Sunteți pe pagina 1din 13

► Să se proiecteze lanţul cinematic principal de la un strung

normal având:
• Numărul de trepte de turaţie Z= 8
• Turaţia maximã a arborelui principal nmax= 1000
rot/min
• Raţia seriei geometrice de etajare a turaţiei ϕ = 1,6
• Puterea transmisă prin lanţul cinematic principal
P=7.5 kW
Proiectul va cuprinde :

I. Partea grafică constând în :


1. Desenul de ansamblu în secţiune principală desfăşurată
( scara 1:1) a lanţului cinematic principal.
2. Desen de execuţie a arborelui principal.

II. Partea scrisă :


1. Memoriul tehnic de prezentare pentru maşină şi lanţul
cinematic respectiv.
2. Memoriul justificativ de calcul ( cinematic, dimensional
sau verificare organologică ).

INDRUMATOR: Prof.ing. Ciupan Cornel

1
Strunguri normale

Se caracterizează printr-un înalt grad de universalitate şi sunt destinate prelucrării


pieselor de revoluţie avînd forme şi dimensiuni variate
În figura 1 se prezintă schema cinematică structurală a unui strung normal

Piesa fixată în dispozitivul de fixare Df (mandrină universal), execută mişcarea


principală A, iar cuţitul fixat în suportul Sc execută mişcarea de avans longitudinal B, sau de
avans transversal C. Rotaţia piesei se realizează prin lanţul cinematic principal alcătuit din
motorul electric asincron ME1,mecanismele de cuplare şi inversare a turaţiei C1,I1, cutia de
viteze Cv şi arborele principal Ap cu dispozitivul de fixare Df .
Avansul longitudinal B al saniei longitudinale SL se realizează prin lanţul cinematic de
avans longitudinal L1. Mişcarea se transmite saniei longitudinale prin cuplajul C2, inversorul
de avans I2, roţiile de schimb As, Bs, cutia de avansuri şi filete CAF, comutatoarele de mişcare
C3,C4 şi mecanismul de transformare pinion cremalieră
Mişcarea de avans C a saniei transversale ST se realizează prin lanţul cinematic de
avans transversal. Acesta este derivat din lanţul cinemati de avans longitudinal de la
comutatorul C4, iar prin comutatorul C5 se antrenează şurubul avansului transveral SC2.
Ambele avansuri se mai pot realiza şi manual de la roţiile de mână Rm1 şi Rm2. Mişcările de
avans rapid se realizează cu ajutorul motorului electric ME2 şi acuplajului de depăşire CD.
Prelucrarea filetelor se realizează prin cuplarea şurubului conducător SC4 si a piuliţei
cuplabile PC. Toate elementele ce transmit mişcarea de la arborele principal la şurubul
conducător constituie lanţul cinematic de filetare.
Sania suport SS poate fi înclinată faţă de axa maşinii (în vederea strunjirii pieselor
conice), avansul său E realizându-se manual de la roata de mână Rm3
Păpuşa mobilă PM se poate deplasa şi poziţiona manual pe ghidajele batiului. Pinola
păpuşii mobile PPM utilizată pentru utilizarea unor scule sau dispozitive se poate deplasa
manual de la roata de mâna Rm4
2
1.1 Lanţurile cinematice principale

Lanţul cinematic principal asigură desprinderea aşchiei cu o viteyă optimă de


aşchiere. Mişcarea se efectuează pe traectoria curbei directoare sau formează curbe
elementare a căror înfăşurătoare este directoare. Se clasifica după traectoria mişcări realizate
la organul de ieşire :
-lanţuri cinematice pentru mişcare circulară
-lanţuri cinematice pentru mişcare rectilinie
Lanţurile cinematice pentru mişcare circulară în funcţie de tipul maşini unelte trasmit
mişcare la semifabricat (cazul strungurilor) sau la sculă (maşini de frezat, găurit).
Viteza de aşchiere obţinută la organul de ieşire depinde de mai mulţi factori care se
modifică în timpul expluatări maşinii unelte, astfel că lanţurile trebuie să asigure
obţinerea vitezelor de aşchiere la valorile optime. Din punct de vedere al obţineri
valorilor vitezelor de aşchiere lanţurile mişcări principale se grupează în :
-lanţuri cu schimbare în trepte a vitezelor
-lanţuri cu schimbare continuă a vitezelor
Operaţia de schimbare a turaţiei organului de ieşire astfel ca viteza periferică să
corespundă cu viteza de aşchiere dorită este de fapt o reglare de unde şi mecanizmele
destinate acestui scop se numesc mecanisme de reglare.
În componenţa lanţurilor cinematice ale mişcări principale mai intră: mecanisme pentru
inversarea sensului de rotaţie, mecanisme pentru cuplarea şi decuplarea mişcări precum şi
mecanisme de frânare în scopul reducerii timpului de oprire.
Organul de antrenare fiind un motor electric mişcarea de intrare este deci o mişcare de
rotaţie cu una sau mai multe turaţii de unde se transmite la organul de ieşire prin intermediul
unui sistem de mecanisme mecanice, hidraulice, electrice sau combinaţii ale acestora.

