Masini pentru prelucrarea danturi

Dantura rotilor dintate poate fi prelucrata intr-o singura operatie, de taiere a dintilor din plin (cazul rotilor dintate de
precizie redusa), sau din doua sau chiar trei operatii (cazul rotilor dintate de precizie ridicata), cand dupa operatia de taiere a
dintilor se recurge si la operatii de finisare sau de superfinisare.
Se cunosc diferite procedee de taiere a danturilor, de finisare si de superfinisare, pentru fiecare procedeu existand cate o
masina tip, specializata in operatia respectiva.
Dupa modul de generare a profilului dintilor (curba generatoare G) procedeele de danturare pot fi impartite in doua
grupe, avand la baza metode de lucru principial diferite:
- metoda copierii, la care profilul dintilor se obtine prin copierea profilului sculei sau al unui sablon;
- metoda rularii, la care profilul dintilor se obtine pe cale cinematica, ca infasuratoare a pozitiilor succesive ale
profilului dintilor sculei, ca urmare a angrenarii sculei cu roata de prelucrat, respectand legile angrenarii.
Deoarece danturile rotilor dintate cilindrice difera ca geometrie de cea a rotilor conice, exista masini specializate
diferite pentru prelucrarea celor doua tipuri de danturi.
1. Masini pentru prelucrarea rotilor dintate cilindrice.
1.1. Prelucrarea rotilor dintate cilindrice prin copiere cu scule profilate.
Aceasta metoda se poate realiza prin procedeul frezarii (mai raspandit), sau prin mortezare.
Procedeul frezarii se utilizeaza la prelucrarea rotilor dintate de precizie redusa, care nu lucreaza la turatii si puteri mari,
sau ca operatie de degrosare a danturii rotilor, care ulterior sunt finisate pe masini de danturat prin rulare.
Pentru prelucrarea danturilor cu module mici se utilizeaza, ca scule, frezele disc modul, la module mari frezele deget
modul, iar la operatiile de degrosare freze disc sau deget cu profil trapezoidal.
Prelucrarea se poate realiza pe masinile universale de frezat, utilizand ca accesoriu capul divizor universal, sau pe
masini specializate.
Principiul prelucrarii danturilor prin copiere cu scule profilate este prezentat in figura 5.76,a, pentru prelucrarea cu
freza disc modul si in figura 5.76, b pentru prelucrarea cu freza deget modul. Ambele scule au intr-o sectiune axiala profilul
golului dintre dinti si se regleaza astfel incat sa ocupe o pozitie simetrica fata de directia radiala a rotii de prelu-
crat.
Sculele, initial deplasate axial fata de piesa,
se regleaza la adanci-mea de taiere a profilului dorita
(miscarea de pozitionare radiala w
pr
) si executa
miscarea principala de aschiere n
S
. Piesa executa
miscarea de avans longitudinal w
l
intr-un sens, in
vederea prelucrarii golului pe toata latimea ei, dupa
care vine rapid in pozitia initiala si executa miscarea
de divizare w
d
, de rotatie cu unghiul dintre doi dinti,
in vederea prelucrarii
golului urmator, s.a.m.d. pana la prelucrarea tuturor dintilor. Prelucrarea se poate realiza din una sau mai multe treceri, pana la
obtinerea inaltimii necesare a dintelui.
Atunci cand prelucrarea se executa pe masinile de frezat universale, miscarea de avans w
l
este realizata de sania
longitudinala a masinii, iar miscarea de pozitionare w
pr
de consola acesteia (miscarea w
v
, fig.5.36).
Deoarece profilul frezei disc modul corespunde cu profilul golului in sectiune normala, la prelucrarea rotilor dintate cu
dinti drepti intre axa sculei si a piesei se regleaza
Fig.5.77
Fig.5.77

unghiul =90

(fig.5.77,a); la prelucrarea rotilor cu dinti

inclinati cu unghiul |
p
(fig.5.77,b), unghiul dintre axe
are valoarea = 90

|
p
( in functie de sensul elicei
directoare a dintilor). Unghiul se regleaza prin rotirea
saniei longitudinale in miscarea w
r
. Miscarea de divizare
w
d
si generarea elicei directoare a dintilor se realizeaza
cu ajutorul capului divizor universal montat pe masa
masinii.
Profilul golului dintre dinti la o roata dintata depinde de modul si de numarul de dinti, astfel incat pentru fiecare roata
ar fi necesara o scula cu profilul respectiv. n scopul rationalizarii fabricatiei si exploatarii acestor scule, ele se executa cu un
profil unic pentru un inerval de numere de dinti ,astfel incat pentru fiecare modul exista un set de 8 freze. La realizarea unei
prelucrari se alege freza corespunzatoare intervalului in care se incadreaza numarul de dinti al piesei de prelucrat.
Datorita diferentelor dintre profilele teoretice ale piesei si sculei, dificultatilor de realizare cu o precizie ridicata a
profilului sculei si reglajelor multiple necesare in vederea prelucrarii, aplicarea metodei pe masinile de frezat universale conduce
la precizii de prelucrare si productivitati reduse, astfel incat acest procedeu se utilizeaza la realizarea pieselor nepretentioase, la o
productie de unicate sau serie mica.
Fig.5.78
Fig.5.78

Performante superioare se obtin la aplicarea metodei pe masinile specializate de frezat cu freza deget, destinate
productiei de serie. n acest caz se utilizeaza o scula proiectata special pentru piesa respectiva, iar miscarile de lucru sunt realizate
prin cinematica masinii in ciclu semiautomat, astfel incat atat precizia de prelucrare cat si productivitatea sunt mult mai mari.
Principiul constructiv si
functional al unei ma-sini de
frezat cu freza de-get este
prezentat in fi-gura 5.78, in care
s-au notat:1-batiu;2-papusa fi-xa;
3,7-lunete de sustine-re; 4-sanie
longitudinala; 5-cap de frezat; 6-
arbore principal portscula; 8-
papusa mobila.
Miscarile executate au aceeasi semnificatie ca in figura 5.76, avand in plus miscarea de avans circular w
c
, care
combinata cu w
l
genereaza cinematic elicea directoare a dintilor.
Aceste masini se folosesc la prelucrarea rotilor dintate de dimensiuni mari, permitand prelucrarea danturilor drepte,
inclinate, in V si in W.
1.2. Masini
de danturat roti
cilindrice prin
rulare.
Aceste
masini permit
realizarea curbei
generatoare (profilul
dintelui) pe cale
cinematica, prin
combinarea unor
miscari simple, de
rotatie si translatie, in
cadrul procesului de
rulare.

