Lucrarea practica 1. Bazele organizarii sistemelor de productie Sarcina 1. Studierea functionarii legilor organizarii.

In baza analizei functionarii unei organizatii: a) urmariti actiunea legilor organizarii; b)stabiliti modurile de manifestare a legilor organizarii; c)stabiliti daca managerii organizatiei in activitatea lor practica folosesc actiunea legilor organizatiei Sarcina 2. Elaborarea sructurii brigazii de productie In baza urmatoarelor date: a)elaborati structura brigazii de productie din sase oameni cu substuibilitate totala a lucratorilor si a brigadierului -coordonator in frunte; b)determinati tipul structurii elaborate; Sarcina 3. Elaborarea structurii tehnologice a intreprinderii industriale. In baza urmatoarelor date: a)elaborati structura rehnologica a intreprinderii constructoare de masini, care constituie totalitatea de raporturi a procesului tehnologic de executare a productiei, pregatirii tehnologice si de constructie a procesului de productie, precum si sectiilor productiei de baza si de deservire; b)determinati configuratiile principale ale structurii elaborate. Sarcina 4. Studierea problemei sporirii calitatii productiei In baza datelor formularului: a)stabiliti daca corespunde cultura organizationala a colectivului uzinei obiectivelor propuse; b)stabiliti daca este nevoie de schimbat sau de modificat cultura organizationala; c)definiti tipul culturii organizationale a colectivului: 1)ce accepta ideea necesitatii modificarilor organizationale (sporirea calitatii productiei); 2)ce accepta posibilitatea realizarii modificarilor; 3)ce neaga posibilitatea realizarii modificarilor. d)definiti tipul culturii organizationale a uzinei din punctul de vedere a eficientei utilizarii potentialului organizatiei: 1)cultura utilizarii nefunctionale; 2)cultura utilizarii extensive totale; 3)cultura utilizarii intensive nerationale; 4)cultura utilizarii rationale neintensive; 5)cultura utilizarii intensive rationale.

Formular

Aspectele culturii organizationale a colectivului uzinei (vis--vis de problema calitatii) 1.Ipotezele importante: *produsele noastre corespund standardelor; *sporirea calitatii produselor este proces scump, cumparatorii sunt satisfacuti de pretul productiei noastre, cumparatorii sunt satisfacuti de proprietatile productiei noastre, deaceea la moment nu este nevoie de nici o schimbare; 2.Valorile distincte materiale: *sporirea calitatii productiei este rezultatul optimizarii procesului de productie; *productia, ce corespunde exigentelor internnationale, este competitiva; *este necesar crearea sistemului de conducere eficient. 3.Expresii distincte: *pentru calitatea materialelor si pieselor de garnisire livrate noi nu purtam raspundere; *conducerea decide, noi executam; noi nu avem divergente privind calitatea lucrarilor. 4.Normele comportamentului organizational: *executam lucrarile conform tehnologiei, instructiilor; in anumite conditii putem informa conducerea despre imposibilitatea executarii; *ne staruim sa executam lucrul bine, executam autocontrolul; dereglarile apar la fazele si operatiile anterioare. 5.Posibilitatile potentiale a organizatiei (componenta materiala a culturii organizationale): *avem baza tehnica nu rea, deaceea productia noastra este cea mai buna in regiune; *sistemul calitatii ar fi putut implementa la uzina, insa problema calitatii depaseste cadrul uzinei, noi depindem de furnizori si consumatori.

Sarcina 5. Elaborarea structurii ierarhice a companiilor multifunctionale 1.Elaborati structurile unei companii, folosind urmatoarele date: a)structura tehnologica; b)structura de productie, ce ar cuprinde sistemul de productie, inclusiv organizatiile stiintifice si intreprinderile de constructie-incercare. 2.Explicati rationalitatea structurilor. 3.Determinati avantajele integrarii verticale a intreprinderilor. 4.Definiti aspectele juridice ale crearii astfel de asociatii. 5.Determinati relatia dintre strategia si structura companiile integrate vertical. 6.Caracterizati adaptibilitatea si flexibilitatea structurilor ierarhice. Sarcina 6. Elaborarea misiunii organizatiei a)Comentati misiunea declarata a companiei X, determinati daaca misiunea companiei este functionala in conditii complicate, daca: obiectivele companiei X- servirea intereselor societatii, prestatia clientelei a productiei si serviciilor de calitate superioara la preturi aaccesibile, ce ar permite crearea de profituri, necesare cresterii companiei, precum si oferirea lucratorilor si actionarilor companiei posibilitatilor de realizare a scopurilor personale. b)Formulati misiunea unei organizatii. Sarcina 7. Elaborarea structurii de productie a intreprinderii Elaborati structura de productie a intreprinderii dupa urmatoarele trasaturi: 1) intreprinderea este specializata in domeniul producerii utilajului tehnologic pentru industria metalurgica si industria ceramica. Intreprinderea realizeaza patru tipuri de agregate (prese mecanice si hidraulice, masini pentru dispersare si melanjare, dispozitive ultrasunet pentru purificare); 2) intreprinderea nu elaboreaza documentatia de proiectare si constructie pentru utilajul

tehnologic utilizat si executa doar lucrari de pregatire tehnologiica a productiei; 3) ponderea instrumentelor si echipamentelor achizitionate constituie aproape 50%; 4) intreprinderea produce de sine statator aer comprimat si apa calda, celelalte tipuri de resurse energetice si combustibil intreprinderea cumpara; 5) intreprinderea vinde tertilor deseurile metalice si fierul vechi.

Lucrarea practica 2. Abordarea sistemica a gestiunii produciei Sarcina 1. Analiza structurii organizatorice prin abordarea sistemica a)Analizati respectarea regulii a 3-a a abordarii sistemice (numarul componentelor sistemului, ce determina dimensiunea sistemului, trebuie sa fie minimal dar suficient pentru realizarea obiectivelor sistemului) in baza structurii organizatorice a conducerii unei intreprinderi (des. 1). b)Determinati avantajele structurii date. c)Comentati structura data din punctul de vedere a abordarilor sistemice, de marketing, procesuale, functionale, structurale, complexe.
Adunarea actionarilor Consiliul Directorilor Conducerea Directorul General

Primul Vice-Director -Inginerul Sef Sectia Planificare Dezvoltare Strategica Loctiitorii Directorului general: pe economie si finante; pe resursele umane; pe securitate si relatii cu pblicul; Sectia Gestiune, Economie, Finante pe probleme sociale Contabilul Sef Serviciul Gestiunea Personalului Firma de comert exterior Sectia Productie A Sectia Productie B Sectia Productie C Sectia service Sectia Productia D Sectia Productia E Sectia Productia marfurilor 70 intreprinderi si complexe financiar autonome

Des.1. Structura organizatorica a conducerii __________ Recomandari de rezolvare: *Abordarea sistemica presupune descrierea mediului extern al organizatiei (input-ul, output-ul, relatiile cu mediul extern, legaturile inverse), precum si componenta si interdependentele subsistemelor structurii interne, respectarea principiilor sistemice etc. *Abordarea de marketing presupune introducerea postului de Vice-Director pe marketing- prim loctiitorul Directorului General, in functiile caruia face parte elaborarea strategiei organizatiei, si carui sunt subordonati sefii sectiilor de cercetare a pietei, marketing strategic, marketing tactic, centrul informational al organizatiei. *Abordarea procesuala presupune includerea in functia de gestiune a functiilor marketingului strategic, planificare, organizare a proceselor, evidenta si control, motivare, reglare si coordonare. *Abordarea functionala presupune elaborarea structurilor cu luarea in consideratie a exigentelor (obiective, functii) la output-ul sistemului, si nu prin adaptarea structurilor noi la componentele existente ale sistemului. *Abordarea structurala presupune determinarea unui tot intreg, a componentelor lui structurale dupa obiective, functii, metode, finante etc. si ponderarea acestora pentru proiectarea structurii. *Abordarea complexa a proiectarii structurilor presupune luarea in consideratie in masura egala a aspectelor tehnice, economice (inclusiv financiare), manageriale.

Sarcina 2. Determinarea ordinii analizei componentelor structurii si a mediului intreprinderii Determinati consecutivitatea analizei componentelor structurii si mediului extern a firmei prin numerotarea cerculetelor din des.2.

Des.2. Schema consecutivitatii analizei componentelor sistemului Sarcina 3. Verificarea respectarii regulii a 14-a a abordarii sistemice a structurilor Verificati gradul de respectarea regulii a 14-a a abordarii sistemice a structurilor, folosind datele din des.3.
1 1 2 3 4 4.4.

1.1 1.2. 1.3. 1.4. 1.5. 2.1. 2.2. 2.3. 3.1. 3.2. 3.3. 3.4. 4.1. 4.2. 4.3.

Des.3. Arborele competitivitatii produsului (incorect) Recomandari de rezolvare: Pentru rezolvare trebuie de tinut cont de faptul, ca cifrele din des.3 indica urmatoarele: 1-calitatea produsului (masinii); 1.1-termenul de exploatare a produsului;1.2-resursul interior; 1.3-productivitatea; 1.4-nivelul galagiei produse in timpul functionarii produsului; 1.5-fiabilitatea produsului; 2-pretul; 2.1-costurile de productie; 2.2- volumul vanzarilor in perioada de resort; 2.3-profitul; 3-cheltuielile totale in domeniul exploatarii produsului in perioada termenului normativ; 3.1-cheltuielile de livrare; 3.2-cheltuielile pentru constructia garajului; 3.3- costul unei reparatii capitale a masinii; 3.4-cheltuielile medii pentru piese de schimb; 4-calitatea deservirii maasinii; 4.1-termenul de garantie; 4.2- imaginea comerciantului- intermediatorului; 4.3- indicele calitatii deservirii tehnice; 4.4- nivelul organizational-tehnic a productiei si a organizatiei de reparatie. Sarcina 4. Determinarea elementelor inutile a sistemelor Determinati componenta inutila, abuziva al sistemului din des.4.

