Universitatea din Piteşti

Facultatea de Mecanică şi Tehnologie

Departamentul de Fabricaţie şi Management Industrial
Programul de studii: Tehnologia Construcțiilor de Mașini

PROIECT
LA DISCIPLINA
PROIECTARE FUNCȚIONALĂ

Îndrumător: Student,
Conf. dr. ing. Daniel-Ctin ANGHEL Gabriel-Alin ANDREI
Gheorghe Octavian BEICĂ

Anul universitar 2022 - 2023

0
 UNIVERSITATEA din PITEȘTI
FACULTATEA de MECANICĂ şi TEHNOLOGIE
Departamentul de Fabricație şi Management Industrial

Anul univ.: 2022-2023

Programul de studii: Tehnologia Construcțiilor de Mașini

TEMĂ PROIECT
Disciplina: PROIECTARE FUNCȚIONALĂ

Student: Andrei Gabriel-Alin și Beică Gheorghe Octavian

Enunţul temei:
Să se analizeze și să se proiecteze/reproiecteze echipamentul : cric de susținere al motocicletei
Date iniţiale:
- Sistemul din care face parte produsul

- Nevoia fundamentală pentru care există produsul

Probleme principale care vor fi tratate în cadrul proiectului:

 Determinarea mediilor externe produsului;
 Determinarea funcțiilor produsului;
 Analiza tehnică a produsului;
 Realizarea modelului 3D al produsului, simularea funcționarii acestuia, validarea lui și
generarea documentației tehnice.

Termenul de predare a proiectului: 19.01.2023

Data: 13.10.2023

Titular disciplină Titular proiect

Conf. dr. ing. Daniel-Ctin ANGHEL Conf. dr. ing. Daniel-Ctin ANGHEL

1
 CUPRINS

Introducere……………………………………………………………………………………..3

Planning-ul proiectului………………………………………………………………………4-5
Partea I…………………………………………………………………………………..6-10
1.1.Sistemul(sistemele) din care produsul face parte………………………………………… 6
1.2.Nevoia fundamentală …………………………………………………………………... 6-7
1.3.Mediile exterioare ale produsului………………………………………………………….7
1.4.Situațiile de viată ale produsului…………………………………………………………8-9
1.5.Funcțiile produsului………………………………………………………………………10
Partea a II-a…………………………………………………………………………….11-21
2.1.Determinarea ponderii funcțiilor………………………………………………………….11
2.2.Dimensionarea tehnică și economică a funcțiilor……………………………………..11-12
A. Dimensionarea tehnică a funcțiilor…………………………………………………..12-13
B.Dimensionarea economică a funcțiilor………………………………………………. 13-18
2.3.Analiza sistemică a funcțiilor produsului……………………………………………. 18-19
2.4.Analiza riscurilor:AMDEC produs și proiect…………………………………………20-21
Partea a III-a…………………………………………………………………………...22-34
3.1. Definitivarea concepţiei preliminare ………………………………………………...22-23
3.2. Materializarea conceptului ………………………………………………………….23-30
3.3. Calculul unei componente din cadrul produsului………………………………………. 31
3.4. Concepţia detaliată…………………………………………………………………..32-34
Bibliografie………………………………………………………………………………….35
Anexe…………………………………………………………………………………………

INTRODUCERE
2
 În activitatea lor, inginerii se confruntă cu situatii în care trebuie sa proiecteze sau să
reproiecteze anumite componente ale unui produs, sau chiar intregul produs.

Proiectarea presupune realizarea unor activitați, bine definite, care au rolul de a-i ajuta pe
cei implicați sa inteleagă nevoia fundamentală la care produsul trebuie sa raspundă, contextual
in care se va naște si va fi utilizat produsul, modul de asigurare a mentenanței acestuia,
scoaterea acestuia din uz, reciclarea/reutilizarea materialelor si componentelor acestuia.
Totodată, produsul trebuie sa fie competitiv pe piată, adica sa satisfacă exigențele
utilizatorului la un preț rezonabil.Raportul dintre satisfacția utilizatorului si costul produsului
reprezintă valoarea unui produs. Din punct de vedere al utilizatorului de produs, acest raport
trebuie sa fie cat mai mare. În realitate, lucrurile nu stau tocmai așa, deoarece sunt implicați,
pe langă utuilzator/client si alți actori:proiectantul de produs, fabricantul de produs,
distribuitorul,agentul de publicitate, cel care face distribuția, cei care recicleaza produsul etc.
Toti acești actori trebuie sa realizeze profit, in plus pentru realizarea produsului sunt necesare
materiale , tehnologii, echipamente, energie, cunoștiințe, sisteme de reducere a poluării.

Cea mai indicată modalitate de a stabili valoarea produslui ce urmeaza a fi proiectat este
analiza concurentei.Astefel, pentru produsele similiare vor fi facute studii pentru a ne ajuta sa
ne poziționam pe piață vis-a-vis de concurență.

Demersul de proiectare a unui produs necesită solide cunoștințe de cultură generală (in
domeniul fizicii, materialelor, chimiei, sociologiei, istoriei, mecanici, electronicii, infomaticii
etc), dar mai ales de specialitate (proiectare, fabricație, distributie, marketing, calitate etc).

În general, echipa de proiectare este formată din mai mulți specialiști, care provin din
domenii diverse, aceștia putând lucra sincron sau asincron , lalolalta sau in locații deferite.