1.3 Funcţionarea lanţului cinematic principal

Acţionarea strungurilor normale se realizează cu motoare electrice asincrone.


Utilizare acestor motoare în lanţurile cinematice ale maşinilor unelte universale presupune
existenţa unor elemente de reglare.
Reglarea lanţurilor cinematice principale ale strungurilo normal se realizează cu ajutorul unor
cutii de viteze construite la majoritatea strungurilor cu roţi baladoare. Astfel se oferă
posibilitatea reglării turaţiei într-un număr de trepte dispuse în serie geometrică
Ecuaţia de transfer a lanţului cinematic principal permite determinarea turaţiilor
arborelui principal nAP în funcţie de turaţia motorului electric nME şi a rapoartelor de transfer
constante iC1, iI1 şi variabil iCV (ale elementelor respective):

nAP=nME⋅ iC1⋅ iI1⋅ iCV

În lanţul cinematic din figura 2 se observă că mişcarea de rotaţie de la motor se


transmite la arborele I prin intermediul unei transmisii cu curele. De pe arborele I pe arborelui
II mişcarea de rotaţie se transmite prin intermediul roţilor dinţate Z1 Z2 sau Z3 Z4, iar sensul
de rotaţie inversat se transmite de la arborele I la arborele II cu ajutorul arborelui intermediar
I` pe care se află roata liberă dublă Z1` Z2` care angrenează spaţial cu Z3 Z4. De pe arborele
II mişcarea se transmite pe arborele III prin intermediul angrenajelor Z5 Z6 sau Z7 Z8:De pe

3
arborele III mişcarea se transmite prin intermediul roţilor Z9 Z10 sau Z11 Z12 la arborele IV
de pe care se transmite mai departe pe arborele V prin intermediul roţilor Z13 Z14 sau Z15
Z16, arborele V fiind arborele principal la care se obţine un număr de 15 turaţii dinstincte

1.4 Norme de protecţia a muncii.

1 Înainte de începerea lucrului se controlează amănunţit starea tehnică a maşini.


2 Se fixează bine piesa în universal.
3 Hainele să fie bine încheiate şi strânse pe corp iar părul să fie acoperit.
4 Se foloseşte în timpul lucrului ochelari de protecţie sau ecranul de protecţie.
5 Se verifică legătura la pământ a utilajului.
6 Se opreşte maşina când se fixează sau se scoate piesa din dispozitiv.
7 Nu se curăţă şpanul cu mâna.
8 Se opreşte maşina când se măsoară piesa.
9 Nu se întreţin convorbiri în timpul lucrului.
10 Nu se schimbă cureaua în timpul mersului.
11 Nu se lucrează fără apărători.
12 Se opreşte motorul la părăsirea locului de muncă
13 Se închide curentul sau se opreste maşina în cazul când se constată o defecţiune şi se
anunţă imediat maistrul.

1.5. Întreţinerea strungului normal.

Pentu menţinerea maşinilor –unelte în stare de funcţionare normală, cu indicatorii


tehnico-economici în limitele prevăzute, este necesară întreţinerea zilnică a acestora.
O importanţă deosebită în intreţinerea maşinilor-unelte o are ungerea organelor în
mişcare. De asemenea, este necesar ca sistemele automate să asigure debitul necesar de ulei.
De asemenea, ungerea pe cale manuală, în locurile prevăzute de cartea maşinii trebuie să se
facă la timp, cu lubrefianţii indicaţi şi în cantitaţile necesare.
Lubrefiantul folosit trebuie să corespundă condiţiilor impuse de constructor. Se vor
folosi uleiuri şi unsori de origine minerală. Ungerea se va face în funcţie de cele 3 grupe mari
de organe: lagăre, angrenaje, cuplu sanie-ghidaj.
Înteţinerea zilnică constă în înlăturarea aşchiilor, a particulelor abrasive de pe ghidaje, a
menţinerii rigidităţii asamblărilor prin strîngerea suruburilor cînd acestea se slăbesc, fără
aşteptare reparaţilor planificate.

