UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV

Departamentul Autovehicule și Transporturi

Disciplina Organe de Maşini

PROIECT DE AN LA DISCIPLINA
Organe de Maşini II

Autor
Programul de studii: Autovehicule Rutiere
Grupa 1112

Coordonatori: Prof. univ. dr. ing. Gheorghe MOGAN

Dr. ing. Silviu POPA

2013
 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ

Disciplina Organe de Maşini

PROIECT DE AN LA DISCIPLINA
Organe de Maşini II

Autor:
Grupa 1112

Coordonatori ştiinţifici: Prof. univ. dr. ing. Gheorghe MOGAN

Dr. ing. Silviu POPA

2013
 Contents
INTRODUCERE ........................................................................................................................ 8

1. TEMATICA ŞI SCHEMA STRUCTURAL-CONSTRUCTIVĂ .................................... 11

1.1. TEMATICA ŞI SPECIFICAŢII DE PROIECTARE ................................................ 11
1.2. SCHEMA STRUCTURAL-CONSTRUCTIVĂ ....................................................... 12
1.3. ÎMPĂRŢIREA RAPORTULUI DE TRANSMITERE PE TREPTE. PARAMETRI
CINETOSTATICI ................................................................................................................ 13
2. CALCULUL DE PREDIMENSIONARE A ANGRENAJELOR .................................... 13
2.1. CALCULUL DE PREDIMENSIONAREA A ANGRENAJULUI CONIC ............. 13
2.2. CALCULUL DE PREDIMENSIONAREA A ANGRENAJULUI CILINDRIC ..... 16
2.3. CALCULUL DE PREDIMENSIONAREA A ARBORILOR .................................. 18
3. SCHEMA CINEMATICA LA SCARĂ ........................................................................... 19
4. CALCULUL GEOMETRIEI ANGRENAJULUI CONIC ............................................... 21
5. CALCULUL GEOMETRIEI ANGRENAJULUI CILINDRIC ....................................... 21
6. CALCULUL DE VERIFICARE A ANGRENAJULUI CILINDRIC (MDESIGN) ........ 22
7. CALCULUL FORŢELOR DIN ANGRENAJE ............................................................... 27
7.1. SCHEMA FORŢELOR ............................................................................................. 27
7.2. FORŢELE DIN ANGRENAJUL CONIC ................................................................ 29
7.3. FORŢELE DIN ANGRENAJUL CILINDRIC ......................................................... 30
8. CALCULUL ARBORILOR ............................................................................................. 30
8.1. SCHEMA DE ÎNCĂRCARE A ARBORELUI INTERMEDIAR ............................ 30
8.2. CALCULUL DE VERIFICARE A ARBORELUI INTERMEDIAR (CU
MDESIGN) .......................................................................................................................... 32
8.3. SCHEMA DE INCARCARE A ARBORELUI DE INTRARE ................................ 34
8.4. SCHEMA DE INCARCARE A ARBORELUI DE IESIRE..................................... 35
9. ALEGEREA ŞI VERIFICAREA MONTAJULUI CU RULMENŢI AL ARBORELUI
INTERMEDIAR ...................................................................................................................... 36
10. ALEGEREA ŞI VERIFICAREA ASAMBLĂRII PRIN PANĂ PARALELĂ DINTRE
ROATA CONICĂ ŞI ARBORELE INTERMEDIAR ............................................................. 38
11. ALEGEREA SISTEMULUI DE UNGERE ................................................................. 39

BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................................... 45
DESENE................................................................................................................................... 46
 INTRODUCERE