Echipa de proiecatare este condusă de un lider. Acesta persoană trebuie sa poată asigura
derularea in bune condiții a proiectului și la termenele impuse, chiar daca pe parcurs apar
situații de criza, schimbări de obiective și/sau reduceri de buget.

În cazul in care un membru al echipei de proiect este indisponibil o perioada însemnată,

pana la inlocuirea acestuia, un alt membru al echipei va prelua si o parte din sarcinile acestuia.
Din acest considerent, la constituirea echipei de proiect se va ține seama de ce resură umană
va fi nevoie, din punct de vedere al competentelor si a flexibiliații.

PLANNING-UL PROIECTULUI
3
 În scopul bunei desfășurări a proiectului s-a realizat un planning de derulare a acestuia.
Proiectul prezentat în această lucrare presupune parcurgerea unui anumit număr de
activități,abordate in serie sau in paralel de către echipa de proiect.
Se pornește de la activitațile déjà utilizate și se estimeaza duratele pentru fiecare,atât data la
care aceasta încep cât și data la care se termină.
Pe un grafic de tip GANTT se reprintă ordinea de durelare a acestora,timpul de start și timpul
de sfârșit.Pentru proiectul consider am ales ca perioadă de durulare 14 săptămâni.
S-au ales 3 jaloane cu scopul de a verifica periodic dacă activitațile planificate până la
termenele stabilite au fost îndeplinite.

Nr Activitatea S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 S8 S9 S10 S11 S12 S13 S14

A1 Ideea
proiectului
A2 Sistemul din
care face parte
produsul
A3 Nevoia
fundamentala
A4 Mediile
exterioare
A5 Situațiile de
viață ale
produsului
A6 Funcțiile
produsului
A7 Detrerminarea
ponderii
A8 Dimensionarea
tehnică și
economică
A9 Analiza
funcțiilor
A10 Planning-ul
proiectului
A11 Analiza
riscurilor

4
A12 Concepția
preliminară
A13 Concepția
detaliată
A14 Redactare
proiect
A15 Verificarea
proiectului
A16 Predarea
proiectului
Fig. 1. Planning-ul proiectului

5
 Fig.2. Cric de susținere al motocicletei

PARTEA I

1.1. Sistemul (sistemele) din care produsul face parte

Pentru determinarea nevoii fundamentale , metoda APTE propune parcurgerea unui anumit
algoritm.
Mai întâi trebuie stabilit din ce sistem face parte produsul analizat,raspunzând la întrebarea:”
Din ce sistem face parte produsul?” ,raspunsul fiind:” Din sistemul de susținere și staționare a
motocicletei”.
Alegerea cricului de susținere trebuie sa aibă în vedere in primul rand,scopul pentru care este
folosit acesta.Pentru activitați simple precum staționarea motocicletei , schimbarea diferitelor
piese sau schimbarea anvelopelor.
Produsul face parte din cateogoria pieselor unei motociclete.

1.2. Nevoia fundamentală

Pentru a stabili nevoia pentru sistemul dat trebuia sa se raspundă la 3 întrebari:

 Cui servește sistemul?
 Asupra cui (ce) acționează sistemul?
 În ce scop exista sistemul?

Răspunsurile la aceste întrebari,în ordine sunt :

 Utilizatorului
 Asupra motocicletei
 Pentru a permite susținerea motocicletei în timpul staționarii.

Acest ultim raspuns constituie nevoia fundamentală pe care trebuie a o satisface  ”produsul
cric de susținere”.
Instrumentul pentru exprimarea nevoii:

Motocicleta
(suprafețe de
Om (picior) contact) Scule (suprafețe
de contact)

6
 Cric de
Șuruburi (suprafețe
de contact) susținere Factori de dinamica
(șocuri,vibrații)

Ambalaj Mediul ambiant

(suprafețe de (apă,aer,praf)
contact)

Fig.1.2. Nevoia fundamentala

Nevoia se poate formula astfel :

Sistemul permite utilizatorului sa susțină motocicleta în vederea staționarii.
Pentru validarea acestei nevoi se raspunde la urmatoarele întrebari:
 Pentru ce / în ce scop există această nevoie?
Pentru a susține motocicleta în vederea staționarii.
 Ce o poate face să dispară sau să evolueze?
Dacă se schimbă principiile de susținere.
Întrucât motocicletele nu pot staționa fara a fi susținute,acestea necesită folosirea unor
elemente mecanice de susținere. Susținerea cu elemente mecanice va rămâne în continuare o
variantă de utilizat.

7
 1.3. Mediile exterioare produsului

Această etapă constă în a reprezenta sub forma grafica elementele de mediu ale produsului
(produsul în stare de utilizare, în stare de repaus). Bineînțeles vor fi reprezentate numai
elementele de mediu care interacționează într-un anumit fel cu produsul.