2 1 3 4 5

Des. 4. Structura cu componenta inutila Sarcina 5. Determinarea coeficientului de siguranta a sistemului Calculati coeficientul de siguranta a sistemului, daca securitatea componentelor lui sunt agale cu: 0,99; 0,98; 0,97. Sarcina 6. Determinarea coeficientului sinergiei si a nivelului de organizare a sistemului Determinati efectul sinergetic si nivelul de organizare a sistemului, daca eficienta functionarii sistemului este egala cu 15, iar a celor 5 subsisteme-2, 4, 3, 5 si 3. Sarcina 7. Determinarea gradului de progresivitate a caii de dezvoltare a organizatiei Determinati daca calea de dezvoltare a organizatiei este progresiva din punctul de vedere a regulii 30 a abordarii sistemice, folosind urmatoarele date: cheltuielile pentru activitatea inovationala in anul de resort -2,5 mil.u.m. pentru elaborarea inovatiei; 550mii u.m.pentru elaborarea marcii comerciale; 1,5 mil.u.m. pentru elaborarea know how-ului a sistemului managerial; 1,2 mil.u.m. pentru implementarea tehnologiilor de licentiate de prelucrare a pieselor; 700 mii u.m. pentru perfectionarea sistemului managerial; volumul vanzarilor in anul de resort -800 mil.u.m.

Lucrarea practica 3. Argumentarea economica a deciziilor in organizarea procesului de productie Sarcina 1. Determinarea volumului necesar de investitii (a) Determinati marimea investitiilor peste 2 ani, daca in anul t1 suma nominala a investitiilor- 100 un.mon. si rata dobanzii anuale - 12%. Recomandari de rezolvare Pentru calcule folositi formula scontarii pentru sfarsit de perioada: I =I (1+r) , unde r
scon nom t

-rata dobanzii anuale.

Sarcina 2. Determinarea volumului necesar de investitii (b) Determinati suma necesara a investitiilor in anul t1, rata dobanzii anuale- 12%, daca suma plan a investitiilor pentru anul t3 -100 un.mon. Recomandari de rezolvare Pentru calcule folositi formula scontarii pentru inceput de perioada: I =I [1/(1+r) ]
scon nom t

Sarcina 3. Determinarea rentabilitatii investitiilor Determinati rentabilitatea investitiilor firmei in modernizarea parcului tehnologic, daca firma a achizitionat utilaj electrotehnic in suma de 200 mii un.mon., termenul de exploatare a utilajului - 5 ani, rata dobanzii anuale- 10%, suma economiilor anuale a costurilor curente din exploatarea utilajului nou- 60 mii un.mon. in conditiile: a) celelalte conditii sunt invariabile; b) in rezultatul inflatiei la inceputul anului 4 rata dobanzii a crescut pana la 15%. Recomandari de rezolvare Pentru calcule folositi metoda scontarii pentru inceput de periada a sumei economiilor pe termenul de exploatare a utilajului. Investitia va fi rentabila daca suma economiilor scontate va depasi costurile de achizitie. Completati tabelul:
Tabelul______ Anii Economia nominala Coeficientul scontarii a) Economia scontata Anii Economia nominala Coeficientul scontarii b) Economia scontata

1 2 3 4 5 Total

Sarcina 4. Evaluarea factorului calitatii obiectului Determinati: a)cheltuielile medii anuale pentru exploatarea si reparatia strungului in anul t8; b)productivitatea anuala a strungului in anul t8( celelalte conditii sunt invariabile), daca:

Tabelul_______
Indicatorii 1.Cheltuielile medii anuale pentru exploatarea si reparatia strungului in anul t4, un.mon. 5000 2.Productivitatea anuala a strungului in anul t4, un.piese 0,04 3.Coeficientul sporirii anuale a cheltuielilor medii anuale pentru exploatarea si reparatia strungului in perioada t1- t8, 0,03 4.Coeficientul csaderii anuale a productivitatii strungului in perioada t1-t8 Valoarea 2500

Sarcina 5. Evaluarea factorului dimensiunii productiei Determinati costurile de productie a articolului conform variantei noi de fabricatie si analizati factorii ce au influentat consturile, daca: Tabelul_______
Indicatorii 1.Costurile de productie conform variantei vechi, un.mon. 4500 2.Programul anual de productie conform variantei vechi, un. 7000 3.Programul anual de productie conform variantei noi, un. 0,85 4.Coeficientul de influenta a factorului sporirii productiei Valoarea 1500

Recomandari de rezolvare Pentru calcule folositi rata cresterii volumului de productie. Sarcina 6. Evaluarea nivelului de insusire a productiei Determinati: a)costurile de productie pentru articolul cu numarul de ordine N2000; b)costurile pentru productia insusita in serie; c)programul anual a fabricarii in serie a productiei A, daca: Tabelul_______
Indicatorii 1.Durata insusirii productiei A in serie, ani 2,2 2.Coeficientul de insusire a articolului N 2000 1,5 3.Item N 5000 1,1 4.Item N 10000 1,02 5.Item N 15000 200 6.Costurile de productie a articolului N 3000, un.mon. Valoarea 0,5

Programul de productie pentru prima jumatate de an este de 15 mii un. In a doua jumatate de an volumul productiei va creste de 4,3 ori.

Recomandari de rezolvare: Pentru calcule nu este determinata dependenta matematica dintre costurile de productie a articolului si numarul lui de ordine in serie. Deaceea trebuie de construit graficul dependentei costurilor de numarul de ordine in serie a produsului dupa datele randurilor 2-6 a tabelului, incepand cu coordonatele articolului cu numarul de ordine N3000. Coeficientul de insusire a productiei cu numarul de ordine N3000 poate fi gasit in rezultatul diferentei dintre coeficientul de insusire a produsului cu numarul N2000 si ponderea micsorarii costurilor de productie dupa prima mie de exemplare, iar ponderea poate fi determinata ca raportul dintre diferentele coeficientilor de insusire a productiei si numerele de ordine in serie a productiei. De exemplu, coeficientul de insusire a productiei cu N3000 in serie se calculeaza in modul urmator: 2,2-0,23=1,97, unde 0,23(ponderea scaderii costurilor pentru articolele cu numarul de ordine dupa 1000) = 2,2 - 1,5 / 5-2. Costul de productie a articolului cu numarul de ordine N15000 insusit in serie va fi: 200 : 1,97= 102 (un.mon.). Astfel poate fi calculat costul productiei cu numarul de ordine N5000 (102 x1,5), N2000 (102 x 2,2). Sarcina 7. Evaluarea conditiilor de utilizare a obiectului Comparati eficienta utilizarii strungurilor, daca productivitatea anuala a strungului, utilizat in conditiile productiei 1 este de 2500 piese, iar in conditiile productiei 2 -1600. Regimul de functionare in conditiile productiei 1 este de trei schimburi, iar in conditiile productiei 2 - doua schimburi. Recomandari de rezolvare: In calcule comparatia poate fi realizata in conditiile producitiei 2. Sarcina 8. Evaluarea factorului inflatie Determinati: a) preturile la productia A si B pentru sfarsitul anului 2; b)volumul vanzarilor in anul 1 in preturile de la sfarsitul anului 2; c)rata medie a inflatiei pentru productia firmei, folosind urmatoarele date: Tabelul_______ Recomandari de rezolvare: Pentru calcule pot fi folosite formulele mediei aritmetice ponderate si indicilor statistici. Tab.______.
Indicatorii 1.Volumul productiei A realizate in anul 1, un. 150 2.Volumul productiei B realizate in anul 1, un. 100 3.Pretul mediu unitar a productiei A in anul 1, un.mon. 400 4.Pretul mediu unitar a productiei B in anul 1, un.mon 1,25 5.Rata inflatiei pentru productia A in anul 2 1,18 Valoarea 1200

6.Rata inflatiei pentru productia B in anul 2

Sarcina 9. Evaluarea proiectului organizatoric(determinarea pragului de rentabilitate) Determinati pragul de rentabilitate a proiectului, folosind datele urmatoare: Tabelul______
Indicatorii 1.Pretul unitar pentru productia noua, un.mon. 55 2.Costurile anuale totale de productie, mil.un.mon. 13 3.Costurile totale fixe, mil.un.mon. 140 4.Volumul anual de productie, mii un. Valoarea 450

Recomandari de rezolvare: Pragul de rentabilitate reprezinta cantitatea de productie pentru care profitul firmei este egal cu zero sau veniturile sunt egale cu costurile. Pentru calcule folositi formula pragului de rentabilitate determinat ca raportul dintre costurile totale fixe si costurile unitare variabile. Rezultatele calculelor reprezentati grafic. Dati explicatii. Sarcina 10. Evaluarea masurilor de sporire a calitatii intrarilor firmei Analiza vanzarilor firmei a demonstrat scaderea in ultimul an a volumului productiei realizate. La prima etapa a analizei firma a studiat factorii interni si externi, ce au influentat nivelul avantajelor concurentiale, reclamatiile clientelei si opiniile privind ameliorarea produsului. Analiza procesului in sistem a demonstrat, ca tehnologia, organizarea productiei si a muncii corespund parametrilor de competitivitate. Analiza calitatii materiei prime, materialelor, garniturii, informatiei a depistat unele lacune la intrarea sistemului, componentul slab al intrarii fiind electromotorul ca articol de garnisire a produsului firmei. La a doua etapa a analizei firma a studiat piata electromotoarelor de aceeasi clasa si a determinat trei cele mai bune variante de electromotoare, produse de alte firme. Firma nu poseda potential si timp pentru producerea de sine statatoare a electromotoarelor. Argumentati economic necesitatea si eficienta masurilor de sporire a calitatii intrarilor firmei, folosind urmatoarele date: Tabelul ______
Indicatorii 1.Programul anual de productie in anul1, un. 2.Durata producerii modelului, ani 3.Pretul articolului in anul 1, un.mon. 4.Pretul electromotorului pentru modelul nou in anul 1, un.mon. 5.Coeficientul de insusire electromotoarelor in anul 1 in serie a productiei Valoarea pe variantele de alternativa I II III 1200 3 1500 360 1,0 35000 1200 3 1500 380 1,07 50000 1200 3 1500 340 1,0 45000

6.Cheltuieli pentru investigatiilor de marketing, realizarea proiectului organizational, un.mon.

