UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV

Departamentul Autovehicule și Transporturi

Disciplina Organe de Maşini

PROIECT DE AN LA DISCIPLINA
Organe de Maşini I

Autor: Student Marius. GEORGESCU

Programul de studii: ................................
Grupa ......................

Coordonatori: Prof. univ. dr. ing. Gheorghe MOGAN

Dr. ing. Silviu POPA

2018
 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ

Disciplina Organe de Maşini

PROIECT DE AN LA DISCIPLINA
Organe de Maşini I

Autor: Student Marius GEORGESCU

Grupa ...............

Coordonatori ştiinţifici: Prof. univ. dr. ing. Gheorge MOGAN

Dr. ing. Silviu POPA
 2018

CUPRINS

Introducere ................................................................................................................................ 6

A. MEMORIUL JUSTIFICATIV ............................................................................................. 7

1. Tematica şi schema structural-constructivă .......................................................................... 9

1.1. Tematica şi specificaţii de proiectare .......................................................................... 9
1.2. Schema structural-constructivă ................................................................................. 10
2. Proiectarea elementelor şi legăturilor ................................................................................... 13
2.1. Proiectarea elementului 1 (cârligul de remorcare) .................................................... 13
2.2. Proiectarea elementului 4 (tirantul superior) ............................................................. 13
2.3. Proiectarea legăturii 1-4 (asamblare filetată) ............................................................ 16
2.4. Proiectarea elementelor 5 şi 6 (coloana superioară şi corp coloană superioară) ....... 16
2.5. Proiectarea legăturii 4-5 (îmbinare sudată) ............................................................... 16
2.6. Proiectarea legăturilor 5-6 ......................................................................................... 16
2.6.1 Proiectarea legăturii 5-6, asamblare ţeavă-ţeavă pătrată .................................. 16
2.6.2 Proiectarea legăturii 5-6, asamblare prin bolţ .................................................. 16
2.7. Proiectarea elementelor 7 şi 8 (tirant inferior şi corp tirant inferior) ............................
2.8. Proiectarea legăturii 6-7 (îmbinare sudată) ...................................................................
2.9. Proiectarea legăturilor 7-8
2.9.1 Proiectarea legăturii 7-8, ţeavă-ţeavă pătrată ......................................................
2.9.2 Proiectarea legăturii 7-8, asamblare prin bolţ ......................................................
2.10. Proiectarea elementelor 11 şi 12/12’ (bara centrală şi coloana stânga/dreapta) ...........
2.11. Proiectarea legăturilor 8-9 şi 10-11 (îmbinări sudate) ..................................................
2.12. Proiectarea legăturii 9-10 (asamblare prin şuruburi).....................................................
2.13. Proiectarea legăturilor 11-12/12’ ..................................................................................
2.13.1 Proiectarea legăturii 11-12/12’, ţeavă-ţeavă pătrată ...........................................
2.13.2 Proiectarea legăturii 11-12/12’, asamblare prin bolţ ...........................................
2.14. Proiectarea elementului 13/13’ (tirant stânga/dreapta) .................................................
2.15. Proiectarea legăturii 12-13/12’-13’ (îmbinare sudată) ..................................................
2.16. Proiectarea elementului 3/3’ (suport stânga/dreapta) ....................................................
2.17. Proiectarea legăturii 13-3/13’-3’ (asamblare prin şuruburi) .........................................

Bibliogarafie ................................................................................................................................

B. ANEXE ...................................................................................................................................

Desen de ansamblu AutoCAD (vedere, secțiune principală și secţiuni parţiale) (la scara 1:1).
Desen de execuţie cârlig de remorcare AutoCAD (la scara 1:1).
Desen de execuţie subansamblu sudat S4AutoCAD (elementele 10 şi 11 sudate) (la scara 1:1).
Formatele de desen AutoCAD se vor salava in 2002.
 INTRODUCERE
Scopul proiectului de an la disciplina Organe de maşini este să dezvolte abilităţile
practice ale studenţilor de proiectare şi sintetizare a cunoştinţelor de mecanică, rezistenţa
materialelor, tehnologia materialelor şi reprezentare grafică în decursul anilor I şi II, precum
şi modul în care aceştia pot rezolva în mod independent o lucrare de proiectare, pe baza
algoritmilor, metodelor specifice şi programelor din domeniu.