1.2.1.
Principiul rularii.
Rularea
este rostogolirea fara
alunecare a unei
curbe convexe pe o
alta curba, cu pastrarea permanenta a unui punct de tangenta.
Fig.5.79
Fig.5.79

Profilul generator cel mai raspandit la rotile dintate cilindrice este evolventa circulara, o curba plana generata ca
traiectorie a unui punct situat pe o dreapta care ruleaza pe un cerc (fig.5.79). Practic, pe masinile-unelte, exista doua posibilitati
de realizare a rularii: cu dreapta mobila si cu dreapta fixa.
Rularea cu dreapta mobila (fig.5.79,a) se obtine deplasand dreapta A dupa directia sa cu viteza de rulare w
R
si
imprimand cercului C
b
o miscare de rotatie in jurul punctului fix O, cu viteza unghiulara e, astfel incat sa fie indeplinita conditia
de rulare, adica viteza ambelor curbe in punctul K de tangenta sa aiba aceeasi valoare:

Fig.5.76
Fig.5.76

. (5.37)
Daca la un moment dat punctul M a generat evolventa E
V
cu baza in A, prin rulare el ajunge in M, iar A in A,
evolventa E
V
, deplasandu-se in E
V
. Conditia de rulare permite scrierea egalitatilor: ; ;
. Dreapta A este in permanenta normala la evolventa, iar tangenta T se deplaseaza paralel cu ea insasi din T in
T.
Rularea cu dreapta fixa (fig.5.79, b) presupune realizarea ambelor miscari, atat a rotatiei e cat si a translatiei w
R
de
catre cercul C
b
, al carui centru O se deplaseaza pe o directie paralela cu A, datorita cuplei de translatie formata din sania S si
ghidajul G. Evolventa generata trece permanent prin punctul fix M, tangenta T fiind de asemenea fixa.
n ambele cazuri de rulare, daca in locul tangentei T vom avea muchiile dintilor unei scule aschietoare, care se
deplaseaza perpendicular pe dreapta A, acestea vor prelucra pe piesa (avand centrul in O) flancul unui dinte profilat dupa o
evolventa obtinuta ca infasuratoare a pozitiilor succesive ale muchiei T. Prin inversarea sensului de rulare, in mod similar poate fi
obtinut si celalalt flanc al dintelui.
Fig.5.80
Fig.5.80

La schemele din figura 5.79, cercul pe care se realizeaza
rularea, C
b
, este denumit cerc de baza. Rularea pe cercul de baza
prezinta dezavantajul ca este utilizat, teoretic, un singur punct de pe
muchia aschietoare a sculei (practic, o zona redusa in jurul punctului
M), ceea ce determina uzarea rapida a acesteia. Pentru exploatarea
integrala a sculei, in practica rularea se realizeaza pe un cerc de raza
mai mare, R
r
, numit cerc de rostogolire (C
r
), muchia aschietoare a
sculei S avand o pozitie inclinata fata de tangenta T, cu un unghi o
(fig.5.80) denumit unghi de angrenare.
Elementul fictiv, avand profilul trapezoidal cu flancurile inclinate cu unghiul o, care genereaza evolventa prin rularea
dreptei de rostogolire A
r
pe cercul de rostogolire C
r
, poarta denumirea de cremaliera de generare, iar scula cu acelasi profil se
numeste cutit pieptene (sau cutit cremaliera).
Cremaliera de generare este de fapt o roata dintata degenerata, avand R
r
= (cercul sau de rostogolire degenereaza in
dreapta A
r
). Rularea se poate produce la fel de bine cu o roata dintata cu raza finita, profilul dintelui devenind in acest caz
evolventic, iar rularea realizandu-se prin rostogolirea fara alunecare a celor doua cercuri de rostogolire; evolventele dintilor celor
doua roti sunt curbe reciproc infasuratoare, iar scula avand un astfel de profil se numeste cutit roata.
Metoda prelucrarii danturii prin rulare este superioara metodei copierii, asigurand atat o precizie de generare cat si o
productivitate mai mare, iar sculele pot prelucra roti dintate cu orice numar de dinti, singura restrictie fiind modulul, care trebuie
sa fie acelasi.
Procedeele de prelucrare a rotilor dintate cilindrice prin rulare sunt urmatoarele:
- prin frezare cu freza melc;
- prin mortezare cu cutit roata;
- prin mortezare cu cutit cremaliera.
1.2.2. Masini de danturat prin frezare cu freza melc.
Freza melc are forma unui melc (o roata dintata cu dinti inclinati si numar foarte mic de dinti) la care s-au practicat un
numar de canale perpendiculare pe elicea melcului, in scopul crearii fetei de degajare a dintilor, obtinandu-se astfel o scula
aschietoare profilata. Fata de asezare a dintilor se detaloneaza; scula este fabricata din otel rapid. Profilul dintilor pe fata de
degajare corespunde cremalierei de generare, care in procesul prelucrarii va rula cu semifabricatul.
Principiul cinematic al prelucrarii cu freza melc rezulta din figura 5.81, in care este
Fig.5.81
Fig.5.81

prezentata structura lantului cinematic de rulare. Scula S primeste miscarea de rotatie n
S

care asigura realizarea vitezei principale de aschiere si constituie
totodata una din miscari-le componente ale rularii. Prin rotirea
frezei profilul cremalierei de generare se deplaseaza tangential
fata de piesa cu viteza de rulare , p
E
fiind
pasul elicei melcului. Pie-sa P se roteste cu turatia n
P
care
trebuie sa asigure pe cercul de rostogolire o viteza tan-gentiala
egala cu w
R
(conditia de rulare), astfel incat se poate scrie:
, (5.38)
in care p
P
este pasul piesei, iar z
P
numarul de dinti al acesteia.
Deoarece pentru o freza melc cu z
S
dinti (inceputuri) (p
P
fiind acelasi pentru doua roti in angrenare),
inlocuind in relatia (5.38) se obtine conditia de rulare:
. (5.39)
Lantul cinematic de rulare asigura legatura cinematica intre miscarile n
S
si n
p
, pentru indeplinirea cerintelor relatiei
(5.39), reglarea lui realizandu-se prin rotile de schimb de rulare RS
R
. Scriind ecuatia sa de transfer:
, (5.40)
si tinand cont de relatia (5.39), se obtine formula de reglare a lantului de rulare:
, (5.41)
in care C
R
este constanta lantului de rulare, specifica modelului de masina pe care se face prelucrarea.
Pentru prelucrarea unei roti dintate, pe langa miscarea principala n
S
si cea de rulare n
P
, mai sunt necesare una sau mai
multe miscari de avans, executate in functie de tipul rotii dintate si metoda de lucru.
Principiul constructiv si functional al masinii de frezat cu freza melc este prezentat in figura 5.82, in care s-au notat: 1 -
batiu; 2 - montant; 3 - sanie axiala; 4 - suport rotativ; 5 - sanie tangentiala; 6-traversa de rigidizare; 7 - papusa mobila; 8 - dorn
portpiesa; 9 - montantul mesei; 10 - masa rotativa; 11 - sanie radiala.
Cinematica masinii permite realizarea urmatoarelor miscari:
- n
S
miscarea principala de aschiere si componenta a rularii, executata de scula S;
- n
P
miscarea de rotatie a piesei P in vederea rularii acesteia cu scula S;
- n
Ps
miscarea suplimentara de rotatie a piesei;