7.Cheltuieli de transportare si pastrare a partidei de electromotoare din 100 un. in anul 1, un.mon. 8.Capacitatea prognoza pe anii 2 - 4 a pietei pentru modelul nou, un./an 9.Pierderi prognoza din rebuturi de asamblare a modelului nou pentru programul anual de productie, un.mon. 10.Anul lansarii modelului nou 11.Indicele sporirii calitatii electromotorului (modelul mou fata modelul vechi) 12.Factorul de risc al proiectului (R), un 13.Rata inflatiei pe piata data (i), un 14.Rata dobanzii bancare (r), un

3500 1300 5000 2 1,20 0,05 0,15 0,1

4000 1500 3500 2 1,15 0,05 0,15 0,1

3000 1350 6000 1 1,05 0,07 0,15 0,1

Alegeti cea mai buna varianta din trei de alternativa. Recomandari de rezolvare: Pentru calculele variantelor alternative costurile curente trebuiesc scontate pentru momentul de inceput la rata scontului: d = R + i + r pentru anii 2, 3 si 4. Pretul motorului vechi este de 300 un.mon. Costurile de transportare si pastrare pentru motorul vechi este de 3800 un.mon.la 100 un. Varianta 1. (1)Sporul costurilor unitare de productie din instalarea modelului nou a electromotorului se calculeaza ca suma dintre diferenta scontata a preturilor la modelul nou si vechi si cheltuielile unitare scontate pentru transportare si pastrare. (2)Micsorarea costurilor unitare de productie din sporirea calitatii procesului, adica micsorarea rebutului de productie, se calculeaza ca diferenta scontata la momentul de inceput dintre pierderile unitare din rebuturile de productie pentru modelul vechi si nou. (3)Sporirea profitului pe seama cresterii pretului la produsul nou se calculeaza ca diferenta scontata dintre pretul nou si pretul vechi, cand pretul nou se calculeaza ca produsul dintre pretul vechi si indicele sporirii calitatii produsului. (4)Efectul economic total pe toata perioada realizarii masurilor se calculeaza ca suma dintre efectele totale (1 )+ (2) +(3) pe perioada 2, 3 si 4 (colonita 2 din tabel) minus randul 6 din tabel. Varianta 2. In varianta 2 suplimentar la varianta 1 se va tine cont de coeficientul insusirii in serie a produsului prin diminuarea pretului la produsul nou la marimea coeficientului respectiv pentru anul 2, 3 si 4 (colonita 3 din tabel). (1)Sporirea costurilor unitare a produsului pe seama utilizarii electromotorului nou se calculeaza ca suma dintre diferenta scontata a pretului nou micsorat la marimea coeficientului de insusire a motorului si diferenta scontata a cheltuielilor de transport si pastrare pentru o unitate de produs. (2)Micsorarea costurilor unitare de productie, obtinuta din sporirea calitatii procesului se calculeaza ca in varianta (1). (3)Sporirea profitului din cresterea pretului la produsul nou se calculeaza ca in varianta 1. (4)Efectul economic total se calculeaza ca suma efectelor pentru anul 2, 3 si 4 minus randul 6 din tabel. Varianta 3.

In varianta 3 spre deosebire de variantele 1 si 2 de calcul factorul riscului proiectului este mai mare. Rata scontului d= 0,32 (colonita 4 din tabel). (1)Sporirea costurilor unitare de productie din utilizarea motorului nou se calculeaza ca in varianta 1. (2)Micsorarea costurilor unitare a produsului, obtinuta din sporirea calitatii procesului se caluleaza ca in varianta 1. (3)Sporirea profitului din cresterea pretului la produsul nou se calculeaza ca in varianta 1. (4) Efectul economic total se calculeaza ca in varianta 1 si 2. Astfel din trei variante alternative cea mai buna va fi considerata varianta mai ieftina. Sarcina 11. Evaluarea rentabilitatii proiectului inovational Firma decide sa lanseze un produs nou pentru ce a fost elaborat proiectul organizational, business-planul, realizat planul de achizitii de utilaj nou si echipament de productie. Determinati: 1)venitul net scontat al proiectului; 2)costurile totale nete pe anii realizarii proiectului; 3)rata rentabilitatii economice si rentabilitatea medie anuala a proiectului; 4)rata rentabilitatii interne; 5)termenul de recuperare al proiectului, folosind urmatoarele date: costurile totale in anul unu (de baza ) au constituit 17 mil.un.mon., in anul 2 - 3 mil. un.mon.; lansarea proiectului a avut loc in anul 2; termenul de exploatare a utilejului dupa lansare - 4 ani; venitul asteptat din realizarea proiectului (fara impozite) in perioada 2-5 este de 10,2 mil.un.mon.; rata dobanzii bancare- 12% anual; rata inflatiei pe piata data - 10%; rata riscului pentru proiectul dat - 8%. Recomandari de rezolvare: 1) Determinarea ratei scontului (vezi sarcina 10). 2)Determinarea venitului scontat net ca suma diferentelor scontate pentru inceput de perioada dintre veniturile si cheltuielile respective. Proiectul este considerat eficient daca venitul scontat net este pozitiv. Completati tabelul: Tabelul_____
Anii 1 2 3 4 5 Total Venituri Costuri Coeficientul scontarii Venituri scontate Costuri scontate Venitul net scontat Costuri scontate

3)Rata rentabilitatii proiectului se calculeaza ca raportul dintre venituri si cheltuieli scontate pentru moment de inceput de perioada. Daca venitul net scontat este pozitiv, atunci si rata rentabilitatii este mai mare de 1 si proiectul poate fi considerat eficient. 4)Rentabilitatea medie anuala (in %) a proiectului se calculeaza ca raportul dintre rata rentabilitatii (3) si termenul de exploatare a utilajului.

5)Rata rentabilitatii interne reprezinta rata scontului, pentru care marimea veniturilor scontate este egala cu costurile scontate, si care poate fi calculata ca suma dintre marimea ratei scontului pentru ultimul venit net scontat pozitiv si raportul dintre ultima marime pozitiva a venitului net scontat si diferenta dintre ultima marime pozitiva si prima marime negativa a venitului net scontat. Rata rentabilitatii interne poate fi reprezentata gragic ( pe verticala -venitul net scontat,un.mon.; pe orizontala - rata,%). 6)Termenul de recuperare a proiectului se calculeaza ca raportul dintre venituri si costuri scontate pe perioada realizarii proiectului.

Lucrarea

4. Organizarea proceselor de productie auxiliare si de deservire

Sarcina 1. Elaborarea bilantului energetic al intreprinderii Elaborati bilantul energetic a intreprinderii din ramura constructoare de masini in baza urmatoarelor date: Tabelul______ Bilantul anual al necesarului de energie electrica a intreprinderii
Articolul si obiectul bilantului Achizitionat de la terti: Productia: sectia de colectare sectia de stantare sectia mecanica sectia termica sectia de acoperire sectia de asamblare sectia de incercari sectia instrumentala sectia de reparatie mecanica blocul administrativ Total Statia de compresoare Cazangeria Consum neproductiv: iluminare externa cantina Total Pierderi de energie in retea si transformatoare Bilantul Livrare mii kW.ora 18100 % 100,0 Consum mii kW.ora 3445 1025 1863 3181 862 527 418 1720 439 160 1600 870 70 400 % 19,0

75,8 8,8 4,8

100,0

2,6 8,0 100,0

Recomandari de rezolvare: Pentru a completata tabelul trebuie calculata ponderea articolelor bilantului in consumul total al energiei electrice pe intreprindere (col.5) si consumul unor articole a bilantului, ce pipsesc in col.4. Sarcina 2. Determinarea necesarului de energie electrica a sectiei mecanice a intreprinderii Determinati necesarul anual de energie electrica pentru sectia mecanica, folosind urmatoarele date: puterea utilajului instalat in sectia mecanica - 470,5 kW; randamentul mediu a electromotoarelor -0,9; coeficientul mediu de solicitare a utilajului -0,85; coeficientul de actiune simultana a utilajului -0,75; randamentul retelei electrice -0,96; regimul de lucru al sectiei - 2 schimburi, durata schimbului - 8 ore; fondul de timp nominal (numarul de zile de lucru in an) -254; pierderi de timp pentru reparatia de plan 5%. Recomandari de rezolvare: 1)determinarea fondului de timp efectiv de lucru a utilajului pentru doua schimburi:
F = Fondul nominal x Durata schimbului x Numarul de schimburi x Timpul util (100,0 - 5)

2)Determinarea necesarului anual in energie electrica a sectiei macanice:

Puterea sumara a utilajului x Fondul efectiv de timp x Coef.solicitare x Coef.actiune simultana P= --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Randamentul retelei x Randamentul motorului

Sarcina 3. Determinarea necesarului de energie electica pentru iluminarea sculariei intreprinderii Determinati necesarul de energie electrica pentru iluminarea sectiei instrumentale, folosind uramatoarele date: corpuri de iluminat - 10; puterea medie nominala a unui corp de iluminat - 100 W; durata lucrului corpurilor de iluminat - 17 ore; coeficientul actiunii simultane a corpurilor de iluminat - 0,75; numarul de zile-lucru in luna -22. Recomandari de rezolvare: 1)determinarea fondului de timp efectiv de functionare a corpurilor de iluminat; 2)determinarea necesarului de energie electrica pentru sectia instrumentala. Sarcina 4. Determinarea necesarului de abur pentru incalzirea cladirii halei industriale Determinati consumul de aburi necesar pentru incalzirea cladirii sectiei de colectare, folosind urmatoarele date: capacitatea utila a cladirii - 8700 m.cub.; norma consumului de aburi - 0,5 kkal / ora . oC . m3; temperatura medie a aerului pe intregul termen de incalzire -7oC; temperatura din interiorul cladirii +150C; durata perioadei de incalzire - 200 zile. Recomandari de rezolvare: 1)determinarea duratei perioadei de incalzire; 2)determinarea diferentei de temperatura pentru perioada de incalzire; 3)consumul de aburi necesar pentru perioada de incalzire:
Consum = (Norma consumului x Capacitatea cladirii x Diferenta de temperatura x Durata perioadei de incalzire) / 1000 x Caldura specifica a aburului (540 kkal/kg)

