,5 7,5 11 15 18,5 22 30 37 45 55 75
n=3000 rot/min Turatia de mers in sarcina, n, rot/min 1350 1350 1370 1385 1365 1
410 1415 1430 1450 1450 1450 1450 1425 1425 1450 1450 1450 1450 1460 1475 1475 1
470 Tipul motorului Puterea nominala, Kw 0,37 0,55 0,75 1,1 1,5 2,2 3 4 5,5 7,5
11 15 18,5 22 30 37 45 55 75 90 110 Turatia de mers in sarcina, n, rot/min 2700
2700 2745 2730 2750 2740 2805 2850 2885 2890 2850 2850 2850 2850 2870 2870 2930
2930 2940 2950 2960
100 La 100 Lb 112 M 132 S 132 M 160 Ma 160 Mb 160 La 180 L 200 L 225 S 225 M 250
M 280 S 280 M 315 S 315 M
80 a 80 b 90 La 90 Lb 100 L 112 M 132 S 132 Ma 132 Mb 160 M 160 L 180 L 200 La 2
00 Lb 225 M 250 M 280 S 280 M 315 M
Turatia de mers in sarcina, n, rot/min 910 930 910 920 960 950 960 950 930 950 9
50 935 965 920 950 970 977 975 966
n=1500 rot/min Tipul motorului Puterea nominala, Kw 0,25 0,37 0,55 0,75 1,1 1,5
2,2 3 4 5,5 7,5 11 15 18,5 22 30 37 45 55 75 90 110
71 a 71 b 80 a 80 b 90 La 90 Lb 100 La 100 Lb 112M 132 S 132 M 160 M 160 L 160 M
180 L 200 L 225 S 225 M 250 M 280 S 280 M 315 S
71 a 71 b 80 80 b 90La 90Lb 100L 112M 132 Sa 132 Sb 160 Ma 160 Mb 160 L 180 M 20
0 La 200 Lb 225 M 250 M 280 S 280 M 315 S
Continuare, ANEXA 1
Ga-barit 71 80 90L 100LW 100LX 112M 132S 132M 160M 160L 180M 180L 200L 225S 225M
250M 280S 280M 315S 315M
A 112 125 140 160 160 190 216 216 254 254 279 279 38 356 356 406 457 457 508 508
B 90 100 125 140 140 140 140 178 210 254 241 279 305 286 311 349 368 419 406 457
C 45 50 56 63 63 70 90 90 108 108 121 121 133 149 149 168 190 190 216 216
CA 145 130 130 147 172 184 218 227 25 191 262 221 212 356 325 316 347 366 393
H 71 80 90 100 100 112 182 132 160 160
K 30 10 10 12 12 12 12 12 15 15 15 15
223 225
E, EA 30 40 50 60 60 60 80 80 110 110 110 110 110 140 140 140 140 140 140 140
D, DA 14 19 24 28 28 28 38 38 42 42 48 48 55 55 55 60 65 65 65 65
F 5 7 8 8 8 8 10 10 12 12 14 14 16 18 18 18 18 18 22 22
GA 16,5 21,5 27 31 31 31 41 41 45 45 51,5 51,5 59 64 64 69 79 79 85 85
d M5 M6 M8 M10 M10 M10 M12 M12 M16 M16 M16 M16 M20 M20 M20 M20 M20 M20 M20 M20
AA 35 35 40 40 40 45 60 60 80 80 80 80 85 100 100 120 120 120 130 130
AB 141 160 180 200 200 224 264 264 328 328 360 360 358 440 500 500 550
BB 118 152 172 180 180 200 200 250 300 300 340 340 380 430 430 405 440 491 490 5
41
BC 31 35,5 39,5 43 43 50 54 54 62 62 80 80 80 90 90 90 134 134
HA 9 12 13 12 12 13 19 19 20 20 25 25 20 20 20 20 20 20 30 30
AC 141 159 179 199 199 223 263 263 317 317 357 357 396 446 446 446 548 548 548 5
48
HC 142 160 175 200 200 224 263 263 318 318 358 358 398 448 448 474 528 528 589 5
89
HD 232 251 269 311 311 334 398 398 484 484 519 519 573 635 635 660 750 750 818 8
18
L 306 318 358 407 430 451 520 567 653 653 726 726 790 885 885 965 1036 1076 1149
1189
LC 340 360 411 470 495 514 608 655 773 773 844 844 910 1005 1005 1115 185 1225 1
300 1340
ANEXA 2. Capete de arbori (extras STAS 8724/2-1971)
nominal 10
d ToleranŃa/abateri j6 ⎜ ⎜
l Serie lunga 23 Serie scurtă 20 nominal 50
d ToleranŃa/abateri k6 ⎜ ⎜
l Serie lunga 110 Serie scurta 82
⎛ + 0,007 ⎞ ⎟ ⎟ ⎝ − 0,002 ⎠
⎛ + 0,018 ⎞ ⎟ ⎟ ⎝ + 0,002 ⎠ ⎛ + 0,018 ⎞ ⎟ ⎟ ⎝ + 0,002 ⎠
11 12 14 16 18 19 20 22 24 25 28 30 32 35 38 40 42 45 48
j6 ⎜ ⎜
⎛ + 0,008 ⎞ ⎟ ⎟ ⎝ − 0,003 ⎠
30 40 50
25 28 36 42 58
j6 ⎜ ⎜
⎛ + 0,009 ⎞ ⎟ ⎟ ⎝ − 0,004 ⎠ ⎛ + 0,018 ⎞ ⎟ ⎟ ⎝ + 0,002 ⎠
60 80
k6 ⎜ ⎜
110 k6 ⎜ ⎜
82
⎛ + 0,018 ⎞ ⎟ ⎟ ⎝ + 0,002 ⎠
55 56 60 63 65 70 71 75 80 85 90 95 100 110 120 125 130 140 150
m6 ⎜ ⎜
140
105
170 m6 ⎜ ⎜
130
⎛ + 0,018 ⎞ ⎟ ⎟ ⎝ + 0,002 ⎠
210 165
m6 ⎜ ⎜
⎛ + 0,018 ⎞ ⎟ ⎟ ⎝ + 0,002 ⎠ ⎛ + 0,018 ⎞ m6 ⎜ ⎜ + 0,002 ⎟ ⎟ ⎝ ⎠
250
200

Alegerea iametrului capatului e arbore in functie e momentul transmisibil
Diametrul nominal, , mm 10 11 12 14 16 18 19 20 22 24 25 28 30 32 35 38 40 42 4
5 48 Momentul nominal tansmisibil, Mt,, Nm 1,85 2,56 3,55 6,00 9,75 14,5
17,5 21
,2 29 40 46,2 63 87,5 109 150 200 236 280 355 450 Diametrul nominal, , mm 50 55
56 60 63 65 70 71 75 80 86 90 95 100 110 120 125 130 140 150 Momentul nominal t
ansmisibil, Mt, Nm 515 730 775 975 1150 1280 1700 1800 2120 2650 3350 4120 4870
5800 8250 11.200 14.500 19.000 24.300

ANEXA 3. Cuplaj elastic cu bol¡uri (extras in STAS 5982/6-81)

Caracteristicile cuplajelor elastice cu bol¡uri (Extras in STAS 5982-79)
Dimensiunile, mm Mårimea cuplajului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Momentu l nominal, Nm 20
45 112 236 500 900 1500 2240 3350 4750 Tura¡ia* maximå rot/min 6000

16, 18, 19 20, 22, 24 25, 28, 30 32, 35, 38, 40 42, 45, 42, 50 55, 56 60, 63, 65
, 70 71, 75, 80, 85 90, 95, 100 110, 120 125, 130
D
88 98 112 127 158 180 212 264 295 335
D1
62 71 85 100 118 140 172 205 235 270
D2
40 48 62 76 84 10 5 13 0 15 0 18 0 19 5

4
L
66
l2
14 19 24 34 33 48 64 59 79 99
l3
32
s
Nr. bol¡uri
2 ±1
4 6 10 8 12 16 10
M6
5600 5000 4500 4000 3600 3300
M8
76 86 107 129 160 192 212
37 42 52 63 78 94 104 124 165
3 ±1
4 ±1
M12
252 292
4±2
12 14

* Valorile in icate corespun semicuplajelor executate in OT 60-3
ANEXA 4. Cuplaj cu flan¿e
Continuare, ANEXA
4
Parametrii ¿i imensiunile principale ale cuplajului cu flan¿e
(Extras in STAS 769-
73) Dimensiunile, mm Mårimea cuplajului Momentul nominal e torsiune, N⋅m 2 4 5 6 7
8 9 10 11 13 14 15 16 18 20 21,2 69 112 200 290 462 530 800 1000 2180 3350 5000
6000 13200 25000 1950 1850 1700 1600 1500 1400 1300 1180 2120 2000 2340 2240 218
0 20 25;28 30;32 35;38 40;42 45;48 50 55;56 60 70;71;75 80;85 90;95 100 120;125
150 200 165 130 105 160 175 190 220 240 260 290 380 406 336 266 214 130 145 160
185 200 220 250 320 100 115 130 150 160 180 210 260 25 10 M24 110 17 8 M16 85 13 4 6
M12 65 82 135 150 168 105 120 75 90 11 3 M10 50 68 75 85 95 105 115 120 145 180 32
40 3 25 18 55 2 36 42 58 105 115 130 76 88 120 75 85 100 45 55 70 M10 45 35 45 50
16 0,015 0,025 0,03 0,046 0,06 0,103 0,105 0,15 0,2 0,34 0,6 1,1 1,5 2,75 9,08 T
ura¡ia maximå, rot/min ªuruburile Momentul e