............. se vor prezenta (pe această pagină) aspecte generale legate de construcția și
proiectarea dispozitivelor de remorcare auto ........

Autorul,
MEMORIUL TEHNIC
 1. TEMATICA ŞI SCHEMA STRUCTURAL -
CONSTRUCTIVĂ

1.1 TEMATICA ŞI SPECIFICAŢII DE PROIECTARE

Tema de proiectare a unui produs este lansată de către un beneficiar şi reprezintă o

înşiruire de date, cerinţe şi condiţii tehnice care constituie caracteristicile şi performanţele
impuse viitorului produs.
În cazul proiectului de an nr. 1 tema de proiectare, pornind de la necesitatea unor
dispozitive de remorcare auto modulare adaptabile pentru diverse situaţii practice presupune
concepţia şi dimensionarea unui dispozitiv de remorcare cu funcţia globală de legare şi
tractare a miniremorcilor şi rulotelor de autovehiculele de capacitate mică (fig. 1.1).
Dezvoltarea acestui produs este cerută de inexistenţa unor produse similare care, pe
de-o parte, să poată fi folosite pentru mai multe tipuri de autovehicule, remorci şi rulote şi pe
de altă parte, să includă componente tipizate (şuruburi, bolţuri şaibe) existente la preţuri
reduse şi performanţe ridicate. Astfel, se preconizează că noul produs executat în serii mari de
producţie poate fi competitiv şi din punct de vedere economic.
Dispozitivul de remorcare ca sistem mecanic demontabil, fără mişcări relative între
elemente, are ca parametrii de intrare, forţele de interacţiune din cadrul cuplei sferice de
remorcare, şi ca parametrii de ieşire, forţele şi momentele din asamblările dispozitivului cu
lonjeroanele şasiului.
Pe lângă funcţia principală de transmitere a sarcinilor de la intrarea I la ieşirea E (fig.
1.1) materializată de cele două asamblări cu lonjeroanele şasiului autovehiculului, pentru noul
produs se urmăreşte şi îndeplinirea următoarelor funcţii auxiliare: respectarea prevederilor de
interschimbabilitate cerute de standardele din domeniu; respectarea condiţiilor de protecţie a
omului şi mediului; diminuarea distrugerilor care ar putea apărea la coliziuni.
Pentru proiectarea de ansamblu a dispozitivului de remorcare (fig. 1.2) se impune
personalizarea listei de specificaţii cu următoarele cerinţe principale:
a. Forţele exterioare: FX , FY , FZ [N].
b. Tipul sarcinii: statică sau variabilă.
c. Restricţii dimnesionale x1>0, x2<0, x3 <0; y1 > 0; z1 < 0 sau z1 > 0, z2 > 0 (fig.
1.2).
d. Condiţii de funcţionare: temperatura, caracteristicile mediului în care
funcționează.
e. Condiţii constructive: interschimbabilitatea şi modularizarea.
f. Condiţii de ecologie: utilizarea de materiale şi tehnologii eco, reciclarea
materialelor, protecţia vieţii.

Fig. 1.1 – Vedere generală a unui dispozitiv de remorcare integrat

9
 În tabelul 1.1 se prezintă valorile parametrilor fizici şi geometrici impuse pentru o
situaţie practică cerută.

