Sunteți pe pagina 1din 20

Universitatea din Piteşti

Facultatea de Mecanică şi Tehnologie


Departamentul de Fabricaţie şi Management Industrial
Programul de studii de master: I.M.F.P

TEMA DE CASĂ
LA DISCIPLINA ANALIZA VALORII
STUDIU DE ANALIZA VALORII
ASUPRA PRODUSULUI
PERFORATOR CU RIGLÃ

1
Cuprins

Introducere 3

1. Prezentarea produsului 4

2. Enunțarea, definirea și validarea nevoii 5

3. Stabilirea fazelor de existență ale produsului 7

4. Analiza mediului înconjurător 7

5. Funcțiile produsului 8
5.1. Definirea funcțiilor produsului 8
5.2. Stabilirea parametrilor care caracterizează funcțiile 9
5.3. Stabilirea nivelelor parametrilor 10
5.4. Stabilirea flexibilității nivelelor sau parametrilor 11

6. Ponderea și ierarhizarea funcțiilor produsului 11

7. Costuri și cheltuieli 13
7.1 Repartizarea costurilor şi cheltuielilor cu materia primă 14
7.2. Repartizarea costurilor şi cheltuielilor cu manopera 14

8. Analiza critică a funcțiilor 15


8.1. Elaborarea și analiza histogramei costurilor 16
8.2. Elaborarea și analiza diagramei Pareto 16
8.3. Elaborarea și analiza diagramei de corelaţie “valoare de
întrebuinţare-cost” 17
8.4. Analiza sistemică a funcțiilor produsului 18

9. Elaborarea caietului de sarcini 19

Bibliografie 20

2
Introducere

Această lucrare a fost elaborată pe parcursul primului semestru al primului an de


studiu al specializării IMFP din cadrul Universității din Pitești, la disciplină Analiză Valorii.
Lucrarea a fost realizată sub îndrumarea doamnei s.l.dr.ing. Ancuța BĂLTEANU.
Studiul efectuat are că obiectiv efectuarea studiului de analiză a valorii asupra produsului
Perforator cu riglǎ.
Într-o economie de piață concurențială trebuie, firmele să controleze permanent
produsele sub aspectul funcțiilor pe care le îndeplinesc și al costurilor. O tehnică utilă acestui
scop este analiză valorii.
Valoarea este o mărime care sporește atunci când satisfacția oferită de un produs
clientului crește sau când costul acestuia se diminuează, fără a fi afectate negativ funcțiile
produsului.
Metodă analizei valorii investighează produsele în vederea creșterii utilizării lor și a
reducerilor creșterilor. Ea urmărește creșterea profiturilor și reducerea costurilor prin
utilizarea eficientă a resurselor și eliminarea cheltuielilor nejustificate.
Am stabilit funcțiile produsului, întocmirea corectă a nomenclatorului de funcții ale
produslui, fiind una dintre cele mai importante probleme de metodologie ale ingineriei
valorii.
Deoarece totalitatea funcțiilor unui produs formează nomenclatorul de funcții ale
produslui, acesta trebuie să cuprindă numai funcțiile necesare.
Dificultatea fazei constă în definirea corectă și identificarea tuturor funcțiilor,
deoarece la produsele industriale există pericolul de a se face confuzie între funcții și
necesități sociale, între funcții și caracteristici funcționale, între funcții și soluțiile tehnice de
realizare a acestora, între funcțiile principale și auxiliare.
Informațiile generale se iau din mediul social și se referă la:
- definirea produsului și destinația lui;
- determinarea volumului și structurii necesităților sociale;
- piață produsului și prognoza cererii; ciclul de viață al produsului;
- gradul de competitivitate pe piață internă și externă;
- modul cum produsul răspunde normelor europene și interne.
Această tema mai include și informații în plan tehnic:
- parametrii tehnici;caracteristicile de calitate și performanțele ale produsului;
- date referitoare la procedeele de fabricare a acestuia.
Informarea în plan economic de producție printre care am elaborat:
- activitatea de culegere a tuturor elementelor necesare pentru a putea determină
cheltuielile de fabricație ale produsului, adică structura de cost a produsului;
- consumurile specifice și costul materialelor utilizatecosturile de manoperă;
- costurile de regie.

