Prezentarea tipurilor actionarilor ale sistemelor de lucru ale instalatiilor de

foraj
4.1 Sistemele de lucru ale instalatiilor de foraj
Fara a apela la o dezvoltare extinsa la toate aspectele forajului unei sonde si respective la alte
functii indeplinite de componentele instalatiei de foraj, se poate spune ca in constructia sondei se
impune unei instalatii de foraj o component care sa asigure in principal urmatoarele functii:
1. De rotire a elementului active reprezentat de sapa de foraj, pentru a realiza dislocarea
rocilor pana la adancimea impusa prin programul de foraj ;
2. De pompare si circulatie in lungul traseului hidraulic a fluidului de foraj, pentru a putea
indeparta si a aduce la suprafata roca sfaramata aflata la talpa sondei ;
3. De sustinere si de manevra a materialului tubular, fie garnitura de foraj in procesul de
foraj, fie coloanele de burlane la operatiile de tubare pentru sustinerea peretilor sondei si
pentru izolarea diferitelor straturi aflate in zona sondei.
Corespunzator acestor functii, in componenta instalatiei de foraj se afla sistemele de lucru
ale acestei instalatii, in ordinea enumerarii de mai sus denumirea acestora fiind de:
-

Sistemul de rotire;

Sistemul de pompare si circulatie a fluidului de foraj;

Sistemul de manevra.

Pentru a-si putea indeplini functiile, componentele active ale celor trei sisteme de lucru prin
care se realizeaza functia din cele trei sisteme si anume masa rotativa, pompa (pompele) de
foraj si troliul de foraj trebuie sa fie actionate (antrenate in miscare), ceea ce se realizeaza prin
cel de al patrulea sistem al instalatiei de foraj, numit sistem de actionare.

4.2 Sistemele de actionare ale instalatiilor de foraj

Un sistem de actionare este reprezentat de complexul de utilaje dinamice si statice, la
care se leaga o aparatura specifica fiecarui tip de sistem de actionare, care primind energia
primara de la o sursa energetica exterioara o transforma direct, intr-una sau mai multe etape, in
energie mecanica distribuita in comun sau separate sistemelor de lucru ale instalatiei de foraj.
Dintre formele de energie cunoscute, conditionarile ca puterea necesara actionarii,
usurinta de a obtine energia in conditii de zone izolate, continuitatea si siguranta actionarii au
facut sa fie selectionate energia caloric a combustibililor si energia electrica.

In continuare se vor prezenta solutiile existente ale componentei sistemelor de actionare

determinate de natura sursei exterioare de energie primara.
O clasificare a principalelor sisteme de actionare este urmatoarea:

4.2.1 Cazul actionarii diesel hidraulice

Pentru sursa de tip energie caloric ( termica ) a unui combustibil sistemul de actionare are
inglobate in componenta sa:
a. Grupurile de foraj de tip diesel hidraulic, care in acest caz sunt grupurile de actionare;
b. Intermediara, cu rolul de a asuma puterea grupurilor de foraj si a o distribui celor trei
sisteme de lucru;
c. Cutiile de viteze ale troliului de foraj si mesei rotative, cu rolul de a adapta parametrii
functionali ai grupurilor de foraj la variatia parametrilor sistemelor de manevra si rotire,
impusi de modificarea solicitarilor produse in procesele deservite.
Grupul de foraj alcatuit din motorul diesel si transmisia hidraulica de tip convertizor
hidraulic de cuplu (CHC) s-a impus datorita unor avantaje ca : reducerea numarului de trepte de
viteze mecanice pentru actionarea troliului de foraj produsa de proprietatea transmisiei
hidrodinamice de autoadaptarea functionarii la incarcarea secundarului cuplat la masina actionata
( troliu de foraj); sincronizarea functionala mai buna in cazul actionarii cu mai multe grupuri;
protejarea bidirectionala ( de la sistemul actionat catre grupuri si invers) impotriva socurilor. Este
adevarat ca introducerea CHC-ului are dezavantajul micsorarii randamentului de actionare a
fiecarui sistem actionat, cauza fiind randamentul CHC-ului de maxim 82%.
Caracteristica sistemului de actionare diesel hidraulic (DH) de a insuma puterea
grupurilor de foraj si a o distribui celor trei sisteme de lucru a condus la denumirea modului de
actionare a (sistemelor) instalatiilor de foraj, modul de actionare fiind denumit ca actionarea in
grup a sistemelor de lucru ale instalatiei de foraj.