Utilizatorul
Motocicleta

Cric de susținere

Susținerea motocicletei

Tabelul 1.3.Interfețele care fac legatura dintre produsul analizat si mediile exterioare acestuia
Utilizator (om) Picior
Motocicletă Suprafață de contact
Scule Suprafață de contact
Factori de dinamică șocuri,vibrații,forțe de inerție
Ambalaj Suprafață de contact
Mediul ambient Apă,aer,praf
Șuruburi Suprafață de contact

8
 Fig.1.3. Mediile exterioare ale produsului

1.4. Situațiile de viață ale produsului

a) Repaus
b) Utilizare
c) Reparare
d) Prezentare
e) Asamblare

a) Repaus

Mediul ambiant
(apă,aer,praf)

Alte obiecte Cric de

(elemente) Motocicletă
susținere (suprafața de
contact)

9
b) Utilizare

Motocicletă
(suprafața de
contact)
Om (picior) Factori de dinamica
(șocuri,vibrații)

Cric de
Mediul ambiant susținere
(apă,aer,praf) Alte obiecte
(elemente)

c) Reparare
Scule (suprafețe de
contact)
Om (mână)

Cric de Alte obiecte

susținere (elemente)
Mediul ambiant
(apă,aer,praf)
Ambalaj
(suprafața de
contact)

d) Prezentare

Client (mână)
Vânzător (mână)

Ambalaj
Cric de (suprafața de
susținere
10 contact)
 Mediul ambiant
(apă,aer,praf)

Alte obiecte
(elemente)

e) Asamblare
Muncitor (mână)

Mediul ambiant
(apă,aer,praf) Cric de Scule (suprafețe de
contact)
susținere

Fig.1.4. Situațiile de viață ale produsului-asamblare

1.5. Funcțiile produsului

Pentru a identifica funcțiile produsului analizat se utilizează graficul de mediu stabilit la

punctul 1.3. Funcțiile produsului se clasifică în 2 categorii :

11
 - Funcții principale (FP) care reprezintă scopul acțiunii produsului. Fiecare FP este
reprezentată printr-o legătură existentă între cel puțin două elemente ale mediului
exterior si produsul analizat.
- Funcții constrângeri (FC) care reprezintă acțiunile sau / și reacțiunile produsului față
de diferitele elemente de mediu datorate prezenței sale în sistem și în mediul
înconjurător. Fiecare FC este reprezentată printr-o legătură între produs și un element
de mediu exterior acestuia.

Motocicleta
(suprafețe de
Om (mână) contact)
Mediul ambiant
(apă,aer,praf)

FP1 FC5

Șuruburi (suprafețe Cric de

de contact) FC1
susținere FC4 Factori de dinamica
(șocuri,vibrații)

FC2
FC3
Scule (suprafețe de
contact) Ambalaj
(suprafața de
contact)

FP1 – să permită omului posibilitatea de a lasa motocicleta sprijinită în timpul staționarii

(motocicleta : 260 kg)
FC1 – să permită montarea cu șuruburi pe motocicletă

12
FC2 – să permită montarea pe motocicletă cu ajutorul sculelor (scule :chei fixe)
FC3 – să se adapteze ambalajului (forma, dimensiuni)
FC4 – să reziste la factorii de dinamică ( șocuri,vibrații,forțe de inerție)
FC5 – să reziste la acțiunile mediului ambiant (umiditate,temperatura,praf)

PARTEA II-a

2.1. Determinarea ponderii funcțiilor

Pentru a stabili ponderile funcțiilor produsului analizat, în valoarea sa de întrebuințare totală

comparaăm valorile de întrebuințare de natură diferită, măsurabile tehnic prin unități de
măsură diferite. Prin parcurgerea acestei etape nu se urmărește o cuantificare a valorilor de
întrebuințare ale funcțiilor produsului, ci se urmărește o comparare a lord in punct de vedere
al dragului în care fiecare dintre ele contribuie la valoarea de întrebuințare a produsului în
totalitatea sa, deci din punct de vedere al efectului lor uitil, al satisfacției pe care fiecare în
parte o ofertă a utilizatorului.

Tabelul 2.1. Scara de ierarhizare a funcțiilor

K Importanță
1 Utilă
2 Necesară
3 Importanță
4 Foarte importanță
5 Vitală

Pentru a determina ponderea funcțiilor se parcurg urmatoarele etape:

a) Se compară funcțiile două cate două
b) Se acordă funcției care domină altă funcție o notă de la 1 la 3 astfel:

13
  Nota 1 => funcție puțin superioară celeilalte;
 Nota 2 => funcție superioară celeilalte
 Nota 3 => funcție foarte superioară celeilalte;
…………………………………………………………………………………..
 Nota 0 => funcție mai mică decât celaltă;
c) Se totalizează numărul de puncte obținute pe fiecare funcție;
d) Se calculează procentajul repartiției obținute;
e) Se reprezintă acest procentaj pe o histogramă.

Tabelul 2.2. Ponderea funcțiilor

FP1 FC1 FC2 FC3 FC4 FC5
Σ %

FP1 1 2 2 3 2 2 12 32
FC1 0 1 1 2 2 2 8 22
FC2 0 1 1 2 1 1 6 16
FC3 0 0 0 1 2 2 5 14
FC4 0 0 1 0 1 1 3 8
FC5 0 0 1 0 1 1 3 8
Total 0 0 0 0 0 0 37 100

Histograma procentajelor funcțiilor

35

30

25

20 Funcții

32
15

22
10
16
14
5
8 8

0
FP1 FC1 FC2 FC3 FC4 FC5

14
 Fig.2.1. Determinarea ponderii funcțiilor

Tabelul 2.3. Nivelul de importanță al funcțiilor

Simbol Denumirea funcției Categoria Nivel de
importanță
FP1 Susține motocicleta în timpul staționării Obiectivă 5
FC1 Permite montarea cu șuruburi pe motocicletă Auxiliară 4
FC2 Permite montarea cu ajutorul sculelor Auxiliară 3
FC3 Se adaptează ambalajul Obiectivă 3
FC4 Rezistă la factori de dinamică Obiectivă 2
FC5 Rezistă la mediul ambiant Obiectivă 1
TOTAL 18