- w
a
miscarea de avans axial, executata de sania axiala 3;
- w
t
miscarea de avans tangential, executata de sania tangentiala 5;
- w
r
miscarea de avans radial, executata de sania radiala 11;
- w
pr
miscarea de pozitionare, de inclinare a axei sculei, realizata de suportul rotativ 4;
- w
p
miscarea de pozitionare a papusii mobile 7.
Miscarea de pozitionare w
pr
este necesara pentru reglarea unghiul (fig.5.83, a, b) dintre axa sculei si axa
piesei.Deoarece elicea frezei melc este inclinata cu unghiul |
S
,

Fig.5.82
Fig.5.82

Fig.5.83
Fig.5.83

scula trebuie pozitionata astfel incat directia
tangentei la elice in punctul de contact cu
piesa sa corespunda cu directia dintelui
piesei. La prelucrarea rotilor din-tate cu dinti
drepti (fig.5.83,a), unghiul se calculeaza
cu rela-tia ,iar la
prelucrarea rotilor cu dinti
inclinati(fig.5.83,b), cu formula:
.
Pentru prelucrarea unei roti dintate, pe
langa miscarea prin-cipala n
S
si cea de rulare
n
P
, mai sunt necesare una sau mai multe
miscari de avans, executate in
functie de tipul rotii dintate si metoda de lucru.
Miscarea de avans axial w
a
este executata de scula la prelucrarea rotilor cilindrice, pentru taierea dintilor la aceeasi
adancime pe toata latimea rotii (fig.5.83, a).
Miscarea de avans tangential w
t
este executata de scula la prelucrarea rotilor cilindrice prin metoda de lucru cu avans
diagonal (combinarea avansurilor w
a
si w
t
in vede-
rea utilizarii sculei pe toata lungimea ei) si la prelucrarea rotilor melcate prin metoda cu avans tangential (fig.5.83, d).
Miscarea de avans radial w
r
este executata de piesa in vederea reglarii adancimii de taiere a dintilor, sau la prelucrarea
rotilor melcate prin metoda cu avans radial (fig.5.83,c).
Miscarea suplimentara n
Ps
, executata de piesa, este necesara la prelucrarea rotilor cu dinti inclinati, elicea directoare a
dintilor fiind realizata pe cale cinematica prin combinarea miscarilor w
a
si n
Ps
(fig.5.83,b). Ea este executata, de asemenea si la
prelu-crarea rotilor cilindrice (cu dinti drepti sau inclinati) prin metoda de lucru cu avans diago-nal, precum si la prelucrarea
rotilor melcate prin metoda cu avans tangential (fig.5.83,d).
Posibilitatile de prelucrare ale masinilor de danturat cu freza melc, au rezultat din cele prezentate mai sus, fiind
urmatoarele:
- roti dintate cilindrice cu dinti drepti sau inclinati, prin metoda de lucru cu avans axial sau diagonal (fig.5.83, a, b);
- arbori canelati, prin aceleasi metode ca la rotile cilindrice,
- roti cilindro-conice, prin combinarea avansului axial w
a
cu cel radial w
r
;
- roti melcate, prin metoda cu avans radial (fig.5.83, c) sau cu avans tangential (fig.5.83, d);
- melci cilindrici, prin metoda cu avans tangential si melci globoidali, prin metoda cu avans radial, in ambele cazuri
scula fiind un cutit roata montat in locul piesei, iar semifabricatul in locul frezei.
Procedeul de prelucrare a danturilor cu freze melc prezinta urmatoarele avantaje:
- posibilitati largi de prelucrare;
- productivitate ridicata, datorita aschierii si divizarii continue in cadrul rularii; prin utilizarea la operatiile de degrosare
a frezelor melc cu doua inceputuri, productivitatea se dubleaza;
- posibilitatea utilizarii aceleiasi scule la prelucrarea unor piese diferite, singura conditie fiind respectarea modulului;
exceptie face prelucrarea rotilor melcate, la care freza melc trebuie sa aiba parametrii caracteristici determinati in functie de
melcul cu care va angrena roata melcata.
Ca dezavantaje, pot fi considerate urmatoarele:
- imposibilitatea prelucrarii rotilor mici la blocurile baladoare cu roti apropiate;
- imposibilitatea prelucrarii danturilor interioare;
- precizia de taiere a profilului este mai redusa decat la alte procedee, fiind determinata numai de caracteristicile frezei
melc si neputand fi influentata prin reglarea masinii; pentru cresterea preciziei, la finisare se recomanda utilizarea frezelor melc
cu un singur inceput si avand un numar mare de dinti aschietori.
Caracteristicile de mai sus, fac ca aceste masini sa fie cele mai raspandite masini de danturat.
1.2.3. Masini de danturat cu cutit roata.
Prelucrarea danturilor cu cutit roata se realizeaza cel mai frecvent prin mortezare, dar si prin rabotare, pe masini
specializate.
Cutitul roata are forma unei roti dintate, confectionata din otel rapid, avand practicate unghiurile de degajare si de
asezare o (fig.5.85, a).
Profilul dintilor este evolventic, sau o alta curba conjugata celei necesare de realizat
pe piesa.
Fig.584
Fig.5.84

Prelucrarea danturii cu cutit roata se bazeaza pe principiul
generarii evolventei cu dreapta mobila, structura lantului de rulare
fiind prezentata in figura 5.84. Conditia de rulare in acest caz are
forma:
. (5.42)
Scriind ecuatia de transfer a lantului cinematic de rulare:
, (5.43)
si tinand cont de relatia (5.42), se obtine formula de reglare:
, (5.44)
avand aceeasi forma ca la prelucrarea cu freza melc.
Principiul prelucrarii danturilor prin mortezare cu cutit roata este prezentat in figu- ra 5.85.
Scula executa miscarea principala v, o miscare rectilinie alternativa, avand o cursa de lucru (la coborare) si una pasiva
(la ridicare).
Pentru evitarea frecarilor dintre fetele de asezare ale dintilor sculei si suprafata prelucrata a piesei, scula executa si o
miscare de pozitionare repetata w
p
, sincronizata cu miscarea v, de apropiere de piesa la inceputul cursei de lucru si de indepartare
pe cursa de intoarcere.
Simultan cu miscarea principala v, scula se roteste cu turatia n
S
, iar piesa cu turatia
n
P
, ambele miscari fiind continue si reprezentand miscarea de rulare.
Fig.5.85
Fig.5.85