Fig 4.1. Structura actionarii DH a instalatiei de foraj

C combustibilul; ga gazele arse; MT motoarele termice; TI - transmisii intermediare;
PF pompa de foraj; CV cutia de viteze a troliului de foraj si a mesei rotative;
MR
masa rotativa.
Ca urmare a succesiunii operatiilor de foraj cu cele de manevra, lipsa simultaneitatii
functionarii celor trei sisteme de lucru are ca rezultat o putere instalata mai mica decat in cazurile
altor moduri de actionare. Aspectul favorabil se pastreaza chiar pentru instalatiile de foraj de
mare adancime, in care pentru a satisfice cerintele majorate ale sistemului de circulatie,
instalatiile sunt prevazute cu un grup motopompa cu actionare separate a pompei de foraj
suplimentare.

4.2.2 Cazul actionarii electrice de la retea (EC)

Utilizarea energiei electrice in actionarea sistemelor de lucru ale instalatiilor de foraj este
justificata de avantajele motoarelor electrice fata de motoarele termice. Acceptand ca avantajele
unui sistem de actionare sunt dezavantajele celuilalt, anticipand ca motoarele electrice utilizate
sunt motoare de current continuu.
Tabela 4.1 Compararea actionarilor diesel hidraulica (DH) si electrica in current continuu (EC)

Criteriul
Autonomia fata de reta
electrica in zona
Siguranta fata de eventualele
avarii ale retelei
Puterea intalata pentru

Actionarea DH
Independenta(sistem de
actionare autonom)
Nu exista risc
Mai mica

Ationarea electrica in c.c.

actionare
Complexitatea schemei
cinematice a actionarii
Randmentul actionarii
Numarul organelor de masini
mobile (frecventa defectarilor)
si intretiner ea motorului
Posibilitatea reversarii sensului
rotatiei a arborelui
Masa si gabaritul
Solutia utilizari in forajul marin Motor termic, element de
neinlocuit in obtinerea
energiei electrice
Costuri unitare ale energiei
utilizate

Complexitate mai mica

Randament mai mare
Frecventa mai mica
Usoara
Exista
Mica, mai redus

Mai mici pentru energa

hidro si nuclearoelectrica

Pentru cazul cand sursa energetica exterioara este o retea de transport al energiei electrice,
curentul furnizat de retea in conditii de santier nu poate fi decat sub forma curentului alternative.
In acest caz motoarele nu pot fi decat motoare electrice asincrone sau sincrone. Caracteristica
functionala a acestor motoare fiind una rigida a facut ca utilizarea lor sa fie abandonata, in
aceste conditii ramanand sa fie utilizat numai motorul electric de current continuu cu metodele
de reglare prin modificarea (reglarea) tensiunii de alimentare mentinand fluxul inductor constant
sau pastrand constanta tensiunea si regland fluxul inductor.
Utilizarea motoarelor de curent continuu impune problema obtinerii curentului continuu. Din
acest punct de vedere instalatiile pentru forajul terestru au sistemul de actionare complex din
cauza ansamblului utilizat pentru obtinerea curentului electric continuu, in acest ansamblu fiind
inglobate:
a. Statia de transformare reducatoare a tensiunii inalte a curentului retelei la valoarea unei
tensiuni medii sau joase;
b. Cablurile electrice dintre componentele diferite pana la motoarele electrice de curent
continuu;
c. Aparatura SCR pentru reducerea curentului alternativ in curent continuu;
d. Panoul de distributie a curentului electric catre motoarele de actionare a sistemelor de
lucru;
e. Motoarele de curent continuu, ca grupurile de actionare a celor trei sisteme de lucru;
f. Transmisiile prin lanturi si cutiile de viteze ale troliului de foraj si mesei rotative.