2.2. Dimensionarea tehnică și economică a funcțiilor

a. Dimensionarea tehnică a funcțiilor

15
 Activitatea prin care se determină nivelul tehnic al funcțiilor cu ajutorul unor unități de
măsură specifice se numește dimensionarea tehnică a funcțiilor.
Dimensiunile tehnice ale funcțiilor cuprind:
- Denumirea parametrului;
- Unitatea de măsură;
- Valoarea parametrului.

Tabelul 2.2. Dimensiunile tehnice

Funcția Dimensiuni tehnice
Denumirea parametrilor U.M. Valoare
FP1 Greutatea motocicletei Kg 260
FC1 Dimensiune șuruburi Mm M 10
FC2 Forța de strângere N 210/
FC3 Dimensiuni ambalaj Mm 400x120x80
FC4 Forța de inerție N 350
FC5 Umiditate / Temperatură % / °C 90 / -50 ÷ 200

b. Dimensionarea econimică a funcțiilor

Dimensionarea economică reprezintă, conform principiului dublei dimensiuni, un

ansamblu de activități prin care se atribuie fiecarei funcții o componentă sau o parte din costul
global al produsului, cost ce conține toate cheltuielile necesare pentru realizarea funcției
respective. În concluzie, dimensionarea economică înseamnă a măsura prin intermediul
costurilor, cheltuielile necesare pentru materializarea funcțiilor unui produs.
Dimensionarea economică presupune pe de-o parte stabilirea costurilor pe funcții, iar
pe de alta parte analiza acestor costuri.
Dimensionarea economică este un proces foarte complex pentru că, pe baza unor
raționamente constructiv – funcționale, tehnologice și economice, permit rezolvarea strict
particularizată a fiecărei situații de analiză.
Repartiția costurilor pe funcții se face evidențiindu-se următoarele elemente de cost:
- Costuri pentru material
- Costuri pentru manoperă și regie
- Costuri pentru fiecare reper și subansamblu
- Costuri pentru ansamblu general, menționându-se și operațiile tehnologice.
Pentru realizarea dimensionării economice, deci a repartizării costurilor pe funcții,
pentru început trebuie realizată o identificare a subansamblelor și reperelor care compun
produsul analizat. De asemenea, se extrag din datele de contabilitate ale firmei producatoare,
cheltuielile pe reper, clasificate în cheltuieli materiale și cheltuieli cu manoperă și regia de
fabricație. În cazul produsului analizat în lucrare, croc de motocicletă, aceste date sunt
prezentate în tabelul urmator:

16
 Tabelul 2.3. Datele de contabilitate ale firmei
Nr. Crt. Reperul Cheltuieli Cheltuieli cu Total [ RON ]
materiale manoperă și regia
[RON] de fabricație
[ RON]
1 Tijă cric 6.00 3.00 9.00
2 Arc 1.00 - 1.00
3 Nit 0.50 - 0.50
4 Support de prindere 1.50 3.00 4.50
5 Bolt ( 2 buc) 1.00 - 1.00
Total produs 10.00 6.00 16.00
Repartizarea cheltuielilor cu manoperă și regia de fabricație:

Repartizarea cheltuielilor material asupra funcțiior pe care le asigură se face proporțional

cu nivelul de importanță al acestora. Prin costul materialelor pentru o anumită piesă
componentă a produsului analizat, se înțelege costul semifabricatului.
Pentru a determina costul materialelor corespunzător fiecărei funcții în parte se parcurg
următoarele etape:
1. Se determină prin raționament funcțiile în materializarea cărora intervine fiecare piesă.
2. Pentru aceste funcții se determină suma nivelurilor de importanță Σni .
3. Având în vedere costul material al reperului i, C mi, se determină cheltuielile material
Cmi
pe nivel de importanță, cu ajutorul formulei .
Σ ni
4. În funcție de nivelul de importanță al fiecăruei funcții, se pot repartiza proporțional,
cheltuielile materiale pentru fiecare funcție în parte.

Pentru exemplificare considerăm reperul 1 “Tija cric“ 

Reperul participă la realizarea funcțiilor FP1,FC2,FC3,FC4,FC5.

Conform datelor din tabelul de mai sus pentru acest reper se consideră un cost al
materialelor de 6.00 RON. Analizând nivelurile de importanță ale funcțiilor se constată că
suma nivelurilor de importanță a celor 5 funcții la care participă reperul „Tija cric” este 14.
Împărțind cheltuielile materiale ale reperului (6.00 RON) la suma nivelurilor de importanță
(14) se obțin cheltuielile materiale pe nivel, respectiv 0.43 RON. În continuare ținând cont de
nivelul de importanță al fiecărei funcții se pot determina costurile materiale corespunzătoare
fiecărei funcții, astfel:
- Pentru funcția FP1 => 0,43 x 5 = 2.15 RON
- Pentru funcția FC2 => 0,43 x 3 = 1,29 RON
- Pentru funcția FC3 => 0,43 x 3 = 1,29 RON
- Pentru funcția FC4 => 0,43 x 2 = 0,86 RON
- Pentru funcția FC5 => 0,43 x 1 = 0,43 RON

17
 Total = 6.00 RON

În mod asemănător se procedează și cu celelalte repere care formează produsul analizat, iar
costurile materiale repartizate pe funcții sunt date în tabelul de mai jos.