3
1. Prezentarea produsului

Produsul este vândut de o societate clienților săi în scopul satisfacerii nevoilor acestora
fiind furnizat unui utilizator pentru a răspunde unei nevoi a acestuia.
Produsul este satisfacerea nevoii clientului atunci când respectă trei condiții:
- calitate;
- costuri;
- termene.
Cele trei condiții ale produsului sunt reprezentate în figura de mai jos:

Fig. 1 Condițiile produsului

Prima condiție a produsului, calitatea, este caracteristică complexă care reprezintă


totalitatea proprietetilor și caracteristicilor.
Următoarea condiție a produsului, costurile, reprezintă costurile de achiziție, de
transport, de instalare, de exploatare, de repare, etc.
Ultima condiție a produsului, termenele, reprezintă termenele de livrare, de reparații,
de livrare a consumabilelor, etc.
Produsul „Perforator cu riglǎ” este un dispozitiv folosit atât în birouri cât și pentru uz
personal pentru a crea găuri în foi hârtie în vederea păstrării acestora în dosare cu șină sau
caiete mecanice.

Fig. 2 Produsul „Perforator cu riglǎ”

4
Caracteristicile perforatorului cu riglǎ dat sunt următoarele:
- corp din material plastic;
- metalic robust, cu rigla de ghidare și sistem de blocare pentru depozitare;
- mâner ergonomic pentru apucare ușoară și prevăzut cu cauciuc antialunecare;
- riglǎ de plastic pentru centrarea dimensiunii de hârtie;
- distanță între cele două perforații (găuri) de 80 mm.;
- capacitate de perforare între 10-500 coli; diametru perforație între 4,5-7 mm;
- dimensiuni aproximativ 119 x 72 x 149 mm;
- greutate aproximativ 800 grame.
Utilizarea unui perforator cu rigla poate fi o experiență foarte ușoară, dacă s-a ales
perforatorul potrivit.
Perforatoarele cu rigla sunt prevăzute cu o tăviță în care se acumulează hârtia
perforată (confetti), tăviță ce trebuie golită în situația în care se umple.
Perforarea poate fi rotundă (standard) sau ovală (pentru ecusoane).

2. Enunțarea, definirea și validarea nevoii

Nevoia determina (definește) funcția fundamentală a produsului. Produsul așteptat este


produsul furnizat.
Produsul „Perforator cu riglǎ” este un dispozitiv folosit atât în birouri cât și pentru uz
personal la crearea găurilor în foi de hârtie în vederea păstrării acestora în dosare cu șînă sau
caiete mecanice.
Nevoia fundamentală a perforatorului cu rigla este permiterea utilizatorului să creeze
găuri în foile de hârtie.
Nevoia este determinată de către:
- serviciul de marketing, în cazul în care produsul se adresează pieței (utilizator
multiplu);
- clientul produsului, atunci când acesta este o componentă a unui alt produs
(utilizator unic).
Orice societate trebuie să producă produse care corespund unor nevoi reale.
În funcție de evoluia nevoilor (în timp) acestea pot fi:
- nevoi constante;
- nevoi în evoluție;
- nevoi în dispariție.
Enunțarea nevoii trebuie să răspundă la patru întrebări:
1. Din ce sistem face parte produsul?
Perforatorul cu riglǎ face parte din categoria ustensilelor pentru birouri.
2. Cui îndeplinește serviciul?
Serviciul îi îndeplinește utilizatorului (omului).
3. Pe cine și pe ce acționează?
Perforator cu rigla acționează asupra foilor de hârtie pentru crearea găurilor.
4. În ce scop face ceea ce face?
Scopul este îndosarierea acestora.
Aceste patru întrebări sunt reprezentate în figurile de mai jos:

5
Fig. 3 Stabilirea nevoii

Fig. 4 Stabilirea nevoii produsului

Validarea nevoii trebuie să răspundă la următoarele întrebări:


1. Cărui sistem aparține produsul analizat?
Perforatorul cu rigla aparține ustensilelor de birou.
2. Pentru ce există această nevoie?
2.1 Pentru ce?
Această nevoie există pentru perforarea foilor de hârtie.
2.2 În ce scop?
Această nevoie are scopul de a ține o evidență sigură a informațiilor în dosare.
3. Ce o poate face să dispară sau să evolueze?
O poate face să dispară sau să evolueze următoarele produse:

6
- un produs inovativ cu dotări de ultimă generaţie precum: microprocesorul cu
interfaţă (ecran) care facilitează reglarea automată a riglei în funcţie de formatul
foii de hartie;
- o altă opţiune care permite afişarea cuvântului „Eroare” şi numărul foilor în plus
pe ecran în cazul în care se depăşeşte limita permisă;
- de asemenea, sertarul de stocare se accesează cu uşurinţă, prin apăsarea unui
buton de pe suport;
- perforatorul sa funcţioneze pe baza unui acumulator reîncărcabil.