Pentru reglarea adancimii de taiere a golului, piesa
executa miscarea de avans radial w
r
,conform schemei din
figura 5.85,b.
Pe parcursul fazei de degrosare, corespunzator
unghiului |
d
de rotatie a piesei, din A in B , aceasta
avanseaza radial pe adancimea t
d
.
n punctul B miscarea de avans radial se opreste,
dar rularea continua inca o rotatie completa, pentru taierea
tuturor dintilor la adancimea t
d
.
Cand scula ajunge din nou in punctul B, se
porneste miscarea w
r
, pe arcul , corespunzator
unghiului |
f
, realizandu-se patrunderea pe adancimea de
finisare t
f
, dupa care prelucrarea continua pentru inca o
rotatie completa a piesei, realizandu-se faza de finisare.
Unghiul total | de rotatie al piesei in vederea
prelucrarii danturii in cele doua treceri este:
. (5.45)
La prelucrarea rotilor cu dantura inclinata se utilizeaza un cutit roata cu dinti incli-
Fig.5.86
Fig.5.86

nati cu unghiul |
p
corespunzator piesei (fig.5.86).
n timpul cursei miscarii principale v, scula executa si o miscare de rotatie w
E
, astfel
incat ea descrie o miscare elicoidala de dute-vino avand unghiul de inclinare |
p
.
Aceasta miscare se obtine cu ajutorul a doua semicame elicoidale K
1
si K
2
cuplate
intre ele, schimbabile, avand unghiul de inclinare al piesei de prelucrat.
Principiul constructiv si functional al masinilor de mortezat dantura cu cutit roata
Fig.5.87
Fig.5.87

este prezentat in figura 5.87, in care s-au notat:
1-batiu; 2-sanie radiala; 3-masa rotativa; 4-
arbore principal portscula; 5-capul de mortezat.
Miscarile reprezentate au aceeasi
notatie si semnificatie ca cele din figura 5.85.
Un accesoriu important al acestor
masini este dispozitivul pentru prelucrarea
cremalierelor, care se monteaza pe sania 2 si
preia miscarea n
P
transformand-o intr-o miscare
de avans tangential.
Caracteristica principala a a-
cestor masini este diametrul maxim
al piesei de prelucrat.
Avantajele procedeului de danturare cu cutit roata sunt urmatoarele:
- este singurul procedeu care permite prelucrarea danturilor interioare, drepte sau inclinate, prin rulare;
- permite prelucrarea danturilor exterioare si interioare infundate;
- se pot prelucra cremaliere de precizie;
- pe langa prelucrarea danturilor, se pot prelucra profile exterioare sau interioare prin rulare, utilizand scule cu profil
conjugat (de exemplu: came, gauri poligonale, etc.);
- calitatea suprafetei si precizia de generare a evolventei sunt superioare celor realizate la frezarea cu freza melc,
deoarece numarul de curse ale miscarii principale pentru taierea unui flanc (deci numarul profilelor de infasurare ale evolventei)
poate fi foarte mare si determinat prin reglarea masinii.
Masinile de rabotat dantura in V constituie o grupa aparte de masini de danturat,dar
Fig.5.88
Fig.5.88

care utilizeaza acelasi tip de scula cutitul roata, lucreaza pe acelasi
principiu de generare al evolventei (prin rulare) ca si masinile de
mortezat, diferentele constand in faptul ca miscarea principala se
executa pe o directie orizontala si lucreaza simultan cu doua cutite
roata. Principiul de lucru al acestor masini este prezentat in figura
5.88, miscarile avand aceeasi notatie si semnificatie ca la masinile de
mortezat.
Deoarece lucreaza alternativ cu doua cutite, este utilizata fiecare cursa a miscarii
principale v, astfel incat aceste masini asigura o productivitate dubla fata de masinile de mortezat. Se utilizeaza la prelucrarea
rotilor dintate cilindrice de dimensiuni mari, cu dinti in V sau drepti.
1.2.4. Masini de danturat cu cutit cremaliera.
Masinile de danturat cu cutit cremaliera sunt destinate prelucrarii rotilor dintate cilindrice exterioare, cu dinti drepti,
inclinati sau in V, prin procedeul mortezarii, utilizand o scula din otel rapid avand forma unei cremaliere la care s-au practicat
unghiurile de aschiere si o.Forma simpla a sculei, avand dintii cu profil trapezoidal, permite realizarea acesteia la o precizie
ridicata si, prin urmare, prelucrarea unor danturi precise.
Pe acest principiu, se construiesc masini cu generarea evolventei atat prin metoda cu dreapta fixa (mai raspandite) cat si
cu dreapta mobila.
Fig.5.89
Fig.5.89

Principiul danturarii cu cutit cremaliera cu dreapta fixa este prezentat in figura 5.89.
Scula S este fixata pe sania 3 care
executa miscarea princi-pala de aschiere v,
orientata dupa directia dintelui, profilul din-
tilor in deplasarea lor generand o cremaliera
fictiva fixa cu care va angrena
semifabricatul.Reglarea unghiului directiei
dintelui se realizeaza prin rotirea capului de
mortezat 2, in miscarea de pozi-tionare w
p
,
fata de montantul 1.
Piesa P se prinde pe o ma-sa rotativa
amplasata pe sania
tangentiala 4, dispusa pe sania radiala 5. Daca cuplajul K este pe pozitia 1, ea executa simultan miscarile de rulare n
P
si w
t
,
conditia de rulare fiind urmatoarea:
. (5.46)
Scriind ecuatia lantului cinematic de rulare:
, (5.47)
si tinand cont de relatia (5.46), se obtine formula de reglare:
, (5.48)
in care i
RS D
este raportul rotilor de schimb de divizare-pozitionare a sculei, care se calculeaza asa cum se arata in continuare.
De remarcat ca la acest procedeu avem de a face cu o dubla miscare de divizare: una continua, realizata in cadrul
procesului de rulare, si una discontinua, de repozitionare a rotii fata de scula, datorita faptului ca din motive constructive, de
rezistenta si de gabarit, z
S
< z
P
. Asadar, dupa prelucrarea pe piesa a unui numar de dinti z
P1
< z
S
, se opreste miscarea de rulare si
se readuce piesa in pozitia initiala, utilizand miscarea w
t
, prin deplasarea ei pe o lungime:
. (5.49)
Aceasta deplasare se obtine prin lantul cinematic de divizare-pozitionare, avand structura:
MD (o
D
) K(2) RS
D
S (o
S
). (5.50)
Mecanismul de divizare genereaza un unghi de divizare o
D
= ct., care este transmis si transformat de rotile de schimb RS
D
in
unghiul de rotatie o
S
al surubului S, necesar realizarii deplasarii pe lungimea L
D
. Deoarece:
, (5.51)
scriind ecuatia lantului cinematic:
, (5.52)
si tinand cont de relatiile (5.49) si (5.51), se obtine formula de reglare:
, (5.53)
in care: , (5.54)
reprezinta constanta lantului cinematic de divizare-pozitionare.
Fig.5.90
Fig.5.90

Miscarea de pozitionare radiala w
pr
serveste la reglarea adancimii de taiere a dintilor.
Principiul constructiv si functional al masinilor de
danturat cu cutit cremaliera este prezentat in figura 5.90, in
care sunt evidentiate urmatoarele elemente: 1 - batiu; 2-sanie
radiala;3-sanie tangentiala; 4- masa rotativa; 5-suport
portcutit;6-sanie portcutit; 7-cap de mortezat; 8-montant.
Miscarile e-xecutate de masina au aceeasi notatie si
semnificatie ca in figura 5.89.
Pe aceste masini se pot prelucra roti ci-lindrice cu
dantura exterioara, cu dinti drepti, inclinati sau in V cu canal
de separa-re, schemele de lucru fiind prezentate in figura
5.91
La prelucrarea rotilor cu dinti drepti (fig.5.91, a) se utilizeaza o scula cu dinti drepti, iar capul de mortezat se regleaza
la zero (verticala) privind miscarea w
P
.
Prelucrarea danturilor inclinate se poate realiza in doua moduri:
- utilizand o scula cu dinti inclinati, asezata paralel cu suprafata frontala a piesei (fig.5.91, b);
- folosind o scula obisnuita, cu dinti drepti, asezata inclinat cu unghiul de inclinare a dintilor piesei, |
P
(fig.5.91, c).