Tabelul 2.4. Costurile materiale

Reperul Cheltuieli materiale Cheltuieli pe funcții [RON]
[RON] FP FC FC FC FC FC
1 1 2 3 4 5
Tija cric 6.00 2.1 - 1.29 1.29 0.86 0.43
5
Arc 1.00 0.3 - 0.21 0.21 0.14 0.07
5
Nit 0.50 - - 0.18 0.18 0.12 0.06
Suport de prindere 1.50 0.4 0.32 0.24 0.24 0.16 0.08
0
Bollt ( 2 buc) 1.00 - - 0.33 0.33 0.22 0.11
Total 10.00 2.8 0.32 2.25 2.25 1.50 0.75
0
Repartizarea cheltuielilor cu manoperă și regia de fabricație

Repartizarea cheltuielilor cu manoperă, cumulată cu cotă parte din regia de fabricație se

realizează parcurgând următoarele etape:
1. Se repartizează aceste cheltuieli pe operațiile care contribuie la execuția reperului
respectiv ( conform procesului tehnologic de execuție al reperului);
2. Se stabilesc funcțiile în materializarea cărora intervin operațiile respective, printr-un
raționament logic legat de execuția tehnologică a reperului. În cazul in care în cursul acestei
analize se descoperă operații inutile, care nu intervin în materializarea nici uneia dintrea
funcțiile produsului, costul lor se trece separat, avându-se in vedere eliminarea acestei operații
ulterior.
3. Se stabilește pentru fiecare operație, nivelul de importanță al funcțiilor, determinate de
operația respectivă, dupa metodologia cunoscută;
4. După parcurgerea acestor etape, se fac totalurile costurilor pe funcții. Aceste totaluri
reprezintă dimensiunile economice ale funcțiilor și vor fi utlizate în continuare pentru analiza
sistematică a funcțiilor produsului.
Pentru același reper al produslui ca și în cazul repartizării cheltuielilor materiale, în
continuare se va exemplifica repartizarea cheltuielilor cu manopera, cumulată cu cota parte
din regia de fabricație.
Repartizarea cheltuielilor cu manopera, cumulată cu o parte din regia de fabricație se
realizează parcurgând urmatoarele etape:

Reperul 1 „Tija cric”

1) Debitare
2) Strunjire
3) Frezare + gaurire
4) Sudare

18
Costul manoperei pentru reperul „Tija cric”este de 3.00 RON, repartizat astfel:
- Pentru operația 1 – 0.30 RON
- Pentru operația 2 – 1.70 RON
- Pentru operația 3 – 0.60 RON
- Pentru operația 4 – 0.40 RON

Operația 1 participă la realizarea funcției FC3 a cărei ordine de importanță se prezintă

astfel: FC3 = 3 niveluri. Costul pe nivel este de 0.10 RON, iar repartizarea pe funcții va fi:
- Pentru funcția FC3 = > 0.10 x 3 =0.30 RON

Operația 2 participă la realizarea funcțiilor FP1,FC2 și FC3 a căror ordine de importanță

se prezintă astfel: FP1 = 5 niveluri, FC2 = 3 niveluri, FC3 = 3 niveluri. Costul pe nivel este de
0.15 RON, iar repartizarea pe funcții va fi:
- Pentru funcția FP1 => 0.15 x 5 = 0.75 RON
- Pentru funcția FC2 => 0.15 x 3 = 0.45 RON
- Pentru funcția FC3 => 0.15 x 3 = 0.45 RON

Operația 3 participă la realizarea funcțiilor FP1,FC1,FC2 și FC3, a căror ordine de

importanță se prezintă astfel: FP1 = 5 niveluri, FC1 = 4 niveluri, FC2 = 3 niveluri și FC3 = 3
niveluri. Costul pe nivel este de 0.04 RON, iar repartizarea pe funcții va fi:
- Pentru funcția FP1 => 0.04 x 5 = 0.20 RON
- Pentru funcția FC1 => 0.04 x 4 = 0.16 RON
- Pentru funcția FC2 => 0.04 x 3 = 0.12 RON
- Pentru funcția FC3 => 0.04 x 3 = 0.12 RON

Operația 4 participă la realizarea funcțiilor FP1,FC1,FC2 și FC3, a căror ordine de importanță

se prezintă astfel: FP1 = 5 niveluri, FC1 = 4 niveluri, FC2 = 3 niveluri și FC3 = 3 niveluri.
Costul pe nivel este de 0.02 RON, iar repartizarea pe funcții va fi:
- Pentru funcția FP1 => 0.02 x 5 = 0.10 RON
- Pentru funcția FC1 => 0.02 x 4 = 0.08 RON
- Pentru funcția FC2 => 0.02 x 3 = 0.06 RON
- Pentru funcția FC3 => 0.02 x 3 = 0.06 RON