3. Stabilirea fazelor de existență ale produsului

A. Fazele de viata legate de proiectarea si utilizarea sistemului:


Un ciclu de viață (complet) al produsului ar putea consta din urmatoarele faze:
1) Concept si viziune;
2) Fezabilitate (realizabil);
3) Proiectare si dezvoltare;
4) Producție;
5) Utilizarea produsului;
6) Retragere treptată din uz prin aparitia de noi tehnologii;

B. Fazele de viața în afara uitilizării:


7) Depozitare;
8)Transport.

În afara utilizării au fost reținute numai două faze, acestea fiind considerate cele mai
importante.

4. Analiza mediului înconjurător

Relațiile produsului cu mediul înconjurător pot scoate în evidență funcții ale produsului
(dacă bineînțeles aceste funcții nu sunt determinate deja în celelalte etape).
Această analiză se face pe fiecare fază de viață a sistemului. Elementele de mediu și
interferențele acestor elemente cu dispozitivul de perforare, este prezentat în tabelul 4.1.

Tabelul 4.1 Acțiuni ale elementelor de mediu

Elemente de mediu Acțiuni ale elementului de mediu


Utilizatorul Acționează dispozitivul
Capacitatea de perforare Ajută la realizarea procesului de perforare in functie numarul de
coli
Rigla Ajută la realizarea funcției de pozitionare exacta a ustensilei
Factori de mediu Variații termice si umiditate
Ambalaj Depoziteaza sistemul
Spațiu pentru Asigură echilibrul sistemului prin depozitare in spatii mai
depozitarea riglei inguste
Materiale de perforat Perforeaza hartia prin presare pana cand cilindrul strapunge zona
pozitionata

7
5. Funcțiile produsului

Funcțiile sunt însușiri elementare ale unui produs, care luate în ansamblu, constituie
valori de întrebuințare complete.
Funcțiile produsului sunt:
- funcții principale/auxiliare;
- funcții de utilizare (de serviciu)/tehnice;
- funcții constrângeri.

5.1. Definirea funcțiilor produsului

Funcțiile principale sunt acele funcții care participa în mod direct la rezolvarea cerințelor
clienților și aduc valoare de întrebuințare percepută de către client. Aceste funcții pot fi:
- obiective;
Funcțiile obiective sunt caracterizate prin dimensiuni tehnice obiectiv măsurabile cu
ajutorul uneia sau mai multor unități de măsură.
- subiective.
Funcțiile subiective sunt funcțiile care contribuie și ele la valoarea de întrebuintare a
produsului însa nu au o dimensiune tehnică obiectiv percepută de către toți cei ce utilizează
produsul respectiv.
Funcțiile auxiliare servesc la realizarea funcțiilor principale, dar nu contribuie direct la
realizarea valorii de întrebuințare a produsului.
Funcții de utilizare (de serviciu) conduc în mod direct la satisfacerea nevoii. Aceste
funcții pot fi:
- obiective;
- subiective.
Funcțiile tehnice sunt funcții proprii sau interne ale produsului care ajută la îndeplinirea
funcțiilor de utilizare (de serviciu) și care pot deveni funcții de utilizare pentru un
subansamblu al sau.
Funcțiile constrângeri reprezintă limitarea libertății conceptorului impusă de beneficiar
sau de mediu precum urmatoarele:
- respectarea unor norme de securitate;
- respectarea unor legi;
- respectarea unor norme de protecția mediului;
- lipsa unor materiale;
- respectarea unor termene;
- impuse de dotare întreprinderii;
- asigurarea interschimbabilitatii;
- existența unor brevete, etc.
Pentru definirea funcțiilor produsului „Perforator cu rigla” se urmăresc relațiile acestuia
cu elementele ce urmează a fi perforate.
Acest lucru se realizează pe fiecare fază de viață, folosind că instrument dispozitivul de
perforat. Se pleacă de la elementele de mediu stabilite anterior și interferențele
corespunzătoare cu sistemul.
La stabilirea funcțiilor trebuie să se înceapă cu faza principală, faza care corespunde în
acest caz cu piesă de perforat. Este necesar să folosim acest dispozitiv pentru crearea găurilor
ȋn foi de hȃrtie.