Scopul proiectului de an la disciplina Organe de maşini este să dezvolte abilităţile

practice ale studenţilor de proiectare şi sintetizare a cunoştinţelor de mecanică, rezistenţa
materialelor, tehnologia materialelor şi reprezentare grafică în decursul anilor I şi II, precum
şi modul în care aceştia pot rezolva în mod independent o lucrare de proiectare, pe baza
algoritmilor, metodelor specifice şi programelor din domeniu.
Reductoarele sunt transmisii mecanice utilizate la reducerea turatiei concomitent cu
marirea momentului de torsiune. Ele au in componenta lor angrenaje.
Dupa tipul angrenajelor din componenta reductoarelor, se deosebesc urmatoarele
tipuri de reductoare: reductoare cilindrice, reductoare conice, reductoare melcate si reductoare
combinate (conico-cilindric, cilindro-melcat, melcato-cilindric).
Dupa numarul treptelor de reducere a turatiei (o treapta de reducere a turatiei
reprezinta un angrenaj), se deosebesc: reductoare cu o treapta, reductoare cu doua trepte,
reductoare cu trei trepte, reductoare cu mai multe trepte (maximum 8 trepte)
Dupa planul pe care-l formeaza axele arborilor, se deosebesc: reductoare orizontale,
reductoare verticale (cu arbori orizontali sau verticali) si reductoare combinate (axele unor
arbori formeaza un plan orizontal, axele altor arbori formeaza un plan vertical sau inclinat).
In cele ce urmeaza, se va urmari proiectarea unui reductor de turatie conico-cilindric
orizontal, in doua trepte.
MEMORIULTEHNIC
 1. TEMATICA ŞI SCHEMA STRUCTURAL-
CONSTRUCTIVĂ

1.1. TEMATICA ŞI SPECIFICAŢII DE PROIECTARE

Tema de proiectare a unui produs este lansată de către un beneficiar şi reprezintă o

înşiruire de date, cerinţe şi condiţii tehnice care constituie caracteristicile şi performanţele
impuse viitorului produs.
În cazul proiectului de an nr. 2tema de proiectare, pornind de la necesitatea unor
transmisii cu roţi dinţate reductoare adaptabile pentru diverse situaţii practice presupune
concepţia şi dimensionarea unui reductor conico-cilindric cu funcţia globală de transmitere a
momentului de torsiune şi mişcării de rotaţie de la un arbore de intrare la un arbore de ieşire
cu axele perpendiculare în spaţiu (fig. 1.1).
Reductorul conico-cilindric esteun sistem mecanic demontabil, cu mişcări relative
între elemente care are ca parametri de intrare,puterea (momentul de torsiune) şi turaţia
arborelui de intrare, şi ca parametrii de ieşire,puterea (momentul de torsiune) şi turaţia
arborelui de ieşire.
Pe lângă funcţia principală de transmiterea momentului de torsiune şi mişcării de
rotaţieprin angrenaje cu roti dinţate se urmăreşte şi îndeplinirea următoarelor funcţii auxiliare:
respectarea prevederilor de interschimbabilitate cerute de standardele din domeniu;
respectarea condiţiilor de protecţie a omului şi mediului.
Pentru proiectarea de ansamblu a dispozitivului de remorcare (fig. 1.2) se impune
personalizarea listei de specificaţiicu următoarele cerinţe principale:
a. Momentul de torsiune la arborele de intrare, Pi [kW].
b. Turaţia la arborele de intrare, ni [rot/min].
c. Raportul de transmitere al reductorului, ir.
d. Durata de funcţionare impusă, Lh [ore].
e. Planul axelor roţilor angrenajului conic (PAConic): orizontal (O) sau vertical
(V).
f. Planul axelor roţilor angrenajului cilindric (PACilindric): orizontal (O) sau vertical (V)
g. Tipul danturii angrenajului conic (TD): dreaptă (D), curbă în arc de cerc (C) sau curbă
eloidă (E).
În tabelul 1.1 se prezintă valorile parametrilor fizici şi geometrici impuse pentru o

Fig. 1.1 –Vedere generalăa unui reductor conico-cilindric orizontal

[http://www.neptun-gears.ro]
11
situaţie practică cerută.