Tabelul 2.5. Cheltuielile materiale reperul 1

Nr. Operația Total Manoperă Cheltuielile funcțiilor
Crt [RON] FP1 FC1 FC2 FC3 FC4 FC5
1 Debitare 0.30 - - - 0.30 - -
2 Strunjire 1.70 0.75 - 0.45 0.45 - -
3 Găurire + frezare 0.60 0.20 0.16 0.12 0.12 - -
4 Sudare 0.40 0.10 0.08 0.06 0.06 - -
Total 3.00 1.05 0.24 0.63 0.93 - -

Reperul 4 “Suport de prindere“

1) Frezare
2) Găurire
3) Îndoire

19
 Costul manoperei pentru reperul “Suport de prindere“ este de 3.00 RON, repartizat astfel :
- Pentru operația 1 – 1.25 RON
- Pentru operația 2 – 1.00 RON
- Pentru operația 3 – 0.75 RON

Operația 1 participă la realizarea funcțiilor FP1,FC1,FC2 și FC3, a căror ordine de

importanță se prezintă astfel: FP1 = 5 niveluri, FC1 = 4 niveluri, FC2 = 3 niveluri și FC3 = 3
niveluri. Costul pe nivel este de 0.08 RON, iar repartizarea pe funcții va fi:
- Pentru funcția FP1 => 0.08 x 5 = 0.40 RON
- Pentru funcția FC1 => 0.08 x 4 = 0.43 RON
- Pentru funcția FC2 => 0.08 x 3 = 0.24 RON
- Pentru funcția FC3 => 0.08 x 3 = 0.24 RON

Operația 2 participă la realizarea funcțiilor FP1,FC1,FC2 și FC3, a căror ordine de

importanță se prezintă astfel: FP1 = 5 niveluri, FC1 = 4 niveluri, FC2 = 3 niveluri și FC3 = 3
niveluri. Costul pe nivel este de 0.06 RON, iar repartizarea pe funcții va fi:
- Pentru funcția FP1 => 0.06 x 5 = 0.30 RON
- Pentru funcția FC1 => 0.06 x 4 = 0.24 RON
- Pentru funcția FC2 => 0.06 x 3 = 0.18 RON
- Pentru funcția FC3 => 0.06 x 3 = 0.18 RON

Operația 3 participă la realizarea funcțiilor FP1,FC1,FC2 și FC3, a căror ordine de

importanță se prezintă astfel: FP1 = 5 niveluri, FC1 = 4 niveluri, FC2 = 3 niveluri și FC3 = 3
niveluri. Costul pe nivel este de 0.05 RON, iar repartizarea pe funcții va fi:
- Pentru funcția FP1 => 0.05 x 5 = 0.25 RON
- Pentru funcția FC1 => 0.05 x 4 = 0.20 RON
- Pentru funcția FC2 => 0.05 x 3 = 0.15 RON
- Pentru funcția FC3 => 0.05 x 3 = 0.15 RON

Tabelul 2.5. Cheltuielile materiale reperul 4

Nr. Crt Operația Total Manoperă Cheltuielile funcțiilor
[RON] FP1 FC1 FC2 FC3 FC4 FC5
1 Frezare 1.25 0.40 0.32 0.24 0.24 - -
2 Găurire 1.00 0.30 0.24 0.18 0.18 - -
3 Îndoire 0.75 0.25 0.20 0.15 0.15 - -
Total 3.00 0.95 0.76 0.57 0.57 - -

Pentru reperul 2 “ Arc “ , reperul 3 “ Nit “ și reperul 5 „ Bolț “ nu avem cheltuieli cu

manoperă și regia de fabricație, deoarece acestea sunt standardizate și se achiziționează din
comerț.
Rezultatele complete sunt prezentate in tabelul următor:

Tabelul 2.6. Rezultatele totale ale cheltuielilor

Reperul Cheltuieli manoperă Funcții
[RON] FP1 FC1 FC2 FC3 FC4 FC5
Tija cric 3.00 1.05 0.24 0.63 0.93 - -
Arc - - - - - - -
Nit - - - - - - -

20
Suport de prindere 3.00 0.95 0.76 0.57 0.57 - -
Bolț (2 buc) - - - - - - -
Total produs 6.00 2.00 1.00 1.20 1.50 - -

În urma centralizării rezultatelor privind, atât cheltuielile material cât și cele cu manoperă și
regia de fabricație, va rezulta situația prezentată în tabelul următor:

Tabelul 2.7. Rezultatele cheltuielilor

Reperul Felul cheltuieli Funcții
FP1 FC1 FC2 FC3 FC4 FC5
Tija cric Materiale 6.00 2.15 - 1.29 1.29 0.86 0.43
Manoperă 3.00 1.05 0.24 0.63 0.93 - -
Arc Materiale 1.00 0.35 - 0.21 0.21 0.14 0.07
Manoperă - - - - - - -
Nit Materiale 0.50 - - 0.18 0.18 0.12 0.06
Manoperă - - - - - - -
Suport prindere Materiale 1.50 0.40 0.32 0.24 0.24 0.16 0.08
Manoperă 3.00 0.95 0.76 0.57 0.57 - -
Bolț (2 buc) Materiale 1.00 - - 0.33 0.33 0.22 0.11
Manoperă - - - - - -
Total produs Materiale 10.00 2.80 0.32 2.25 2.25 1.50 0.75
Materiale 6.00 2.00 1.00 1.20 1.50 - -
Total 16.00 4.80 1.32 3.45 3.75 1.50 0.75
Ponderea în costul total [%] 100.00 30.00 8.25 21.5 23.44 9.37 4.68
6

2.3. Analiza sistematică a funcțiilor produsului

Evaluarea critică a funcțiilor

Pe baza informațiilor culese până la această fază, se poate realiza o analiză critic a stării
reale a produsului analizat.
Evaluare funcțiilor implică cunoașterea criteriilor necesare reazlizării corecte a acesteia,
criteria care se vor prezenta în continuare.