In fig 4.2 este prezentata structura actionarii electrice in curent continuu a instalatiei de foraj
terestru.

Fig 4.2 Structura actionarii EC a instalatiei de foraj terestru:

REIT reteaua electrica de inalta tensiune; ST statia de transformare; 3 - curentul alternative
trifazic de inalta si joasa tensiune ( IT si JT); SCR statia de redresare a curentului (silicon
controlled rectifiers); = - curentul continuu; PD panoul de distributie; Mcc motoarele electrice
de curent continuu; PF pompa de foraj; CVt cutia de viteze a troliului; TF- troliul de foraj;
CVr cutia de viteze a mesei rotative; MR masa rotativa.

Actionarea troliului de foraj si a pompelor de foraj se efectueaza cu doua generatoare

energetice (motoare electrice de curent continuu) si sumatorul (intermediara) ca distribuitor unic,
iar a mesei rotative doar cu un generator energetic si un distribuitor unic.
Aceasta variant de actionare este cunoscuta ca actionarea individuala a sistemelor de lucru.
Exista un tip intermediar al celor doua moduri de actionare mai sus prezentate, denumit mod de
actionare mixt, utilizat pentru actionarea in grup a sistemelor de manevra (troliu de foraj) si rotire
(masa rotativa), desi acestea nu functioneaza simultan, si (individuala) separate pentru sistemul
de circulatie (pompele de foraj).

4.2.3 Cazul actionarilor hibride

Extinderea perimetrelor in care s-a desfasurat activitatea de foraj a contribuit mult la
aparitia unor noi solutii in actionarea instalatiilor de foraj. Combinand independent energetica a

sursei energetice primare oferita de un combustibil prelucrat sau fosil cu avantajele actionarii
electrice in curent continuu (vezi tabela 4.1) au aparut tipurile hibride ale actionarii electrice in
curent continuu prin includerea in ansamblul instalatiei de foraj unei microcentrale. In acest fel
autonomia actionarii face posibila actionarea instalatiilor de foraj plasate in locatii terestre izolate
sau in zone marine, in acest ultim caz instalatia de foraj fiind plasata pe o constructie plutitoare
sau o constructie metalica sprijinita pe fundul marii (oceanului).
Cele doua tipuri sunt: actionarea diesel electrica in curent continuu in varianta DEWL
(WARD LEONARD) si in variant DEC (cu redresarea curentului alternative in curent
continuu). In ambele variante sursa energetica primara este energia calorica a unui combustibil,
transformata in energie mecanica de motoare termic. In cadrul sistemului de actionare, motoarele
termice antreneaza generatoarele electrice de curent, fie direct curent continuu, fie curent
alternative, care apoi este redresat in curent continuu.

4.2.3.1 Actionarea DEWL

Conform figurii 4.3 in aceasta varianta de actionare a sistemelor de lucru ale instalatiei de
foraj, componenta sistemului de actionare include urmatoarele dotari:
a. Microcentrala MC alcatuita din motoarele termice MT (motoarele diesel sau folosite de
obicei), care antreneaza generatoarele GWL producatoare de curent continuu utilizand
variant Ward Leonard;

Fig 4.3. Structura actionarii DEWL a instalatiei de foraj:

MC microcentrala cu :

MT motoare termice (C- combustibil sursa energetica exterioara, ga- gaze arse ); GWgeneratoare de curent continuu in varianta WARD-LEONARD; BC- bara comuna; PD panoul
de distributie; Mcc motoarele de curent continuu; PF pompa de foraj; CVt- cutia de viteze a
troliului; TF troliul de foraj; CVr cutia de viteze a mesei rotative; MR masa rotativa.
b. Ansamblul format din bara comuna BC pe care debiteaza generatoarele si panoul PD de
distributie a energiei catra motoarele de curent continuu;
c. Motoarele de curent continuu Mcc;
d. Intermediara si cutia CVt de viteze a troliului de foraj;
e. Cutia CVr de viteze a mesei rotative;
f. Intermediara pompei de foraj in cazul cand acesta este actionata cu doua motoare de
curent continuu.