Tab. 1.1 Valorile parametrilor de proiectae

Nr. ni
Pi [kW] iR Lh [ore] PAConic PACilindric TD
crt. [rot/min]
23 3000 18 10000 V V E

1.2. SCHEMA STRUCTURAL-CONSTRUCTIVĂ

În fig. 1.2 se prezintă schema structural-constructivă generală a reductoarelor conico-
cilindrice în două trepte. Din punct de vedere funcţional se evidenţiază următoare elemente: I
– angrenaj conic ortogonal cu dantură înclinită (curbă); II – angrenaj cilindic cu dantură
înclinată; 1I – pinion conic; 2I – roată conică; 1II – pinion cilindric; 2II – roată cilindrică; A1 –
A
arborele de intrare; A2 – arborele intermediar; A3 – arborele de ieşire; LA1 - lagărul A al
A A A
arborelui A1; LB1 - lagărul B al arborelui A1; LA2 - lagărul A al arborelui A2; LB2 - lagărul B al
A A
arborelui A2; LA3 - lagărul A al arborelui A3; LB3 - lagărul B al arborelui A3.
Din punct de vedere constructiv, reductorul de turaţie formează un ansamblu compus
din subansamble şi elemente constructive. Subansamblele sunt structuri independente, care se
evidenţiază printr-un grup compact compus, în configuraţie minimală, din cel puţin două
elemente constructive sau din alte subansamble şi elemente constructive, în interacţiune
permanentă, formate ţinându-se cont, cu precădere, de tehnologiile de montaj, de întreţinere şi
de exploatare.
În cazul reductoarelor conico-cilindrice din fig. 1.2 se definesc următoarele
subansamble: SC – subasamblul carcasă; SA1 - subansamblul arborelui de intrare, format din
pinionul conic (1I) fixat pe arborele de intrare (A1) care la rândul său este fixat pe două lagăre
A A
(LA1 şi LB1 ), se sprijină pe subansamblul carcasa SC; SA2 - subansamblul arborelui
intermediar, format din roata conică (2I) şi pinionul cilindric (1II) fixate pe arborele
A A
intermediar (A2) care la rândul său este fixat pe două lagăre (LA2 şi LB2 ), se sprijină pe
subansamblul carcasa SC; SA3 - subansamblul arborelui de intrare, format din roata cilindrică
A A
(2II) fixată pe arborele de ieşire (A3) care la rândul său este fixat pe două lagăre (LA3 şi LB3 ),

Fig. 1.2–Schema structural-constructivă generală

12
se sprijină pe subansamblul carcasa SC.

1.3. ÎMPĂRŢIREA RAPORTULUI DE TRANSMITERE PE

TREPTE. PARAMETRI CINETOSTATICI
Reductorul de turaţie de
proiectat are două trepte
(angrenaje). În vederea obţineri
unei structuri optime (roţile
conduse cvasiegale) se impune ca
raportul de transmitere al treptei I
(angrenajul conic) iI = 0,25 iR= 4,5
[Jula, 1985; Moldovean, 2002].
Raportul de transmitere al
treptei a II-a (angrenajul cilindric),
iII= iR/ iI = 4.(1.1)
Parametriifuncţionali Fig. 1.3–Schema structurală a angrenajului
cinetostatici(turaţia, puterea, conic ortogonal
momentul de torsiune) la nivelul
arborilor reductorului, sunt:
n1 = ni = 3000 rot/min, P1 = Pi = 23 kW, Mt1 = Mti= 73212 Nmm (arborele A1);
n2 = n1/iI = 666,66 rot/min, P2 = P1ηI= 22,08 W, Mt2 = Mt1 iIηI= 316275,84 Nmm
(arborele A2);
n3 = n2/iII = n1/(iIiII) = n1/iR= 166,66 rot/min, P3 = P2ηII = P1ηIηII = P1ηR= 21,41 kW,
Mt3 = Mt2 iIIηII = Mt1 iIiIIηIηII = Mt1 iRηR= 1227150,25 Nmm(arborele A3).
În aceste relaţii s-a considerat ηI = 0,96 randamnetul angrenajului conic, ηII = 0,97
randamentul angrenajului cilindric şi ηR= ηIηII = 0,9312.

