Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Miscarea se transmite prin frecare, prin contact direct, intre elementul conducator
(conul 1) si elementul condus (roata 2). Roata 2 are o suprafata plana de contact, presiunea de
contact necesara fiind asigurata de arcul 3, a carui tensiune poate fi de regula reglabila.
Raportul de transmitere al mecanismului se determina cu formula:
r
iv 1 unde, 0,97 (coeficient de alunecare)
r2
Turatia la arborele II de iesire din variator se modifica (de obicei), asa cum rezulta si
din variatorul prezentat in dreapta figurii, prin modificarea razei r1 , deplasand conul pe
directia generatoarei care este in contact cu roata plana (sageata stanga sus). Domeniul de
reglare al turatiilor pentru aceste tipuri de variatoare nu este prea mare, ajunge maxim la
nmax
Rnv=4 ( ), ceea ce necesita, in exploatare, combinarea cu alte tipuri de variatoare. Alte
nmin
date tehnice orientative: P=2,5 kw, V=15m/s, randament η=0,9.
Gabaritul acestor tipuri de variatoare este mic, utilizandu-se la masini de talie mica,
cum ar fi cele de gaurit ce se incadreaza in datele tehnice prezentate mai sus. Se poate lega asa
ca in figura din dreapta, direct dupa motorul de actionare. Trebuie tinut cont in proiectare si
exploatare de turatiile relativ mari, incalzirea si uzurile ce apar din cauza frecarilor din zona
de contact.
Variatorul prezentat in dreapta figurii este actionat de motorul M al carui ax reprezinta
si calea de intrare a miscarii, roata conica 1, roata plana de frictiune 2, arcul elicoidal 4 cu
care se poate modifica presiunea specifica de contact, angrenajul z 1, z2 cu dantura inclinata,
pentru o functionare mai silentioasa si de asemenea o demultiplicare de turatie necesara la
arborele de iesire III.
r1=Rcos(α- β) r2=Rcos(α+ β)
Raportul de transmitere al variatorului are expresia:
r cos( )
iv 2
r1 cos( )
Raportul de reglare al turatiilor Rnv≤9, puterea maxima ce poate fi transmisa cu acest
variator Pmax=7,5kw, la un randament aproximativ de 0,8.
Variatoare toroidale
Sunt cele mai raspandite variatoare continue, si pentru faptul ca elementul intermediar
(elastic sau rigid) poate fi curea, lant sau inel rigid. In functie de elementul intermediar,
suprafata conurilor poate fi neteda sau canelata. In functie de elementul intermediar,
variatorul poate lucra in mediu umed, in baie de ulei, sau in mediu uscat, in cazul curelelor
trapezoidale.
Aceste tipuri de
variatoare sunt formate din doua perechi de
discuri conice identice, opuse pe cele doua
axe. Intrarea miscarii in variator se face pe
una din cele doua axe iar cealalta axa
reprezinta iesirea. Pe fiecare ax conurile se
pot deplasa axial, astfel ca daca una din
perechile de conuri se apropie, cealalta se
departeaza, realizand variatia turatiei la
iesirea din variator.
In schita din stanga sus este prezentat un
astfel de mecanism ce modifica pozitia
perechilor de conuri cu ajutorul parghiilor
articulate P1 si P2, mentinand totodata aceeasi tensiune in elementul intermediar fie el curea
sau lant.
Daca se utilizeaza ca element intermediar un inel rigid, principiul este acelasi, in figura
de jos fiind prezentate trei scheme reprezentative. Avantajul acestei variante este functionarea
cu ungere, foarte silentios, iar precizia ridicata de realizare organologica ducand la puteri
ridicate de transmis (lant cinematic principal la masini de gaurit in coordonate).
Raportul de tarnsmitere:
r
iv 1 unde,
r2
0,96 este coeficientul de alunecare pentru curea trapezoidala si r1, r2 sunt razele medii.