4.2.3.2 Actionarea DEC

Diferenta dintre sistemele de actionare ale instalatiilor de foraj actionate in variantele EC si
DEC consta in aceea ca in cadrul instalatiei actionate DEC sistemul de actionare contine o
microcentrala care inlocuieste reteaua electrica de transport. Prin cele doua componente ale
microcentralei motoarele termice ce antreneaza generatoarele se debiteaza curent alternativ.
Colectat la bara comuna, curentul alternativ este redresat in cadrul statiei SCR de redresare in
curent continuu, iar prin panoul de distributie se repartizeaza fiecarui motor de curent continuu
de actionare a sistemelor de lucru.

Fig 4.4. Structura actionarii DEC a instalatiei de foraj:

MC- microcentrala cu :
MT motoare termice (C- combustibil, ga- gaze arse); Gca generatoare de curent alternative;
SCR statia de redresare a curentului ( silicon contolled rectifiers); PD panoul de distributie;
Mcc motoare electrice de curent continuu, PF pompa de foraj; CVt cutia de viteze a troliului
de foraj; TF troliul de foraj; CVr cutia de viteze a mesei rotative; MR masa rotativa.

Observatii
Mai sus se afirma ca modului de actionare in grup ii este caracteristica o complexitate
mai mare decat in cazul modului de actionare individual.
Doua particularitati alea schemei cinematice proprii fiecarui mod de actionare se
considera ca sunt la baza complexitatii acesteia:
a. departarea grupului de actionare fata de masina de lucru a sistemului respective (troliul
de foraj pentru sistemul de manevra, masa rotativa pentru sistemul de rotire si pompa sau
pompele de foraj pentru sistemul de circulatie si pompare) determinate de numarul de
arbori (transmisii) aflati (aflate) in lungul lantului cinematic;

b. ca o consecinta a celor de mai sus, in actionarea sistemului scad valorile randamentelor

cu cresterea numarului grupelor de transmitere continute in lantul cinematic;
c. uneori in cuplarea diferitelor trepte de viteze se manevreaza multe cuplaje.
In figura 4.5 se prezinta comparative schemele actionarii pentru modurile de actionare
individual si in grup.

Fig 4.5. Compararea schemelor cinematice de actionare a sistemelor de lucru ale instalatiilor de
foraj actionate electric in curent continuu si diesel hidraulic :
a. schema actionarii electrice in c.c ( EC, DEC, DEWL ) a instalatiilor de foraj
a1 a troliului de foraj a2 a pompelor de foraj a3 a mesei rotative
b. schema actionarii DH a instalatiilor de foraj:
b1 troliu de foraj b2 masa rotativa b3 actionarea in grup;
TF troliu de foraj; CVt cutia de viteze a troliului; ME motoare electrice de c.c; MR masa
rotativa; CVr cutia de viteze a mesei rotative; CVt,r cutia de viteze a troliului si a mesei
rotative; PN (PF) pompa de foraj; GF grupurile de foraj (actionate) diesel hidraulice.

Simplist, argumentarea in sensul afirmatiilor de mai sus se efectueaza analizand schemele din
figura 4.5, in cadrul carora pentru schema actionarii in grup se observa urmatoarele aspecte:
-

in varianta actionarii DH, plasarea celor doua grupuri de forta impune o structura a
intermediarei mai lunga decat la actionarea EC;

in cazul defectarii grupului GF1, caz de forta majora, actionarea se efectueaza de la

grupul GF2 cu valoarea randamentului mai mica;

de asemenea la actionarea mesei rotative valoarea randamentului actionarii este scazuta,

lantul cinematic exterior mesei rotative contine sase arbori comparative cu doi arbori
pentru cazul actionarii individuale.