Sarcina 5. Determinarea necesarului de aer comprimat pentru sectorul de productie Determinati necesarul de aer comprimat pentru sectorul de productie, folosind urmatoarele date: numarul de strunguri - 12; consumul mediu pe ora a aerului comprimat pentru un strung -10m3; randamentul strungului dupa timp -0,8; dupa putere -0,75; regimul functionarii strungului- 2 schimburi; durata schimbului de lucru -8 ore; numarul de zile lucratoare -21; pierderi de timp pentru reparatia plan -6%; coeficientul pierderilor de aer comprimat- 1,5 Recomandari de rezolvare: 1)determinarea fondului de timp efectiv a utilajului; 2)determinarea necesarului de aer comprimat pentru o luna. Sarcina 6. Determinarea necesarului de apa pentru prepararea emulsiei refrigerente Determinati consumul anual de apa pentru prepararea emulsiei refrigerente pentru racirea sculelor pentru sectia mecanica, folosind urmatoarele date: numarul de strunguri -35; consumul mediu pe ora a unui strung- 1,3 l; randamentul mediu a strungurilor 0,85; regimul de lucru - 2 schimburi; durata schimbului -8 ore; numarul de zile lucratoare in an - 254; pierderi de timp pentru reparatia plan -4%. Recomandari de rezolvare: 1)determinarea fondului de timp efectiv;

2)determinarea consumului anual de apa. Sarcina 7. Determinarea marimii circulatiei sculelor si a normelor stocurilor de siguranta Determinati: a)numarul necesar de scule din otel cu marimea 16x25 mm si scoabe de masurare 87-0,5 pentru programul anual de productie; b)marimea fondului de rulment a sculelor pentru sectia de productie; c)normele de siguranta a sculelor pentru depozitul central dupa sistemul minimummaximum, folosind urmatoarele date: programul anual de piese prelucrate cu scule din otel -180 mii un.; timpul mecanizat pentru prelucrarea unei piese -0,2 ore; marimea uzurii admisibile a sculelor- 4 mm; marimea stratului indepartat la fiecare ascutire- 0,4 mm; timpul de lucru a instrumenttului intre doua ascutiri -2 ore; numarul de masurari pentru o piesa -5; coeficientul de verificare prin sondaj- 0,3; coeficientul admisibil de uzura a masuratorului -0,7; marimea uzurii admisibile a scoabei- 10 mkm; norma de rezistenta a scoabei- 2630; numarul admisibil de reparatii a masuratorului pana la uzura totala- 2. Numarul de scule de taiat la locurile de munca in sectia de productie -115 un.; numarul descule de taiat in ascutire si restaurare -70 un.; numarul sculelor de taiat in magaziile sectorului de productie- 201 un.; norma stocului de rezerva a sculelor de taiat la depozitul central - consumul dublu a sculelor pentru toata perioada de executare a comenzii; perioada intre momentul de ridicare a comenzii si livrare a sculelor la depozit -10 zile; consumul mediu pe zi pe perioada de executare a comenzii -35 un.; timpul intre doua partide livrate de scule -20 zile. Recomandari de rezolvare: 1)determinarea normei de uzura a taietorului:
Norma = (Marimea uzurii admisibile a sculelor/ Marimea stratului indepartat + 1)x 2

2)determinare numarului necesar de scule de taiere pentru programul de productie:

Numarul = (Programul de productie x Timpul prelucrarii mecanizate unei piese) / Norma de uzura a taietorului x( 1-Coeficientul scazamintului inainte de vreme a sculelor 0,5)

3)determinarea normei de uzura a scoabei 87-0,5:

Norma= Coeficientul uzurii admisibile a masuratorului x Marimea uzurii admisibile a scoabei x Norma de rezistenta a scoabei x Numarul admisibil de reparatii a masuratorului pana la uzura totala

4)determinarea numarului productie:

necesar de scoabe de masurare pentru programul de

Numarul= Programul anual xNumarul de masurari pentru o piesa x Coeficientul de verificare prin sondaj / Norma de uzura a scoabei (1- Coeficientul scazamintului sculelor)

5)determinarea fondului de rulment a sculelor de taiere la depozitul central:

Fondul de rulment= Stocul de scule la locurile de munca + Storul de scule in ascutire si restaurare + Stocul de scule in magaziile sectiei de productie

6)determinarea normei minime de rezerva a sculelor de taiere la depozitul central:

Norma min= Norma stocului de securitate = 2 x Consumul zilnic de scule

7)determinarea normei stocului de rezerva de scule la depozit pentru comanda totala:

Norma = Norma min rezerva + Perioada intre eliberarea comenzii si livrarea sculelor x Consumul mediu zilnic de scule

8)determinarea normei maxime de rezerve:

Norma max = Norma min + Timpul intre doua livrari de scule x Consumul mediu pe zi de scule

Sarcina 8. Determinarea duratei ciclului interreparational, perioadei interreparationale si a perioadei intre examene tehnice, a volumului lucrarilor de reparatie, numarului muncitorilor auxiliari , numarului necesar de utilaje si a necesarului anual a sectorului de productie in materiale de reparatie Determinati: a)durata ciclului interreparational, perioadei interreparationale si intre doua examene tehnice; b)volumul lucrarilor de reparatie si lucrarilor intre reparatii, numarul muncitorilor de ingrijire pe anumite tipuri de lucrari (lacatuserie, masinarie etc.) pentru nivelul de executare a normelor de productivitate de 120% pentru lacatusi, 110%-operatori; c)numarul necesar de strunguri pentru executarea lucrarilor de reparatie si asistenta tehnica a utilajului; d)necesarul anual a sectiei de productie in materiale pentru reparatie, folosind urmatoarele date: in sectia de prelucrare mecanica sunt instalate 40 strunguri pentru prelucrarea metalelor; nivelul mediu de complexitate a reparatiei unui strung - 11,3 un.; norma de timp pentru executarea lucrarilor de reparatie sunt indicate mai jos in tabel; conditiile de exploatare a utilajului -normale; tipul productiei- in serie; tipul materialului in prelucrare - otelul de constructie; timpul normativ de lucru a strungului in perioada interreparationala A=20000 ore (cu tendinta de minimizare a normativelor ciclului intereparational); structura ciclului interreparational a utilajului instalat: RC1(Reparatia capitala)-E 1(Examen tehnic)- C1 (Reparatia curenta)- E2-C2-E3M1(Reparatia de complexitate medie)- E4-C3-E5-C4-E6-RC2; fondul anual efectiv de timp de lucru a unui muncitor de ingrijire - 1835 ore; fondul anual efectiv de timp de lucru a strungului- 2000 ore; regimul de lucru- 2 schimburi; norma de deservire pe schimb pentru un muncitor de ingrijire: N(lucrari de operare)=1650un.; N(lucrari de lacatuserie)=500 un.; N(alte lucrari )=3000 un.; coeficientul consumului de materiale pentru examene tehnice si deservirea tehnica -1,12; norma consumului de materiale pentru reparatia capitala a unei unitati de reparatie -14 kg de otel; coeficientul consumului mediu de materiale pentru reparatii de complexitate medie si capitale- 0,6; coeficientul consumului de materiale pentru reparatia curenta si capitala- 0,2; structura lucrarilor de reparatie a utilajului: 5%din utilaj-reparatia capitala, 15%din utilajreparatie de complexitate medie, 100%din utilaj- reparatie curenta. Recomandari de rezolvare: 1)determinarea ciclului interreparational pentru strunguri dupa formula:
C=Ciclul interreparational normativ (=24000),strung-ore x Factorul tipul productiei (1-pentru productia in masa si serii mari; 1,3productia in serii mijlocii; 1,5-productia in serii mici si de unicat) x Factorul calitatea obiectului (1-pentru oteluri de constructie; 0,8fonta si aliaje neferoase; 0,7-oteluri de rezistenta) x Factorul conditii de exploatare a utilajului (1-pentru conditii normale in sectiile mecanice; 0,7-sectii de productie cu prafuire si umiditate inalta) x Factorul grupul de utilaje (1-pentru strunguri usoare);

2)determinarea perioadei interreparationale dupa formula:

P=Ciclul intereparational, ore (luni,ani)/ (Numarul de reparatii medii +Numarul de reparatii curente +1);

3)determinarea duratei perioadei intre doua examene tehnice dupa formula:

D=Ciclul interreparational, ore/ (Numarul reparatii medii +Numarul reparatii curente +Numarul examenelor tehnice +1);

4)determinarea volumului anual total a lucrarilor de reparatii dupa formula:

V= [( Consumul munca reparatie capitala,ore-norma xNumarul reparatii capitale + CxN reparatii medii +CxN reparatii curente

+CxN examene tehnice) / Ciclul interreparational] x Numarul unitati de complexitate reparationala a utilajului de categorie data, un.rep. x n (numarul de unitati de utilaje de categorie data),un.;

5) determinarea dupa aceeasi formula a consumului de munca pe anumite tipuri de lucrari (de lacatuserie, operare si alte lucrari); 6)determinarea volumului anual de lucrari de asistenta tehnica pentru perioada interreparationala pentru lucrari de lacatuserie, operare ai alte si in total dupa formula:
Va= (Fondul anual efectiv de timp a unui muncitor,ore xNumarul de schimburi / Norma lucrarilor de deservire tehnica a unitatilor de reparatie pentru un muncitor pe schimb) x (Numarul unitati compl.rep.x numarul unitati utilaj de categorie data);

7)determinarea numarului necesar de muncitori pentru executarea lucrarilor de reparatie a utilajului in total si pe tipuri de lucrari dupa formula:
Nmun=Volumul total de lucrari de reparatie (din formula p.4) / Fondul anual efectiv de timp x Coeficientul executarii normelor de timp;

8)determinarea numarului necesar de muncitori pentru executarea lucrarilor de deservire tehnica a utilajului in perioada interreparationala in total si pe tipul de lucrari dupa formula p.7; 9)determinarea numarului necesar de unitati de utilaj pentru executarea lucrarilor de operare in perioada de reparatie si interreparatie dupa formula:
Nstrung=(Consum munca lucrari reparatie + Consum munca lucrari deservire) / Fondul efectiv timp a unitatii utilaj pe schimb x Numarul schimburi x Coeficientul executarii normalor in timp;

10)determinarea consumului de materiale pentru executarea lucrarilor de reparatie pe tipuri de reparatie dupa formula:
M= Coeficientul consumului de materiale x Norma consumul de materiale pentru o reparatie capitala pe unitate reparationala (0,05Numarul unitatilor de agregate cu rep.cap. +0,15N unitati agregate cu rep.medii + 1,0 Numarul unitati agregate cu rep.curente),kg;