l
D
L1
D0

1

2
buc imensiuni

3
l1
l2
H7
iner¡ie, 2 kg ⋅ m

Observa¡ie: Valorile
momentelor
in tabel corespun
capetelor e arbore cu iametr
ul cel mai mare in ca rul mårimii respective e cuplaj.
ANEXA 5. PUTEREA NOMINALA TRANSMISÅ DE O CUREA
TRANSMISII PRIN CURELE TRAPEZOIDALE CLASICE ŞI ÎNGUSTE - Calculul transmisiilor STAS
1163-67 FrecvenŃa de rotaŃie (turaŃia) a roŃii min n1 [rot/min] Raportul Diametrul de t
ransprimitiv al Profilul (Tipul) curelei SPZ mitere roŃii mici Dpt (mm) i, 700 800
950 1450 1600 2400 2800 3600 Puterea nominalã transmisã de o curea P0[kW] (≥ 1) 1,00
1,05 1,20 1,50 >3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 >3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 >3,00 1,00 1,
05 1,20 1,50 >3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 >3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 >3,00 1,00 1,05
1,20 1,50 >3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 >3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 >3,00 1,00 1,05 1
,20 1,50 >3,00 0,54 0,57 0,61 0,65 0,68 0,70 0,736 0,77 0,81 0,84 0,88 0,92 0,95
0,99 1,03 1,08 1,12 1,15 1,19 1,23 1,28 1,32 1,35 1,38 1,43 151 1,55 1,59 1,62
1,66 1,77 1,80 1,84 1,87 1,91 2,06 2,09 2,12 2,16 2,20 2,43 2,47 2,50 2,54 2,57
2,80 2,84 2,88 2,91 2,95 0,59 0,64 0,68 0,72 0,76 0,78 0,82 0,87 0,90 0,95 0,98
1,03 1,07 1,11 1,15 1,20 1,26 1,29 1,34 1,37 1,43 1,48 1,54 1,56 1,60 1,70 1,74
1,78 1,82 1,87 1,99 2,02 2,07 2,11 2,15 2,31 2,34 2,37 2,43 2,47 2,71 2,77 2,82
2,85 2,90 3,15 3,19 3,23 3,27 3,33 0,68 0,73 0,78 0,83 0,87 0,89 0,95 0,99 1,04
1,09 1,14 1,18 1,23 1,29 1,33 1,10 1,45 1,50 1,54 1,60 1,66 1,71 1,76 1,81 1,85
1,97 2,04 2,07 2,12 2,16 2,30 2,35 2,10 2,45 2,49 2,68 2,72 2,77 2,82 2,87 3,17
3,21 3,27 3,32 3,36 3,65 3,70 3,75 3,79 3,85 0,93 1,04 1,08 1,15 1,23 1,25 1,32
1,40 1,47 1,54 1,60 1,67 1,74 1,82 1,90 1,98 2,05 2,13 2,20 2,28 2,35 2,12 2,51
2,58 2,65 2,80 2,88 2,95 3,02 3,10 3,27 3,35 3,43 3,50 3,57 3,81 3,88 3,96 4,04
4,11 4,51 4,58 4,66 4,74 4,81 5,19 5,26 5,33 5,41 5,18 1,00 1,08 1,17 1,25 1,33
1,34 1,43 1,51 1,59 1,68 1,73 1,81 1,89 1,97 2,05 2,14 2,22 2,31 2,37 2,47 2,55
2,63 2,71 2,80 2,88 3,04 3,12 3,20 3,28 3,36 3,55 3,63 3,71 3,79 3,88 4,13 4,22
4,30 4,38 4,46 4,88 4,97 5,05 5,13 5,21 5,61 5,63 5,77 5,86 5,94 1,32 1,44 1,56
1,69 1,81 1,80 1,93 2,05 2,18 2,29 2,34 2,16 2,59 2,71 2,82 2,92 3,05 3,17 3,29
3,12 3,49 3,62 3,71 3,86 3,99 4,16 4,28 4,11 4,52 4,65 4,84 4,97 5,10 5,22 5,35
5,62 5,75 5,87 5,90 6,11 6,59 6,71 6,81 6,92 7,09 7,50 7,65 7,72 7,87 8,02 1,45
1,60 1,73 1,88 2,02 2,00 2,15 2,29 2,43 2,57 2,60 2,75 2,90 3,04 3,18 3,27 3,45
3,55 3,69 3,84 3,90 4,05 4,19 4,33 4,47 4,63 4,78 4,92 5,07 5,21 5,40 5,55 5,69
5,83 5,97 6,19 6,38 6,53 6,67 6,81 7,27 7,43 7,50 7,73 7,87 8,17 8,31 8,46 8,54
8,76 1,65 1,85 2,03 2,21 2,40 2,33 2,52 2,70 2,88 3,07 3,06 3,24 3,13 3,61 3,80
3,83 4,02 4,21 4,39 4,58 4,58 4,76 4,91 5,14 5,32 5,42 5,61 5,79 5,97 6,16 6,27
6,45 6,64 6,82 7,01 7,16 7,34 7,51 7,73 7,87 8,17 8,39 8,54 8,76 8,90 8,94 9,17
9,42 9,57 9,79
63
71
80
90
100
112
125
140
160
180
Continuare, ANEXA 5
TRANSMISII PRIN CURELE TRAPEZOIDALE CLASICE ŞI ÎNGUSTE - Calculul transmisiilor STAS
1163-67 Diametrul Raportul Profilul (Tipul) curelei SPA FrecvenŃa de rotaŃie (turaŃia
) a roŃii min n1 [rot/min] primitiv al de transroŃii mici mitere i, 700 800 950 1450
2800 3200 4500 5000 Dpt (mm) Puterea nominalã transmisã de o curea P0[kW] (≥ 1) 1,00
1,05 1,20 1,50 3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 3,00 1,00 1,05
1,20 1,50 3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 3,00 1,00 1,05 1,20
1,50 3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 3,00 1,00 1,05 1,20 1,50
3,00 1,18 1,25 1,33 1,41 1,49 1,48 1,57 1,65 1,73 1,81 1,85 1,93 2,02 2,10 2,18
2,25 2,33 2,41 2,49 2,58 2,71 2,79 2,87 2,95 3,03 3,30 3,38 3,47 3,55 3,63 3,89
3,97 4,05 4,14 4,22 4,47 4,55 4,63 4,71 4,79 5,15 5,23 5,31 5,39 5,47 5,29 5,97
6,04 6,12 6,20 1,30 1,39 1,49 1,57 1,67 1,66 1,74 1,84 1,93 2,02 2,07 2,16 2,25
2,35 2,44 2,52 2,61 2,70 2,79 2,88 3,03 3,12 3,22 3,30 3,40 3,70 3,79 3,89 3,97
4,08 4,36 4,45 4,54 4,64 4,72 5,01 5,10 5,19 5,28 5,38 5,78 5,86 5,96 6,05 6,14
6,59 6,68 6,77 6,86 6,95 1,48 1,59 1,70 1,81 1,92 1,89 2,00 2,11 2,22 2,33 2,38
2,49 2,60 2,71 2,82 2,90 3,01 3,12 3,23 3,35 3,50 3,53 3,72 3,82 3,93 4,27 4,38
4,47 4,60 4,71 5,03 5,14 5,25 5,36 5,47 5,78 5,89 6,00 6,12 6,23 6,67 6,78 6,89
6,99 7,09 7,58 7,73 7,80 7,95 8,02 2,02 2,18 2,35 2,52 2,69 2,61 2,77 2,94 3,11
3,28 3,31 3,47 3,65 3,81 3,98 4,06 4,23 4,39 4,56 4,73 4,91 5,14 5,24 5,41 5,58
6,00 6,17 6,34 6,51 6,67 7,06 7,24 7,43 7,58 7,73 8,09 8,24 8,46 8,51 8,76 9,27
9,49 9,64 9,79 9,93 10,5 10,7 10,9 11,2 11,5 2,95 3,32 3,64 3,97 4,29 3,99 4,32
4,64 4,96 5,28 5,15 5,47 5,79 6,12 6,43 6,34 6,67 6,99 7,30 7,65 7,65 7,95 8,32
8,51 8,90 9,27 9,57 9,86 10,23 10,52 10,67 10,97 11,33 11,63 11,99 11,92 12,22 1
2,58 12,88 13,25 13,17 13,47 13,76 14,13 14,42 14,13 14,42 14,79 15,10 15,46 3,1
6 3,52 3,89 4,27 4,64 4,25 4,61 4,98 5,35 5,72 5,48 5,86 6,23 ,59 6,96 6,75 7,12
7,51 7,87 8,24 8,10 8,46 8,83 9,17 9,57 9,72 10,10 10,45 10,82 11,18 11,11 11,4
8 11,85 12,22 12,58 12,22 12,58 12,95 13,32 13,70 13,10 13,47 13,87 14,20 14,57
13,61 13,98 14,35 14,72 15,10 3,24 3,76 4,28 4,80 5,31 4,48 5,00 5,52 6,04 6,56
5,83 6,35 6,86 7,36 7,87 7,08 7,58 8,17 8,68 9,17 8,24 8,83 9,35 9,86 10,38 9,35
9,86 10,38 10,89 11,40 9,79 10,30 10,82 11,33 11,55 3,07 3,27 4,22 4,80 5,37 4,
31 4,89 5,46 6,04 6,62 5,61 6,18 6,76 7,33 7,95 6,75 7,32 7,87 8,46 9,05 7,73 8,
24 8,83 9,42 10,01 8,24 8,83 9,42 10,01 10,60
5500 2,77 3,40 4,04 4,67 5,34 3,97 4,61 5,24 5,87 6,51 5,20 5,79 6,42 7,06 7,73
6,11 6,74 7,36 8,02 8,51 6,70 7,34 7,95 8,51 9,27
90
100
112
125
140
160
180
200
224
250
Continuare, ANEXA 5
TRANSMISII PRIN CURELE TRAPEZOIDALE CLASICE ŞI ÎNGUSTE - Calculul transmisiilor STAS
1163-67 Diametrul Raportul FrecvenŃa de rotaŃie (turaŃia) a roŃii mini n1 [rot/min] Pro
filul (Tipul)curelei SPB Primitiv al de trans RoŃii mici mitere i, 700 800 950 145
0 2800 3200 3600 4000 Dpt (mm) Puterea nominalã transmisã de o curea P0[kW] (≥ 1) 1,00
1,05 1,20 1,50 3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 3,00 1,00 1,05
1,20 1,50 3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 3,00 1,00 1,05 1,20
1,50 3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 3,00 1,00 1,05 1,20 1,50
3,00 3,08 3,19 3,36 3,53 3,70 3,92 4,09 4,27 4,44 4,61 4,81 4,98 5,20 5,33 5,50
5,70 5,86 6,03 6,20 6,37 6,73 6,90 7,06 7,24 7,43 7,87 8,02 8,17 8,32 8,54 9,13
9,27 9,42 9,57 9,79 10,52 10,67 10,89 1104 11,18 12,07 12,28 12,44 12,58 12,81
13,84 13,98 14,13 14,35 14,50 3,36 3,55 3,75 3,94 4,13 4,37 4,56 4,76 4,95 5,15
5,37 5,56 5,76 5,98 6,15 6,35 6,55 6,74 6,94 7,13 7,50 7,73 7,87 8,10 8,32 8,76
8,94 9,13 9,35 9,57 10,16 10,30 10,52 10,74 10,89 11,70 11,92 12,06 12,28 12,51
13,47 13,69 13,84 14,06 14,20 15,31 15,53 15,75 15,90 16,12 382 4,06 4,29 4,53 4
,75 5,00 5,24 5,47 5,70 5,92 6,16 6,40 6,62 6,86 7,07 7,30 7,51 7,80 8,02 8,24 8
,51 8,83 9,13 9,35 9,57 10,01 10,30 10,52 10,74 10,97 11,63 11,85 12,07 12,28 12
,58 13,39 13,62 13,84 14,13 14,35 15.30 15,60 15,82 16,04 16,26 17,37 17,59 17,8
8 18,10 18,33 5,19 5,55 5,90 6,26 6,61 6,86 7,20 7,58 7,95 8,24 8,46 8,83 9,17 9
,49 9,86 10,01 10,38 10,74 11,11 11,41 11,85 12,06 12,51 12,88 13,25 13,69 13,98
14,35 14,72 15,09 15,68 16,04 16,34 16,71 17,10 17,81 18,18 18,47 18,84 19,21 1
9,4 20, 20, 21, 21,34 22,00 22,36 22,74 23,11 23,40 715 7,87 8,54 9,17 9,86 9,94
10,23 10,89 11,55 12,28 11,63 12,28 12,95 13,69 14,35 13,39 14,13 14,79 15,46 1
6,12 15,16 15,82 16,49 17,22 17,88 16,49 17,15 17,81 18,47 19,21 16,41 17,81 18,
47 19,21 19,87 7,17 7,95 8,76 9,49 10,30 9,49 10,30 11,11 11,85 12,66 11,48 12,2
8 13,84 14,25 14,63 13,76 14,57 15,38 16,12 16,20 15,01 15,56 15,82 16,56 17,37
14,72 15,46 16,26 17,00 17,01 6,89 7,80 8,68 9,49 10,30 9,13 10,01 10,89 11,78 1
2,58 10,74 11,63 12,51 13,39 14,28 11,92 12,73 13,62 14,50 15,31 12,22 13.10 13,
98 14,87 15,75 6,28 7,25 8,24 9,17 10,16 8,24 9,17 10,16 11,11 12,06 9,42 10,38
11,33 12,36 13,32 9,79 10,74 11,70 12,73 13,69
4500 5,00 6,10 7,19 8,32 9,42 6,36 7,43 8,56 9,64 10,30 6,67 7,80 8,90 9,94 11,0
4
140
160
180
200
224
250
280
315
355
400
Continuare, ANEXA5
TRANSMISII PRIN CURELE TRAPEZOIDALE CLASICE ŞI ÎNGUSTE - Calculul transmisiilor STAS
1163-67 Diametrul Raportul de FrecvenŃa de rotaŃie (turaŃia) a roŃii mici n1 [rot/min]
Profilul (Tipul)curelei SPC primitiv al transmitere roŃii mici i, 700 800 950 1450
2800 3200 Dpt (mm) Puterea nominalã transmisã de o curea P0[kW] (≥ 1) 1,00 1,05 1,20
1,50 ≥3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 ≥3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 ≥3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 ≥3,00
1,00 1,05 1,20 1,50 ≥3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 ≥3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 ≥3,00 1,00 1,
05 1,20 1,50 ≥3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 ≥3,00 1,00 1,05 1,20 1,50 ≥3,00 8,10 8,54 8,94
9,42 9,79 9,94 10,38 10,82 11,18 1,63 12,00 12,44 12,88 13,25 13,69 14,35 14,79
15,23 15,60 16,94 17,00 17,37 17,81 18,25 18,62 19,80 20,24 20,61 21,05 21,49 22
,82 23,26 23,62 24,07 24,51 25,69 26,13 26,50 26,94 27,38 28,92 29,29 29,73 30,1
8 30,62 32,38 32,82 33,19 33,63 34,08 8,94 9,49 9,94 10,42 10,89 11,04 11,48 12,
00 12,44 12,95 13,32 13,76 14,28 14,72 15,23 15,90 16,41 16,85 17,37 17,81 18,77
19,21 19,72 20,24 20,68 21,85 22,30 22,81 23,26 23,77 25,10 25,54 26,05 26,50 2
7,01 28,11 28,56 29,07 29,51 30,03 31,43 31,94 32,38 32,90 33,34 34,89 35,33 35,
84 36,36 36,80 10,16 10,74 11,33 11,92 12,44 12,51 13,10 13,62 14,20 14,79 15,10
15,68 16,26 16,78 17,37 18,03 18,55 19,14 19,72 20,31 24,20 21,71 22,30 22,89 2
3,48 24,51 25,10 25,69 26,20 26,79 27,95 28,48 29,07 29,66 30,21 31,06 31,65 32,
16 32,75 33,34 34,30 34,89 35,40 35,99 36,58 37,39 37,90 38,49 39,08 39,67 13,25
14,06 14,94 15,82 16,71 16,19 17,07 17,96 18,84 19,72 19,43 20,31 21,20 22,08 2
2,80 22,89 23,77 24,56 25,46 26,35 26,27 27,16 28,04 28,92 29,81 29,44 30,32 31,
21 32,09 32,97 32,09 32,90 33,78 34,66 35,55 33,56 34,44 35,33 36,21 37,02 33,86
34,74 35,55 36,43 37,31 11,92 13,54 15,23 16,93 18,62 13,62 15,31 16,93 18,65 2
0,31 14,13 15,82 17,44 19,14 20,83 8,02 9,04 11,85 13,76 15,68 8,10 10,01 12,00
13,91 15,82
224
250
280
315
355
400
450
500
560
630
ANEXA 6
Valori optime pentru ψ a , ψ d , ψ mn la angrenaje cilindrice interschimbabile Duritat
ea Amplasarea pinionului flancurilor 5-6 ψa ψd ψmn Una sau ambele Între Simetric danturi
cu reazeme Asimetric 0,6 1,3 - 1,4 30 0,5 1 - 1,2 25 HB≤3500 MPa În consolå 0,4 0,7 -
0,9 16 Ambele danturi Între Simetric 0,3 0,6 12 cu reazeme Asimetric 0,25 0,5 10
HB>3500 MPa În consolå 0,2 0,4 8
ψa
Treapta de precizie 7-8
ψd
ψmn
25 16 12 10 8 6
ψa
0,4 0,3 0,2 0,2 0,15 0,1
9 - 10
ψd
ψmn
16 12 8 8 6 5
0,5 0,4 0,3 0,25 0,2 0,15
1,0 - 1,2 0,7 - 0,9 0,5 - 0,6 0,5 0,4 0,3
0,7 - 0,8 0,5 - 0,6 0,3 - 0,4 0,4 0,3 0,2
Observa¡ii. 1. S-au considerat arbori, lagåre ¿i carcase în construc¡ie normalå, rigide. 2.
Valorile indicate pentru ψ a , ψ d , ψ mn nu pot fi corelate conform rela¡iilor ψ d = ψ a (
u + 1) / 2 ¿i ψ mn = ψ a z1 (aproximativ corelarea se poate realiza numai pentru u ≈ 3 ¿i
z1 ≈ 20 la danturile durificate, respectiv z1 ≈ 25 la cele îmbunåtå¡ite).
ANEXA 7. Gama modulilor ¿i distan¡a dintre axe
Gama modulilor (extras STAS 822 - 82) Valori în mm I II I II 1 4,5 1,25 5 1,25 5,5
1,375 6 1,5 7 1,75 8 2 9 2,25 10 2,5 11 2,75 12 3 14 3,5 16 4 18 Obs. : Valoril
e din ¿irul I se vor prefera celor din ¿irul II
Distan¡e dintre axe (extras STAS 6055 - 82 Valorile nominale în mm: I 40 50 63 80 10
0 125 160 200 250 315 II 40 45 50 56 63 71 80 90 100 112 125 140 160 180 200 225
250 280 315 355
Obs.: Se vor alege de preferin¡å valorile cuprinse în ¿irul I. Distan¡ele dintre axe mai m
ari decât cele indicate se ob¡in prin înmul¡irea cu 10.
ANEXA 9. Factorul de formă YF al dintelui pentru dantura cilindrică exterioară
ANEXA 8. ÎmpårŃirea sumei deplasårilor specifice la pinion şi roatå
Impartirea sumei deplasarilor specifice la pinion si roata pentru transmisie red
uctoare
1.1 1.0 0.9 0.8 0.7 0.6 0.5 0.4 0.3 0.2 0.1 0.0 -0.1 -0.2 -0.3 -0.4 -0.5
0 20 40 60 80 100 120 140
xs/2
(z1+ z2)/2
ANEXA10. Factorul sarcinii dinamice exterioare k A Caracteristica sarcinii maşinii
conduse Soc moderat Soc puternic Concasorde minereuri Agitator de lichid
uniform Ventilator centrifugal
Maşina motoare
Agitator de lichid
Uniform Turbină motor electric Soc moderat Motor cu ardere internă policindric Soc p
uternic Motor cu ardere internă monocindric
Compresor cu un cilindru Transportor cu banda Transportor cu banda Transportor v
ibrator (viteză uniformă ) (viteză neuniformă ) 1 1,25 >1,75 1,25 1,5 1,5 1,75 >2 >2,25>
ANEXA 11. Factorul dinamic interior
ANEXA 12. Factorul reparti¡iei longitudinale KHβ p ntru danturi cilindric durificat
up rficial /4/