8
Fig. 5 Funcțiile produsului

Funcțiile produsului sunt urmatoarele:


FP1 - Funcție principală – Să permită realizarea procesului de perforare în funcție
numărul de coli;
FP2 – Să permită asigurarea echilibrului sistemului prin depozitare în spații mai
înguste;
FC1 - Funcție constrângere – Să permită realizarea funcției de poziționare exactă a
ustensilei;
FC2 – Să permită perforarea hartiei prin presare până când cilindrul străpunge zona
poziționată;
FC3 – Să permită utilizatorului să folosească dispozitivul;
FC4 – Să permită rezistență dispozitivului la acțiunile factorilor de mediu;
FC5 – Să permită transportul într-un anumit tip de ambalaj.

5.2. Stabilirea parametrilor care caracterizează funcțiile

Parametrii de caracterizare a funcțiilor au două etape:


- pentru fiecare din funcții se constituie lista parametrilor care o definesc (pentru
caracterizarea unei funcții sunt,de regulă,necesari mai mulți parametri diferiți);
- pentru fiecare parametru se stabilește valoarea pe care trebuie să o aibă.
Parametrii de caracterizare a funcțiilor și valorile acestora permit să se pună în evidență
manieră prin care:
- o funcție este îndeplinită (prin gradul de îndeplinire);
- o restricție este respectată.

9
Tabelul 5.1 Stabilirea parametrilor care caracterizează funcțiile

Funcții Dimensiunea tehnică


FP1 - Funcție principală – Sa permita realizarea Dispozitivul să fie capabil să realizeze procesului
procesului de perforare in functie numarul de de perforare in functie numarul de coli.
coli;
FP2 – Sa permita asigurarea echilibrului Dispozitivul să fie capabil să fie reglabil.
sistemului prin depozitare in spatii mai inguste;
FC1 - Funcție constrângere – Sa permita Rigla să fie confecționata dintr-un material
realizarea funcției de pozitionare exacta a rezistent la forte mari pentru a nu se rupe în
ustensilei; timpul funcționării.
FC2 – Sa permita perforarea hartiei prin presare Dimensiunea unui perforator cu rigla este
pana cand cilindrul strapunge zona pozitionata; aproximativ 119x72x149 mm. Dimensiunea foii
de hartie poate fi A3 si A4.
FC3 – Sa permita utilizatorului sa foloseasca Dispozitiv cu acționare manuală cu formă și
dispozitivul; dimensiuni reduse si greutate 800 grame.
FC4 – Sa permita rezistenta dispozitivului la Să reziste la umiditate.
actiunile factorilor de mediu;
FC5 – Sa permita transportul intr-un anumit tip Dimensiuni de gabarit maxime 119x72x149mm
de ambalaj.

5.3. Stabilirea nivelelor parametrilor

Nivelul parametrului este mărimea (valoarea) stabilită pe scară aleasă pentru parametrul
respectiv.
Nivelul unui parametru este determinat în raport cu o referință și poate fi:
- cuantificabil, pe o scară;
- binar;
- calitativ;
- dedus prin analogie sau optimizat;
- ales prin sondaj, etc.
Pentru a simplifică analiză, din tabelul 5.1, au fost alese cele mai importante funcții
precum și nivelurile de importanță , menționate în tabelul 5.2.

Tabelul 5.2 Nivelele parametrilor

Funcții Nivel de importanță


FP1 - Funcție principală – Sa permita realizarea procesului de 3
perforare in functie numarul de coli;
FP2 – Sa permita asigurarea echilibrului sistemului prin depozitare 3
in spatii mai inguste;
FC1 - Funcție constrângere – Sa permita realizarea funcției de 2
pozitionare exacta a ustensilei;
FC2 – Sa permita perforarea hartiei prin presare pana cand cilindrul 1
strapunge zona pozitionata;
FC3 – Sa permita utilizatorului sa foloseasca dispozitivul; 2
FC4 – Sa permita rezistenta dispozitivului la actiunile factorilor de 2
mediu;
FC5 – Sa permita transportul intr-un anumit tip de ambalaj. 1
Total 14