11)in acelasi mod poate fi calculat consumul de alte materiale. Sarcina 9. Determinarea numarului necesar de autocare si automobile, numarului de rute pe zi, masei incarcaturilor pe zi, productivitatii mijloacelor de transport Determinati numarul necesar de masini si autocare, numarul de rute pe zi si masa incarcaturilor, transportate timp de o zi cu fiecare tip de mijloace de transport, productivitatea mijloacelor de transport, folosind urmatoarele date: traficul lunar al intreprinderii este organizat conform listei (tabelului) de sah; incarcaturile sunt transportate de la sectia de productie nr. 1 la 2 si de la sectia nr.2 la 3 cu ajutorul autocarelor; capacitatea autocarelor- 2 tone; randamentul autocarelor dupa capacitate0,8; durata medie a unei rute - 28 min.; transportarea altor incarcaturi se efectueaza cu automobilele; capacitatea automobilelor -5 tone; randamentul automobilelor- 0,9; durata medie a unei rute -23 min.; numarul de zile lucratoare in luna -22; regimul de lucru -2 schimburi; durata unui schimb- 8 ore; lista/tabel de sah a fluxurilor de transport in cadrul intreprinderii pentru luna in tone este prezentat mai jos: Tabelul____
Punctul de plecare Depozit Depozit nr.1 Depozit nr.2 Sectia nr.1 5100 Punctul de destinatie Sectia nr.2 6000 Sectia nr.3 1300 Depozit rebuturi Total 12400

nr.1 Depozit nr.2 Sectia nr.1 Sectia nr.2 Sectia nr.3 Depozit rebuturi Total

10000

4000 -

9000

1000 500 300

5000 9500 10300 37200

10000

5100

10000

10300

1800

Recomandari de rezolvare: 1)determinarea masei incarcaturilor, transportate cu autocarele pentru o luna; 2)determinarea fondului efectiv de timp de lucru a unei unitati de transport; 3)determinarea numarului necesar de autocare dupa formula:
N= Traficul lunar pe ruta,t / (Capacitatea unei unitati de transport,t x Randamentul unitatii de transport x Fondul efectiv de timp a unei unitati de transport pentru un schimb,ore x Numarul de schimburi x 60 x Durata unei rute,ore)

4)determinarea numarului de rute pe zi, efectuate de un autocar dupa formula:

N= Durata unui schimb,ore x Numarul de schimburi x Randamentul autocarului dupa timp x 60 / Durata unei rute,min

5)determinarea masei incarcaturilor(t), transportate de autocare pe zi dupa formula:

M= Traficul lunar pe ruta,t / (Numarul de zile lucratoare pe luna x Coeficientul neuniformitatii traficului)

6)determinarea productivitatii (t/ruta)autocarului dupa formula:

P= Traficul lunar pe ruta,t / Numarul rute pe zi / Numarul neecesar de autocare

7)determinarea masei incarcaturilor, transportate cu automobilele pe luna; 8)determinarea numarului necesar de automobile; 9)determinarea numarului de rute, efectuate de un automobil pe zi; 10)determinarea masei incarcaturilor, transportate de automobile pe zi; 11)determinarea productivitatii automobilului. Sarcina 10. Determinarea numarului necesar de mijloace de transport, randamentul mijloacelor de transport si numarul de rute pe zi Determinati numarul necesar de mijloace de transport, coeficientul de solicitare a mijlocului de transport; numarului de rute pe zi, folosind urmatoarele date: incarcaturile din sectiile de productie in sectia de asamblare sunt transportate cu electrocarul; capacitatea nominala a electrocarului -1t; traficul pe zi -12t; ruta inelara; lungimea rutei inelare cu traficul crescator - 1000m; viteza electrocarului -40m/min; durata operatiei de incarcare -5 min; numarul operatiilor de incarcare -3; operatia de descarcare in sectia de asamblare; numarul de operatii de descarcare -1; durata operatiei de descarcare- 15 min; regimul de functionare a sectiilor de productie- 2 schimburi; randamentul electrocarelor dupa capacitate- 0,9; randamentul electrocarelor dupa timp - 0,9. Recomandari de rezolvare: 1)determinarea numarului necesar de electrocare; 2)determinarea coeficientului de solicitare a electrocarului; 3) determinarea numarului de rute pe zi. Sarcina 11. Determinarea duratei operatiilor de incarcare-descarcare, numarul necesar de

macarale si productivitatea lor pe ora Determinati durata unei rute a macaralei, numarul necesar de elecromacarale si productivitatea pe ora a electromacaralelor, folosind urmatoarele date: volumul zilnic a productiei executate in sectia mecanica -80 un.; distanta transportarii cu electromacaraua a unei unitati de productie -75m; viteza macaralei -40m/min; numarul de operatii de incarcare/descarcare pentru fiecare unitate de productie -4; durata unei operatii- 3 min; regimul de functionare a sectorului de productie- 2 schimburi; durata unui schiimb - 8 ore; durata reparatiei plan a macaralei- 15% din timpul de lucru. Recomandari de rezolvare: 1)determinarea duratei unei rute dupa formula:
D= 2 x Distanta transportarii,m / Viteza macaralei,m/min + Durata totala a operatiilor de incarcare/descarcare,min

2)determinarea numarului necesar de electromacarale dupa formula:

N= (Durata unei rute,min x Volumul productiei,un.) / (Durata schimb,ore x 60 x numarul schimb x Factorul timp efectiv)

3)determinarea productivitatii pe ora a macaralei (numarul de rute este egal cu numarul unitatilor de productie transportate pe ora) dupa formula:
P= 60 / Durata unei rute

Sarcina 12. Determinarea conveierului

numarului necesar de conveiere si calculul randamentului

Determinati numarul necesar de conveiere si capacitatea de tranzit a conveierului, folosind urmatoarele date: piesele se misca pe conveier spre asamblare; fluxul zilnic de incarcaturi -38t; masa medie a unei piese - 2 kg; pasul conveierului- 0,85m; viteza de miscare a conveierului- 0,3m/sec; regimul de lucru a sectorului de productie- 2 schimburi; durata unui schimb- 8 ore; pierderile timpului de lucru pentru reparatie -5%. Recomandari de rezolvare: 1)determinarea numarului necesar de conveiere:
N= (Masa zizlznica a incarcaturilor,kg x Pasul conveierului,m) / (Masa unei piese,kg x Viteza,m/sec x Durata schimb,ore x 60 x 60 x Numarul schimb x Factorul timp efectiv)

2)determinarea capacitatii de tranzit (t/ora) a conveierului dupa formula:

C= 3600 x Masa unei piese,kg x Marimea partidei de transport (=1) x Viteza /Pasul conveierului,m

Sarcina 13.Determinarea suprafetei totale a depozitului Determinati suprafata totala a depozitului, folosind urmatoarele date: programul lunar a sectorului de productie -8000 articole; pentru fabricarea unui articol este folosita o piesa, executata pe fiecare linie in flux a sectiei mecanice; inainte de asamblare productia a trei linii este predata la depozitul intermediar automatizat; marimea stocului de rezerva la depozit este egal necesarului de zi a sectiei de asamblare; stocul maximal este cu 50% mai mare decat stocul de rezerva; piesele primei linii sunt pastrate in cutii a cite 10 buc.; dimensiunea cutiei 0,8 x0,5 m; cutiile pot fi aranjate sub stelaje; piesele liniei a doua sunt pastrate in carucioare in celule speciale a cate 10 buc. in fiecare carucior; suprafata ocupata de un carucior -1,2 m.p.; piesele liniei a treia sunt pastrate pe stelaje in celule; numarul de celule pe un stelaj -16; suprafata unui stelaj- 2 m.p.; suprafata suplimentara30% din suprafata de baza; numarul de zile lucratoare pe luna -25; regimul de lucru a sectorului- 2 schimburi cu durata 8 ore.

Recomandari de rezolvare: 1)determinarea necesarului de piese a sectorului de asamblare pentru un schimb (stocul de rezerva) dupa formula:
N= Programul lunar de productie, un./ (Numarul de zile lucratoare x Numarul schimb)

2)determinarea stocului maximal pe fiecare tip de piese dupa formula:

Smax= 1,5 Stoc rezerva

3)determinarea numarului de cutii si suprafetei utile pentru piesele primei linii dupa formulele:
N= Smax :10 S= N x Dimensiunile cutiei

4)determinarea numarului de carucioare si suprafetei utile pentru piesele liniei a doua; 5)determinarea numarului de stelaje si suprafetei utile pentru piesele liniei a treia; 6)determinarea suprafetei totale a depozitului, luand in consideratie, ca cutiile cu piesele primei linii nu ocupa suprafata suplimentara:
Stotala = 1,3 Sutila

Sarcina 14. Elaborarea graficului deservirii complexe a locurilor de munca pe sectorului de productie Elaborati graficul-regulament pentru deservirea complexa a locurilor de munca a sectorului de productie cu strungurile dotate cu programe de operare numerica, folosind urmatoarele date: numarul de operatori pe sector- 8 pers.pe schimb; durata schimbului -de la 800 pana la 1630; timpul de pregatire/finisare- 15 min.; durata pranzului -de la 1130 pana la 1200; pauzele reglementate- doua pauze de 15 min. si o pauza de 10 min pentru odihna si necesitati personale; numarul personalului de deservire: reglori-1, instalatori electrici-1, controlori -2, muncitori de transport- 1, magazineri-2, lacatusi-1, ingrijitori -1. Recomandari de rezolvare: 1)regulamentul muncii reglatorului si instalatorului electric: utilarea, reglarea strungurilor si schimbul sculelor, examinarea utilajului electric si controlul strungurilor au loc in timpul puzei de prinz si odihna a operatorilor; schimbul de lucru dureaza de la 730 pana la 1600. Timpul de pregatire/finisare -8 min. Restul timpului muncitorii sunt ocupati in operatiile de pregatire. Pauza de prinz- 30 min, pauzele reglementate- doua de 5 min. 2)Schimbul de lucru a muncitorului de transport dureaza de la 800 pana la 1630. Intre 815 si 1145 muncitorul cara productia gata si deseurile de productie a schimbului precedent. Pauza de prinz- de la 1145 pana la 1215. De la 1215 pana la 1630 muncitorul primeste si preda materialul de sters si aduce semifabricatele. In timpul schimbului muncitorul este ocupat de 4 ori a cate 15 min. pe alte sectoare de productie. Pauze reglementate- 3 a cate 5 min. 3)Munca controlorilor este prevazuta pentru intervalul 800- 1630. Pauza de prinz- 1135-1205. Pauzele reglementate - 3 a cate 5 min. 4)Graficul de lucru a magazinerilor- 730- 1600. Pauza de prinz coincide cu pauza de prinz a muncitorilor de intretinere. Livrarea uneltelor dde la depozit si lucrarile de pregatire se executa intre 845-945 si 1500 -1555.