ANEXA 13. Factorul r parti¡i i longitudinal KHβ p ntru danturi conic durificat u
p rficial /4/
ANEXA 14. Factorul r parti¡i i longitudinal KFβ /4/

ANEXA 15. Factorul conc ntratorului d t n iun S /4/

S
ANEXA 16. Factorul punctului d ro togolir ZH
β
ANEXA 17. Factorul lungimii d contact Z ε
 
ANEXA 18. Rulm n¡i radiali cu il ( xtra  din STAS 6846-80)
r
1
B
B B/2
2A 3
D
r
1
d
2
d
d
1
d
Fa / C 0 0,014 0,028 0,056 0,084 0,110 d
0,19 0,22 0,26 0,28 0,30 D mm 47

2,30 1,99 1,71 1,55 1,45
Fa / C 0 0,170 0,280 0,420 0,560 B C
0,34 0,38 0,42 0,44 -


1,31 1,15 1,04 1,00 C0

d1

Sarcina dinamicå chival ntå P Fa / Fr ≤ P = Fr Fa / Fr > P = 0,56 ⋅ Fr + Fa
d
D1
r1

Sim ol
min kN 12 15 17 21 13 16 19 23 14 11 21 25 15 18 23 27 8,8 11,0 17,6 28,0 10,4 1
5,3 22 34 12,5 20 26 43 13,2 24 32 50 5,7 7,1 11,6 20 6,95 10,2 15 24,5 8,65 15
17,6 31,5 9,5 17 22,8 37,5 28 31 32 36 35 36 37 41 40 42 44 46 45 47 49 53
min mm 44 46 55 69 50 56 65 79 57 65 71 89 63 73 81 97
max 0,6 1 1 1,5 1 1 1 1,5 1 1 1,5 1,5 1 1 1,5 2 6005 6205 6305 6405 6006 6206 63
06 6406 6007 6207 6307 6407 6008 6208 6308 6408
25
52 62 80 55
30
62 72 90 62
35
72 80 100 68
40
80 90 110
A/2
D
60°
2
A
Continuar , ANEXA 18 d D mm 75 45 85 100 120 80 50 90 110 130 90 55 100 120 140
95 60 110 130 150 100 65 120 140 160 110 70 125 150 180 115 75 130 160 190 125 8
0 140 170 200 16 19 25 29 16 20 27 31 18 21 29 33 18 22 31 35 18 23 33 37 20 24
35 42 20 25 37 45 22 26 39 48 16,6 26 41,5 60 17 27,5 48 68 22 34 56 78 23 37 64
85 24 44 72 93 30 48 81,5 112 31 52 88 120 37,5 57 96,5 129 B C kN 12,5 19 30,5
40,5 13,4 21,2 36,5 53 17,3 25,5 42,5 64 18,6 28,5 49 71 20 34,5 57 80 25 38 64
106 26,5 41,5 73,5 116 32 45,5 81,5 127 50 52 54 58 55 57 61 64 61 64 66 69 66
69 72 74 71 74 77 79 76 79 82 86 81 84 87 91 86 91 92 96 C0
d1
D1
r1

Sim ol
min
min mm 70 78 91 107 75 83 99 116 84 91 109 126 89 101 118 136 94 111 128 146 104
116 138 164 109 121 148 174 119 129 158 184
max 1 1 1,5 2 1 1 2 2 1 1,5 2 2 1 1,5 2 2 1 1,5 2 2 1 1,5 2 2,5 1 1,5 2 2,5 1 2
2 2,5 6009 6209 6309 6409 6010 6210 6310 6410 6011 6211 6311 6411 6012 6212 6312
6412 6013 6213 6313 6413 6014 6214 6314 6414 6015 6215 6315 6415 6016 6216 6316
6416
Continuar , ANEXA 18 d D mm 130 85 150 180 210 140 90 160 190 225 145 95 145 170
200 150 100 150 180 215 160 105 160 190 225 170 110 170 200 240 22 28 41 52 24
30 43 54 16 24 32 45 16 24 34 47 18 26 36 49 18 28 38 50 39 65 104 137 45,5 75 1
12 153 33,0 47,5 85,0 120 34,5 47,5 96,5 137 34,5 57 104 143 45 64 114 160 B C k
N 34 54 91 137 40 62 100 166 32,5 42,5 71 112 33,5 42,8 80 134 33,5 52 91,5 146
43 58,5 102 170 91 96 99 105 97 101 104 110 100 101 106 118 105 106 111 113 110
111 116 118 116 118 121 123 C0
d1
D1
r1

Sim ol
min
min mm 124 139 166 190 133 149 176 205 138 137 150 186 143 142 169 201 153 152 1
70 211 163 161 189 236
max 1 2 2,5 3 1,5 2 2,5 3 1 1,5 2 2,5 1 1,5 2 2,5 1 1,5 2 2,5 1,5 2 2 2,5 6017 6
217 6317 6417 6018 6218 6318 6418 6019 6219 6319 6419 6020 6220 6320 6420 6021 6
221 6321 6421 6022 6222 6322 6422
ANEXA 19. Rulm n¡i radiali axiali cu rol conic ( xtra  din STAS 3920-87)
T
l1 l1
T T/2
A/2
E
r
D
D2
D1
d1
d
d2
15°
1
a B 
Sarcina dinamicå chival ntå P Fa / Fr ≤ P = Fr Fa / Fr > P = 0,4 ⋅ Fr + Fa
d
25
30
35
D mm 47 52 62 62 62 55 62 62 72 78 62 72 72 80 80 68 80
T 15 16,25 18,25 18,25 25,25 17 17,25 21,25 20,75 28,75 18 18,25 24,25 22,75 32,
75 19 19,45 24,75 25,25 35,25
C kN 23,6 27 30 28,5 52 31 35,5 44 49 67 37,5 45 57 63 83 45,5 52 65,5 75 102
C0 18,5 19,6 27 23,6 40 25 26 34,5 34,5 53 31 33,5 45,5 46,5 67 40,5 39 51 57 85
0,45 0,37 0,30 0,83 0,30 0,43 0,37 0,37 0,31 0,31 0,42 0,37 0,37 0,31 0,31 0,3
7 0,37 0,37 0,34 0,34