1.6 Service-ul strungului normal

4
Menţinerea permanentă a maşinii în stare de funcţionare normală cu indici tehnico-economici
în limitele prevăzute de proiectant, mărirea duratei de funcţionare şi reducerea opririlor
din cauza apariţiei anumitor defecţiuni, pot fi realizate numai prin sistemul de reparaţii
preventive planificate, care cuprinde: revizii tehnice, reparaţii curente, si reparaţii
capitale.
Prin revizie tehnică, care se efectuiază de obicei înaintea unei reparaţii curente sau capitale, se
determină starea tehnică a maşinii şi remedierile ce urmează să se execute cu ocazia
primei reparaţii.
În cadrul reviziei tehnice se execută şi operaţii de reglare a jocurilor, strîngerea suruburilor
sau unele reparaţii mărunte, care să asigure funcţionarea maşinii-unelte pînă la reparaţie.
Se verifică de asemenea precizia privind funcţionarea maşinii la mers în gol şi în sarcină.
Reparaţiile curente cuprind intervenţiile care se execută periodic şi au ca scop eliminarea
efectelor negative cauzate de uzură, prin înlocuirea sau recondiţionarea pieselor
respective. Principalele operaţii ce le conţine o reparaţie curentă sunt:
-demontarea;
-recondiţionarea;
-eliminarea jocurilor care depasesc limitele admisibile;
-montarea si verificarea.
Reparaţiile capitale se efectuează cu scopul refacerii complete a capacităţi de prelucrare, a
preciziei şi a celorlalte caracteristici funcţionale iniţiale. Aceste reparaţii cuprind,
înlocuiri şi recondiţionări la toate piesele şi subansamblelor supuse uzurii şi oboseli.
Maşina se demonteaza complet, se spală, în unele cazuri concomitent cu reparaţia
capitală se execută şi modernizarea maşinii.

2. Memotiu justificativ de calcul

5
2.1. Calculul puterii transmise

1000 d 100
ic = = 1 = ;
1250 d 2 125

2.2. Caculul numãrului de dinţi ai roţilor dinţate

a). pentru prima serie de cuplaje


a1 =2 ;
z 1 a
i11 = 1 = = 1 ; a1 +b1 =2 ;
z 2 1 b1
z3 1 1 5 a
i12 = = = = = 2 ; a 2 +b2 =13 ;
z 4 ϕ 1.6 8 b2
k = 26 ;
a1 1
z1 =q ∗ k ∗ =q ∗ 26 ∗ =13 ∗ q
a1 +b1 2 ;

b1 1
z 2 =q ∗ k ∗ =q ∗ 26 ∗ =13 ∗ q
a1 +b1 2 ;

a2 5
z 3 =q ∗ k ∗ = q ∗ 26 ∗ =10 ∗ q
a 2 + b2 13 ;

b2 8
z 4 =q ∗ k ∗ = q ∗ 26 ∗ =16 ∗ q
a 2 + b2 13 ;

⇒q= 2 ⇒ z1 =26 ;
z 2 =26 ;
z 3 =20 ;
z 4 =32 ;
b). pentru a doua serie de cuplaje

a 2 =2 ;
z 1 a
i 21 = 5 = = 1 ; a1 +b1 =2 ;
z 6 1 b1
z7 1 1 1 10 a 2
i 22 = = 2 = = = = ; a 2 +b2 =35 ;
z8 ϕ (1.6) 2
2.5 25 b2
k = 70 ;
a1 1
z 5 =q ∗ k ∗ =q ∗70 ∗ =35 ∗ q
a1 +b1 2 ;

b1 1
z 6 =q ∗ k ∗ =q ∗70 ∗ =35 ∗ q
a1 +b1 2 ;

6
a2 10
z 7 =q ∗ k ∗ = q ∗ 70 ∗ = 20 ∗ q
a 2 + b2 35 ;

b2 25
z8 =q ∗ k ∗ = q ∗ 70 ∗ =50 ∗ q
a 2 +b2 35 ;