Criteriul dimensiunii economice

Principalul criteriu de evaluare și apreciere a funcțiilor este cel al dimensiunii

economice,criteriu ce permite identificarea acelor funcții ale căror soluții de realizare sunt
prea costisitoare și au o pondere prea mare în costul total al produsului. Acest lucru se
realizează pe baza principalelor tipuri de reprezentări grafice utilizate în I&AV, care vor fi
prezentate în continuare.
Pe baza criteriului dimensiunii economice, se pot întâlni următoarele situații pentru funcțiile
deficitare:

21
a) funcții cu un cost prea mare în raport cu contribuția lor
b) funcții cu costuri prea mari în raport cu posibilitățiile tehnologice de realizare
c) funcții cu costuri prea mari în raport cu posibilitățiile tehnologice de realizare
Analiza rezultatelor dimensionării economice consideră rezultatele obținute sub formă de
tabele sau relații greu de citit și interpretat și de aceea consideră că pentru aprecierea pe
considerente funcționale,tehnice,inginerești sau foarte utile reprezentarile grafice ale acestor
rezultate, care permit evidențierea unor aspecte de repartiție, intervenție sau preocupare în
acțiunile viitoare
În cadrul metodei I&AV se utilizează o serie de reprezentări grafice, cum ar fii cea
prezentată în continuare:
Diagrama Pareto evidențiază în mod grafic legi de distribuție care respectă legea lui Pareto
și anume: ” În cadrul unui proces, 20-30% din parametrii acestuia influențează ăn ansamblu
procesul în procent de 70-80% ”.
Reprezentarea grafică a raportului cost-funcții se realizează astfel:
- pe abcisă se reprezintă funcțiile în ordine descrescătoare a nivelurilor respective
- pe ordonată se reprezintă costurile cumulate în procente din costul total.

Fig.2.3.1. Diagrama Pareto pentru funcții

Histograma procentajelor funcțiilor

35
30
25
20 Funcții

15 32

10 22
16 14
5 8 8
0
FP1 FC1 FC2 FC3 FC4 FC5

Fig.2.3.2. Diagrama Pareto pentru cheltuieli

22
 Rezultate cheltuieli
35
30
25
20 Rezultate cheltuieli

15
10
5
0
FP1 FC1 FC2 FC3 FC4 FC5

2.4.Analiza riscurilor:AMDEC produs și proiect

Pentru a evalua riscurile din cadrul unui proiect, dar și riscurile la care este supus viitorul
produs se poate utiliza metoda AMDEC.
AMDEC este o metodă inductivă care permite studiul sistematic al cauzelor și efectele
defectărilor care afectează componentele unui system( produs,mașină sau procedeu). Metoda
urmărește evaluarea previzională a fiabilității sistemului, analizând în mod sistematic diverse
defectări pe care acesta le poate avea în cursul utilizării sale. Este deci o metodă calitativă de
fiabilitate, care permite prevederea riscurilor de apariție a defectărilor, evaluarea consecințelor
lor și stabilirea cauzelor. Metoda are ca obiectiv principal obținerea calității optimal de către
un sistem. Pentru aceasta trebuie examinte în mod sistematic defectările potențiale,evaluată
gravitatea consecințelor lor, asigurată detectarea, declanșate acțiunile corrective în funcție de
gradul lor de criticitate.
Fiind o metodă de analiză critică, AMDEC are obiective extreme de clare, orientate spre:
- determinarea punctelor slabe ale unui system ethnic
- căutarea cauzelor inițiatoare ale disfuncționalității componentelor
- prevederea unor acțiuni corective de înlăturare a cauzelor de aparișie a defectelor
- prevedearea unui plan de ameliorare a calității produselor și mentenanței
- determinarea necesităților de tehnologizare și modernizae a producției
- creșterea nivelului de comunicare între compartimente de muncă,persoane,nivele
ierarhice.
În concluzie,obiectivul principal al metodei AMDEC este de a obține calitatea optimă
pentru prudusul studiat: ” cric de susținere la motocicletă ”.
Analiza disfuncționalităților:
 gravitatea
 detectabilitatea
 securitatea

23
 Gravitatea (G) – evaluează efectul disfuncționalității, este resimțită de utilizator, se poate
exprima în funcție de timpul de remediere.
Detectabilitatea (D) - este dată de posibilitatea ca o disfuncțiune să poată fi identificată
când cauza de apariție a acesteia există
Securitatea (S) – se exprimă relativ la efectele disfuncționalității
În cazul de față studiul a fost realizat cu participarea cadrului didactic îndrumător și a unor
actori implicați ( utilizatori, distribuitori, specialiști în mentenanță), de la societăți partenere.
Principala contribuție a metodei AMDEC este aceea că descrie un defect pe baza unui
indice de criticitate (C), lând în considerare toate riscurile. De o manieră generală pentru
defectul unui component particular, criticitatea este evaluată în funcție de riscurile sociale:
riscul pentru utilizator, riscul comercial, riscul financiar, se poate stabili chiar ierarhii de
riscuri.
Ca urmare, criticitatea defectului se va aprecia cu ajutorul următoarei relații:
C=F*G*D
În urma analizei amănunțite realizate pe parcursul acestui capitol, s-au luat următoarele
decizii, prezentate în planul de acțiuni din tabelul 2.4.