1,4 1,6 2,0 0,72 2,0 1,4 1,6 1,6 1,9 1,9 1,4 1,6 1,6 1,9 1,9 1,6 1,6 1,6 1,8 1
,8

Sim olul rulm ntului 32005 30205 30305 31305 32305 32006 30206 32206 30306 32306
32007 30207 32207 30307 32307 32008 30208 32208 30308 32308
40
80 90 90
A/4
A
E/4 E/4
r
1
E/4
1
E/4
Continuar , ANEXA 19 d D mm 75 85 45 85 100 100 80 90 50 90 110 110 90 100 55 10
0 120 120 95 110 60 110 130 130 100 120 65 120 140 140 110 125 70 125 150 150 45
130 75 130 160 20 20,75 24,75 27,25 38,25 20 21,75 24,75 29,25 42,25 23 22,75 2
6,75 31,5 45,5 23 23,75 29,75 33,5 48,5 23 24,75 32,75 36 51 25 28,25 33,25 38 5
4 25 27,25 33,25 40 51 58,5 69,5 93 122 53 65,5 71 110 150 71 78 91,5 125 173 72
85 110 146 200 72 100 132 170 228 88 110 137 193 255 91,5 122 140 212 T C kN 45
45 57 73,5 104 49 53 58,5 85 129 65,5 62 76,5 98 150 68 67 93 118 170 69,5 80 1
14 137 204 85 90 120 156 232 90 102 122 176 0,39 0,40 0,40 0,31 0,34 0,42 0,42 0
,42 0,34 0,34 0,40 0,40 0,40 0,34 0,34 0,43 0,40 0,40 0,34 0,34 0,46 0,40 0,40 0
,34 0,34 0,43 0,42 0,42 0,34 0,34 0,46 0,43 0,43 0,34 1,5 1,5 1,5 1,8 1,8 1,4 1,
4 1,4 1,8 1,8 1,5 1,5 1,5 1,8 1,8 1,4 1,5 1,5 1,8 1,8 1,3 1,5 1,5 1,8 1,8 1,4 1,
4 1,4 1,8 1,8 1,3 1,4 1,4 1,8 32009 30209 32209 30309 30239 32010 30210 32210 30
310 32310 32011 30211 32211 30311 32311 32012 30212 32212 30312 32312 32013 3021

3 32213
 30313 32313 32014 30214 32214 30314 32314 32015 30215 32215 30315 C0

Sim olul rulm ntului
160
58
290
270
0,34
1,8
32315 Continuar , ANEXA 19
d
D mm 125 140
T
C kN
C0



Sim olul rulm ntului 32016 30216 32216 30316 32316 32017 30217 32217 30317 32317
32018 30218 32218 30318 32318
29 28,25 35,25 42,5 61,5 29 30,5 38,5 44,5 63,5 32 32,5 42,5 46,5 67,5
118 129 163 236 325 120 153 186 265 325 146 170 220 285 360
118 106 140 193 300 122 127 166 220 290 150 143 196 240 320
0,42 0,42 0,42 0,34 0,34 0,44 0,42 0,42 0,34 0,34 0,42 0,42 0,42 0,34 0,34
1,4 1,4 1,4 1,8 1,8 1,4 1,4 1,4 1,8 1,8 1,4 1,4 1,4 1,8 1,8
80
140 170 170 130 150
85
150 180 180 140 160
90
160 190 190
ANEXA 20. P n paral l ( xtra  din STAS 1004/81)
pana
    
Canalulnomi nal Aju taj li r In ar or N9 In utuc D10 Aju taj normal In ar

or In utuc N9 D10 A at ri limită Ajustaj presat In arbore şi in butuc P9 t1 (in ar
bore) Nomi nal Abateri t2(in butuc) Nomi nal Abateri
d
de la pâna la
b
h
Lungimea penei
de la
pana la
22 30 8 7 18 90 8 +0,036 +0,098 0 0,0180 0 +0,040 -0,036 30 38 10 8 22 110 10 38
44 12 8 28 140 12 +0,043 +0,120 0 44 50 14 9 36 160 14 0,0215 0 +0,060 -0,043 50
58 16 10 45 180 16 58 65 18 11 50 200 18 65 75 20 12 56 220 20 +0,052 +0,149 0 7
5 85 22 14 63 250 22  0,0260 0 +0,065 -0,052 85 95 25 14 70 280 25 95 110 28 16 8
0 320 28 110 130 32 19 90 360 32 +0,062 +0,180 0 130 150 36 20 100 400 36 0 +0,0
80 -0,062 0,0310 150 170 40 22 100 400 40 170 200 45 25 110 450 45 200 230 50 28
120 500 50 Lungimi standardizate: 18,20,22,25,28,32,36,40,45,50,56,63,70,80,90,1
00,110,125,140,160,180,200,250,280,320,360,400,450,500
-0,015 -0,051 -0,018 -0,061
-0,022 -0,074 -0,026 -0,088
4,0 5,0 5,0 5,5 6,0 7 7,5 9 9 10 11 12 13 15 17
+0,2 0
+0,2 0
3,3 3,3 3,3 3,8 4,3 4,4 4,9 5,4 5,4 6,4 7,4 8,4 9,4 10,4 11,4
+0,2 0
+0,2 0
ANEXA 21. CoeficienŃi de concentrare a tensiunilor Tipul concentratorului Salt de
diametre cu D = 1,25 ÷ 2 d
r/d
≤ 700
σ r (N/mm 2 )
β kσ
≥ 700
≤ 700
σ r (N/mm 2 )
β kτ
≥ 700 2,10
0,02 0,06 0,10
2,50 1,85
3,50 2
1,80 1,40
1,53

(fig. A.21, a) Deagajare cu = r (fig. A. 21, b)
1,80 1,90
1,64 2,35 2,00 1,85 2
1,25 1,40 1,35 1,25 1,50
1,35 1,70 1,65 1,50 1,80
0,02 1,80 0,06 0,10 1,70 1,5
Canal de pana (fig. A. 21, c)
Fig. A. 21,a
Fig. A. 21,b
Fig. A. 21, c
    
ANEXA 22. Coresponden¡a scårilor
  de duri a e Coresponden¡a scårilor de duri a e Vickers,
Brinell ¿i Rockwell C Duri a e Vickers HV (N/mm2) 1500 1550 1600 1650 1700 1750 1
800 1850 1900 1950 2000 2050 2100 2150 2200 22502300  2350 2400 2450 2500 2550 2
600 2650 2700 2750 2800 2850 2900 2950 3000 Duri a ea Brinell HB (N/mm2) 1500 15
50 1600 1650 1700 1750 1800 1850 1900 1950 2000 2050 2100 2150 2200 2250 2300 23
50 2400 2450 2500 2550 2600 2650 2700 2750 2800 2850 2900 2950 300019,2  20,2 21
,2 22,1 23,0
  23,8 24,6 25,4 26,2 26,9 27,6 28,3 29,0 29,6 30,3 Duri a ea Rockwel
l HRC Duri a e Vickers HV (N/mm2) 4100 4200 4300 4400 4500 4600 4700 4800 4900 5
000 5100 5200 5300 5400 5500 56005700  5800 5900 6000 6100 6200 6300 6400 6500 6
600 6700 6800
  6900 7000 7200 Duri a ea Brinell HB (N/mm2) 4000 4080 4150 4230 43
00 Duri a ea Rockwell HRC 41,6 42,4 43,2 44,0 44,8 45,6 46,3 47,0 47,7 48,4 49,1
49,7 50,4 51,0 51,6 52,2 52,8 53,3 53,9 54,4 55,0 55,5 56,0 56,5 57,0 57,5 58,0
58,5 59,0 59,5 60,4
 
con inuare, ANEXA 22
3100 3200 3300 3400 3500 3600 3700 3800 3900 4000
3100 3200 3300 3400 3500 3590 3680 3760 3850 3920
31,5 32,7 33,8 34,9 36,0 37,0 38,0 38,9 39,8 40,7
7400 7600 7800 8000 8200 8400 8600 8800 9000
61,2 62,0 62,8 63,6 64,3 65,0 65,7 66,3 66,9
  