2. CALCULUL DE PREDIMENSIONARE A
ANGRENAJELOR

2.1. CALCULUL DE PREDIMENSIONAREA A

ANGRENAJULUI CONIC

I. Date de proiectare
a. Turaţia la intrare (pinion), n1 = 3000 rot/min.
b. Puterea la intrare, P1 = 23 [kW] şi din fer. (AEV-C.1) rezultă valoarea momentului de
torsiune,

30 P
Mt1 (T1 ) = 106 n1 = 73212 Nmm.(2.1)
π 1

c. Raportul de angrenare, u = 4,5.

d. Unghiul dintre axele roţilor, Σ = 90o şi din fer (AEV-C.2.1) se determină semiunghiurile,

sin Σ
δ1 = arctg u−cos Σ = 12.52o, δ2 = Σ − δ1 = 77.48o.(2.2)

13
e. Numărul de angrenaje identice în paralel, χ =1.
f. Durata de funcţionare, Lh = 10000 ore.
g. Tipul danturii, curba eloida.
h. Condiţii de funcţionare: maşina motoare – motor asincron; instalaţia antrenată – utilaj
tehnologic într-o carieră de piatră, temperatura – (-25…50)oC; caracteristicile mediului
– praf şi umezeală ridicată.
i. Condiţii ecologice: utilizarea de materiale şi tehnologii eco, reciclarea materialelor,
protecţia vieţii.

II. Alegerea materialului, tratamentelor termice şi tehnologiei

Având în vedere că sarcina de transmis este mărită (T1 = 73212 Nmm) se adoptă
pentru roţile angrenajului oţel de cementare marca 21MoMnCr12 căruia i se aplică
tratamentul de cementare compus din tratamentul termochimic de carburare (îmbogăţirea
stratului superficial in C) urmat de tratamentele termice de călire şi revenire joasă. Astfel, se
obţine durităţile flancurilor dinţilor 55…63 HRC pe adâncimea de 08…1,2 mm şi miezului
300…350 HB.
Pentru obţinerea danturii se va urmării fluxul tehnologic cu următoarele operaţii:
prelucrare dantură prin aşchiere (frezare), cementare şi rectificare dantură.
Pentru calculul la contact în funcţie de caracteristicile materialului (σr = 1100 MPa, σ02
= 850 MPa) şi în funcţie de durităţile impuse se adoptă tensiunea limită la contact σHlim =
1530 MPa şi tensiunea limită la încovoiere σFlim = 425 MPa.

III. Calculul de predimensionare

Deoarecerelaţiile de dimensionare a angrenajelor la contact şi la încovoiere conţin

factori care depind de parametri ce urmează să fie determinaţi, preliminar, se face un calcul de
predimensionare.
Alegând ca parametru de dimensionare la modulul exterior, pentru solicitarea la
contact,

1 3 2T1 KA Kv KHβ KHα ZE Zε ZH 2 sin Σ

me = √ ( ) = 3,61 mm, (2.3)
z1 ψd (1−ψd sinδ1 )2 σHP u sinδ1

şi pentru solicitarea la încovoiere,

1 3 2 T1 z1 KA Kv KFβ KFα Yϵ YSa YFa

me = z √ ( ) = 3,59 mm (2.4)
1 ψd (1−ψd sinδ1 )2 σFP max

unde, z1 = 14, z2 = u z1 = 63, KA=1,25, Kv = 1,3, ψd =0,5, NL1=60 n1 Lh χ = 13,5*108 cicluri,

NL2=60n1 Lh χ /ur = 3*108 cicluri, KHβ =1,8, KHα = 1,3, Zε = 0,92, ZH = 2,5, ZE = 190 MPa1/2,
SHmin= 1 , ZN1 = 1, ZN2 = 1, ZN = min (ZN1, ZN2) =1, SHmin = 1, σHP = σHlim ZN /SHmin = 1530
MPa, KFβ = 1,8, KFα = 1,3, Yε = 0,77, Yβ = 0,93, YSa1=1,9, YSa2=1,9, YFa1 = 2,2, YFa2 = 2,2,
SFmin = 1,5, YN1,2 = 1, SFmin = 1,5, YST =2, σFP1,2 = σFlimYN1,2/ SFmin YST = 283,33 MPa.
Din relaţiile de mai sus rezultă că solicitarea principală a angrenajului este la contact şi
se consideră pentru calcule, în continuare, me = 3,61 mm.