5)In baza datelor initiale si recomandarilor poate fi elaborat graficul- regulament de deservire complexa a locurilor de munca a sectorului de productie.

Lucrarea 5. Organizarea proceselor de productie de baza Sarcina 1. Elaborarea graficului deplasarii obiectelor pe conveier in partizi si calculul duratei ciclului tehnologic pentru deplasare consecutiva, paralela si mixta. Elaborati graficele deplasarii partidei de piese si calculati durata ciclului tehnologic pentru diverse tipuri de deplasare, folosind urmatoarele date: marimea partidei-5 piese; numarul de operatii tehnologice-5; durata operatiilor: 1-2 min., 2-9 min., 3-5 min., 4-8 min., 5-3 min. Recomandari de rezolvare: 1)Calcularea duratei ciclului tehnologic de prelucrare a partidei de piese pentru deplasarea consecutiva a obiectelor pe linia conveierului dupa formula:
Durata ciclului = Numarul pieselor x Suma duratelor operatiilor (sau consecutiv, min. in partida in procesul tehnologic, min. durata operatiei ---------------------- ) numarul loc.munca

2)Elaborarea graficului duratei ciclului tehnologic pentru deplasarea consecutiva a partidei de piese dupa forma din tabelul urmator: Tabelul______
Nr. operatiei Durata operatiei, min. Numarul loc.munca pe operatie 1 0 2 0 3 0 4 0 Durata ciclului tehnolgic, min. 5 6 7 8 9 10 0 0 0 0 0 0 11 0 12 0 130

3)Calcularea duratei ciclului tehnologic de prelucrare a partidei de piese pentru deplasarea paralel-consecutiva (mixta) a obiectelor muncii pe linia conveierului dupa formula:
Durata ciclului = Durata ciclului - (Numarul - Numarul )x Suma normei minime mixt, min. consecutiv, piese in piese partida de timp pentru perechi min. partida transport de operatii, min.

4)Elaborarea graficului pentru p.3 conform formei p.2 5)Calcularea duratei ciclului tehnologic a ciclului tehnologic de prelucrare a pieselor pentru deplasarea paralela a obiectelor pe linia conveierului dupa formula:
Durata = (Numarul - Numarul) x Durata maxima +Numarul x Durata ciclului piese in piese partida a operatiei, min. totala paralel partida de transport transport operatiilor piese partida

6)Elaborarea graficului pentru p.5 conform formei p.2. Sarcina 2. Determinarea tactului liniei in flux, numarului de locuri de munca si nivelului lor de solicitare, numarului de muncitori-operatori a)Determinati tactul liniei, numarul locurilor de munca si solicitarea lor, numarul muncitorilor- operatori; b)Elaborati graficul reglementarii locurilor de munca, muncitorilor-operatori si standardplanul de functionare a liniei de conveier; c)Determinati marimea stocului de rulment interoperational de _______ si elaborati graficul miscarii lor; d)Determinati marimea medie a stocului de rulment pe linie, marimea productiei nefinite si durata ciclului de productie de prelucrare a pertidei de piese, folosind urmatoarele date:

procesul tehnologic de prelucrare a unui brat pe linia in flux cu miscare liniar-discreta si cu un obiect este constituit din 4 operatii: de strungarie, sfredelire, frezare si slefuire; durata operatiilor-1,9 min., 1,1min., 2,1 min. si 1,3 min. respectiv; programul anual12600 un.; numarul de zile lucratoare in luna- 21; regimul de functionare a liniei- 2 schimburi cu durata de 8 ore; perioada de rotatie a liniei- 0,5 schimburi; rebutul operational lipseste. Recomandari de rezolvare: 1)Calcularea programului de productie pentru perioada unei rotatii a liniei egal cu 0,5 schiimburi dupa formula:
Programul de productie la 1 rotatie = Programul de productie lunar / Durata unei rotatii

2)Determinarea tactului liniei dupa formula:

Tactul = Fondul efectiv de timp /Programul de productie lunar

3)Determinarea numarului de locuri de munca pentru fiecare operatie dupa formula:

N= Durata operatiei, min./ Tactul liniei

4)Calcularea coeficientului de solicitare a a locurilor de munca

Ksol=Numarul loc.munca calculat / Numarul loc.munca stabilit

5)Elaborarea standart-planului in forma de tabel: Tabelul_______

Operatia Tactul,min/un. Nr.locuri munca min.Coeficient solicitare loc.munca % Numarul loc.munca calcul stab Numarul muncitori pe operatie Sifrul muncitor operatieiNr. Graficul functionarii utilajului deservirii si transferului muncitorilor pe perioada rotatiei 240min Ordinea loc.munca

min.

Norma timp,

30

60

90

12 0

15 0

18 0

21 0

240

Important: Graficul functionarii utilajului trebuie elaborat pentru fiecare operatie in concordanta cu nivelul de solicitare: *Linia continua indica perioada de functionare a utilajului; *Linia punctata indica perioada de stationare a utilajului; *Sageata indica trancferul muncitorilor de la un loc de munca la altul. 6)Calcularea numarului scriptic a muncitorilor-operatori pentru lucrul in doua schimburi dupa formula:
Numarul = Numarul muncitori x Numarul x 1,1 scriptic necesar schimburi ?????????????????????

7)Calcularea stocurilor interoperationale de rulment conform standard-planului liniei intre fiecare pereche de operatii adiacente dupa formula:
Stocul = Durata perioadei x Numarul utilaje /Norma timp - Durata perioadei x Numarul utilaje /Norma timp interoperational (pe 1-a operatie) (pe a 2-a operatie) de rulment

8)Completarea tabelului: Tabelul_

Durata perioadei interoperationale,min. Calculul stocurilor, un. Intre operatia 1 si 2 Intre operatia 2 si 3 Intre operatia 3 si 4 Suprafata epurei, un./min. Total Total Total

9)Determinarea marimii medii a stocurilor interoperationale intre fiecare pereche de operatii si in total pe linie si completarea tabelului:
operatieiNr. Operatia Tactul,min/un. Nr.locuri munca minSolicitaarea locuri de munc, % Numarul loc.munca calcul stab Stocul rulment max nceput Graficul functionarii utilajului si transferului muncitorilor pe perioada, min

min.

10)Determinarea marimii medii a stocului interoperational de rulment pe linie dupa formula:

Stoc mediu = Stoc total (din p.8) / Durata perioadei de rotatie (240 min.)

11)Determinarea volumului productiei nefinite dupa consumul de timp si fara luarea in consideratie a consumului de munca in subdiviziunile precedente:
Productie = nefinita, normo-ore Stoc mediu [Norma timp / 2 ] total pe operatii + Consumul timp in subdiviziunile precedente

12)Determinarea duratei ciclului de productie dupa formula:

Durata ciclului productie, = min. Stoc mediu, un. x Tactul liniei, min./un.

Sarcina 3. Organizarea deservirii simultane a mai multor strunguri Determinati in baza criteriului de maximizare a costurilor unitare a productiei numarul oprimal posibil de strunguri, aflate simultan in deservirea complexa a unui muncitor si construiti graficul deservirii, folosind urmatoarele date: operatia (i) este executata la strungurile- dublaj, timpul de lucru a strungului -7 min.; timpul de lucru a muncitorului la strung- 3 min; durata si structura operatiilor executate Recomandari de rezolvare: 1)Calcularea numarului de strunguri, aflate simultan in deservirea unui muncitor:
Numarul strunguri = Timpul lucru strung/ Timp lucru muncitor la strung + 1

2)Determinarea timpului de lucru a muncitorului la strung dupa formula:

Timp lucru = Durata lucrarilor +Durata operatiilor + Timp de transfer muncitor efectuate manual de supraveghere de la strung la altul

3)Determinarea pierderilor de timp alternative a muncitorului dupa formula:

Norma timp,

30

60

90

120

150

180

210

240

Pierderi timp = Timp lucru strung - (Numarul de strunguri - 1) x Timp lucru muncitor la strung

4)Determinare duratei ciclului de deservire simultana a strungurilor pentru fiecare varianta alternativa a pierderilor:
Durata ciclului= Durata totala a deservirii strungurilor de muncitor + Pierderi timp a muncitorului

5)Calcularea coeficientului de solicitare a utilajului pentru fiecare varianta alternativa:

Coeficient = solicitare strung Timp sumar lucru strung / Numarul x strunguri Durata ciclului de deservire

6)Calcularea coeficientului de solicitare a muncitorului pentru variantele alternative:

Coeficient = Timp sumar lucru muncitor la strung / Durata ciclului solicitare muncitor

7)Elaborarea graficelor deservirii simultane a strungurilor pentru variantele alternative: Tabelul_

Nr. strung Timp lucru strung 1 2 3 ... Muncitorul Numarul ocupate Timp, min Timp lucru muncitor Timp total Ciclul de lucru al muncitorului

strunguri

8)Determinarea numarului optimal de strunguri, aflate in deservirea simultana dupa criteriul minimizarii cheltuielilor unitare si valorile coeficientului costurilor pierderilor de timp 1; 0,5; 0,1:
Numar optim de = (Numarul strunguri x Coeficientul + 1 ) / Numarul mediu strunguri costului pirderilor de strunguri in de timp functie

Sarcina 4. Determinarea nivelului de combinare a productiei Determinati modul prin care s-a modificat nivelul de combinare a productiei, folosind urmatoarele date: uzina de prelucrare a petrolului realizeaza anual productie de baza (combustibil) in valoare de 600 mil.u.m. si productie secundara (pacura etc.) in valoare de 120 mil.u.m.; instalarea tehnicii noi a contribuit la optimizarea procesului de utilizare a produselor de distilare a petrolului; valoarea anuala a productiei secundare a crescut la 250 mil.u.m. Recomandari de rezolvare: Pentru determinarea modificarii nivelului de combinare trebuie de calculat nivelul de combinare a productiei pana si dupa momentul instalarii tehnicii noi la intreprindere. Sarcina 5. Determinarea nivelului de cooperare a productiei Determinati: 1)nivelul de cooperare a productiei; 2)sporirea relativa volumului vanzarilor in anul 1 fata de anul precedent;

3)sporirea absoluta a profitului in anul 1 fata de anul precedent, folosind urmatoarele date: ponderea in productia proprie a uzinei constructoare de automobile a articolelor de echipament si garnisire -din Germania -27%; Anglia-16%; Spania- 12%; Belgia-13%; volumul vanzarilor pana la implementarea masurilor de specializare si cooperare a productiei automobilelor la toate etapele ciclului reproductiv (cercetare-dezvoltare desfacere) -137mil.u.m.; volumul vanzarilor dupa implementarea masurilor date -147mil.u.m.; nivelul de rentabilitate constant -5% din volumul vanzarilor. Recomandari de rezolvare: Nivelul de cooperare a productiei poate fi determinat ca raportul dintre valoarea productiei achizitionate prin relatiile de cooperare si volumul total a productie intreprinderii.