ANEXA 23. Uleiuri pen ru ransmisii indus riale
  
Uleiuri u iliza e pen ru ungerea angrenajelor Simbolul uleiului TIN
 25 EP TIN
 42
EP TIN 55 EP TIN 82 EP TIN 125 EP TIN 200 EP TIN 300 EP Vîscozi a ea cinema icå la
500C ν50 (cSt) 21-26 37-45 50-57,5 82-90 130-140 200-220 230-300 Idice de vîscozita
te IV 60 60 60 60 60 70 70 Puct de cogelare
( C)
0
Iflamabilitate
( 0C )
-25 -25 -20 -20 -15 -10 0
195 210 220 230 235 240 255
ANEXA 24. Recomadåri privid pere¡ii carcaselor turate
g g
4(g2 -g)
R 0,5g
4g
R1 g2
R
h
R
g 1 2g
g2
R
4(g2-g) R 0,5g
g1 2g
g2
g
g2
R
g
D
R
R
ervura
r 0,5g r
g g
2g
r
r
g
R 1,5g
R (0,8..0,9)g
g g
g1 (1,5..2)g
R1 0,5g
R1
g g1
R1
g1 1,2g
g
R1
D
Recomadåri: g1 ≈ (1,5 ÷ 2 )g g se alege î fuc¡ie de dimesiuile reductorului,astfel :
g = (8 ÷ 10 )mm petru reductoare de dimesiui mici; g = (8 ÷ 10 )mm petru reducto
are de dimesiui medii ¿i mari.
ANEXA 25. Dimesiui degajåri STAS 7446/66
Degajare petru rectificarea uei suprafe¡e
Degajare petru rectificarea a douå suprafe¡e perpediculare
r
t +0,1
b
b1
t1
d
petru piese supuse la solicitåri obi¿uite pâå la 1,6 peste 1,6 pâå la 3 peste 3 pâå la
este 10 pâå la 18 peste 18 pâå la 80 peste 80 petru piese supuse la solicitåri oscilat
e peste 18 pâå la 50 peste 50 pâå la 80 peste 80 pâå la 125 peste 125
+0,05 0,5 1,0 2,0 2,0 2,5 4,0 2,5 4,0 5,0 7,0 0,8 0,9 1,1 1,3 2,0 3,1 1,7 3,0 4,
6 6,1 0,1 0,1 0,1 0,1 0,2 0,3 0,1 0,2 0,3 0,3
0,1 0,2 0,4 0,6 0,6 1,0 1,0 1,6 2,5 4,0
0,1 0,1 0,2 0,2 0,3 0,4 0,2 0,3 0,4 0,5
*d este iformativ ¿i reprezitå diametrul piesei; valorile di coloaele 6 ¿i 7 u se
aplicå î cazul uor lugimi scurte de rectificare sau î cazul pieselor cu pere¡i sub¡ir
i.
ANEXA 26. Recomadåri privid carcasele reductoarelor î costruc¡ie turatå
r 1
R1
a
c
a
g
g
r
icliare 1:100
10°
g
r
L
mi(15...20)mm
h0
R
g
ANEXA 27. Raze de racordare
Racordåri cu umår de spriji
Valori orietative petru raze de racordare
D-d 2 5 8
r 1 2 3
D-d 10 15 25
r 4 5 8
D-d 25 30 35
r 10 12 12
D-d 40 50 55
r 16 16 20
D-d 60 70 90
r 20 25 25
D-d 100 130 140
r 30 30 40
Valorile razelor ormale de racordare (extras STAS 406-73) ªirul I 0,1 0,2 0,4 0,6
1,0 1,6 2,5 4,0 ªirul II 0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,8 1,0 1,2 1,6 2,0 2,5 3,0 4,0
5,0 50 40 32 25 20 16 10 ªirul I 6,0 ªirul II 6,0 8,0 10 12 16 18 20 22 25 28 32 36
40 45 50 250 200 160 125 100 80 63 ªirul I ªirul II 56 63 70 80 90 100 110 125 140 1
60 180 200 220 250
ANEXA 28. Sisteme de pridere ¿i cetrare ale carcaselor reductoarelor
Dimesiui de motare ale ¿uruburilor Diametrul ¿urubului [mm] Deschiderea cheii [mm
] E [mm]
6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 27 30
10
12
14 ; 17
19
22
24
27
30
32
36
41
46
9
10
12 ; 14
16
18
18
22
22
25
25
32
32
ANEXA 29. Îål¡imi de axe
Îål¡imi de axe. Abateri limitå (extras STAS 2741 - 68) Valorile omiale î mm: I II III
40 40 45 40 50 50 56 63 63 71 63 80 80 90 100 100 112 100 125 125 140
IV 40 42 45 48 50 53 56 60 63 67 71 75 80 85 90 95 100 106 112 118 125 132 140 1
50
I
II 160
III 160 180
160 200 200 225 250 250 280 250 315 315 355 400 450
IV 160 170 180 190 200 212 225 236 250 265 280 300 315 335 355 375 400 425 450 4
75
Obs. : Se vor alege de preferi¡å valorile cuprise î ¿irul I. Dacå acestea u satisfac 
ecesitå¡ile se folosesc valorile di ¿irul II, di ¿irul III ¿i î caz excep¡ioal, cele di
l IV
Abateri limitå Abateri limitå ale îål¡imii axei petru reductoare de tura¡ie (mm) 0 -0,4 0
-0,5 0 -1,0
Îål¡imea omialå a axei (mm) De la 25 pâå la 50 Peste 50 pâå la 250 Peste 250 pâå la 6
Peste 630 pâå la 1000 Peste 1000
0 -1,5 0 -2,0
ANEXA 30. Metode de ugere a agreajelor
a
b
c
d
Metode de ugere a agreajelor: a. cu roata ajutåtoare; b. cu iel de ugere c. c
u piio suplimetar; d. cu roatå auxiliarå motatå pe butucul ro¡ii coice
ANEXA 31. Recomadări privind construcŃia capacelor
Legenda: - este dimensiunea care rezult constructiv; D, d - sunt dimensiuni ales
e în func ie de rulmentul utilizat; Det , h - se aleg în func ie de dimensiunile sis
temului de etan are ales. h1 = 1,2 g g ≈ (5...8)mm h2 ≈ g d1 ≈ d − (2..3)mm a ≈ (3...5)mm
e ≈ (3...6 )mm Dc ≈ D + 5  D  ≈ D + 3
ANEXA 32. Man¿ete de rota¡ie (extras din STAS 7950/2 – 80)
d
D 22 26 30 22 24 28 30 32 30 35 30 35 40 30 35 40 30 35 40
h 7 7 10 7 7 7 10 10 7 10 7 10 10 7 10 10 7 7 10
d
10
25
26 28
D 35 40 47 50 62 45 40 40 50 40 50 55 62 50 55 62 72 58 62 55 60 65 80 60 65 72
80 65 70 80 65 68 70 75 80
h 7 7 10 10 10 10 7 7 10 7 10 10 10 7 10 10 10 10 10 7 10 10 10 8 10 10 10 10 10
10 8 10 10 10 10
d
D 72 75 80 70 75 80 85 90 80 90 75 80 85 90 90 95 90 95 100
h 10 10 10 8 10 10 10 10 10 10 8 10 10 10 10 10 10 10 10
d
D 110 115 120 125 120 125 130 140 140 150 150 140 150 160 150 155 160 170 160 17
0 180 170 180 180 190 190 200 200 210 220 220 230
h 12 12 12 15 12 12 12 15 15 15 12 12 12 15 12 12 15 15 15 15 15 15 15 15 15 15
15 15 15 15 15 15
d 200
D 230 240
h 15 15
52
90
95 100
12
55
210
240 250
15 15
14
30
58
110
220
250 260 260 270 270 280
15 15 15 15 15 15
15
35
60
120
230 240
16
38
65
125 130
18
40
70
250
280 290 310 320 340 360 380 400 420 440 470 500 530 550
15 15 18 18 18 18 18 18 18 18 22 22 22 22
135 140
19
35
7
45
75
95 100 110
10 10 12
145 150
270 280 300 320 340 360 380 400 420 450 480 500
20
30 35 40 47
7 7 10 10
48
80
100 105 110 115 105 110 120
10 10 10 12 12 12 15
160 170 180 190
22
35 40
7 10
50
85
ANEXA 33. Şuruburi de fixare
Şurub cu cap cilindric şi locaş hexagonal (Extras din STAS 5144-80)
Dimensiuni în mm
Filet d M4 M5 M6 M8 M10 M12 (M14) M16 M18 M20 M22 M24 M27 M30 (M33) M36 M42
S 3 4 5 6 8 10 12 14 14 17 17 19 19 22 24 27 32
D 7 8,5 10 13 16 18 21 24 27 30 33 36 40 45 50 54 63
k 4 5 6 8 10 12 14 16 18 18 22 24 27 30 33 36 42
d1 4 5 6 8 10 12 14 16 18 18 22 24 27 30 33 36 42
t 2 2,7 3,3 4,3 5,5 6,6 7,8 8,8 9,8 10,7 11,3 12,9 15,1 17,1 18,8 20,8 25
Lungimi standardizate: l=14; 16; 18; 22; 26; 30; 34; 38; 42; 46; 50; 54; 60; 66;
72; 78; 90. Exemplu de notare: urub M10 x 50 STAS 5144 – 80 gr. 8.8.
Continuare, ANEXA 33 Şurub cu cap hexagonal, filetat pâna sub cap (Extras din STAS 2
117-69)
Dimensiuni în mm
d S Dmin k damax a TPc TPd1 TPd2 M6 10 10,9 4 7,2 3,5 1,16 0,14 0,35 M8 13 14,2
5,5 10,2 4 1,40 0,19 0,49 M10 17 18,7 7 12,2 5,5 1,40 0,24 0,59 M12 19 20,9 8 15
,2 6 1,68 0,28 0,63 M16 24 26,2 10 19,2 7 1,68 0,35 0,84 M20 30 33 13 24,4 8 1,6
8 0,45 1,05 M24 36 39 15 28,4 9 2 0,52 1,26 damax reprezinta diametrul cercului
de trecere intre racordarea dintre tija si cap si suprafaŃa de asezare a capului.
Lungimi standardizate: l = 10; 20; 25; 30; 35; 40; 45; 50; 55; 60; 65; 70; 75; 8
0 Exemplu de notare: Şurub M10 STAS 2217-69 Surub cu cap hexagonal (Extras din STA
S 920-69)
Dimensiuni in mm
Filet d M6 M8 M10 M12 M14 M16 M18 M20 M22 M24 M27 M30 M33 M36 M42 M48
S 10 13 17 19 22 24 27 30 32 36 41 46 50 55 65 75
Dmin 10,9 14,2 18,7 20,9 23,9 26,2 29,6 33,0 35,0 39,6 45,2 50,9 55,4 60,8 72,1
83,4
k 4 5,5 7 8 9 10 12 13 14 15 17 19 21 23 26 30
damax 7,2 10,2 12,2 15,2 17,2 19,2 21,2 24,4 26,4 28,4 32,4 35,4 38,4 42,4 48,6
56,6
d1 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 27 30 33 36 42 48
Cota da reprezintå diametrul cercului de trecere între racordarea dintre tija ¿i cap ¿i
suprafaåa de a¿ezare a capului Valori ale lungimii l: 25; 30; 35; 40; 45; 50; 55; 60
; 65; 70; 75; 80; 85; 90; 100; 110;115. Exemplu de notare: Şurub M 10 x 45 STAS 92
0-69
Continuare, ANEXA 33. Şurub cu cap înecat crestat (Extras din STAS 2571-69)
Dimensiuni in mm
Filet d M2,5 M3 M4 M5 M6 M8 M10 M12 M14 M16 M18 M20
Dmin 4,45 5,25 7,04 8,64 10,37 13,97 17,57 21,08 24,68 28,28 31,78 35,38
D’ 5,5 6,3 8,4 10 12 16 20 24 28 32 36 40 min 1,38 1,5 2,0 2,25 2,7 2,6 4,5 5,4 6,
3 7,2 8,1 9
k max 1,5 1,65 2,2 2,5 3 4 5 6 7 8 9 10
n 0,6 0,8 1 1,2 1,6 2 2,5 3 3 4 4 5
tmin 0,5 0,6 0,8 1 1,2 1,6 2 2,4 2,8 3,2 3,6 4
Exemplu de notare: Şurub M6 x 35 STAS 2571-69 grupa 6,8 Şurub cu cap cilindric crest
at (Extras din STAS 3954-69)
Dimensiuni in mm
Filet d M2,5 M3 M4 M5 M6 M8 M10 M12 M14 M16 M18 M20
D 4,5 5,5 7 8,5 10 13 16 18 21 24 27 30
k 1,6 2 2,6 3,3 3,9 5 6 7 8 9 10 11
n 0,6 0,8 1 1,2 1,6 2 2,5 3 3 4 4 5
tmin 0,7 0,9 1,2 1,5 1,8 2,3 2,7 3,2 3,6 4 4,5 5
emin 0,6 0,7 1 1,3 1,6 2,2 2,8 3,2 3,8 4,4 4,9 5,2
amax 2 2,2 2,6 3 3,5 4 5,5 6 7 7 8 8
Exemplu de notare: şurub M5 x 20 STAS 3954 – 69 grupa 6,8.
ANEXA 34. Şuruburi de tip prezon; ştifturi filetate
Şuruburi de tip prezon (Extras din STAS 4551-80)
Dimensiuni în mm Dimesiuni şuruburi prezon de inşurubat în oŃel Extras din STAS 4551-80
d b e
M5 22 4
M6 M8 24 28 6 8
M10 32 10
M12 36 12
M16 44 16
M20 52 20
M24 60 24
M30 72 30
M36 84 35
M42 96 42
Dimesiuni şuruburi prezon de inşurubat în fontă Extras din STAS 4551-80
d M5 M6 M8 M10 M12 M16 M20 M24 M30 M36 M42 b 20 21 28 32 36 44 52 60 72 84 96 e
5 7,5 10 12 12 20 25 30 38 45 52 Lungimi standardizate: 12 ;16; 18; 20; (22); 25
; 28; 30; 35; 40; 45; 50; 55; 60; 65; 70; 75; 80; (85); 90; (95); 100; 110;120.
Exemplu de notare: Prezon M 16 x 80/16T STAS 4551/80. tift filetat cu creståturå ¿i cu
vârf conic ( Extras din STAS 4771-69)
Dimensiuni in mm
d t n c2 c2 M1 0,6 0,25 0,4 0,5 M1,2 0,6 0,25 0,4 0,6 M1,6 0,8 0,3 0,5 0,8 M2 0,
8 0,3 0,6 1 M2,5 1 0,4 0,7 1,25 M3 1,2 0,5 0,8 1,5 M4 1,4 0,6 1 2 M4 1,8 0,8 1,2
2,5 M5 2 1 1,5 2,5 M8 2,5 1,2 1,6 3 M10 3 1,6 2,2 4 M12 4 2 2,5 5 Lungimi stand
ardizate: 3; 4; 5; 6; 8; 10; 12; 14; 16; 18; 20; 22; 25; 28; 30; 35; 40; 45; 50.
Exemplu de notare: Stift filetat M10 x 25 STAS 4771/69
Continuare, ANEXA 34 tift filetat cu creståturå ¿i cu vârf te¿it (Extras din STAS 4770-79)
Dimensiuni in mm
d t n c c1 M1,2 0,6 0,25 0,4 0,4 M1,6 0,8 0,3 0,5 0,5 M2 0,8 0,3 0,6 0,6 M2,5 1
0,4 0,7 0,7 M3 1,2 0,5 0,8 0,8 M4 1,4 0,6 1 1 M5 1,8 0,8 1,2 1,2 M6 2 1 1,5 1,5
M8 2,5 1,2 1,8 1,8 M10 3 1,6 2,2 2,2 M12 4 2 2,5 2,5 Lungimi standardizate: 4; 5
; 6; 8; 10; 12; (14); 16; (18); 20; (22); 25; 28; 30; 35; 40; 45. Exemplu de not
are:Ştift filetat M10x25 STAS 4770-79 grupa 8.8 ANEXA 35. Şuruburi de ridicare Inele
de ridicare şurub (extras din STAS 3186-77)
Dimensiuni în mm
d d1 d2 d3 h e b
M8 20 20 32 20 6 6,3
M10 M12 M16 24 28 34 24 28 31 40 47 59 25 30 36 7,5 9 11 8 9,5 12
M20 M24 M30 M36 M42 M48 40 48 56 67 80 95 40 48 56 67 80 95 72 86 104 123 148 17
1 45 55 64 75 90 100 13 16 19 22 25 28 16 19 24 28 34 38
M56 M64 M72 112 125 140 112 125 140 202 225 256 119 135 153 32 35 38 45 50 58
Exemplu de notare: Inel şurub M36 STAS 3186-77.
Continuare, ANEXA 35 Inel de ridicare piuliŃă ( extras din STAS 3186-77)
Dimensiuni în mm
d D1 D2 D3 h e b
M8 M10 M12 M16 M20 M24 M30 M36 M42 M48 M56 M64 20 24 28 34 40 48 56 67 80 95 112
125 20 24 28 34 40 48 56 67 80 95 112 125 32 40 47 59 72 86 104 123 148 171 202
225 20 25 30 36 43 53 64 75 90 100 119 135 6 7,5 9 11 13 16 19 22 25 28 32 35 6
8 9,5 12 16 19 24 28 34 38 45 50 Exemplu de notare: Inel piuliŃa M20 STAS 3186-76
. Şurub cu ochi (Extras din STAS 5451 – 80)
l Dimensiuni în mm
b
Filet M5 M6 M8 M10 M12 M14 M16 M18 M20 M22 M24 M30 M36 d d2 12 14 18 20 25 28 32
36 40 42 45 55 65 b1 6 7 9 12 14 16 17 20 22 24 25 30 38 d1 5 6 8 10 12 14 16 1
8 18 20 22 28 32 b 16 18 22 26 30 34 38 42 46 50 54 72 84 Lungimi standardizate:
30; 35; 40; 45; 50 ; 55; 60; 65; 70; 75; 80; 90; 100; 110; 120; 130; 140; 150;
160; 180; 200; 220; 240; 260. Exemplu de notare: Şurub Sp M12 x 120 STAS 5451-80 g
rupa 5,6.
ANEXA 36. Dopuri filetate Dop filetat cu cap hexagonal
l
Dimensiuni în mm
d S D k D1 b l d1 M10x1,5 11 12,1 6 16 10 19 4 M12x1,5 14 12,5 6 18 14 23 5 M14x
1,5 14 12,5 6 20 14 23 5 M16x1,5 17 18,9 6 24 14 26 5 M18x1,5 17 18,9 8 26 14 30
8 M20x1,5 19 21,1 8 28 18 30 10 M22x1,5 19 21,1 8 30 18 33 10 M24x1,5 22 24,5 9
32 20 34 12 M30x1,5 24 26,7 10 39 22 38 20 M36x1,5 27 30,1 11 45 22 38 22 M42x1
,5 30 33,5 12 52 22 39 30 M48x1,5 30 33,5 12 58 22 39 36 Exemplu de notare: Dop
filetat 14 x 1,5 STAS 5304 – 80 grupa 4,8.
l1 15 20 20 20 20 26 26 29 29 30 34 34
Continuare, ANEXA 36
Dop filetat cu locaş hexagonal şi guler (Extras din Stas 5606-80)
Dimensiuni în mm
d S D D1 t D2 l b M10 5 5,9 6,4 7 14 11 8 M12x1,5 6 7 7,5 9 17 15 12 M14x1,5 6 7
7,5 9 19 15 12 M16x1,5 8 9,4 9,9 10 21 15 12 M18x1,5 8 9,4 9,9 10 23 16 14 M20x
1,5 10 11,7 12,2 10 25 18 16 M22x1,5 10 11,7 12,2 10 27 18 16 M24x1,5 12 14 14,5
10 29 18 16 M30x2 17 19,8 20,3 12 36 20 16 M36x2 19 22,1 22,6 14 42 25 20 M42x2
22 25,6 26,1 14 49 25 20 M48x2 24 27,9 28,4 14 55 25 20 Exemplu de notare: Dop
filetat M12 x 1,5 STAS 5606-80 grupa 4,8.
ANEXA 37. tifturi cilindrice si conice
tifturi cilindrice (Extras din STAS 1599-80)
Dimensiuni in mm
1 1,2 1,5 2 2,5 3 4 5 6 8 10 12 cmax 0,2 0,25 0,3 0,35 0,4 0,5 0,63 0,8 1,2 1,6
2 2,5 d 16 20 25 30 40 50 cmax 3 3,5 4 5 6,3 8 l = 4;5; 6 ;8 ; 10 ;12 ;14 ;16 ;2
0 ;25 ;30 ;35 ;40 ;45 ;50 ;55 ;60 ;65 ;70 ;75 ;80 ;90 ;100 ;110; 120;130 ;140 ;1
50 ;160 ;170 ;180 ;200. Exemplu de notare: tift cilindric M6 x20 STAS 1599-80/OLC
45 imbunatatit
d
tifturi conice (Extras din STAS 3436 –80)
Dimensiuni in mm
d(h10) 2,5 3 4 5 6 8 10 12 16 20 25 30 40 50 cmax 0,5 0,5 0,6 0,8 1 1,2 1,6 1,6
2 2,5 3 4 5 6,3 l = 5 ; 8 ; 10 ;12 ; 14 ; 16 ;20 ;25 ;30 ;35 ; 40 ; 45 ;50 ;55 ;
60 ;65 ;70 ;75 ;80 ;90 ;100 ;110; 120 130 ;140;150 Exemplu de notare: tift conic
M10x30 STAS 3436-80/OLC 45 imbunatatit
Continuare, ANEXA 37 Şurub de păsuire cu cap hexagonal (Extras din STAS 5930-80)
Dimensini în mm
Filet, S k D Dg r D2 d M10 17 7 20 11 1 11 M12 19 8 22 13 1 13 M14 22 9 26 15 1
15 M16 24 10 28 17 1 17 M18 27 12 31 19 1 19 M20 30 13 35 21 1,6 21 M22 32 14 37
23 1,6 23 M24 36 15 42 25 1,6 25 M27 41 17 48 28 1,6 28 M30 46 19 52 32 1,6 32
M33 50 21 58 34 2,5 34 M36 55 23 64 38 2,5 38 M42 65 26 75 44 2,5 44 M48 75 30 8
7 50 2,5 50 Lungimea de pasuire: 26; 30; 32; 35; 40; 42; 45; 48; 50; 55; 60; 65;