10
5.4. Stabilirea flexibilității nivelelor sau parametrilor
Flexibilitatea unui parametru reprezintă ansamblul de indicatori care precizează
posibilitățile de schimbare de către conceptor a nivelului stabilit.
În absența prescrierii flexibilității, nivelul unui parametru al unei funcții devine un
obiectiv absolut.
Toți parametrii de caracterizare a nivelului trebuie însoțiți de indicarea flexibiltatii.
Flexibiltatea poate fi exprimată în trei moduri:
- sub formă de limita de acceptare;
Nivelul „de la care” sau/și „sub care” caracteristică este considerată nesatisfăcătoare.
- sub formă unei modificări condiționate a nivelului altui parametru;
Se declara variația acceptată în schimbul modificării unui alt parametru.
- prin nivel de schimbare exprimat prin clase de flexibilitate:
Clasa de flexibiltate este oindicatie literară plasată sub nivelul parametrului indicat.
Permite să se precizeze gradul de negociabilitate cu conceptorul. Se folosesc, de regulă, patru
clase simbolizate prin: f0, f1, f2 și f3 reprezentate în figura de mai jos:

Fig. 6 Clase simbolizate

6. Ponderea și ierarhizarea funcțiilor produsului

Funcția cea mai importantă este studiată cu prioritate, iar timpul acordat este proporțional
cu importantă să,cu ponderea atribuită.
Ponderea poate fi:
- relativă care se stabilește prin compararea funcțiilor între ele;
- absolută.
Ponderea relativă a funcțiilor se poate face pe omatrice în care se găsesc toate funcțiile
stabilite.
Se compară funcțiile două câte două.
Dacă se compară fx din linia x cu fy din coloana y,poate să apară în căsuța respectivă
următoarele cifre:

11
- 0, dacă fx este mai puțin importantă că fy;
- 1, dacă fx este la fel de importantă că fy;
- 2, dacă fx este maiimportanta că fy;
- 3, dacă fx este mult mai importantă că fy.
Dacă în căsuța lui fx se trece cifra 2 sau 3,inmod automat în căsuța din diagonală, cea
a lui fy, se trece cifra 0.
După completarea căsuțelor se fac sumele pe orizontală și se calculează ponderile
fiecărui funcții din totalul produselor.
Valoarea acestor procente este importantă funcțiilor.

Tabelul 6.1 Ponderea funcțiilor

FP1 FP2 FC1 FC2 FC3 FC4 FC5 Total %


FP1 1 2 2 3 3 3 3 17 21.978
FP2 1 1 2 3 2 3 3 15 19.780
FC1 1 1 1 3 2 2 3 13 16.493
FC2 0 0 1 1 0 1 1 4 6.492
FC3 0 0 0 1 1 1 2 5 8.698
FC4 0 1 1 2 1 2 3 10 14.289
FC5 0 0 1 2 1 1 3 8 12.297
Total 72 100

Ierarhizarea funcțiilor constă în a le ordona după importantă stabilită prin ponderare.


Ordonarea funcțiilor servicii și constrângerile stabilite pentru un produs pot fi
ordonate pe nivele.
Pe primul nivel se situează funcția principala care este cea care leagă produsul de
utilizator.
Funcția principala este susținută de ansamblul altor funcții și constrângeri.
Ordonarea se poate face și într-un tabel, sub formă unei liste în care funcțiile sunt
ordonate de o manieră logică.
Mai sugestivă rămâne metodă arborelui funcțional care poate fi continuată cu
prezentarea funcțiilor tehnice, dacă se dorește.

Tabelul 6.2 Ierarhizarea funcțiilor

Nr. Funcții Valoarea ponderii


1 FP1 21.978
2 FP2 19.780
3 FC1 16.493
4 FC4 6.492
5 FC5 8.698
6 FC3 14.289
7 FC2 12.297

12
7. Costuri și cheltuieli

Dimensionarea economică reprezintă, conform principiului dublei dimensiuni, un


ansamblu de activităţi prin care se atribuie fiecărei funcţii o componentă sau o parte din
costul global al produsului, cost ce conţine toate cheltuielile necesare pentru realizarea
funcţiei respective. In concluzie, dimensionarea economică înseamnă a măsura prin
intermediul costurilor, cheltuielile necesare pentru materializarea funcţiilor unui produs.
Dimensionarea economică presupune pe de-o parte stabilirea costurilor pe funcţii, iar
pe de altă parte analiza acestor costuri. Dimensionarea economică este un proces foarte
complex pentru că, pe baza unor raţionamente constructiv-funcţionale, tehnologice şi
economice, permit rezolvarea strict particularizată a fiecărei situaţii de analiză.
Repartiţia costurilor pe funcţii se face evidenţiindu-se următoarele elemente de
cost,costuri pentru material,costuri pentru manoperă şi regie, pentru fiecare reper,
subansamblu şi în final ansamblu general.
Pentru realizarea dimensionarii economice, deci a repartizarii costurilor pe functii,
pentru inceput trebuie realizata o identificare a subansamblelor si reperelor care compun
produsul analizat. De asemenea, se extrag din datele de contabilitate ale firmei producătoare,
cheltuielile pe reper, clasificate in cheltuieli materiale si cheltuieli cu manopera si regia de
fabricatie.
În cazul produsului analizat în lucrare, perforator cu rigla, aceste date sunt prezentate
in tabelul 7.1.