Tab. 1.1 Valorile parametrilor fizici şi geometrici

Forţele exterioare [N] Coordonatele punctelor impuse [mm]
FX FY FZ X1 X2 X3 Y1 Z1 Z2
1500 300 700 60 -150 -350 300 -100 100

1.2 SCHEMA STRUCTURAL-CONSTRUCTIVĂ

Din punct de vedere constructiv, dispozitivul de remorcare formează un ansamblu
compus din subansamble şi elemente constructive, identificabile cu uşurinţă în schema
structural-constructivă din fig. 1.3. Ansamblul asociat interacţionează cu remorca prin
intermediul unei cuple sferice prin elementul 1 (fig. 1.4) şi cu lonjeroanele şasiului
autovehiculului prin asamblări cu şuruburi cu elementul 3.
Subansamblele sunt structuri independente, care se evidenţiază printr-un grup compact
compus, în configuraţie minimală, din cel puţin două elemente constructive sau din alte
subansamble şi elemente constructive, în interacţiune permanentă, formate ţinându-se cont, cu
precădere, de tehnologiile de montaj, de întreţinere şi de exploatare. În cazul dispozitivului de
remorcare din fig. 1.2 s-au definit subansamble având la bază structurile compacte obţinute
prin sudare. În figura 1.3 se prezintă, la general, structura constructivă şi o schema structural-
constructivă a dispozitivului de remorcare cu intrarea I, materializată printr-o cuplă
(articulaţie) sferică, şi ieşirea E, materializată printr-o asamblare cu şuruburi montate cu joc
cu un suport fixat pe lonjeroanele şasiului. Ansamblul dispozitivului de remorcare conţine
elementele 1 şi 3 ce formează legăturile de intrare/ieşire şi subansamblele S1, S2 … S5/S5’
formate din câte două elemente sudate. În schema structurală nu se evidenţiază elementele de

Fig. 1.2 – Parametrii fizici şi geometrici impuşi

10
 a

c
Fig. 1.3 – Structura constructivă a dispozitivului de remorcare: a – integrată; b –
explodată; c – schema bloc

asamblare (bolţuri, şuruburi, şaibe) care se vor defini şi dimensiona odată cu proiectarea
legăturilor şi se vor evidenţia în desenul de ansamblu.
În tab. 1.2 se evidenţiază subansamblele şi elementele dispozitivului de remorcare precizându-
se tipul, denumirea şi subcapitolul în care se va trata proiectarea acestora. În tab. 1.3 se
evidenţiază legăturile nedemontabile (îmbinări sudate) şi demontabile (asamblări filetate, prin
bolţ, prin şuruburi) care urmează să fie proiectate in continuare.

11
 Tab. 1.2 Subansamblele şi elementele dispozitivului de remorcare
Nr. Codul Codul Tratare în
Tipul Denumirea
crt. subans. elem. subcap.
1 A1 1 Coloană Cârlig de remorcare
2 4 Tirant Tirant superior
S1
3 5 Coloană Coloană de remorcare
4 6 Corp Corp coloană
S2
5 7 Tirant Tirant inferior
6 8 Corp Corp tirant inferior
S3
7 9 Flanşă Flanşă faţă
8 10 Flanşă Flanşă spate
S4
9 11 Bară Bară centrală
10 12 (12’) Coloană Coloană stânga/dreapta
S5
11 13(13’) Tirant Tirant stânga/dreapta
12 A1 2 (2’) Suport Suport stânga/dreapta
13 A1 3 (3’) Bară Tirant de rigidizare stânga/dreapta

Tab. 1.3 Legăturile elementelor dispozitivului de remorcare

Nr. Tratare în
Codul Tipul Denumirea
crt. subcap.
1 I Demontabilă Asamblare sferică
2 1-4 (1-S1) Demontabilă Asamblare filetată
3 4-5 Nedemontabilă Îmbinare sudată
4 5-6 (S1-S2) Demontabilă Asamblare ţeavă-ţeavă pătrate
Asamblare cu bolţ
5 6-7 Nedemontabilă Îmbinare sudată
6 7-8 (S2-S3) Demontabilă Asamblare ţeavă-ţeavă pătrate
Asamblare cu bolţ
7 8-9 Nedemontabilă Îmbinare sudată
8 9-10 (S3-S4) Demontabilă Asamblare cu şuruburi
9 10-11 Nedemontabilă Îmbinare sudată
10 11-12 (S3-S4) Demontabilă Asamblare ţeavă-ţeavă pătrate
Asamblare cu bolţ
11 12-13 Nedemontabilă Îmbinare sudată
12 13-2 Demontabilă Asamblare cu şuruburi
13 13-3 Demontabilă Asamblare cu şurub
14 2-3 Demontabilă Asamblare cu şurub
15 E Demontabilă Asamblare cu şuruburi