70; 75; 80; 85; 90; 95; 100; 110; 125; 130; 140; 150; 160; 170; 180; 190; 200.
Exemplu de notare: Şurub de păsuire M24x60 STAS 5930-80 gr.3.3-n6
ANEXA 38 PiuliŃe PiuliŃe hexagonale (Extras din STAS 922-76)
Dimensiuni în mm
d S Dmin m M6 10 10,9 5 M8 13 14,2 6,5 M10 16 18,7 8 M12 19 20,9 10 M14 22 23,9
11 M16 24 26,2 13 M18 27 29,6 15 M20 30 33,0 15 M22 32 35,0 18 M24 36 39,6 19 M2
7 41 45,2 22 M30 46 50,9 24 M33 50 55,4 26 M36 55 60,8 29 M42 65 72,1 34 M48 75
83,4 38 Exemplu de notare: PiuliŃă B-M10 STAS 922-75 grupa 5. PiuliŃe precise si semip
recise ( Extras din STAS 4071-80)
Dimensiuni în mm Filet d S D min M5 8 8,79 M6 10 11,05 M7 11 12,12 M8 13 14,38 M10
17 18,90 M12 19 21,10 (M14) 22 24,49
m 3,2 4 5 5,5 6,5 8 10
Filet d M16 (M18) M20 (M22) M24 (M27) M30
S 24 27 30 32 36 41 46
D min 26,75 30,14 33,53 35,72 39,98 45,63 51,28
m 11 13 16 18 19 22 24
Filet d (M33) (M36) M42 M48
S 50 55 65 75
D min 55,80 61,31 72,09 83,91
m 26 29 34 38
Exemple de notare: PiuliŃe M12 STAS 4071-80 grupa 8.
Continuare, ANEXA 38 PiuliŃe hexagonale joase STAS 4373-80
Dimensiuni in mm
filet d S Dmin m filet d S M6 10 10,9 4 M22 32 M8 13 14,2 5 M24 36 M10 17 18,7 6
M27 41 M12 19 20,9 7 M30 46 M14 22 23,9 8 M33 50 M16 24 26,2 8 M36 55 M18 27 29
,6 9 M42 65 M20 30 33,0 9 M48 75 Exemplu de notare PiuliŃă sp M12 STAS 4373-80
Dmin 35,0 39,6 45,2 50,9 55,4 60,8 72,1 83,4
m 10 10 12 12 14 14 16 18 ANEXA 39. aibe
Şaibe plate pentru metal (Extras din stas 1388-72)
Dimensiuni în mm
Filetul d D s şurubului M6 7 12,5 1,6 M7 8 14 1,6 M8 10 17 1,6 M10 12 24 2 M12 15
24 2,5 M14 17 28 2,5 M16 19 30 3 M18 22 34 3 M20 24 37 3 M22 26 39 3 M24 28 41 4
M27 32 50 4 M30 35 56 4 M33 38 60 5 M36 42 66 5 M38 45 72 6 M42 48 78 7 M45 52
85 7 M48 56 92 7 Exemplu de notare: Şaibă 10 STAS 1388-72.
Continuare, ANEXA 39 Şaibe elastice cu din¡i (Extras din STAS 10 481-78)
Forma E Forma I
Dimensiuni in mm
Filet surub
d H13
D1 H14
D2 H14
D3
g1
g2 0,8 0,9 1 1 1,2 1,2 1,5 1,5 -
g3 0,3 0,4 0,4 0,5 0,5 0,6 0,6 -
M5 5,3 10 17,9 9,8 0,6 M6 6,4 11 19,2 11,8 0,7 M7 7,4 12,5 20,4 0,8 M8 8,4 15 22
,6 15,3 0,8 M10 10,5 18 26,4 19 0,9 M12 13 20,5 30,4 23 1 M14 15 24 33,7 26,2 1
M16 17 26 36,1 30,2 1,2 M18 19 30 1,4 M20 21 33 1,4 M22 23 36 1,5 M24 25 38 1,5
M27 28 44 1,6 M30 31 48 1,6 Exemplu de notare: Saiba E M10 STAS 10
Forma /nr. de din¡i E I 8 8 8 8 8 8 8 8 9 9 10 10 10 10 12 12 12 12 12 12 14 14 14
14 14 14 14 14
Şaibe conice elastice (Extras din STAS 11132-79)
Dimensiuni in mm
Filet d D Filet d D surub sau H14 h14 hmin g surub sau H14 h14 piulita piulita M
4 4,3 9 1,12 1 M16 17 39 M5 5,3 11 1,35 1,2 M18 19 42 M6 6,4 14 1,7 1,5 M20 21 4
5 M7 7,4 17 2 1,75 M22 23 49 M18 8,4 18 2,24 2 M24 25 56 M10 10,5 23 2,8 2,5 M27
28 60 M12 13 29 3,43 3 M30 31 70 M14 15 35 4,04 3,5 Exemplu de notare: Şaiba coni
că M8 STAS 11132-79-fosfatat
hmin 4,58 5,08 5,6 6,15 6,77 7,3 8
g 4 4,5 5 5,5 6 6,5 7
ANEXA 40. Şaibe Grower Şaibe Grower (Extras din STAS 7666/2-80)
Dimensiuni in mm
Mărimea d1 d2 g Mărimea d1 d2 2 2,1 3,1 0,6 20 20,5 29,5 2,5 2,6 3,8 0,8 22 22,5 31,
5 3 3,1 4,7 1 24 24,5 35,5 4 4,1 6,1 1,2 27 27,5 39,5 5 5,1 7,5 1,4 30 30,5 43,5
6 6,1 8,9 1,6 33 33,5 47,5 8 8,2 12,2 2 36 36,5 52,5 10 10,2 15,2 2,5 39 39,5 5
6,5 12 12,2 18,2 3 42 42,5 60,5 14 14,2 20,6 3,2 45 45,5 64,5 16 16,3 23,3 3,5 4
8 48,5 68,5 18 18,3 26,3 4 Exemplu de notare: Saiba Grower N12 STAS 7666/2-80
g 4,5 5 5,5 6 6,5 7 8 8,5 9 9,5 10
ANEXA 41. aibe de siguran¡å
aibe de siguran¡å (Extras din STAS 2241/2-80)
Dimensiuni in mm
Diam. ¿urub 2,5 3 4 5 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 27 30 33 36 42 48
d 2,8 3,2 4,3 5,3 6,4 8,4 10,5 13 15 17 19 21 23 25 28 31 34 37 43 50
D 10 12 14 17 19 22 26 30 33 36 40 42 50 50 58 63 68 75 88 100
D1 7 7 9 10 12,5 17 21 24 28 30 34 36 39 44 50 56 60 66 78 92
D2
b 3 4 5 6 7 8 10 12 12 15 18 18 20 20 23 26 28 30 35 40
b1 2 2,5 2,5 3,5 3,5 3,5 4,5 4,5 4,5 5,5 6,5 6,5 7,5 7,5 8,5 8,5 9,5 11 11 13
g 0,4 0,4 0,4 0,5 0,5 0,8 0,8 1 1 1 1 1 1 1 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5
g1 0,5 0,5 1 1 1,6 1,6 1,6 1,6 1,6 1,6 1,6 1,6 1,6 2 2 2 2 2 2
1 12 13 14 16 18 20 22 28 28 32 36 36 42 42 48 52 56 60 70 80
l1 5 5 6,5 8 9 11 13 15 16 18 20 21 23 25 29 32 34 38 44 50
l2 3,5 4,5 5,5 7 7,5 8,5 10 12 13 15 18 18 20 21 23 25 28 31 36 40
r 2,5 2,5 2,5 2,5 4 4 6 10 10 10 10 10 10 10 16 16 16 16 16 16
r1 1,6 1,6 2,5 2,5 4 4 4 6 6 6 6 6 6 6 6 10 10 10 10 10
8 10 12 14 16 20 24 27 30 34 36 43 43 50 55 60 67 80 90
ANEXA 42. Inele elastice pentru arbori
Forma A (în stare liberå) d nomi. 15 17 18 20 25 28 30 32 35 38 40 42 45 48 50 55 56
60 63 65 70 75 80 85 90 95 100 105 110 120 130 140 150 160 170 180 190 200 220
240 250 d1 14,3 16,2 17 19 23,9 26,6 28,6 30,3 33 36 37,5 39,5 42,5 45,5 47 52 5
3 57 60 62 67 72 76,5 81,5 86,5 91,5 96,5 101 106 116 126 136 145 155 165 175 18
5 195 214 234 244 m 1,1 1,1 1,3 1,3 1,3 1,6 1,6 1,6 1,6 1,6 1,6 2,15 2,15 2,15 2
,15 2,15 2,15 2,15 2,15 2,65 2,65 2,65 2,65 3,15 3,15 3,15 3,15 4,15 4,15 4,15 4
,15 4,15 4,15 4,15 4,15 4,15 4,15 4,15 5,15 5,15 5,15 n min. 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5
1,5 1,5 1,5 1,5 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2,5 2,5 2,5 2,5 3 3 3 3 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4
4 7 7 7 d2 13,8 16,7 16,5 18,5 23,2 25,9 27,9 29,6 32,2 35,3 36,5 38,5 41,5 44,
5 45,8 50,8 51,8 55,8 58,8 60,8 65,8 70,5 74,5 79,5 81,5 89,5 94,5 98 103 113 12
3 133 142 151 160,5 210,5 180,5 190,5 208 228 238 d3
Forma B (în stare liberå) b 2,5 2,5 2,7 2,7 3,1 3,1 3,5 3,5 4 4,5 4,5 4,5 4,8 4,8 5
5 5 5,5 5,5 6,4 6,4 7 7,4 8 8 8,6 9 9,5 9,5 10,3 11 11 11,6 12,2 12,9 13,5 14 14
14 14 14 g je 6 1 1 1,2 1,2 1,2 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,75 ,75 1,75 2 2 2 2 2
,5 2,5 2,5 2,5 2,5 3 3 3 3 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 5 5 5
l
1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 3 3 3 3 3 3 3 3 4 4 4 4 4 4 4
4 4 4 4 4 5 5 5
r 1 1,2 1,2 1,2 1,5 1,5 1,5 2 2 2,5 2,5 2,5 2,5 3 3 3 3 3 3 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5
3,5 3,5 5 5 5 5 5 5 5 5 -
d4 1,7 1,7 1,7 2 2 2 2 2 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5
2,5 3 3 3 3 3 3 3 3,5 3,5 3,5 3,5 4 4 4 4 4 4 4
17,8 19,5 20,7 22,7 28 30,7 33,3 35 38,4 42,2 43,5 45,5 49,1 52,1 53,8 58,6 59,6
64,6 67,6 71,4 76,1 81,3 87,1 92,7 91,7 103,9 109,1 113,6 118,6 130,2 141,6 151
,6 161,3 171,4 182,3 193,5 204,5 214,5 232 252 262
ANEXA 43. Inele elastice pentru alezaje
Forma A (în stare liberå)
Forma B (în stare liberå)
d 40 42 45 47 48 50 52 55 56 58 60 62 63 65 68 70 72 75 78 80 85 90 95 100 110 1
15 120 125 130 140 150 160 165 170 175 180 190 200 220 240 250
d1 42,5 44,5 47,5 49,5 50,5 53 55 58 59 60 63 65 66 68 71 73 75 78 81 83,5 88,5
93,5 98,5 103,5 114 119 124 129 134 144 155 165 170 175 180 185 195 205 226 246
256
m 1,6 1,6 1,6 2,15 2,15 2,15 2,15 2,15 2,15 2,15 2,15 2,15 2,65 2,65 2,65 2,65 2
,65 2,65 2,65 2,65 3,15 3,15 3,15 3,15 4,15 4,15 4,15 4,15 4,15 4,15 4,15 4,15 4
,15 4,15 4,15 4,15 4,15 4,15 5,15 5,15 5,15
n min. 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 3 3 3 3 4 4 4 4 4
4 4 4 4 4 4 4 4 4 7 7 7
d2 43,5 45,5 48,5 50,5 51,5 54,2 58,2 59,2 60,2 62,2 64,2 66,2 67,2 69,2 72,5 74
,5 76,5 79,5 82,5 85,5 90,5 95,5 100,5 105,5 117 122 127 132 137 147 158 169 174
,5 179,5 184,5 189,5 199,5 209,5 232 252 262
d3 37,3 39,3 41,5 43,5 44,5 47,4 48,2 51,2 52,2 54,2 65,6 57,8 58,8 60,8 63,3 65
,3 66,1 69,1 72,1 74,7 79,7 83,7 88,3 92,7 103,4 107,2 112,8 117 122 130,4 140,2
150,2 155,1 160,7 164,6 168,3 177,5 186,7 209,2 229,2 239,2
b 4 4 4,5 4,5 4,5 4,5 5,1 5,1 5,1 5,1 5,5 5,5 5,5 5,5 6 6 6,6 6,6 6,6 7 7 7,6 8
8,3 8,9 9,5 9,5 10 10 10,8 11,5 12 12 12 12,5 13 13,5 14 14 14 14
g 1,3 1,5 1,5 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 3 3 3 3 4 4 4 4
4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 5 5 5
l
3 3 3 3 3 3 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5
3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 -
r 15 15 17 17 17 18 18 18 18 18 18 18 18 18 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 25 25
25 25 25 25 30 30 35 35 35 40 40 45 45 55 55
d4 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2,5 2
,5 3 3 3 3 3 3 3 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 3,5 4 4 4 4 4 4 4 4
ANEXA 44. Dopuri de aerisire
U1 d2
h3
60 °
h4
a
h1
h2
d1 D
d S
Dimensiuni în mm d d1 D M20 12 29,56 M27 18 39,55 M36 26 50,85
S 27 36 46
h1 10 15 20
h2 25 35 20
a 5 6 8
d2 M36 M42 M56
D1 40 48 63
H ≈ 30 ≈ 40 ≈ 52
H
ANEXA 45. ToleranŃe de uz general pentru arbori şi alezaje
Dimensiune nominala, mm De Pana la la 10 18 18 30 50 80 120 180 250 315 30 50 80
120 180 250 315 400
Câmpul de toleranŃă h5 0 -8 0 -9 0 -11 0 -13 0 -15 0 -18 0 -20 0 -23 0 -25 h6 0 -11 0
-13 0 -13 0 -19 0 -22 0 -25 0 -29 0 -32 0 -36 h7 0 -18 0 -21 0 -25 0 -30 0 -35 0
-40 0 -46 0 -52 0 -57 h8 0 -27 0 -33 0 -39 0 -46 0 -54 0 -63 0 -72 0 -81 0 -89
h9 0 -43 0 -52 0 -62 0 -74 0 -87 0 -100 0 -115 0 -130 0 -140 k5 +9 +1 +11 +2 +13
+2 +15 +2 +18 +3 +21 +3 +24 +4 +27 +4 +29 +4 k6 +12 +1 +15 +2 +18 +2 +21 +26 +2
5 +3 +28 +3 +33 +4 +36 +4 +40 +4 k7 +19 +1 +23 +2 +27 +22 +32 +2 +38 +3 +43 +3 +
50 +4 +56 +4 +61 +4 m5 +15 +7 +17 +8 +20 +9 +24 +11 +28 +13 +33 +15 +37 +17 +43
+20 +46 +21 m6 +18 +7 +21 +8 +25 +9 +30 +11 +35 +13 +40 +15 +46 +17 +52 +20 +57
+21 m7 +25 +7 +29 +8 +34 +9 +41 +11 +48 +13 +55 15 +63 +17 +72 +20 +78 +21 n6 +2
3 +12 +28 +15 +33 +17 +39 +20 +43 +23 +52 +27 +60 +31 +66 +34 +73 +37 n7 +30 +12
+36 +15 +42 +17 +50 +20 +58 +23 +67 +27 +71 +31 +86 +34 +94 +37 p6 +29 +18 +35
+22 +42 +26 +52 +32 +59 +37 +63 +43 +79 +50 +88 +56 +98 +62 p7 +43 +22 +45 +25 +
51 +26 +62 +32 +72 +37 +83 +43 +96 +50 +108 +56 +119 +62
Dimensiunea nominala, mm De la Pana la 10 18 18 30 50 80 120 180 250 315 30 50 8
0 120 180 250 315 400
Câmpul de toleranŃă H6 +11 0 +13 0 +16 0 +19 0 +22 0 +25 0 +29 0 +32 0 +36 0 H7 +18 0
+21 0 +25 0 +30 0 +35 0 +40 0 +45 0 +52 0 +57 0 H8 +27 0 +23 0 +33 0 +39 0 +46 0
+54 0 +63 0 +72 0 +81 0 H9 +43 0 +52 0 +62 0 +74 0 +87 0 +100 0 +115 0 +130 0 +
140 0 H10 +70 0 +84 0 +100 0 +120 0 +140 0 +160 0 +185 0 +210 0 +230 0
ANEXA 46. ToleranŃe şi abateri de formă şi de poziŃie
ToleranŃe la paralelism, la perpendicularitate, la înclinare şi la bătaia frontală (μm) Ext
ase din STAS 7391/3-74 şi STAS 7391/5-74) Dimensiune nominală peste Pâna la 10 10 16 1
6 25 25 40 40 63 63 100 100 160 160 250 250 400 400 630 630 1000 1000 1600 Treap
ta de precizie V 2,5 3 4 5 6 8 10 12 16 20 25 30 VI 4 5 6 8 10 12 16 20 25 30 40
50 VII 6 8 10 12 16 20 25 30 40 50 60 80 VIII 10 12 16 20 25 30 40 50 60 80 100
120 IX 16 20 25 30 40 50 60 80 100 120 160 200
ObservaŃie: Dimensiune nominală reprezintă lungimea de referinŃă la care se referă condiŃia
paralelism, perpendicularitate sau înclinare, respectiv diametrul de referinŃă (presc
ris) la care se referă toleranŃa bătăii frontale. ToleranŃa la coaxialitate, la concentric
itate, la simetrie, la intersectare şi la bătaie radială (μm) Extrase din STAS 7391/4-74
şi STAS 7391/5-74) Dimensiune nominală peste Pâna la 6 6 18 18 50 50 120 120 250 250
500 500 800 Treapta de precizie V 8 10 12 16 20 25 30 VI 12 16 20 25 30 40 50 VI
I 20 25 30 40 50 60 80 VIII 30 40 50 60 80 100 120 IX 50 60 80 100 120 160 200
ObservaŃii: Dimensiune nominală reprezintă diametrul suprafeŃei examinate (la toleranŃa la
coaxialitate, la concentricitate). Dacă dimensiunea nominală nu este indicată, atunci
toleranŃa se determină după elementul care are dimensiunea mai mare. Pentru toleranŃa bătă
i radiale diametrul suparefeŃei exterioare reprezintă diametrul nominal.
Continuare, ANEXA 46 ToleranŃe la rectilinitate, la planitate şi la forma dată a profi
lului şi a suprafeŃei (μm) Extras din STAS 7391/1-74 Dimensiune nominală peste Pâna la 10
10 16 16 25 25 40 40 63 63 100 100 160 160 250 250 400 400 630 630 1000 1000 160
0 Treapta de precizie V 1,6 2 2,5 3 4 5 6 8 10 12 16 20 VI 2,5 3 4 5 6 8 10 12 1
6 20 25 30 VII 4 5 6 8 10 12 16 20 25 30 40 50 VIII 6 8 10 12 16 20 25 30 40 50
60 80 IX 10 12 16 20 25 30 40 50 60 80 100 120
ObservaŃie: Dimensiune nominală este lungimea laturii mai mari a suprafeŃei, dacă condiŃia
se referă la întreaga suprafaŃă, sau lungimea de referinŃă a suprafeŃei, dacă se referă la
ne a suprafeŃei (în cazul toleraŃelor la planitate şi la forma dată a suprafeŃei). ToleranŃ
a circularitate şi cilindricitate (μm) Extras din STAS 7391/2-74 Dimensiune nominală p
este Pâna la 3 3 6 6 18 18 50 50 120 120 260 260 500 Treapta de precizie V 2 2,5 3
4 5 6 8 VI 3 4 5 6 8 10 12 VII 5 6 8 10 12 16 20 VIII 8 10 12 16 20 25 30 IX 12
16 20 25 30 40 50
ObservaŃie: Valorile din tabel sunt valabile pentru toleranŃele la circularitate, la
cilindricitate. Pentru prescrierea toleranŃei la ovalitate, la conicitate, la for
ma de butoi, valorile din tabel se vor dubla.
ANEXA 47. Toleran¡e generale pentru piese prelucrate prin a¿chiere Toleran¡e generale
pentru piese prelucrate prin a¿chiere (Extras din STAS 2300-88) Toleran¡ele generale
dimensionale ¿i geometrice prevåzute în acest standard se aplicå la cotele fårå indica¡ii
toleran¡e. Toleran¡ele generale la dimensiuni sunt stabilite în patru clase de precizi
e, în ordinea descrescåtoare a preciziei, simbolozate cu literele f, m, c ¿i v. Tabelu
l 1 con¡ine abaterile limitå pentru dimensiunile liniare, cu excep¡ia inål¡imii te¿iturii ¿
razelor de racordare.
Tabelul 1
Dimensiunea nominala (mm) De la pina la Clasa de precizie f m c v Clasa de preci
zie R S T V 0,004 0,008 0,025 0,1 0,015 0,02 0,06 0,25 0,02 0,04 0,12 0,5 0,05 0,1
0,2 0,05 0,1 0,3 0,5 0,1 o,2 0,5 1 0,5 3 3 6 6 30 30 120 120 400 400 1000 1000 20