4.3 Domeniul optim de functionare al grupurilor de actionare

4.3.1 Conditiile impuse actionarii sistemelor de lucru

Ca in cazul oricarei instalatii industrial si in cazul instalatiei de foraj se impune reducerea

duratei operatiilor auxiliare, in acest caz solutiile fiind diferite de la utilizarea de sape
performante si pana la conditii impuse de sistemul de actionare a sistemului de manevra.
Aceste conditii se refera la utilizarea de grupuri de foraj cu caracteristica functionala cat
mai elastica si la prevederea in cadrul schemei (cinematice) de actionare a unei cutii mecanice cu
numar de trepte de viteze care sa corecteze rigiditatii caracteristicii functionale a grupurilor de
actionare. Se accepta ca un grup de actionare are o caracteristica functionala elastica atunci cand
parametrii functionali cuplul motor M si viteza unghiulara ai arborelui grupului se
adapteaza automat la incarcarea arborelui grupului.
Matematic aceasta conditie se exprima sub forma urmatoare:
M = P = constant

(4.1)

unde randamentul de actionare si P puterea masinii antrenate.

Relatia este ecuatia unei hyperbole echilaterale M = f(), descriind variatia continua a
functiei cuplului motor M de variabila viteza unghiulara .
Aplicand aceasta conditie pentru cazul sistemului de manevra in cazul extragerii
garniturii de foraj, scrisa in functie de parametrii de lucru la toba de manevra cunoscuti, forta in
capatul activ al cablului F si viteza de infasurare a cablului pe toba u, relatia (4.1) devine

 M = F u = constant

(4.2)

Cum forta F in capatul activ al cablului de manevra depinde de forta de la carligul

macaralei si ca aceasta se modifica cu fiecare pas de prajini inlaturat (tras la deget) in cazul
operatiilor de extragere a garniturii de foraj in vederea schimbarii sapei uzate, pentru respectarea
conditiei de mai sus rezulta ca scaderii valorii acestor forte ar trebui sa ii corespunda o crestere a
vitezei u cauzata de autoadaptarea functionarii grupului de actionare la fiecare modificare a
incarcarii sale (la forta Fi < F ui> u, deci Mi < M si i > ). In acest caz caracteristica
grupului de actionare ar trebui sa permita adaptarea vitezei unghiulare a arborelui grupului de
foraj la incarcarea grupului micsorata cu fiecare pas inlaturat din componenta garniturii de foraj.
Existenta acestei autoadaptari ar avea ca o consecinta reducerea automata a timpilor de
extragere a garniturii de foraj, deci reducerea timpului acestei operatii auxiliare.
Pentru a compara caracteristicile functionale ale grupurilor de actionare a sistemelor
instalatiei de foraj in figura 4.6 sunt reprezentate alaturi de graficul functiei 4.1 si caracteristicile
grupului de foraj DH si a motorului de de curent continuu.
Se observa ca grupurile de foraj reale au caracteristica functionala destul de diferita de
caracteristica elastica a unui grup ideal, ceea ce conduce la o reducere a posibilitatii de a regla
optim viteza de ridicare a carligului la operatiile de extragere in functie de forta de la carlig, cu
scopul de a reduce timpii manevrelor de extragere a garniturii de foraj.
Pentru a compensa acest dezavantaj al grupurilor de foraj se limiteaza pe baza unor
considerente care se vor prezenta in continuare in scopul de a obtine o acordare mai
avantajoasa intre posibilitatile functionale ale grupurilor de foraj si micsorarea timpilor de
extragere a garniturii de foraj pe seama maririi vitezelor carligului la scaderea fortei la carlig.