12
 2. PROIECTAREA ELEMENTELOR ŞI
LEGĂTURILOR

2.1 PROIECTAREA ELEMENTULUI 1 (CÂRLIGUL DE

REMORCARE

I. Date de proiectare
Să se proiecteze cârligul de remorcare, poziţia 1 din fig. 2.1.1, cu funcţia
principală de transmitere a sarcinilor FX, FY şi FZ de la o cuplă de remorcare, poziţia 2, la
elementul 4 din componenţa dispozitivului de remorcare.
Lista de cerinţe
a. Forţele exterioare: FX = 1500 N, FY = 300, FZ = 700 N; se calculează forţa
transversală, = 1530 N
b. Tipul sarcinii: statică
c. Condiţii de funcţionare: temperatura, T = - 30oC…50 oC; mediu de lucru
exterior cu umezeală avansată
d. Condiţii constructive: interschimbabilitate cu sistemele de cuplare existente
(fig. 2.1.1,a)
e. Condiţii de ecologie: utilizarea de materiale şi tehnologii eco, reciclarea
materialelor, protecţia vieţii

a b
Fig.2.1.1 – Schema funcţional-constructivă a elementelor de tip cârlig de remorcare cu
sferă drept: a – ansamblu cârlig-cuplă; b – schema constructivă

II. Alegerea materialului, tratamentelor termice şi tehnologiei

Deoarece cârligul de remorcare cu sferă drept este o piesă importantă în
componenţa dispozitivului se adoptă, oţel de calitate, C45, conform SR EN 10025-2
(STAS 500/2), cu 02 = 360 MPa, r = 610 MPa şi HB = 280.
III. Adoptarea formelor constructive

Fig. 2.1.2 – Parametrii geometrici Fig. 2.1.3 – Modelul de calcul

Caracteristici şi restricţii funcţionale şi constructive

- pentru asigurarea celor trei mişcări relative de rotaţie la unghiuri de rotire de 300 se
impune ca unghiul determinat de intersecţia sferei cu tija cârligului să fie aproximativ
15o….25o; se adoptă unghiul de 20o(v. fig. 2.1.2);
- în vederea asigurării interschimbabilităţii cuplelor sferice de remorcare precum şi
modularizării constructive s-au dezvoltat dispozitive de cuplare cu diametrul sferei

Ds {1 , 2, 2 } ţoli sau Ds {47,625; 50,8; 58,7375} mm.

Adoptarea parametrilor geometrici funcţionali şi constructive
- diametrul sferei, Ds = 50,8 mm pentru FX = 1500 N;
- diametrul tijei, D = sin200 Ds = sin200 50,8 = 17,37 mm; se adoptă D = 18 mm;
- l3 0,5 D =0.5*18 = 9 mm (v. fig. 2.1.2).
IV. Schema de calcul, dimensionare şi verificare
Pentru dimensionare se adoptă modelul din fig. 2.1.3 cu următoarele ipoteze de calcul:
- Modelul de calcul este o bară dreaptă încastrată, cu secţine circulară constantă de diametru
D, solicitată la tracţiune de forţa FZ, la încovoiere de forţa Ft şi la forfecare de forţa Ft.
- Se neglijează tensiunile de forfecare generate de eforturile tăietoare.
Din condiţia de rezistenţă la tracţiune şi încovoiere în secţiunea critică A-B (în punctul B cele
două tensiuni au acelaşi sens), se determină lungimea l cu relaţia

= 36,4 mm; se adoptă l = 38,4 mm.

în care, s-a considerat, D = 18 mm; FZ = 700 N; Ft = 1530 N; σat = 100 MPa.