Lucrarea 6. Organizarea planificarii productiei Sarcina 1. Elaborarea si optimizarea graficului de retea a pregatirii tehnice a productiei noi de automobile Elaborati si optimizati graficul de retea dupa parametrul timp-resurse. Evenimentele anterioare: efectuarea investigatiilor de marketing; decizia privind crearea automobilului nou, ce ar corespunde exigentelor ecologice internationale; lista lucrarilor de pregatire tehnologica a productie (PTP) este indicata in tabel: Tabelul_
Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 Codul lucrarilor 0-1 1-2 1-3 1-4 2-5 3-6 4-7 2-8 3-9 4-10 8-11 9-12 10-13 5-14 6-15 7-16 14-17, 15-17, 16-17 Denumirea lucrarilor Elaborarea sarcinii tehnice si proiectului schitei Elaborarea proiectului tehnic a motorului Elaborarea proiectului tehnic a carburatorului Elaborarea proiectului tehnic al sistemului de esapament Elaborarea proiectului de lucru a motorului Elaborarea proiectului de lucru a carburatorului Elaborarea proiectului de lucru al sistemului de esapament Elaborarea proiectului de echipament a motorului Elaborarea proiectului de echipament a carburatorului Elaborarea proiectului de echipament al sistemului de esapament Executarea echipamentului pentru motor Executarea echipamentului pentru carburator Executarea echipamentului pentru sistemul de esapament Executarea mostrei motorului Executarea mostrei carburatorului Executarea mostrei sistemului de esapament Asamblarea mostrei automobilului Incercarea mostrei automobilului Modificarea parametrilor conform rezultatelor incercarilor Insusirea productiei in masa Durata, saptamini 8 18 8 10 10 8 8 18 6 8 20 8 10 16 6 8 4 8 8 16

5 2 0 1 3 9 4 10 7 6 12 8

14 11 15 17 18 19 20

16 13

Des. _____. Graficul de retea pana la optimizare Recomandari de rezolvare: 1)Elaborarea graficului de retea dupa datele din tabel; evenimentele 11 si 14, 12 si 15, 13 si 16 sunt legate prin linie punctata (lucru fictiv); pot fi elaborate 6 cai; 2)Optimizarea graficului de retea prin redistribuirea resurselor materiale, umane, financiare, tehnice de pa caile netensionate pe mai tensionate. 3)Completarea tabelului:

Tabelul_
Nr. cai i 1 2 3 4 5 Durata initiala, saptamini Rezultatul optimizarii I Rezultatul optimizarii II

4)Elaborarea graficului de retea dupa optimizare. Sarcina 2. Planificarea operativa a productiei in serie a)Calculati marimea minima a partidei de piese si periodicitatea lansarii-executarii partidei in prelucrare. b)Determinati marimea optima a partidei si numarul necesar de strunguri pentru prelucrarea pieselor a,b,c,d,e,j a produsului A cu volumul lunar de productie in sectia de asamblare -1000un.; numarul de zile-lucru in luna-20; regimul de lucru a sectiei de prelucrare mecanica- un schimb; durata schimbului- 8 ore; timpul pentru reparatie planificata si reutilare -6% din fondul nominal al timpului de lucru. c)Calculati durata ciclului de productie a prelucrarii partidei de piese in sectia de prelucrare mecanica, daca durata pauzei interoperationale este de 1 schimb. d)Calculati durata ciclului operational, devansarea lansarii-executarii partidei intre sectiile adiacente si devansarea tehnologica intre operatiile adiacente in sectia de prelucrare mecanica. e)Determinati marimea stocului ciclic in sectia de prelucrare mecanica si stocului de depozit intre sectiile de prelucrare mecanica si de asamblare. j)Determinati planul-grafic calendaristic de functionare a sectiei de prelucrare mecanica; stocul de siguranta intre sectii este egal cu necesarul de o zi in piesele pentru asamblarea produsului A. Date suplimentare: Tabelul ____ Componenta operatiilor si normele timpului unitar pentru prelucrarea pieselor
Operatia Frezare Gaurire Slefuire Geluire Taierea rotilor dintate Strungarie Norma timp unitar, min. a b c d F G SL Ge T 6 10 4 10 3 2 4 9 25 6 6 10 9 e 2 2 3 f 6 4 2 2 Timp pregatire6 4 2 2 Pierderi de timp 20 20 20 20 60 finisare,min. Reglementate pentru reutilare, % 4 4 4 4 5

St

20

Tabelul ___ Gruparea setului de piese dupa omogenitatea rutei tehnologice pe sectorul de productie
Denumirea pieselor cu aceeasi ruta tehnologica A Ruta deplasarii pieselor pe sectorul mecanic de prelucrare G(2,6) - F(1,6) -Sl(1,1)

F(2,6) - G(0,8) - Ge(1,1) -T(2,5) - Sl(0,6) B F(6,6) - G(1,6) - Ge(2,6) - T(2,5) - Sl(1,6) C F(3,2) - G(2,1) - St(2,1) -Ge(1,1) - Sl(1,1) D F(3,2) - G(2,1) - St(1,1) - Ge (1,1) - Sl(1,1) E St(4,2) - G(1,1) - F(1,1) - Sl (1,6) F Nota: Literele arata tipul strungului, in paranteze este indicata durata prelucrarii partidei de piese in timpul schimbului.

Recomandari de rezolvare: 1)Calcularea marimii minimale a partidei de piese prin doua metode de selectie treptata, conform careia initial este determinata marimea minima acceptata a partidei, dupa ce marimea partidei trebuie ajustata la conditiile concrete de productie. Metoda 1, cand pentru prelucrarea pieselor este utilizat utilajul cu timp indelungat de reutilare, in special in conditiile problemei date - operatia de taiere a rotilot dintate cu 60 min durata a operatiilor de pregatire-finisare:
Marimea minima a partidei = pregatire-finisare, unitar, min reglementate timp min Durata operatiilor/Norma timp, x Coeficient pierderi

Metoda 2, cand pentru prelucrarea pieselor este utilizat utilajul cu durata reutilarii neinsemnata, in special in conditiile problemei date restul de operatii a procesului tehnologic cu durata operatiilor regatire-finisare 20 min.:
Marimea minima a partidei = Durata schimbului, min / Norma minima de timp unitar, min

2) Calcularea periodicitatii lansarii partidei pieselor dupa formula:

Periodicitatea= Marimea minima a partidei / Necesarul zilnic mediu de piese,un., unde: Necesarul zilnic mediu de piese, un. = Programul lunar, un./ Numarul zile-lucru in luna

3) Determinarea marimii optimale a partidei de piese dupa formula:

Marimea optimala a partidei, un. = Periodicitatea plan x Necesarul zilnic mediu de piese, un.

4) Completarea tabelului:
Piesa Marimea minima calculata partidei, unitati Metoda1 Metoda 2 60:9x0,05=133 60:9 x0,05=133 480:4=120 480:2=240 480:2=240 480:2=240 a Coeficientul coraportarii marimii partidei sarcinii lunare 1000:120=8,3 ... B C D E F 1000:133=7,5 ... 1000:133=7,5 ... 1000:240=4,2 ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... Periodicitatea lansarii pieselor, zile-lucru calculata determinata (plan) 2,4 2,5 Marimea partidei determinata (optimala) 125

5) Determinarea numarului de partizi de piese pe luna dupa formula:

Numarul de partizi = Programul lunar, un. / Marimea optimala a partidei, un.

6)Determinarea numarului necesar de strunguri pentru realizarea programului lunar de piese dupa formula:

Numarul =

Programul

x Timpul unitar total +

strunguri lunar piese,un. pentru numarul total lansari, min. min. unde Fondul lunar = Coeficientul x Durata x Numarul zile-lucru (1- Coef.durata plan ) efectiv de timp, schimb schimb, pe luna,zile reutilare si reparatii min min

Durata operatiilor x Numarul / 60 x Fondul efectiv timp x Coeficientul pregatire-finisare, total lansari lunar pentru 1 strung, (solicitarea min strungurilor)

de

7) Completarea tabelului:
Tabelul_____ Tipul strung Norma timp unitar, min a b c d e f Durata operatii pregatirefinisare, min 20 ... Numarul de lansari pe luna 6 ... Numarul strunguri calculat plan Coeficientul solicitarea a utilajului 1,02 ...

frezare gaurire slefuire geluire taierea rotilor dintate strungari e Total

6 ...

10 ...

25 ...

2 ...

6 ...

6 ...

3,05 ...

3 ...