Abateri limita (mm) 0,15 0,3 0,8 1,5 0,2 0,5 1,2 2,5 0,3 0,8 2 1 0,5 1,2 3
Tolerante (mm) 0,045 0,08 0,25 1 0,07 0,15 0,4 1,5 0,14 0,2 0,6 2,5 0,3 0,9 3,5
Toleran¡ele generale geometrice sunt stabilite în patru clase de precizie, în ordinea
descrescåtoare a preciziei, simbolizate cu literele R, S, T si V. Ele corespund pr
incipiului de tolerare pe baza independen¡ei între toleran¡ele geometrice ¿i dimensional
e. Tabelul 2 prezintå toleran¡å båtåii radiale ¿i a båtåii frontale.
Tabelul 2
Clasa de precizie Tolerantå generalå la båtaia radialå ¿i båtaia frontalå
R 0,1
S 0,2
T 0,5
V 1
Exemplu de notare: Pentru cazul în care toleran¡ele generale dimensionale sunt în clas
a de precizie m ¿i toleran¡ele general geometrice sunt în clasa de precizie 6 se înscrie
în desenul de execu¡ie, deasupra indicatorului, printre alte condi¡ii tehnice nota¡ia:
Toleran¡e mS STAS 2300-88.
ANEXA 48. Gåuri de centrare (extras din STAS 1361/82)
Gaurå de centrare forma A
Gaurå de centrare forma B
Gaurå de centrare forma C
Dimensiunile gåurilor de centrare (extras STAS 1361-73)
Diametrulpi esei prelucrate Forma A d Forma B d Forma C
l1
min. (0,8) 1,0 (1,25) 1,6 2,0 2,5 3,15 4,0 (5,0) 6,3 (8,0) 1,1 1,3 1,6 2,0 2,5 3
,1 3,9 5,0 6,3 8,0 10,1
l2
0,78 0,97 1,21 1,52 1,95 2,42 3,07 3,90 4,85 5,98 7,79
l1
min. 1,3 1,6 2,0 2,5 3,1 3,9 5,0 6,3 8,0 10,1
l2
1,27 1,60 1,99 2,54 3,20 4,03 5,05 6,41 7,36 9,35 1,0 (1,25) 1,6 2,0 2,5 3,15 4,
0 (5,0) 6,3 (8,0) 10,0
l1
min. 1,3 1,6 2,0 2,5 3,1 3,9 5,0 6,3 8,0 10,1 12,8
l2
0,97 1,21 1,52 1,95 2,42 3,07 3,90 4,85 5,98 7,79 9,70
b
D0 [mm]
2 ... 6 2 ...16 16 ... 32 32 ...56 56 ...80 80 ... 120
0,6 0,6 0,9 0,9 1,1 1,7 1,7 2,3 2,9 3,5 4,3
peste 120
10,0
12,8
9,70
12,8
11,66
ANEXA 49. Desen de execu¡ie pentru roata din¡atå cilindricå cu din¡i înclina¡i
9 2 38 0,020
ANEXA 50 Desen de execu¡ie roata conicå
90 12
o
φ210
1,5x45o φ125
φ254-150
φ65+0,030(H7)
75o57| 9||
0,8
55 1,6 8
0,035
15 50,4 –0,080 59,6 80-0,080
1,6 0,071
INDICATOR
φ 117,69-0,06 φ 116 φ 76 M 10x1 4 gauri φ 55+0,030(H7) A 1,6 1x45o 10,81+0,1 4+0,3 1,6 0
,040 A 16,8 36+0,1 63,98 0,08 A 6,3 1,6
16-0,1
ANEXA 50
2 gauri de centrare A2,15 STAS 1361-82
0.025CD
+0.35 Ø95 m6 ( +0.13 )
2x45°
90
3.2
86
120 144 A A 180
R2
0.025 C
R1 2.5
0 Ø100 h11 ( -0.22 )
.5
25 N9 ( -0.052)
3.2
0
R2
269
1.6 0.8
Ø100
29
R1
3H12
+0.28 Ø105 m5 ( +0.13)
C
Ø115
0.008
+0.35 Ø115 m6 ( +0.13)
Ø110
1.6
M8
25
25
+0.28 Ø105 m5 ( +0.13)
R1 2
449
Ø145
R16
B
B
104
60
170
C 0.025
0 32 N9 ( -0.062)
0.008
78
24
D
12
3.2
ANEXA 51. Desen de execu¡ie arbore
10
0.8
ANEXA 52. Desen de ansamblu reductor cilindric cu douå trepte, cu axele în plan oriz
ontal
ANEXA 53. Desen de ansamblu reductor cilindric cu douå trepte, coaxial, cu axele în
plan orizontal
ANEXA 54. Desen de ansamblu reductor conico - cilindric cu axele în plan orizontal
ANEXA 55. Desen ansamblu reductor coaxial cu axele în plan vertical
ANEXA 56. Desen ansamblu reductor cilindric cu douå trepte, cu axele în plan vertica
l ¿i roatå suplimentarå de ungere
ANEXA 57. Desen de ansamblu transmisie cu reductor conic
ANEXA 58. Desen de ansamblu transmisie cu reductor cilindric
dcaIII
ANEXA 59 a
lcaIII B h
D a
F
e b3 Δ b4 N N
dII M b1 M DrI drI A BI C drII DrII
c
Δ
Δ b2
DrIII a drIII BIII BII E
h
lcaI
T
a12
a34
e
dcaI
ANEXA 59b
A M B E N F
Δ
BII
I
Δ h a h b1 drIII dcaIII lcaIII b4 min. 10 b3 dII Δ b2 Δ M N D e drI dcaI lcaI BI a
f
a12 = a34
BI
I
a
C
drII
dcaIII
ANEXA 59 c
h
lca1
D Δ
F
TI lca1 h =
TI
a Δ b3 dm1 b4 N δ1 N