Tabelul 7.1 Cheltuieli

Cheltuieli cu
Nr. Cheltuieli manopera si
Reper Total
Crt. materiale regia de
fabricație
1 Corp 10 6,5 16,5
2 Maner ergonomic 3 1 4
3 Cauciuc antialunecare 2 0,5 2,5
4 Rigla de ghidare 7,5 2 9,5
5 Sistem de depozitare 6 2 8
6 Suruburi 2,5 2,5 5
Total produs 31 14.5 45.5

7.1 Repartizarea costurilor şi cheltuielilor cu materia primă

Repartizarea cheltuielilor materiale asupra funcțiilor pe care le asigură se face


proporțional cu nivelul de importanță al acestora. Prin costul materialelor pentru o anumită
piesă componentă a produsului analizat, se înțelege costul semifabricatului.
Pentru a determina costul materialelor corespunzător fiecărei funcții în parte se
parcurg următoarele etape:
1) Se determină prin raţionament funcţiile în materializarea cărora intervine fiecare
piesă.
2) Pentru aceste funcţii se determină suma nivelurilor de importanţă  ni
3) Având în vedere costul material al reperului i, Cmi, se determină cheltuielile materiale
Cmi
pe nivel de importanţă, cu ajutorul formulei .
 ni

13
4) În funcţie de nivelul de importanţă al fiecărei funcţii, se pot repartiza proporţional,
cheltuielile materiale pe fiecare funcţie în parte.

Tabelul 7.2 Repartizarea costurilor per funcție a materiei prime

Nr. Crt. Reper FP1 FP2 FC1 FC2 FC3 FC4 FC5
1 Corp X X X X X X X
Maner X X X X
2 X - -
ergonomic
Cauciuc - X - X
3 X - -
antialunecare
4 Rigla de ghidare X X X X X X X
Sistem de - X X X
5 X X X
depozitare
6 Suruburi X X X - X - X
Total produs

Tabelul 7.3 Repartizarea costurilor per funcție a materiei prime

Nr. Crt. Reper FP1 FP2 FC1 FC2 FC3 FC4 FC5
1 Corp 1.67 1.67 1.67 0 1.67 1.67 1.67
Maner 0 0.6 0.6 0.6
2 0.6 0 0
ergonomic
Cauciuc 0 0.4 0 0.4
3 0.4 0 0
antialunecare
4 Rigla de ghidare 1.07 1.07 1.07 1.07 1.07 1.07 1.07
Sistem de 0 0.86 0.86 0.86
5 0.86 0.86 0
depozitare
6 Suruburi 0.4 0.4 0.4 0 0.4 0 0.4
Total produs 5.0 4.0 3.14 1.07 5.0 4.2 5.0

7.2. Repartizarea costurilor şi cheltuielilor cu manopera

Repartizarea cheltuielilor cu manopera asupra funcțiilor pe care le asigură se face


proporțional cu nivelul de importanță al acestora. Prin costul cu manopera pentru o anumită
piesă componentă a produsului analizat, se înțelege costul semifabricatului.
Pentru a determina costul cu manopera corespunzător fiecărei funcții în parte se
parcurg următoarele etape:
5) Se determină prin raţionament funcţiile în materializarea cărora intervine fiecare
piesă.
6) Pentru aceste funcţii se determină suma nivelurilor de importanţă  ni
7) Având în vedere costul cu manopera al reperului i, Cmi, se determină cheltuielile cu
Cmi
manopera pe nivel de importanţă, cu ajutorul formulei .
 ni
8) În funcţie de nivelul de importanţă al fiecărei funcţii, se pot repartiza proporţional,
cheltuielile cu manopera pe fiecare funcţie în parte.