14
IV. Proiectarea formei constructive

Parametrii şi relaţii de calcul a parametrilor principali ai angrenajului

𝑑𝑒1
𝑚𝑒 = = 3.61 mm
𝑧1

𝑑𝑒1 : 𝑚𝑒𝑛 =
𝑑𝑒1
𝑧1
cos ᵦ = mm (2.1.4)

𝑑𝑒1
𝑚𝑚𝑛 = ( 1- ψd sin δ1 ) cosᵦm = mm
𝑧1

𝑚𝑒 : 𝑚𝑚𝑛 = ( 1- ψd sin δ1 ) cosᵦm = 2.63 mm (2.1.5)

𝑚𝑒𝑛 = 𝑚𝑒 cosᵦm = 2.15 mm

2𝑅𝑒 sin δ1
𝑅𝑒 : 𝑚𝑒 = = mm
𝑧1
2𝑅𝑒 sin δ1
𝑚𝑒𝑛 = cosᵦm = mm (2.1.6)
𝑧1
2𝑅𝑒 sin δ1
𝑚𝑚𝑛 = ( 1- ψd sin δ1 ) cosᵦm = mm
𝑧1

Se adoptă din STAS 𝑚𝑒 : 2.65 mm

Adoptarea factorilor deplasării danturii:

Deplasare radială: xℎ𝑚 = 0

Deplasare radială: x𝑠𝑚 = 0

Calculul parametrilor geometrici principali ai angrenajului:

𝑚𝑒
Modulul frontal exterior: 𝑚𝑒 = cosᵦ𝑛 = 3.62 mm (2.1.7)
m
Diametrele de divizare exterioare: 𝑑𝑒1,2 = 𝑚𝑒 𝑧1,2 (2.1.8)
rezultă = 𝑑𝑒1 = 50,80 mm, 𝑑𝑒2 = 228.60 mm

𝑑
Lungimea generatoare a conului exterior: 𝑅𝑒 = 2 sin𝑒1δ = 117.08 mm
1
(2.1.9)
Lăţimea danturii: b = ψd𝑑𝑒1 = 30 mm (2.1.10)

15
 2.2. CALCULUL DE PREDIMENSIONAREA A
ANGRENAJULUI CILINDRIC

I. Date de proiectare
a. Turaţia la intrare (pinion), n2 = 666,66 rot/min.
b. Puterea la intrare, P2 = 22,08 [kW] şi din fer. (AEV-C.1) rezultă valoarea momentului de
torsiune,

30 P
Mt2 (T2 ) = 106 n2 = 316275,84 Nmm.
π 2
(2.2.1)

c. Raportul de angrenare, u = 4.
d. Unghiul dintre axele roţilor, Σ = 90o şi din fer (AEV-C.2.1) se determină semiunghiurile,

sin Σ
δ1 = arctg u−cos Σ = 12.52o, δ2 = Σ − δ1 = 77.48o. (2.2.2)

e. Numărul de angrenaje identice în paralel, χ =1.

f. Durata de funcţionare, Lh = 10000 ore.
g. Tipul danturii, înclinată.
h. Parametrii geometrici impuşi (opţional): distanţa dintre axe aw; standardizarea distanţei
dintre axe; unghiul de înclinare a danturii; diametrul pinionului, sau modulul danturii.
i. Condiţii de funcţionare: tipul transmisiei în care se integrează, tipul maşinii motoare,
tipul instalaţiei antrenate, temperatura de lucru, caracteristicile mediului în care
funcționează).
j. Condiţii ecologice (utilizarea de materiale şi tehnologii eco, reciclarea materialelor,
protecţia vieţii).

II. Alegerea materialului, tratamentelor termice şi tehnologiei

Având în vedere că sarcina de transmis este mărită (T2 = 316275,84 Nmm) se adoptă
pentru roţile angrenajului oţel de imbunatatire marca 21MoMnCr12 (0,21% Mo; 1,2 % Ni)
căruia i se aplică tratamentul de imbunatatire urmat de tratamentele termice de călire şi
revenire inalta. Astfel, se obţine durităţile flancurilor dinţilor şi miezului 300 350 HB.
Pentru calculul la contact în funcţie de caracteristicile materialului (σr = 1100 MPa, σ02
= 850 MPa) şi în funcţie de durităţile impuse se adoptă tensiunea limită la contact σHlim =
1530 MPa şi tensiunea limită la încovoiere σFlim = 425 MPa.