Fig 4.6 Comparatia caracteristicilor functionale ale diferitelor grupuri de foraj:

a.

caracteristica functionala a grupului ideal;

b.

caracteristica functionala a grupului de foraj DH; (M2,2- momentul cuplului motor si viteza
unghiulara la secundarul CHC, 2 randamentul CHC);

c. caracteristica functionala a grupului de foraj de tipul motorului electric de c.c cu excitatie

serie; ( U tensiunea de alimentare a motorului electric de c.c; fluxul de excitatie; linia
plina corespunda reglarii cu variatia tensiunii de alimentare; linia punctate corespunde
reglarii combinate cu variatia tensiunii si a fluxului de excitatie).

4.3.2 Domeniile optime de functionare ale grupurilor de foraj

Anterior s-a facut o anticipare a unor limitari impuse grupurilor de foraj din punctul de
vedere al variatiei parametrilor lor functionali in cadrul actionarii mai ales a sistemului de
manevra, sistemul cu cea mai mare variatie a regimului de incarcare pe durate scurte si cel mai
pretentios in vederea ajustarii functionarii grupurilor de foraj la regimul de incarcare produs de
manevrarea garniturii de foraj.
Alegerea limitelor domeniului de functionare pentru cele doua tipuri de grupuri de foraj
are criterii diferite.

A. Cazul actionarii DH

In cazul acestui tip de actionare se are in vedere ca randamentul transmisiei hidrodinamice

cuplate la arborele motorului diesel are o variatie puternica. Din figura 4.7 se observa ca pentru
variatia mare a vitezei unghiulare 2 (de la zero la valoarea maxima) a arborelui secundarului
CHC, valoarea randamentului 2 este variabila (de la zero la o valoare maxima subunitara si apoi
pana la zero).
Este firesc atunci sa se impuna un domeniu al variatiei randamentului pornind de la o valoare
minima admisibila m. Pentru sistemul de manevra, respective pentru troliul de foraj, valoare
minima admisa in actionarea sa este m =0.7. Aceasta impunere justifica conditiile prin criteriul
economiei de combustibil si functionarii la randamente cu valori acceptabile.
Orizontala, paralela cu axa 2, intersecteaza curba de variatie a randamentului in doua puncte
aflate pe ramurile ascendenta si descendenta a valorilor randamentului.

Fig 4.7 Caracteristica functionala a convertizorului hidraulic (CHC) actionat de motorul diesel:
curba de variatie a randamentului CHC; M2 curba de variatie a momentului cuplului motor la
arborele secundarului CHC; M,m viteza unghiulara maxima respectiv minima a arborelui
secundarului CHC; Mm,MM momentul minim respectiv maxim al cuplului motor la arborele
secundarului CHC; ma randamentul minim admis; DOF domeniul optim de functionare pentru
valoarea ma minima admisa.

Analizand figura 4.7 se observa ca verticalele, paralele cu axa momentelor M si ridicate

in cele doua puncte P1 si P2 de intersectie a orizontalei cu curba randamentului determina
urmatoarele limite functionale al grupului DH, care sunt coordonatele celor doua puncte :
1. In partea stanga a diagramei valorile minima a vitezei unghiulare si maxima a
momentului cuplului motor, coordonate ale punctului P1 (m;MM).

2. In partea dreapta a diagramei, valoarea maxima a vitezei unghiulare si minima a

momentului cuplului motor, coordonate ale punctului P2(M ; Mm).

Cele doua verticale inchid intre ele un domeniu din spatial graficului caracteristicii functionale,
numit in baza considerentului limitarii valorii minime a randamentului CHC ca domeniul optim
de functionare (DOF) al grupului de foraj DH.