Fig.5.91
n ambele cazuri, capul de mortezat se inclina cu unghiul |
P
. Metoda din figura 5.91, b, necesita o scula mai dificil de
realizat, dar permite prelucrarea rotilor mici ale blocurilor baladoare si a danturilor in V.
Comparativ cu masinile de mortezat cu cutit roata, masinile de mortezat cu cutit cremaliera asigura o precizie de
prelucrare superioara, mai ales privind elicea directoare a dintilor, care este generata prin imprimare prin rulare si nu pe cale
cinematica.
1.3. Masini pentru finisarea danturilor cilindrice.
Prelucrarile de danturare se realizeaza din una pana la trei treceri: de degrosare, de semifinisare si de finisare, in functie
de precizia urmarita, care este totusi limitata pentru fiecare procedeu de prelucrare in parte. Prelucrarile de finisare ale danturilor
se aplica ca operatii ulterioare danturarii, in scopul corectarii erorilor de forma a evolventei, de simetrie a dintelui, de divizare, de
inclinatie, etc. precum si pentru imbunatatirea calitatii suprafetei.
Finisarea danturilor se poate realiza prin operatii de rectificare, severuire, rodare, etc.cea mai utilizata fiind rectificarea,
deoarece permite eliminarea unor erori mari, la piese tratate termic si asigura o precizie ridicata de prelucrare. Fiind o operatie
scumpa, se aplica numai la rotile dintate care necesita o precizie deosebita (de ordinul micronilor), cum sunt cele care lucreaza la
turatii si puteri mari, in transmisiile cinematice de precizie, la rotile etalon, etc.
Dupa modul de obtinere a evolventei, prelucrarile de finisare, ca si cele de danturare, pot fi impartite in doua grupe:
- prin copiere, utilizand scule profilate;
- prin rulare.
1.3.1. Masini de rectificat dantura prin copiere cu scula profilata.
Fig.5.92
Fig.5.92

Principiul procedeului de rectificare a danturii cu piatra profilata este prezentat in figura 5.92. Miscarile de lucru sunt
urmatoarele:
- n miscarea principala de aschiere,executata de scula;
- w
r
miscarea de avans radial, executata de scula sau piesa, in vederea reglarii
adancimii de aschiere si obtinerii grosimii dintelui;
- w
l
miscarea de avans longitudinal executata de scula sau piesa, in scopul
prelucrarii dintelui pe toata lungimea lui;
- w
d
miscarea de divizare a piesei, pentru prelucrarea succesiva a dintilor;
- w
p
miscarea de pozitionare transversala a sculei pentru reglarea simetriei
dintelui.
La prelucrarea rotilor cu dantura inclinata, simultan cu w
l
piesa executa si o
miscare de rotatie alternativa, din combina-rea celor doua miscari rezultand o miscare
elicoidala alternati-va dupa elicea golului.
Prelucrarea unei piese se realizeaza in mai multe faze: de degrosare, semifinisare, finisare, executate cu adancimi de
aschiere diferite, dupa fiecare faza realizandu-se corectarea profilului, prin copiere dupa sablon, utilizand un mecanism tip
pantograf cu reducere la scara.
Masinile de rectificat prin acest procedeu se deosebesc doar dupa elementul care executa miscarile w
r
si w
l
(scula sau
piesa).
Fig.5.93
Fig.5.93

Principiul constructiv si functional al unei masini cu scula deplasabila este prezentat
in figura 5.93, in care s-au notat:1-
batiu;2-papusa mobila; 3 - dorn port
piesa; 4 - sanie transversala; 5-cap de
rectifi-cat; 6-sanie longitudinala.
Miscarile executate de masina
sunt aceleasi cu cele prezentate in figura
5.92.
Pe acest tip de masina se pot
prelucra numai roti cu dinti drepti.
Productivitatea es-te ridicata, deoarece
aschie-rea are loc pe toata lungimea
profilului, dar precizia este mai redusa
decat la prelucrarile
prin rulare, datorita dificultatilor de profilare precisa a sculei si modificarii profilului datorita
uzurii. Un avantaj al metodei este si faptul ca se pot prelucra si alte forme ale profilului, la roti sau axe canelate, utilizand scule
profilate corespunzatoare.
1.3.2. Masini de rectificat dantura prin rulare.
Rectificarea danturilor prin rulare se realizeaza prin reproducerea angrenarii piesei de prelucrat cu o cremaliera
imaginara, materializata partial sau total de discul (discurile) de rectificat.
Prin aceasta metoda lucreaza masinile de rectificat cu disc dublu conic (procedeul NILES), cu doua discuri taler
(procedeul MAAG) si cele cu melc abraziv.
1.3.2.1. Masini de rectificat dantura cu disc dublu conic (NILES).
Fig.5.94
Fig.5.94

Principiul procedeului este prezentat in figura 5.94. Discul de rectificat,S, avand for-
ma dintelui cremalierei, executa miscarea principala de aschiere n si o miscare de
translatie alternativa w
l
, orientata pe directia dintelui, generand cremaliera fictiva C cu
care angreneaza piesa P. De asemenea, el executa miscarea de avans radial w
r
, de
reglare a adancimii de aschiere si a grosimii dintelui.
Piesa P executa miscarea de rulare, care se obtine prin combinarea miscarii de
avans circular w
c
cu cea de avans transversal w
t
, evolventa fiind generata prin rulare cu
dreapta fixa. Exista doua variante de lucru privind miscarea de rulare, care conduc la
precizii si productivitati diferite, si anume:
- rularea pe un singur flanc;
- rularea simultana pe ambele flancuri.
La rularea pe un singur flanc, scula se regleaza din mis-carea w
r
astfel incat
grosimea sa pe cercul de rostogolire sa
fie mai mica decat grosimea dintelui cremalierei, piesa execu-
tand si o miscare de pozitionare repetata w
p
, avand rolul trecerii sculei de pe un flanc pe celalalt. Astfel, la rularea spre stanga se
prelucreaza flancul stang, iar apoi se trece scula pe flancul drept si la rularea spre dreapta se prelucreaza flancul drept, dupa care
se executa miscarea de divizare w
d
si incepe ciclul urmator. Asadar, la un cilcu de rulare se prelucreaza flancurile unui singur gol.
La rularea pe ambele flancuri, scula se regleaza din miscarea w
r
astfel incat grosimea dintelui sau este mai mare decat
a cremalierei, la rularea intr-un sens realizandu-se prelucrarea pe ambele flancuri ale golului, dupa care se executa miscarea de
divizare w
d
, la rularea in sens invers prelucrandu-se flancurile golului urmator, s.a.m.d. La un cilcu de rulare se prelucreaza doua
goluri, productivitatea fiind dubla fata de prima varianta, dar precizia de prelucrare este mai redusa.
Fig.5.95
Fig.5.95