8) Determinarea duratei ciclului de productie de prelucrare a partidei de piese dupa formula:

Durata = [Marimea optima x Durata totala / Numarul + Durata + (Numarul operatii - 1) x Durata ] x Coeficientul ciclului a partidei a operatiilor de determinat operatiilor de prelucrare pauzei paralelism de productie prelucrare strunguri preg-fin interoperationale (=0,6)

9) Calcularea devansarii totale si particulare a lansarii partidei de piese. *Devansare totala se numeste durata perioadei din ziua lansarii in productie a partidei de piese in prima sectie (sector) de productie pana in momentul finisarii operatiilor de asamblare a productiei gata, completate din piesele partidei date. *Devansarea finisarii este mai mica decat devansarea lansarii cu marimea duratei ciclului de productie in sectia (sectorul) de productie data. *Devansarea particulara se numeste timpul dintre momentul lansarii-finisarii partidei in sectia (sectorul) de productie premergator si momentul lansarii-finisarii aceleeasi partide in sectia (sectorul) urmator. *Durata devansarii este compusa din doua elemente: timpul devansarii tehnologice, determinat de durata ciclului de productie de prelucrare a partidei in sectia de productie data sau pe operatii, si timpul devansarii de rezerva, determinat de posibilele intarzieri de finisari (iesiri) a partizilor de piese intre sectiile (sectoarele) de productie megiese si este aproximativ stabilita la 3-5 zile calendaristice. 10) Elaborarea gaficului procesului de productie si de devansare a lansarii-finisarii partidei de articole
Sectia Finisare Mecanica Colectare _________________________________________________________________________________________ Sectia _________________________________________________________________________________________ Finisare Mecanica _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _____5______ ____4_____<-----5------> _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ ______3_______ <--------------4------------>

Colectare

______2_______<------------------------3-----------------------> ___1___ <------------------------2------------------------------------------>

<----------------------------------1-------------------------------------------> _________________________________________________________________________________________ * Liniile continue 1,3,5 indica durata ciclului de productie pentru lucrarile de colectare, prelucrare mecanica si asmblare, iar 2,4 indica timpul de rezerva dintrelucrarile respective. Liniile discrete 3,5 indica durata devansarii lansarii partidei in sectiile respective, iar 2,4 - devansarii iesirii partidei din sectiile respective. Linia 1 indica durata totala a ciclului de productie si de devansare a lansarii.

11) Calcularea devansarii tehnologice pe operatii dupa formula:

Durata ciclului = (Marimea optima x Timp unitar, + Timp total) / 60 a partidei,un. min preg-fin,min

12) Prezentarea grafica a devansarii tehnologice a partidei de un tip de piese;

1 2 3 Nota: __________ ___ _____ ___________ _____ ____ __________ ____ ____

13) Prezentarea grafica a devansarii tehnologice a partidelor pentru fiecare tip de piese. 14) Completarea tabelului: Tabelul_______
Operatia a Geluire Taierea rotilor dintate Strungarie Frezare Gaurire Slefuire Total 1.6 ... Durata ciclului de prelucrare a partidei de piese pe operatii, schimburi b c d e 2.6 6.6 1.1 3.2 3.2 ... ... ... ... ... f

15) Determinarea marimii normative a stocurilor ciclice si de depozit. *Stocuri ciclice se numesc stocurile interne ale sectiei de productie, in special tehnologice, de transport, de rulment si de asigurare. *Stocurile de depozit se numesc stocurile, ce se formeaza intre sectiile de productie. *Marimea stocurilor tehnologice poate fi determinata dupa formula:
Stoc = Marimea optima x Durata ciclului prelucrare / Periodicitatea tehnologic a partidei, un. partidei piese tip la locul lansare-fin. (plan ), de munca, schimb schimb Stoc = Timp devansarii x Program prod. / de asigurare de rezerva, schimb (perioada plan),un. Durata perioadei plan, schimb

16) Completarea tabelului: Tabelul_______

Operatia a Frezare Gaurire Sefuire 40 ... b 65 ... Stocul tehnologic c d 165 28 ... ... e 80 ... 80 ... f 25 ... a b 25 ... Stocul de asigurare c d 25 25 ... ... e 25 ... 25 ... f

Geluire Taierea rotilor dintate Strungarie Total

17) Determinarea stocului interoperational, in cazul cand partidele transmise de la un loc de munca la altul sunt de marime diferita. 18) Determinarea stocului de transport in dependenta de tipul mijloacelor de transport. 19) Determinarea stocului de depozit, constituit din stocul de asigurare si de rulment. 20) Determinarea marimii stocului mediu de rulment dupa formula:
Stocul mediu = (Marimea optima a partidei - Marimea optima a partidei) de rulment sectia 1, un. sectia 2, un.

21) Formarea si deplasarea stocului (stocurilor) de rulment si prezentarea lor grafica:

Des. 16 22)Completarea tabelului Tabelul_____

Piesa De asigurare A B C D E F 50 37 Stocul de depozit De rulment 87 Total

23) Elaborarea plan-graficului al sectiei mecanice de productie in baza datelor tabelului__. Tabelul______
Operatia Strungul Loc. munc 1 2 3 1 2 D 3,2 C 6,6 2 2 E 3,2 3 2 Zile, schimburi 4 5 2 2 6 2 7 2 8 2

Frezat

2 ... ... ...

Sfredelit

Des. 17._______________

Lucrarea practica 7. Studiu de caz. Management tehnologic pentru promovarea" produciei curate n industria de pielrie (dup V.Bratulescu i L.Albu, Institutul Naional de Cercetri Pielrie nclminte, Bucureti) a)Analizai situaia descris n articol. b)Formulai sarcinile de producie pentru subdiviziunile ntreprinderii. c)Comparai diagramele proncipalelor operaii tehnologice ale procesului de prelucrare a pieilor de bovine dup mai multe criterii. d)Analizai bilanul de mas pentru tehnologia de obinere a pieilor pentru nclminte. e)Determinai operaiile "de risc" cu impact ambiental puternic. j)Analizai schemele din fig.3 i 4 din punctul de vedere al sarcinilor de producie formulate anterior.

Lucrarea practica 8. Organizariea proceselor de munc

Sarcina 1. Elaborarea si analiza structurii timpului de munca a muncitorului Elaborati structura timpului de lucru a muncitorului, folosind urmatoarele date si analizati-le: 1)durata zilei de lucru- 8 ore (fara pauza); 2)numarul pieselor executate pe parcursul schimbului- 40 un.; 3)marimea partidei de piese- 10 un.; 4)durata pauzelor pentru odihna si necesitati personale- 5%din timpul de lucru; 5)timpul pentru executarea altor sarcini de productie- 30 min,; 6)timpul de pregatire-finisare- 20 min.; 7)timpul pentru schimbul de instrument -5 min,; 8)numarul de schimbari de instrument -4; 9)timpul suplimentar pentru deservirea locului de munca a muncitorului- 25 min.; 10)timpul de lucru de baza -7 min./un.; 11)timp suplimentar- 55 min. pentru programul de productie; 12)timpul pauzelor organizational-tehnice ale muncitorului (incarcarea partizilor in mijloacele de transport intern) - 5 min. pentru o partida de piese; 13)timpul pentru schimbarea nodului strungului in refuz - 5 min. Recomandari de rezolvare: Structura timpului de munca se calculeaza ca ponderea fiecarui element al zilei de lucru a muncitorului in durata totala a zilei de lucru. Sarcina 2. Analiza structurii venitului lucratorilor a)Argumentati structura venitului fiecarui lucrator, luind in consideratie caracterul specific a procesului de productie si caracterul lucrarilor (muncilor) b)Analizati structura venitului lucratorilor dupa criteriul rationalitatii, folosint urmatoarele date: Tabelul_______
Categoria lucratorului 1 2 3 4 5 Structura venitului,% Partea normata, inclusiv suplimente si adaosuri 20 10 50 35 90 Premii 70 90 20 40 5 Dividende 10 5 Plati sociale 30 20 5

Lucrarea practica 9. Evaluarea nivelului organizational-tehnic a productiei (NOTP) Sarcina 1. Evaluarea si analiza nivelului organizational-tehnic al productiei Executati evaluarea si analiza nivelului organizational-tehnic a productiei, utilizand urmatoarele date:

Factorul

Ponderea factorului

Normativa Anul 1

Valoarea factorilor Faptica Anul 2 Anul 3

1.Nivelul de mecanizare si automatizare a productiei 2.Nivelul de proresivitate a proceselor tehnologice 3.Varsta medie a proceselor tehnologice,ani 4.Varsta medie a utilajului tehnologic, ani 5.Inzestrarea muncii cu fonduri, mil.u.m./om 6.Nivelul de cooperare a productiei 7.Nivelul de specializare a productiei 8.Coeficientul functionarii pe schimburi a utilajului tehnologic 9.Nivelul de completare a statelor de personal, % 10.Ponderea muncitorilor de productie de baza in numarul total a personalului, % 11.Coeficientul de fluctuatie a personalului, % 12.Pierderi de timp de lucru, % 13.Coeficientul frecventei traumatismelor 14.Coeficientul proportiona-litatii dupa capacitate a proceselor 15.Coeficientul continuitatii proceselor de productie 16.Coeficientul de ritmicitate a proceselor de productie

Recomandari de rezolvare: 1)Determinarea nivelului tehnic a productiei in anul 1. 2)Determinarea nivelului organizational a productiei in anul 1. 3)Determinarea nivelului organizational-tehnic a productiei firmei in anul 3. 4)Compararea nivelului organizational-tehnic la iesirea sistemului organizational-tehnic la intrare. 5)Definirea cailor de sporire a nivelului organizational-tehnic a productiei. Sarcina 2. Prognozarea nivelului organizational-tehnic al productiei

nivelului

Stabiliti continutul si ordinea lucrarilor de prognozare a productiei intreprinderii, utilizand datele sarcinii 1. Recomandari de rezolvare: 1)Stabilirea continutului lucrarilor de prognozare a parametrilor de intrare a sistemului, in special, parametrii competitivitate a marfurilor pentru perioada, determinata de strategia intreprinderii si executate de sectiile de marketing si cercetare-dezvoltare. 2)Stabilirea continutului lucrarilor de prognozare a parametrilor subsistemului de asigurare. 3)Stabilirea continutului lucrarilor de prognozare a indicatorilor particulari a NOTP, indicati in tabelul _____, si care asigura corespunderea parametrilor procesului (NOTP ) exigentelor intrarii sistemului. 4)Evaluarea NOTP conform normativelor de prognoza.

5)Elaborarea si concordarea masurilor de asigurare pe perioadele de prognoza a sporirii NOTP pana la nivelul stabilit. 6)Elaborarea si concordarea proiectelor organizationale de realizare a proiectelor investitionale.