B. Cazul actionarii cu motoare de curent continuu (EC,DEC sau DEWL)

In stabilirea unui domeniu optim de functionare al motoarelor electrice se au in vedere doua
aspect :
a. Anduranta lanturilor transmisiilor, aceste motoare avand vitezele unghiulare ale arborilor
mai mari decat in cazul actionarilor DH, aspect care limiteaza valoarea maxima a vitezelor
unghiulare (turatiilor) pe ramura din dreapta a caracteristicii functionale;
b. Asigurarea conditiilor unei raciri eficiente si la valori reduse ale vitezelor unghiulare ale
arborilor motoarelor electrice.
In acest caz domeniul optim de functionare, reprezentat in figura 4.8 are limitele pe cele
doua brate ale caracteristicii functionale precizate prin punctele P1 si P2 cu coordonatele P1 (m
; MM) si P2 (M ; Mm).
Se observa, si se va constata, ca pentru a putea utiliza caracteristica functionala a motoarelor
electrice de curent continuu, este necesar ca in cadrul DOF-ului selectat sa fie cuprinse ambele
portiuni ale dreptelor P1 P2 si P3P2 . Punctul intermediary P3, punct de intersectie al celor doua
portiuni ale caracteristicii functionale are coordonatele i si Mi.

Fig 4.8 Caracteristica functionala a motorului electric de curent continuu cu excitatie

in serie:
M,m viteza unghiulara maxima, respectiv minima a arborelui motorului;
Mm,MM momentul cuplului motor minim, respectiv maxim la arborele motorului;
DOF domeniul optim de functionare pentru valori admise ale vitezelor unghiulare.

4.4. Clasificarea energetica a sistemelor de actionare a instalatiilor de foraj

Tabelul 4.2.
Diesel electric in curent
continuu in sistemul
Ward - Leonard
Combustibili lichizi sau gazosi

Tipul sistemului de actionare

Diesel - Hidraulic (DH)

Electric in curent
continuu

Sursa energetica exterioara

Combustibili lichizi sau

gazosi

Reteaua de transport al
energiei electrice

Tipul enrgiei primare primite

Termica, a combustibililor

Electrica in curent
alternativ

Termica, a combustibililor

Tipul energiilor secundare

obtinute in diferite etape ale
transformarilor

Mecanica in prima etapa

la intrarea in CHC

Electrica in curent
continuu, in a doua etapa
dupa redresare in SCR
Mecanica prin actionarea
cu motoarele electrice de
c.c.

Mecanica in prima etapa, produsa de motoarele termice

Mecanica in a doua etapa

la iesire din CHC

Tipul energiei finale in

actionarea sistemelor de
lucru
Componenta Genaratoarele
sistemului
de actionare
Transmitatorul

Grupurile1 MD + CHC

Diesel - electric in curent

continuu

Electrica in c.a. in prima

Electrica, in c.c. prin
etapa prin actionarea
actionarea generatoarelor
generatoarelor de c.a.
de curent continuu in
variante Ward - Leonard
Electrica, in curent
continuu in a doua etapa
dupa redresarea in SCR
Mecanica prin actionarea cu motoarele electrice de c.c.
Mecanica

Aparatura SCR + M2cc

Motoarele termice
generatoarele de c.a.
aparatura SCR + M2cc
Transmisile intermediarelor, cutiile de viteze mecanice

Motoarele termice,
generatoarele de c.c si
motoarele de c.c.

4.5. Concluzii
Acest capitol a avut drept scop descrierea sistemelor de lucru si de actionare facand referire
si la modl i tipul de acionare pentru instalaia de foraj precum si clasificarea acestora. In
acelas timp sunt prezentate si domeniiile optime de fuctionare tinand cont de conditiile
impuse ale sistemelor de lucru incercandu-se reducerea operatiilor auxiliare, tot odata
impunanduse anumite limite de functionare