Tabelul 7.4 Repartizarea costurilor per funcție a manoperei

14
Nr. Crt. Reper FP1 FP2 FC1 FC2 FC3 FC4 FC5
1 Corp X X X X X X X
Maner X X X X
2 X - -
ergonomic
Cauciuc - X - X
3 X - -
antialunecare
4 Rigla de ghidare X X X X X X X
Sistem de - X X X
5 X X X
depozitare
6 Suruburi X X X - X - X
Total produs

Tabelul 7.5 Repartizarea costurilor per funcție a manoperei

Nr. Crt. Reper FP1 FP2 FC1 FC2 FC3 FC4 FC5
1 Corp 0.92 0.92 0.92 0.92 0.92 0.92 0.92
Maner 0.2 0.2 0.2 0.2
2 0.2 0 0
ergonomic
Cauciuc 0 0.16 0 0.16
3 0.16 0 0
antialunecare
4 Rigla de ghidare 0.28 0.28 0.28 0.28 0.28 0.28 0.28
Sistem de 0 0.33 0.33 0.33
5 0.33 0.33 0.33
depozitare
6 Suruburi 0.5 0.5 0.5 0 0.5 0 0.5
Total produs 2.39 2.03 2.03 1.4 2.39 1.73 2.39

8. Analiza critică a funcțiilor

Pe baza informaţiilor culese până la această fază, se poate realiza o analiză critică a stării
reale a produsului analizat.
Evaluarea funcţiilor implică cunoaşterea criteriilor necesare realizării corecte a acesteia,
criterii care se vor prezenta în continuare.
Principalul criteriu de evaluare şi apreciere a funcţiilor este cel al dimensiunii economice,
criteriu ce permite identificarea acelor funcţii ale căror soluţii de realizare sunt prea
costisitoare şi au o pondere prea mare în costul total al produsului. Acest lucru se realizează
pe baza principalelor tipuri de reprezentări grafice utilizate în I&AV, care vor fi prezentate în
continuare.
Pe baza criteriului dimensiunii economice, se pot întâlni următoarele situaţii pentru
funcţiile deficitare:
- funcţii cu un cost prea mare în raport cu contribuţia lor;
- funcţii cu costuri prea mari în raport cu alte funcţii ale produsului;
- funcţii cu costuri prea mari în raport cu posibilităţile tehnologice de realizare.
Analiza rezultatelor dimensionării economice consideră rezultatele obţinute sub formă de
tabele sau relaţii greu de citit şi interpretat şi de aceea consideră că pentru aprecierea pe
considerente funcţionale, tehnice, inginereşti sunt foarte utile reprezentările grafice ale
acestor rezultate, care permit evidenţierea unor aspecte de repartiţie, intervenţie sau
preocupare în acţiunile viitoare.

15
În cadrul metodei I&AV se utilizează o serie de reprezentări grafice ce se vor prezenta în
continuare:

8.1. Elaborarea și analiza histogramei costurilor

Histograma costurilor este o reprezentare grafică a costurilor funcţiilor, cu evidenţierea


distribuţiei pe componente (material, manoperă, regie), în ordinea descrescătoare a valorilor
absolute reieşite pentru costurile pe funcţii.

Fig. 8.1 Histograma costurilor

8.2. Elaborarea și analiza diagramei Pareto

Diagrama Pareto evidenţiază în mod grafic legi de distribuţie care respectă legea lui
Pareto şi anume: “În cadrul unui proces, 20-30% din parametrii acestuia influenţează în
ansamblu procesul în procent de 70-80%”.
Reprezentarea grafică a raportului cost-funcţii se realizează astfel:
- pe abscisă se reprezintă funcţiile în ordinea descrescătoare a nivelurilor respective;
- pe ordonată se reprezintă costurile cumulate în procente din costul total.

16
Fig.8.2 Diagrama Pareto

8.3. Elaborarea și analiza diagramei de corelaţie “valoare de


întrebuinţare-cost”

Diagrama de corelaţie “valoare de întrebuinţare-cost” (V i-Cp) este o reprezentare ce


permite evidenţierea foarte rapidă a unor funcţii la care există o disproporţie între costul
pentru realizarea lor şi importanţa pe care acestea o au, disproporţie care se apreciază prin
valoarea ecartului.

Fig.8.3 Diagrama de corelaţie “valoare de


întrebuinţare-cost”

17
8.4. Analiza sistemică a funcțiilor produsului

Analiza sistemică a funcțiilor are drept scop identificarea funcțiilor deficitare care prin
modul de realizare (constructiv și tehnologic) exercită o influență negativă asupra raportului:
valoare de întrebuintare/cost de producție.
Criteriul dimensiunii tehnice și a nivelului calității pornește de la faptul că
dimensiunile tehnice determina nivelul valorii de întrebuintare al funcțiilor. Acest criteriu
permite critică și identificarea unor funcții supradimensionate sau subdimensionate tehnic și
corelarea nivelului tehnic și calitativ al produsului comparativ cu necesitățile social-
economice și cu produse similare pe plan mondial.
Analiză poate începe cu comparații între nomenclatorul de funcții realizat și cel cerut
de beneficiari, incluzând desigur și dimensiunile tehnice ale acestora.
O imagine clarã a stãrii produsului se obține prin compararea nivelului costurilor pe
funcții cu nivelul de importantã a acestora în valoarea de întrebuintare generalã a produsului.