Principiul constructiv si functional al masinilor de rectificat dantura cu disc dublu co-
nic este prezentat in figu-ra 5.95,
in care s-au notat: 1batiu; 2
papusa portscula; 3 suport ro-
tativ; 4sanie portscula; 5
papusa mobila;6dorn
portpiesa;7montant;8sanie
transversala. Mis-carile de lucru
au aceeasi notatie si semnificatie
ca cele din figura 5.94, avand in
plus miscarea de pozitio-nare
w
i
,de inclinare a ca-pului de
rectificat, pentru
reglarea directiei miscarii w
l
dupa directia dintelui (la prelucrarea rotilor cu dinti inclinati).
Prelucrarea se poate realiza in mai multe treceri, cilcul de lucru desfasurandu-se in mod automat.
1.3.2.2. Masini de rectificat dantura cu doua discuri (MAAG).
Aceste masini utilizeaza doua discuri abrazive in forma de taler, care materiali-zeaza fiecare cate un flanc al
cremalierei. Ele pot fi reglate in trei moduri diferite (fig.5.96):

- ambele discuri inclinate, asezate in acelasi gol (fig.5.96, a), metoda folosita la prelucrarea danturilor de modul mare;
- cu discurile inclinate, dispuse in doua goluri alaturate (fig.5.96, b);
- cu discurile paralele, dispuse in goluri diferite, peste n dinti (fig.5.96, c).
Ultimele doua moduri se utilizeaza la prelucrarea danturilor cu module mici.
Generarea evolventei are loc prin rulare cu dreapta fixa, pe cercul de rostogolire (fig.5.96, a si b) sau pe cercul de baza
(fig.5.96, c). n principiu, miscarile de lucru sunt aceleasi ca la masinile NILES, dar la masinile MAAG ciclul de lucru pentru
prelucrarea unui dinte presupune rulari multiple realizate simultan cu deplasarea longitudinala w
l
, dupa care se executa miscarea
de divizare w
d
si incepe cilcul urmator.

Fig.5.96
Fig.5.96

Fig.5.97
Fig.5.97

Principiul constructiv si functional al masinilor MAAG este prezentat in figura 5.97,in
care s-au notat:
1sanie longitudi-nala;
2cadru suport;
3tambur;
4-papusa portpiesa;
5-capete de recti-ficat
(doua);
6-sanii portscula (doua);
7-sanie radiala;
8-montant;
9-batiu.
Miscarile de lucru, de reglare si de pozitionare au aceleasi notatii in figurile 5.96 si 5.97 si sunt urmatoarele:
- n miscarea principala de aschiere, executata de sculele S;
- w
c
miscarea de avans circular, componenta a rularii, executata de piesa P;
- w
t
miscarea de avans transversal, componenta a rularii, executata de piesa (papusa 4);
- w
l
miscarea de avans longitudinal, executata de piesa (sania 1);
- w
d
miscarea de divizare, executata de piesa;
- w
r
miscarea de avans radial, executata de scule (sania 7);
- w
p1
miscarea de pozitionare a sculelor si de compensare automata a uzurii lor;
- w
p2
miscarea de pozitionare unghiulara a sculelor.
Rularea pe masinile MAAG se realizeaza cu ajutorul unui mecanism specific, reprezentat in figura 5.98, in care s-au
pastrat notatiile elementelor corespunzatoare din figura 5.97. Pe arborele portpiesa, opus piesei, este montat tamburul 3 de care
sunt fixate capetele benzilor elastice B, celelalte capete fiind fixate de cadrul suport 2. Papusa port-
Fig.5.98
Fig.5.98

piesa 4 primeste miscarea w
t
(compo-nenta a rularii) care
se transmite prin mecanismul cu bara articulata si
culisele C
2
si C
3
la cadrul 2, imprimand acestuia
simultan miscarea w
t1
. Datorita benzilor B, tamburul 3
capata o miscare determinata de rotatia in jurul axei,
care este miscarea de avans circular w
c
, cealalta
componenta a rularii.
Pentru a putea utiliza un tambur 3 de un anumit
diametru la prelucrarea mai multor roti avand diametre
de rostogolire diferite, se regleaza lungimea bratelor x si
y, prin deplasarea culisei blocabile C
1
in miscarea de
pozitionare w
p
.
Pe masinile MAAG se pot prelucra roti dintate
cilindrice cu dinti drepti si inclinati, in una sau mai
multe treceri. Ca
si la masinile NILES divizarea se face discontinuu, ceea ce reduce productivitatea.
1.3.2.3. Masini de rectificat dantura cu melc abraziv.
Rectificarea cu melc abraziv este asemanatoare ca principiu cinematic cu dantura -
FIG.5.99
Fig.5.99

rea cu freza melc, generarea evolventei avand loc prin rulare cu dreapta mobila.
Principiul de lucru al procedeului este redat in figura5.99.
Scula, un melc abraziv de diametru mare, executa miscarea principala de
aschiere n si miscarile de avans radial w
r
, pentru reglarea adancimii de aschiere si
obtinerea grosimii dintelui, si de avans tangential, pentru utilizarea integrala a sculei
pe toata lungimea ei.
Piesa executa miscarea de avans circular w
c
, in scopul rularii cu cremaliera
imaginara mobila a sculei, si miscarea de avans longitudinal w
l
, pentru prelucrarea
dintilor pe toata lungimea lor.
Principiul constructiv si functional al masinilor de rectificat cu melc abraziv este prezentat in figura 5.100, in care s-au
notat urmatoarele elemente:
1-batiu;
2-montant;
3-sanie
longitudinala;
4-suport rotativ;
5-cap portpiesa;
6-papusa portscula;
7-dispozitiv de
profilare a sculei;
8-sanie radiala;
9-sanie tangentiala.
Miscarile de lucru
sunt aceleasi ca in
figura 5.99, avand in
plus miscarile de
pozitionare w
p1

pentru inclinarea
piesei, la prelucrarea
dintilor inclinati, w
p2

pentru reglarea
radiala a piesei si w
i

miscarea de avans
pentru corijarea
profilului melcului
abraziv.
Pe aceste
masini se pot prelucra roti cilindrice cu dinti drepti si inclinati, de precizie mai redusa decat pe masinile NILES si MAAG, dar cu
o productivitate mult superioara, datorita divizarii continue si avansului longitudinal de valoare mare, posibil datorita diametrului
mare al melcului.
1.3.3. Masini de severuit dantura.
Severuirea este un procedeu de finisare a danturilor cilindrice prin razuire, realizat prin angrenarea fortata a rotii de
prelucrat cu o scula speciala numita sever.