⇒ q = 1⇒ z 5 =35 ;
z 6 =35 ;
z 7 =20 ;
z 8 =50 ;
c). pentru a treia serie de cuplaje

a 3 =2 ;
z9 ϕ 1.6 8 a1
i31 = = = = = ; a1 +b1 =13 ;
z10 1 1 5 b1
z 1 1 1 a
i32 = 11 = 3 = = = 2 ; a 2 +b2 =5 ;
z12 ϕ (1.6) 3
4 b2
k = 65 ;
a1 8
z 9 =q ∗ k ∗ =q ∗65 ∗ =40 ∗ q
a1 +b1 13 ;

b1 5
z10 =q ∗ k ∗ =q ∗65 ∗ =25 ∗ q
a1 +b1 13 ;

a2 1
z11 = q ∗ k ∗ = q ∗ 65 ∗ =13 ∗ q
a 2 +b2 5 ;

b2 4
z12 = q ∗ k ∗ = q ∗ 65 ∗ =52 ∗ q
a 2 +b2 5 ;

⇒ q = 0.5 ⇒ z 9 =80 ;
z10 =50 ;
z11 =26 ;
z12 =104 ;

2.3 Calculul deplasãrii efective de profil

100 20 20 26
n1 ef = n M ∗ ic ∗ i12 ∗ i 22 ∗ i32 =1250 ∗
∗ ∗ ∗ = = 62 .5 ;
1125 32 50 104
n1 ef −n1 62 .5 −40
∆n1 = ∗100 [%] = ∗100 [%] =0.562 [%] ;
n1 40

7
100 20 26
n 2 ef = n M ∗ ic ∗ i11 ∗ i 22 ∗ i32 =1250 ∗ ∗1 ∗ ∗ = 100 ;
125 50 104
n 2 ef − n 2 100 −63
∆n 2 = ∗100 [%] = ∗100 [%] =0.99 [%] ;
n2 63
100 20 26
n3 ef = n M ∗ ic ∗ i12 ∗ i 21 ∗ i32 =1250 ∗ ∗ ∗1 ∗ = = 156 .25 ;
125 32 104
n3 ef − n3 156 .25 −100
∆n3 = ∗100 [%] = ∗100 [%] = 0.562 [%] ;
n3 100
100 26
n 4 ef = n M ∗ ic ∗ i11 ∗ i 21 ∗ i32 =1250 ∗ ∗1 ∗1 ∗ = 250 ;
125 104
n 4 ef − n4 250 − 260
∆n 4 = ∗100 [%] = ∗100 [%] =0.562 [%] ;
n4 160
100 20 20 80
n5 ef = n M ∗ ic ∗ i12 ∗ i22 ∗ i31 =1250 ∗ ∗ ∗ ∗ = 400 ;
125 32 50 50
n5 ef − n5 400 − 250
∆n5 = ∗100 [%] = ∗100 [%] =0.6 [%] ;
n5 250
100 20 80
n6 ef = n M ∗ ic ∗ i11 ∗ i22 ∗ i31 =1250 ∗ ∗1 ∗ ∗ = 640 ;
125 50 50
n6 ef − n6 640 − 400
∆n6 = ∗100 [%] = ∗100 [%] = 0.6 [%] ;
n6 400
100 20 80
n7 ef = n M ∗ ic ∗ i12 ∗ i 21 ∗ i31 =1250 ∗ ∗ ∗1 ∗ = 1000 ;
125 32 50
n7 ef − n7 1000 −630
∆n7 = ∗100 [%] = ∗100 [%] =0.587 [%] ;
n7 630
80
n8 ef = n M ∗ ic ∗ i11 ∗ i 21 ∗ i31 =1250 ∗ 25 ∗1 ∗1 ∗ = 1600 ;
50
n8 ef − n8 1600 −1000
∆n8 = ∗100 [%] = ∗100 [%] =0.6 [%] ;
n8 1000

2.4. Calculul puterii pe cei patru arbori


PI = PM ∗ηc ∗ηl2 =7.5 ∗ 0.96 ∗ (0.99 ) 2 =7.056 [kW ] ;
PII = PI ∗ηc ∗ηl2 =7.056 ∗ 0.96 ∗ (0.99 ) 2 =6.638 [ kW ] ;
PIII = PII ∗ηc ∗ηl2 =6.638 ∗ 0.96 ∗ (0.99 ) 2 =6.246 [ kW ] ;
PIV = PIII ∗ηc ∗ηl2 = 6.246 ∗ 0.96 ∗ (0.99 ) 2 =5.877 [ kW ] ;