Tabelul 2.4. Plan de acțiuni

Descriere Criticitate Plan de acțiuni Responsabili
Nefuncționare – 18 Înlocuirea acumulatorilor, îmbunătățirea Șef de proiect
acumulator calității acumulatorilor utilizați
Nefuncționare – 12 Înlocuirea furtunelor – plastic mai rezistent Șef de proiect
furtun
Ruperea corpului 12 Utilizarea unui material cu rezistență la Șef de proiect
brațului hidraulic rupere superioară
Analiză tehncică 8 Consultanță Specialist în
incompletă Alocarea unui timp suplimentar analizei design
tehnice
Analiza riguroasă a specificațiilor
Erori de calcul și 6 Recalcularea elementelor Șef de proiect
de metodă Brainstorming

După evaluările obținute prin analiză se construiește grila de criticitate, în care se

consemnează posibilitatea de apariție a modului de defectare (tabelul 2.4.1.).

Tabelul 2.4.1. Grila de criticitate

Frecvență Foarte frecvent Frecvent Ocazional Rar
criticitate
Critic 16 12 8 4
Principal 12 9 6 3
Secundar 8 6 4 2
Minor 4 3 2 1
PARTEA III-a

24
3.1. Definitivarea concepţiei preliminare

3.2. Materializarea conceptului

25
 S-a putut alege ca soluție construcitivă: soluția 1( îndeplinirea cea mai bună a
funcțiilor analizate mai sus, cea mai practică soluție, atât din punct de vedere tehnic, cat și
estetic și ergonomic).

Desenul 3D al produsului ales

26
Fig.3.2.1. Support de prindere( are rolul de a prinde suportul se susținere pentru a se nu
deplasa in timpul folosirii)

Fig.3.2.1. Tija cric( are rolul de a indica direcția și a se sprijini greutatea motocicletei)

27
Fig.3.2.3. Support de susținere ( are rolul de a se prinde pe motocicletă atunci când
staționează)

Fig.3.2.4. Sprijin cric( are rolul ca tija cricului și tot asamblu să se sprijine pe el)

28
Fig.3.2.5. Nit( are rolul de prindere a pieselor cricului pentru a nu se mișca in timpul
folosirii)

Fig.3.2.6. Bolț( are rolul de prindere a pieselor cricului in timpul folosirii)

29
Fig.3.2.6. Arc de tracțiune( are rolul de amotiza contactul cu solul)

Fig.3.2.7. Imagine de ansamblu cric de susținere

30
Schița 2D al produsului ales, cu cote de gabarit

31
3.3. Calculul unei component din cadrul produsului

Produsul ales are următoarele proprietăți mecanice:

32
 3.4. Concepţia detaliată

Componentele produsului:

1. Tija cric

Materialul ales este oțel. Masa totală a tijei este de 982 g.

Operațiile de prelucrare sunt următoarele: debitare, frezare, găurire și sudare.

33
2. Suport de susținere

Materialul ales este oțel. Masa totală a suportului de susținere este de 452 g.
Operațiile de prelucrare sunt următoarele: debitare, frezare, găurire și ambutisare.

3. Bolț

Materialul ales este oțel. Masa totală a bolțului este de 20 g.

Operațiile de prelucrare sunt urmatoarele: debitare și strunjire.

34
4. Nit

Materialul ales este oțel. Masa totală a nitului este de 21 g.

Operațiile de prelucrare sunt următoarele: debitare și strunjire.

5. Arc

Materialul ales este oțel. Masa totală a arcului este de 60 g.

5. Sprijin cric
35
Materialul ales este oțel. Masa totală de sprijin a cricului este de 2000 g.
Operațiile de prelucrare sunt următoarele: debitare, frezare, găurire și sudare

6. Suport de prindere

Materialul ales este oțel. Masa totală a suportului de prindere este de 340 g.
Operațiile de prelucrare sunt următoarele: debitare, frezare, găurire și sudare.

BIBLIOGRAFIE

36
Cărți și monografii tehnice:
 D.C. Anghel, G.M. Sicoe, M.O. Crăcănel, “Proiectarea Produselor – Ghid de
proiectare”, 2018.
 D.C. Anghel, A.D. Rizea, A.G. Plăiașu, “Proiectarea Produselor – Lucrări de
laborator”, 2007.
 Nițu, E-L. (2002), “Managementul producției”,Pitești: Editura Universității din Pitești

Legături și siteuri web:

 https://sites.google.com/site/conceptiaproduselor/carte-proiectarea-produselor
 https://sites.google.com/site/conceptiaproduselor/proiect-pp
 https://www.motomus.ro/cric-motocicleta
 https://www.academia.edu/10345987/Curs_5_Managementul_Calit
%C4%83%C5%A3ii
 https://www.youtube.com/watch?v=Bbx1pqowqJU
 https://ro.scribd.com/doc/285603758/Functiile-Produsului

37