Fig.5.100
Fig.5.100


Severul este o roata
dintata cu profil evolventic
special cu dinti inclinati,
(fig.5.101), o cremaliera sau
un melc, confectionata din otel
rapid, avand practicate pe
flancuri o serie de canale
orientate de la varful catre baza
dintelui, ale caror margini
reprezinta muchiile aschietoare
le sculei.
Principiul prelucrarii
prin severuire este prezentat in
figura 5.102. Severul, intot-
deauna cu dantura inclinata,
formeaza cu piesa de prelucrat
un angrenaj cu axe incrucisa-te, care determina un contact punctiform intre flancuri, favorabil prelucrarii, deoarece prin aplicarea
unor forte exterioare mici se obtin presiuni de contact mari, necesare razuirii.
Unghiul o dintre axele celor doua roti se calculeaza cu formula:
, (5.55)
in care |
P
si |
s
sunt unghiurile de inclinare ale dintilor piesei si severului.
Fig.5.102
Fig.5.102

Imprimand severului o miscare de rotatie care determina
viteza tangentiala v
TS
, descompunand aceasta viteza dupa directiile
normala, v
Nd
, si de-a lungul dintelui, v
AS
, si punand conditia de
continuitate a angrenarii (v
Nd
aceeasi pentru scula si piesa), se obtine

Fig.5.101
Fig.5.101

viteza tangentiala a piesei, v
TP
, care proiectata pe directia dintelui, da
viteza v
AP
. Viteza de alunecare de-a lungul dintelui in punctul de
contact se calculeaza cu relatia:
, (5.56)
care, in urma unor transformari devine:
, (5.57)
relatie care permite calculul v
TS
si a turatiei sculei pentru realizarea
unei v
al
dorite.
Viteza de aschiere v
as
se obtine din compunerea v
al
cu cea de alunecare pe flancuri, care are valoare nula pe cercul de
rostogolire, astfel ca putem scrie:
. (5.58)
Deoarece severul are, de regula, latime mai mica decat a rotii de prelucrat, pentru prelucrarea dintelui pe toata lungimea
lui piesa executa o miscare de avans w
l
dupa o directie inclinata cu unghiul , pe o lungime a cursei care sa asigure ca severul sa
depaseasca marginile piesei. Dupa valoarea unghiul , se cunosc trei metode de prelucrare:
- = 0 severuire cu avans axial;
- = 0 severuire cu avans diagonal;
- = 90

- severuire cu avans transversal (tangential).

Presiunea de contact poate fi realizata prin doua metode:
- prin franarea piesei cu un moment de franare controlat, angrenarea fiind cu joc intre flancuri si distanta dintre axe
constanta pe durata prelucrarii;
- prin deplasarea sculei intr-o miscare de avans radial w
r
fortat, care determina impanarea dintelui severului intre dintii
rotii (angrenare fara joc, distanta dintre axe variabila).
Fig.5.103
Fig.5.103

n figura 5.103 este prezentat principiul constructiv si functional al
unei masini de severuit cu avans radial.
Ea se compune din urmatoarele elemente:
1 placa de baza; 2 batiu; 3 consola; 4 sanie longitudinala; 5
suport oscilant; 6 masa longitudinala; 7 papusa mobila; 8 cap de
severuit; 9 papusa portsever.
In vederea prelucrarii, piesa se introduce pe un dorn care se roteste
liber intre varfuri. Masa 6 se roteste cu unghiul al directiei de avans
(miscarea de pozitionare w
p2
), iar capul de severuit 8 cu unghiul dintre
axe o (miscarea de pozitionare w
p1
).
Severul, ca roata antrenoare, se roteste cu turatia n
S
, pentru
asigurarea unei viteze de aschiere minime data de relatia (5.58), iar piesa
cu turatia n
P
, rezultata din raportul de transmitere. Se porneste miscarea
de avans longitudinal w
l
si cea de avans
radial w
r
, care se executa pana la atingerea distantei finale dintre axe, pentru care dintele are grosimea necesara. Periodic, se
inverseaza sensul de rotatie.
Suportul oscilant 5 poate executa, cu ajutorul unei came, o miscare w
0
de pendula-
re stanga-dreapta, sincrona cu avansul longitudinal w
l
, determinand prelucrarea unui dinte
Fig.5.104
Fig.5.104

bombat (mai gros la mijloc), care in functionare va prelua mai bine solicitarile
(fig.5.104).
Severuirea este un procedeu foarte productiv, dar necesita o scula
complicata si scumpa, piesele trebuie danturate cu un profil special, care sa asigure
adaosul de severuire (de 0,1[mm]), si nu se pot prelucra roti tratate termic la o
duritate mai mare de 40 HRC. Este foarte utilizat la prelucrarea rotilor dintate din
transmisiile auto.
2. Masini pentru prelucrarea rotilor dintate conice.
Rotile dintate conice sunt de o diversitate mai mare decat cele cilindrice, dupa forma si directia dintelui (curba
directoare) ele putand fi: cu dinti drepti, inclinati si curbi (in arc de cerc, spirala, ciloida, evolventa), a caror prelucrare necesita
masini specializate specifice.
Profilul teoretic al dintilor rotilor conice (curba generatoare) este evolventa sferica, curba care, datorita dificultatilor de
realizare practica, este inlocuita cu profile aproximative, dependente de procedeul de prelucrare.
Danturile conice pot fi realizate prin diferite procedee tehnologice: prin turnare, deformare plastica, sinterizare, dar cel
mai frecvent si cu precizii superioare, prin aschiere.
Dupa modul de realizare a curbei generatoare, se cunosc doua metode de prelucrare ale rotilor dintate conice: prin
copiere si prin rulare. La ambele metode, curba directoare poate fi materializata, generata cinematic sau imprimata prin rulare.
2.1. Prelucrarea danturilor conice prin copiere.
La prelucrarea danturilor conice prin copiere, curba generatoare este materializata de taisurile sculei aschietoare, sau pe
un sablon de pe care este transpusa pe piesa utilizand dispozitive de copiat.
Principalul inconvenient la prelucrarea danturilor conice prin copiere este determinat de variatia modulului si a
profilului generator de-a lungul dintelui, care nu poate fi realizat practic decat cu anumite aproximatii dependente de procedeul
de prelucrare si care determina o precizie de prelucrare mai mare sau mai mica.
Prin copiere, prelucrarea se poate realiza pe masinile universale de frezat, cu ajutorul capului divizor si folosind ca
scule frezele disc sau deget modul, prin rabotare si copiere dupa sablon (masinile Heidenreich-Harbeck), prin brosare circulara
(procedeul Revacycle) sau prin frezare cu capete de frezat multicutite (procedeul Formate-Gleason).
Prelucrarea danturilor conice pe masinile universale de frezat are avantajul accesi-
Fig.5.105
Fig.5.105