2.5. Calculul momentelor de torsiune pe cei patru arbori


30 ∗ PI ∗1000 30 ∗ 7.056 ∗1000
M t1 = = = 421 .33 [ N ∗ m] ;
π ∗ n1 min π ∗160
30 ∗ PII ∗1000 30 ∗ 6.638 ∗1000
Mt2 = = =634 .2[ N ∗ m] ;
π ∗ n 2 min π ∗100
30 ∗ PIII ∗1000 30 ∗ 6.246 ∗1000
Mt3 = = =947 .22 [ N ∗ m] ;
π ∗ n3 min π ∗ 63

8
30 ∗ PIV ∗1000 30 ∗ 5.877 ∗1000
Mt4 = = =1403 .74 [ N ∗ m] ;
π ∗ n4 min π ∗ 40

2.6. Calculul modulului roţilor dintate

20
M t 1 ∗ C F ∗ k c2 ∗ k M2 +1
i12 + 1 42 .13 ∗ 2.951 ∗ (1.77 ) ∗ 87
2 2
32
m= ∗ = ∗ = 0.059
z12 ∗ψ m ∗ σ Ha
2
i12 26 2 ∗ 8 ∗ 630 2 20
32
ψm =8 ;
k c =1.77 ;
kV =1.15 ;
k M =87 ;
k HB =1.15 ;
k S =1.45 ;
C F =k s ∗k c ∗k v =1.45 ∗1.77 ∗1.15 =2.9514
σ HA =630 ;
⇒ m=2

2.7. Calculul diametrelor efective ale celor patru arbori

16 ∗ M t
d= ;
π ∗τ at
τ at =100 ..... 250 [daN / cm 2 ] ;
16 ∗ M tI ∗10 16 ∗ 42 .13 ∗10
d1 = = = 2.20 [ mm ] ⇒ funcţional adoptãm d 1 =22 [mm];
π ∗τ at π ∗ 200
16 ∗ M tII ∗10 16 ∗ 63 .20 ∗10
d2 = = = 2.52 [mm ] ⇒ funcţional adoptãm d 2 =26[mm];
π ∗τ at π ∗ 200
16 ∗ M tIII ∗10 16 ∗ 94 .72 ∗10
d3 = = = 2.88[mm ] ⇒ funcţional adoptãm d 3 =30[mm] ;
π ∗τ at π ∗ 200
16 ∗ M tIV ∗10 16 ∗104 .37 ∗10
d4 = = = 3.29 [mm ] ⇒ funcţional adoptãm d 4 =34 [mm] ;
π ∗τ at π ∗ 200

2.8. Calculul diametrelor medii, de picior şi de cap pentru cele


douãsprezece roţi dinţate

Dd 1 =m ∗ z1 =2 ∗26 =52 [ mm ] ;
De 1 =m ∗( z1 + 2) =2 ∗( 26 + 2) =56 [ mm ] ;
D f 1 =m ∗( z1 −2.25 ) =2 ∗( 26 −2.25 ) =47 .5 [ mm ] ;

b =ψm ∗m =8 ∗2 =16 [ mm ] ;
Dd 2 =m ∗ z 2 =2 ∗26 =52 [ mm ] ;

9
De 2 =m ∗( z 2 + 2) =2 ∗( 26 + 2) =56 [ mm ] ;
D f 2 =m ∗( z 2 −2.25 ) =2 ∗( 26 −2.25 ) =47 .5 [ mm ] ;

Dd 3 =m ∗ z 3 =2 ∗ 20 = 40 [ mm ] ;
De 3 =m ∗( z 3 + 2) =2 ∗( 20 + 2) =44 [ mm ] ;
D f 3 =m ∗( z 3 −2.25 ) =2 ∗( 20 −2.25 ) =35 .5 [ mm ] ;

Dd 4 =m ∗ z 4 =2 ∗32 =64 [mm ] ;


De 4 =m ∗( z 4 + 2) =2 ∗(32 + 2) =68 [ mm ] ;
D f 4 =m ∗( z 4 −2.25 ) =2 ∗(32 −2.25 ) =59 .5 [ mm ] ;

Dd 5 =m ∗ z 5 =2 ∗35 =70 [ mm ] ;
De 5 =m ∗( z 5 + 2) =2 ∗(35 + 2) =74 [ mm ] ;
D f 5 =m ∗( z 5 −2.25 ) =2 ∗(35 −2.25 ) =65 .5 [ mm ] ;