V. Proiectarea formei tehnologice

Ţinând cont de parametrii geometrici definiţi în fig. 2.1.2, ca urmare a calculelor
tirantului 4 se obţine grosimea acestuia, h = 15 mm şi ţinând cont de înălţimea piuliţei
m = 16 mm, şi grosimea şaibei plate, h = 3 mm şi a şaibei Grower, g = 3,5 mm, se adoptă
l2 = 40 mm şi l1 = 30 mm (v.fig. 2.1.4).
- prelucrarea cârligului de remorcare cu sferă drept se poate face prin strunjire;

14
 - calitatea suprafeţelor Ra = 6,3
µm; calitatea suprafeţei sferice, deoarece
această formează împreună cu cupla de
agăţare o articulaţie sferică, se adoptă
Ra = 3,2 µm;
- pentru facilitarea prelucrării se
practică găuri de centrare A2,5;
- deoarece elementul funcţionează
în mediu corosiv (cu umezeală) şi pentru a
se asigura calitatea suprafeţei sferice pe
toată perioada de funcţionare se va realiza
protecţia prin cromare.

Fig.2.1.4 Parametri geometrici

2.2 PROIECTAREA ELEMENTULUI 4 (TIRANTUL

SUPERIOR)

I. Date de proiectare
Să se proiecteze tirantul superior, poziţia 4 din fig. 2.2.1 cu funcţia principală de
transmitere a sarcinilor FX, FY şi FZ de la cârligul de remorcare drept cu sferă, poziţia 2, la
suportul 5 cu luarea în considerare a următoarelor specificaţii impuse:
a. forţele exterioare: FX = 1500 N, FY = 300, FZ = 700 N, acţionează la distanţa L1 = 48
mm; se calculează momentele în centrul găurii de trecere: MX4 = FY L1 = 14400
Nmm, MY4 = FX L1 = 72000 Nmm;
b. tipul sarcinii: statică;
c. restricţii dimensionale: D1 = 18 mm; b > d2 = 28 mm; L2 = 80 mm;
d. condiţii de funcţionare: temperatura, T = - 30oC…40 oC; mediu de lucru exterior cu
umezeală avansată;
e. Condiţii constructive: material sudabil;
f. Condiţii de ecologie: utilizarea de materiale şi tehnologii eco, reciclarea materialelor,
protecţia vieţii.

a b
Fig. 2.2.1 – Schema de încărcare:
15 a – exterioară la nivelul dispozitivului;
b – exterioară, redusă la nivelul elementului 4
II. Alegerea materialului, tratamentelor termice şi tehnologiei

Deoarece tirantul este o piesă care se va suda se adoptă, conform SR EN 10025-2 (STAS
500/2), oţel S235 cu 02 = 235 MPa şi r = 360 MPa.

III. Adoptarea formelor constructive

În vederea creşterii eficienţei economice se adopta semifabricat de tip oţel lat (platbandă)
cu dimensiunile b şi h standard şi b/h ≈ 4 (fig. 2.2.2).

Fig. 2.2.2 – Parametri geometrici Fig. 2.2.3 – Modelul de calcul

IV. Schema de calcul, dimensionare şi verificare

Pentru dimensionare se adoptă modelul din fig. 2.2.3 cu următoarele ipoteze de calcul:
- modelul de calcul este o bară dreaptă încastrată, cu secţiune dreptunghiulară –solicitată la
tracţiune de forţa FX; la încovoiere oblică de sarcinile FZ, FY şi MY4; la torsiune de
momentul MX4; la forfecare de forţele FZ şi FY;
- elementele 4 şi 5 sunt asamblate prin sudare şi pentru calcul de dimensionare a tirantului
4 se consideră că acesta este încastrat în centrul cordonului de sudură şi secţiunea critică,
A-A este dreptunghiulară cu dimensiunile b şi h;
- deoarece, modelul de dimensionare cu luarea în considerare a tuturor solicitărilor este de
complexitate mărită, în continuare, se adoptă un model simplificat care ia în considerare
solicitarea principală de încovoiere dată de forţa FZ şi momentul MY4; după determinarea
dimensiunilor prin rezolvarea modelului simplificat se va face verificarea cu modulul cu
pachetul MDESIGN (etapa VI).
Din condiţia de rezistenţă la solicitarea de încovoiere în planul XZ se determină grosimea
h cu relaţia [ Mogan, 2012],
3 3 Mî max
h= √ 2 σaî
= 13,18 mm,