bilitatii, dar precizia de prelucrare si productivitatea sunt reduse.
Principiul de prelucrare este prezentat in figura 5.105,a.
Piesa, strunjita la profilul exterior al rotii, se prinde in capul divizor,
acesta avand arborele principal inclinat astfel incat generatoarea
conului interior (de fund al dintelui) sa coincida cu directia miscarii
de avans longitudinal w
l
. Se porneste miscarea principala n, se
regleaza adancimea de taiere a dintelui (miscarea de avans radial w
r
)
si pornind miscarea de avans longitudinal w
l
se taie primul gol, dupa
care se aduce piesa in pozitia initiala, se executa miscarea de divizare
w
d
si se prelucreaza dintele urmator.
Deoarece profilul frezei melc corespunde modulului minim
al rotii, iar modulul variaza de-a lungul dintelui, pentru apropierea
de adevarata forma a golului este necesar ca prelucrarea sa se
realizeze din minim trei treceri (fig.5.105,b): o trecere de degrosare
pe mijlocul golului ( = 0),
iar apoi cate o trecere de finisare pe fiecare flanc al dintilor ( = 0).
Unghiul este unghiul dintre axa golului si flancul dintelui si se regleaza prin rotirea mesei masinii in jurul axei
verticale.
Miscarea de divizare w
d
se realizeaza cu ajutorul capului divizor.
Prin acest procedeu se pot prelucra numai roti conice cu dinti drepti sau inclinati, de precizie redusa.
Prelucrarea danturilor prin brosare cu brosa circulara (procedeul Revacycle-Gleason) asigura o precizie mult
superioara procedeului anterior si are o productivitate foarte mare, fiind utilizat la prelucrarea rotilor cu dinti drepti in productia
de serie mare.
Principiul de lucru (simplificat) este prezentat in figura 5.106. Scula este o brosa cir
Fig.5.106
Fig.5.106

culara formata din discul 1 pe care sunt montati segmentii dintati 2, dintii fiind profilati evolventic, corespunzator marimii golului
dintre dinti in diferitele sectiuni succesive de-a lungul lui.
Brosa executa miscarea prin-cipala n
simultan cu miscarea de a-vans longitudinal w
l
,
astfel incat fie-care dinte taie profilul in
sectiunea corespunzatoare pentru care a fost
proiectat. n timpul rotirii pe unghiul de gol ,
piesa executa miscarea
de divizare w
d
, iar scula revine in pozitia initiala privind miscarea w
l
, dupa care incepe prelucrarea dintelui urmator. Brosa se
roteste continuu, la fiecare rotatie fiind prelucrat un dinte (timp de 26 [s]).
Masina are o cinematica simpla, scula fiind complicata si scumpa, pentru profilarea ei fiind necesara o masina speciala
de rectificat (de ascutit).
Procedeul a fost conceput si este destinat in principal prelucrarii pinioanelor satelite din diferentialele autovehiculelor.
Celelalte procedee de prelucrare prin copiere, avand o importanta redusa, nu sunt prezentate in aceasta lucrare.
2.2. Masini pentru prelucrarea danturilor conice prin rulare.
Prelucrarea danturilor conice prin rulare este mai raspandita decat metoda copierii, deoarece curba generatoare este
obtinuta pe cale cinematica, la o precizie superioara, iar metoda rularii permite realizarea unor curbe directoare rectilinii sau
curbe de o mare diversitate.
Prelucrarea danturilor conice prin metoda rularii se bazeaza pe angrenarea fortata a semifabricatului cu o roata plana de
generare.
Roata plana de generare RP (fig.5.107) este o roata conica imaginara, specifica fie-carui angrenaj conic in parte,
obtinuta prin degenerarea conurilor de rostogolire ale celor doua roti intr-un plan, o
1
,o
2
90

2 o
0
=180

).Parametrii
principali ai rotii plane sunt raza medie R
0m
si numarul de dinti z
0
, care se calculeaza in functie de parametrii celor doua roti ale
angrenajului considerat, cu relatiile:

Fig.5.107
Fig.5.107

(5.59)
Pentru cazul particular o = o
1
+ o
2
= 90

(angrenaj cu
axe perpendiculare) se obtin:
. (5.60)
Profilul teoretic al dintilor rotii plane este o curba de
inflexiune foarte apropiata de li-nia dreapta, dar care nu
poate fi realizata practic la precizii ridicate, motiv pentru
care ea este inlocuita cu un profil rectiliniu. Aceasta
aproximatie duce la obtinerea unui
profil prelucrat diferit de cel teoretic
(evolventa sferica), fapt care nu influenteaza insa functionarea angrenajelor conice, daca acestea sunt cu profil nedeplasat sau
zero deplasat; in schimb, costurile de fabricatie si de exploatare a sculelor se reduce considerabil, iar precizia de prelucrare a
acestora poate fi foarte ridicata.
Se cunosc mai multe procedee de prelucrare a danturilor conice prin rulare si anume: prin rabotare cu un cutit
(procedeul Bilgram) sau cu doua cutite (procedeul Gleason); prin frezare periodica cu doua freze disc (procedeul Beale) sau cu
capete portcutite (procedeul Gleason); prin frezare continua (procedeul Spiromatic, Fiat, etc.).
2.2.1. Masini de danturat prin rabotare cu doua cutite.
Aceste masini sunt destinate prelucrarii rotilor dintate cu dinti drepti sau inclinati, prin rulare, utilizand procedeul rabotarii.
Principiul procedeului este prezentat in figura 5.108. Pentru prelucrare se utilizeaza doua cutite C
1
si C
2
, avand forma
din figura 5.108, a (pentru finisare), sau cea din figura 5.108, b (pentru degrosare). Cutitele sunt fixate in doi suporti portcutit
independenti, amplasati pe doua sanii care se deplaseaza pe ghidajele G1 si G
2
(fig.5.108, c), amplasate pe un tambur T care
materializeaza roata plana la masina. Unghiul se regleaza la va-
Fig.5.108
Fig.5.108

loarea unghiului dintre doua flancuri
alaturate, sau dintre doi dinti alaturati ai
rotii plane.
Prin deplasarea in an-tifaza a
celor doua cutite in miscarea principala
de aschi-ere v, muchiile lor active ge-
nereaza in spatiu flancurile dintelui
rotii plane de referinta cu care va
angrena semi-fabricatul in procesul
rularii.


Principiul constructiv si functional al masinilor de rabotat cu doua cutite este prezentat in figura 5.109, in care s-au
notat: 1-batiu; 2-sanie axiala; 3-suport rotativ; 4-pa-
Fig.5.109
pusa portpiesa; 5 - sanii portscule; 6 - suporti reglabili;7 - tamburul masinii; 8 - papusa fixa.
O vedere din fata, simplificata, a tamburului masinii elementul care materializeaza
Fig.5.110