Dd 6 =m ∗ z 6 =2 ∗35 =70 [mm ] ;


De 6 =m ∗( z 6 + 2) =2 ∗(35 + 2) =74 [ mm ] ;
D f 6 =m ∗( z 6 −2.25 ) =2 ∗(35 −2.25 ) =65 .5 [ mm ] ;

Dd 7 =m ∗ z 7 =2 ∗ 20 =40 [ mm ] ;
De 7 =m ∗( z 7 + 2) =2 ∗( 20 + 2) =44 [ mm ] ;
D f 7 =m ∗( z 7 −2.25 ) =2 ∗( 20 −2.25 ) =35 .5 [ mm ] ;

Dd 8 =m ∗ z 8 =2 ∗50 =100 [ mm ] ;
De 8 =m ∗( z 8 + 2) =2 ∗(50 + 2) =104 [ mm ] ;
D f 8 =m ∗( z 8 −2.25 ) =2 ∗(50 −2.25 ) =95 .5 [mm ] ;

Dd 9 =m ∗ z 9 =2 ∗80 =160 [ mm ] ;
De 9 =m ∗( z 9 + 2) =2 ∗(80 + 2) =164 [ mm ] ;
D f 9 =m ∗( z 9 −2.25 ) =2 ∗(80 −2.25 ) =155 .5 [mm ] ;

Dd 10 =m ∗ z10 =2 ∗50 =100 [ mm ] ;


De 10 =m ∗( z10 + 2) =2 ∗(50 + 2) =104 [ mm ] ;
D f 10 =m ∗( z10 −2.25 ) =2 ∗(50 −2.25 ) =95 .5 [ mm ] ;

Dd 11 =m ∗ z11 =2 ∗26 =52 [mm ] ;


De 11 =m ∗( z11 + 2) =2 ∗( 26 + 2) = 5 6 [ mm ] ;
D f 11 =m ∗( z11 −2.25 ) =2 ∗( 26 −2.25 ) =47 .5 [ mm ] ;

Dd 12 =m ∗ z12 =2 ∗104 =208 [ mm ] ;


De 12 =m ∗( z12 + 2) =2 ∗(104 + 2) =212 [ mm ] ;
D f 12 =m ∗( z12 −2.25 ) =2 ∗(104 −2.25 ) =203 .5 [ mm ] ;

10
11
BIBILIOGRAFIE

1. Adalbert, A., ş.a.- Elemente Privind Proiectarea Angrenajelor, Cluj-Napoca,


Editura ICPIAFSA, 1998 ;
2. Adalbert, A., ş.a. - Reductoare, Cluj-Napoca, Atelierul de multiplicare al
Universităţii Tehnice din Cluj-N., 1994 ;
3. Albu, A., Morar, L., ş.a. - Exploatarea Maşinilor-Unelte, Editura Didactică
şi Pedagogică, Bucureşti, 1983 ;
4. Albu, A., ş.a. - Proiectare Maşinilor-Unelte, Cluj-Napoca, Lito I.P., 1986 ;
5. Andrei, A., Mircea, C., ş.a. - Proiectare Maşinilor-Unelte, Cluj-Napoca,
Litografia I.P., 1986 ;
6. Boangiu, Gh., ş.a. - Maşini-Unelte şi Angregate, Bucureşti, Editura Didactică
şi Pedagogică, 1978 ;
7. Botez, E., ş.a. - Maşini-Unelte, vol.I., Bucureşti, Editura Tehnică, 1977.
8. Botez, E., ş.a. - Maşini-Unelte, vol.II., Bucureşti, Editura Tehnică, 1977.
9. Chisiu, A., ş.a. - Organe de maşini, Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogica, 1976.
10. Furnica, M., ş.a. - Îndrumator pentru Construcţia Lagărelor cu Rulmenţi,
Bucureşti, M.I.C.M., 1980.
12
11. Vaida, A., ş.a. - Proiectarea Maşinilor-Unelte, Bucureşti, Editura Didactică
şi Pedagogică, 1980.
12. Sandu, I., ş.a. - Ghidajele Maşinilor-Unelte, Bucureşti, Editura Tehnică,
1967.
13. Creţu, A. – Rezistenţa Materialelor, Cluj-Napoca, Editura Mediamira, 2005
;
14. * * * - Catalog de Rulmenţi, Bucureşti, M.I.C.M., 1976.
15. * * * - Organe de Maşini, Colecţia STAS, Editura Tehnică, !983.

13