16
în care, s-a considerat, Mî max = MY4 + FZ L2 = 105600 Nmm şi σaî = 70 MPa. Ca urmare,
ţinând cont că b = 4h = 55,3 mm se adoptă semifabricat de tip platbandă (oţel lat) cu
b = 60 mm şi h = 15 mm.

V. Proiectarea formei tehnologice

Fig.2.2.4 Parametri geometrici
Ţinând cont de parametrii
geometrici definiţi în fig. 2.2.2 şi de
rezultatele obţinute la proiectarea
asamblării cu filet 1-4 şi a îmbinării
sudate, se adoptă: R = 30 mm, D1 =
18 mm, L′2 = 110 mm. Prelucrarea
elementului 4 presupune frezarea
porţiuni de cap şi găurirea; calitatea
suprafeţelor prelucrate Ra = 12,5 µm
(fig. 2.2.4).

VI. Verificarea modelului cu pachetul performant MDESIGN

Din analiza rezultatelor obţinute în urma analizei cu MDESIGN a structurii
elementului proiectat, se observă că în secţiunea din încastrare tensiunile tangenţiale sunt
maxime. Tensiunea maximă de forfecare generată de forţa FZ în punctele P6 şi P2 (fig.
2.2.5,a) are valoarea 1,17 MPa şi se neglijează pentru calculul tensiunii echivalente.
Tensiunea maximă normală generată de forţa FX şi momentele MY ş MZ în punctul P1
(v. fig. 2.2.5,b,c,d) are valoarea de 61,14 MPa, iar tensiunea rezultantă este de 61.138 MPa
(v. fig. 2.2.6)., ambele fiind mai mici decât tensiunea admisibilă, care are valoarea de 70 MPa.

a b

c d
Fig. 2.2.5 – Distribuţii ale tensiunilor secţionale din încastrare: a – de forfecare
generate de forţa FZ; b – normale generate de FX; c – normale generate de momentul
MY; d – normale generate de momentul MZ

17
 Fig. 2.2.6 – Valorile tensiunilor normale secţionale din încastrare

2.3 PROIECTAREA LEGĂTURII 1-4 (ASAMBLARE

FILETATĂ) ………..

2.4 PROIECTAREA ELEMENTELOR 5 ŞI 6 (COLOANA

SUPERIOARĂ ŞI CORP COLOANĂ SUPERIOARĂ)
……………….

2.5 PROIECTAREA LEGĂTURII 4-5 (ÎMBINARE

SUDATĂ)

………………….

2.6 PROIECTAREA LEGĂTURILOR 5-6

2.6.1 PROIECTAREA LEGĂTURII 5-6, ASAMBLARE

ŢEAVĂ-ŢEAVĂ PĂTRATĂ

18
….. ………………

2.6.2 PROIECTAREA LEGĂTURII 5-6, ASAMBLARE PRIN BOLŢ

……………..

2.7 PROIECTAREA ELEMENTELOR 7 ŞI 8 (TIRANT INFERIOR

ŞI CORP TIRANT INFERIOR)

…………………

19
 BIBLIOGRAFIE

1. Jula, A. ş.a. Organe de maşini, vol. I,II. Universitatea din Braşov, 1986, 1989.
2. Mogan, Gh. ş.a. Organe de maşini. Teorie-Proiectare-Aplicații, Ed Universității
Transilvania din Braşov, 2013 (format electronic).
3. Rădulescu, C. Organe de maşini, vol. I, II, III. Universitatea Transilvania din Braşov,
1985.
4. *** Culegere de norme şi extrase din standarde pentru proiectarea elementelor componente
ale maşinilor, vol. I. şi II. Universitatea din Braşov, 1984.

20
DESENE

21