9. Elaborarea caietului de sarcini

Funcțiile calificate și cuantificate prin parametrii și valoarea acestora sunt preluate în


caietul de sarcini funcțional (CdSF).
CdSF prin informațiile sale reprezintă un cadru de analiză și de dialog între proiectant
și beneficiar.
Caietul de sarcini este parte integrantă a documentaţiei de atribuire a contractului şi
constituie ansamblul cerinţelor minime obligatorii, pe baza cărora se întocmeşte propunerea
tehnică şi financiară de către potenţialii ofertanţi.
Pentru că în etapă de evaluare să se respecte principiul tratamentului egal, ofertanţii
trebuie să respecte cerinţele din prezentul caiet de sarcini astfel încât să permită comisiei de
evaluare compararea şi evaluarea ofertelor în mod obiectiv.
Din punct de vedere al construcției, produsul „Perforator cu rigla” este alcătuit din
următoarele:
- corp din material plastic;
- metalic robust, cu rigla de ghidare și sistem de blocare pentru depozitare;
- mâner ergonomic pentru apucare ușoară și prevăzut cu cauciuc antialunecare;
- rigla de plastic pentru centrarea dimensiunii de hârtie.
Caracteristicile specifice unui dispozitiv conform și celmai des folosit atât la birouri
cât și pentru uz personal sunt următoarele:
- distanță între cele două perforații (găuri) de 80 mm.;
- capacitate de perforare între 10-500 coli;
- diametru perforație între 4,5-7 mm;
- dimensiuni aproximativ 119 x 72 x 149 mm;
- greutate aproximativ 800 grame.
Următorii pași sunt condițiile obținerii rezultatului dorit:
- poziționarea documentelor în locașul destinat perforarii (la unele modele foile
se plasează sub clapa, iar la altele în afară clapei);
- ajustarea poziției foilor de perforat utilizând ghidajul;
- apăsarea pe mâner până când cilindrul străpunge materialul;
- scoaterea materialului perforat.
Avantajele unui perforator cu rigla sunt următoarele:
- puternic și sigur în utilizare;recomandat pentru munca zilnica la birou;

18
- din metal dublată cu plastic aderent ce previne zgârierea biroului;
- costuri mici.
Dezavantajele unui perforator cu rigla sunt următoarele:
- voluminos în funcție de capacitatea de perforare;
- zgomotos.
Pentru perforarea unui număr mare de coli, un perforator cu o capacitate mare și cu
sistem pentru reducerea efortului este alegerea potrivită. La birou, în cele mai multe situații se
perforează hârtie, în acest caz, contează numărul de coli de perforat deoarece fiecare model
are o anumită capacitate:
- perforatoare cu o capacitate de până la 20 de coli
- perforatoare cu o capacitate de 20 - 40 de coli
- perforatoare cu o capacitate de 40 - 65 de coli
- perforatoare cu o capacitate de 65 -120 coli
- perforatoare cu o capacitate de peste 120 coli.
Modelele de perforatoare care au o capacitate de peste 65 de coli sunt mai dificil de
utilizat. Mecanismul de perforare este mai deosebit, este prevăzut cu tampoane și cuțite
găurite în interior ce necesită curățare. Acestea pot fi înlocuite în cazul uzarii.
Perforatorul cu o gaură este potrivit pentru perforarea cu o singură gaură a diferitelor
documente din hârtie
Perforator cu două găuri este cel mai utilizat perforator la birou. Distanță dintre
perforații este de 80 mm, diametrul perforației între 4.5 și 7 mm, iar capacitatea de perforare
între 10 și 500 de coli.
Perforator cu patru găuri se utilizează pentru perforarea foilor ce se îndosariază în
caiete mecanice cu 4 inele, sunt metalice, distanță dintre perforații este de 80 mm, iar
diametrul perforației între 4.5 și 7 mm. Capacitatea de perforare este cuprinsă între 10 și 200
de coli.

19