II LB= II a M

rI

rI
g e
=
Δ
c
Δ
BIII
T
A
B
M
BII
C
drII
a drIII
E
a34
e
Continuare, ANEXA 59
În anexa 59 a, b, c rulmen¡ii de pe arborii I, II, II sunt cu dimensiuni ale inelulu
i interior arborelui) crescatoare; rulmen¡ii ce reazåmå acela¿i arbore au acelea¿i dimensi
uni. • A, B, C, D, E,F - sunt puncte situate la mijlocul lå¡imii rulmentului corespunz
ator; • M, N - sunt puncte situate la mijlocul lå¡imii ro¡ilor din¡ate; • T - punct la mijl
cul lå¡imii ro¡ii de curea. • d ca I , III se alege în conformitate cu reglementarile din
STAS 8724/5 • lca I , III se alege în conformitate cu reglementarile din STAS 8724/2
d rul I = d ca I + (7 ÷ 10 )mm d = d II - (5 ÷ 7 )mm
d rul III = d ca III + (7 ÷ 10 )mm
rul II
Diametrele arborilor din dreptul rulmen¡ilor sunt multiplii de 5; d rul I , II , I
II = 5k
g = (1,5 ÷ 2 )d rI
h = 10mm Δ = (5 ÷ 10 )mm
• •
e = (30 ÷ 40 )mm a12 , a34 sunt dimensiuni standardizate în conformitate cu STAS – ul
6055-82,
a = (10 ÷ 20 )mm
rezultate dupå predimensionare;
B I , B II , B III respectiv TI , TII , TIII se aleg din cataloagele de rulmen¡i p
entru
rulmen¡ii radiali cu bile respectiv radiali axiali cu role conice dintr-o serie mi
jlocie.
ANEXA 60. Tipuri de reductoare
Continuare, ANEXA 60
Continuare, ANEXA 60