Concluzii initiale din proiect

Initial, dup aceasta etapa masinii cu abur a fost depasita, in actionarea instalatiilor de
foraj au fost utilizate motoarele diesel si motoarele electrice de curent alternative.
Cresterea adancimilor de foraj si implicit a fortelor la carligul macaralei, cuplata mai
apoi cu extinderea ariilor forajului de explorare exploatare a impus gasirea de solutii noi din
punctual de vedere al tipurilor grupurilor de actionare. Trebuiau armonizate conditiile impuse
de conditiile perimetrului in care se desfasurau forajele cu necesitatea utilizarii de grupuri de
actionare cu caracteristica autoadaptabila la variatia fortei la carligul macaralei, scopul fiind
scurtarea timpilor auxiliari ai forajului.
Prima etapa a fost cea corespunzatoare actionarii diesel hidraulice, ale carei avantaje
si dezavantaje sunt prezentate mai sus.
Noile conditii impuse actionarii instalatiilor de foraj au condus la diversificarea
tipurilor actionarilor, fiecare tip gasindu-si locul sau in acest cadru. Uneori, aparent un factor
marunt face ca una din variantele tipurilor de actionare sa fie preferata fata de o alta posibila.
De exemplu, lipsa concurentei in domeniul preturilor energiei electrice a condus ca sa fie larg
utilizate grupurile diesel hidraulice in conditii in care apparent mai favorabila ar fi fost
actionarea electrica in curent continuu.
Este adevarat ca intre timp in cadrul actionarii diesel hidraulice s-a produs
inlocuirea clasicei transmisii hidrodinamice reprezentata de convertizorul hidraulic cu o
transmisie de convertizor hidraulic complex sau o transmisie hidromecanica (convertizor
hidraulic de cuplu care include o cutie de viteze mecanice automate). Utilizarea acestei
variante de actionare inlatura necesitatea utilizarii unei cutii de viteze mecanice separate, ceea
ce conduce la micsorarea lantului cinematic dintre intermediara troliului si cutia clasica de
viteze mecanice.
Intr-o prima concluzie, se poate afirma ca relatia conditionala stabilita intre
componentii cuplului SURSA EXTERIOARA DE ENERGIE GRUPUL DE ACTIONARE
(existenta acceptata a unuia impune alegerea tipului celuilalt) si considerentele impuse de
avantajele unei situatii existente au condus la utilizarea a doua tipuri de grupuri de actionare,
care fac cuplu cu sursele de energie adecvate:

a.
Motoarele termice cuplate fiecare cu o transmisie hidraulica (hidrodinamica, uneori
hidrostatica);
b.
Motoarele electrice de curent continuu si conform locului si functiilor componentelor
in cadrul structurii transferului energetic, sursa exterioara de energie primara avand in
component reteaua electrica de transport si ansamblul aparaturii electrice pentru redresarea
curentului alternative si distributia curentului continuu.

O a doua concluzie este reprezentata de faptul ca prin combinarea avantajelor

actionarilor create de sistemele de actionare a instalatiilor de foraj DH (autonomie
energetica) si EC (simplitatea schemei cinematice, cu consecinte asupra randamentelor)
actionarea hibrida rezultata se utilizeaza in zonele izolate (ONSHORE pentru forajul terestru,
OFFSHORE pe platform pentru forajum marin).

In final, in schema principal din figura 4.7 si in tabelul 4.2 sunt sintetizate toate
aspectele referitoare la conexiunile dintre tipurile sistemelor de actionare a instalatiilor de
foraj, sursele energetice exterioare si tipurile energiilor primare si secundare, alaturi de
componenta sistemului de actionare propriu fiecarui tip de actionare

CAP 4Prezentarea tipurilor actionarilor ale sistemelor de lucru ale instalatiilor de foraj
4.1 Sistemele de lucru ale instalatiilor de foraj
4.4.Clasificarea energetica a sistemelor de actionare a instalatiilor de foraj
4.2 Sistemele de actionare ale instalatiilor de foraj
4.2.1 Cazul actionarii diesel hidraulice
4.2.2 Cazul actionarii electrice de la retea (EC)
4.2.3 Cazul actionarilor hibride
4.2.3.2 Actionarea DEC
4.3 Domeniul optim de functionare al grupurilor de actionare
4.3.1 Conditiile impuse actionarii sistemelor de lucru
4.3.2 Domeniile optime de functionare ale grupurilor de foraj

4.5. Concluzii de facut