III. Calculul de predimensionare

Deoarece relaţiile de dimensionare a angrenajelor la contact şi la încovoiere conţin

factori care depind de parametri ce urmează să fie determinaţi, preliminar, se face un calcul de
predimensionare.
Alegând ca parametru de dimensionare la modulul exterior, pentru solicitarea la
contact,

3 2T1 KA Kv KHβ KHα 2 u±1

m= √ (ZE Zε ZH Zβ ) = 3,25 mm, (2.2.3)
ψm 𝑧12 σ2HP u

16
şi pentru solicitarea la încovoiere,

3 2T1 YSa YFa

m = √ψ K A K v K Fβ K Fα Yϵ Yᵦ ( ) = 3.74 mm (2.2.4)
m z1 cosᵦ σFp
max

unde, β=12, z1 = 20 , z2 = 80 , KA=1,25, Kv = 1,25 , ψd =0,4, NL1=60 n1 Lh χ = 13.5*108

cicluri, NL2=60n1 Lh χ /ur = 3.375*108 cicluri, KHβ =1,3, KHα = 1,2, Zε = 0,95, ZH = 2,5, ZE =
190 MPa1/2,
SHmin= 1,3, ZN1 = 1, ZN2 = 1, ZN = min (ZN1, ZN2) =1, SHmin = 1,3, σHP = σHlim ZN /SHmin = 1177
MPa, KFβ = 1,3, KFα = 1.25, Yε = 0,9, Yβ = 0,9, YSa1=1,7, YSa2=1,7 YFa1 = 2,8, YFa2 = 2,8, SFmin
= 1,5, YN1,2 = 1, ,
Din relaţiile (2.2.3) şi (2.2.4) rezultă că solicitarea principală a angrenajului este la
contact şi se consideră pentru calcule, în continuare, me = 3,74 mm.

IV. Proiectarea formei constructive

Parametrii şi relaţii de calcul a parametrilor principali ai angrenajului [Moldovean, 2002;

Rădulescu, 1985]

𝑑1 :
𝑑
𝑚𝑛𝑐 = 𝑧1 cos
1
ᵦ = mm (2.2.5)

𝑚: 𝑚𝑛𝑐 = 𝑚 cos ᵦ = 3.65 mm (2.2.6)

𝑎: 𝑚𝑛𝑐 = 𝑧
2𝑎
1 (u±1)
ᵦ
cos = mm (2.2.7)

Se adoptă: mn = 4 mm
𝑎𝑤 = 200 mm

Calculul distanţei dintre axe şi a unghiului de referinţă

𝑎𝑤 -a < 𝑚𝑛 → 𝑎𝑤 -a = 4.46 < 𝑚𝑛

Calculul unghiului de presiune frontal

𝑡𝑔∝𝑛
𝛼𝑡 = arctg = 20.41°
𝑐𝑜𝑠𝛽

Calculul unghiului de angrenare frontal

𝑎
∝wt = arccos (𝑎 cos∝ ) = 17,51°
𝑤

Calculul unghiului de angrenare normal

𝑠𝑖𝑛∝𝑛
∝wn = arcsin ( sin∝ 𝑤𝑡 ) = 16.64°
𝑠𝑖𝑛∝𝑛

17
Calculul coeficientului deplasării totale de profil

𝑋𝑛1 = 0,03 (30-20) = 0.3

𝑋𝑛2 = 𝑋𝑠𝑛 − 𝑋𝑛1 = -1.31

Calculul diametrelor de rostogolire

𝑛 𝑚 𝑐𝑜𝑠∝𝑡
d𝑤1,2= 𝑐𝑜𝑠𝛽 𝑍1,2 𝑐𝑜𝑠∝𝑤𝑡

𝑑𝑤1 = 80 mm, 𝑑𝑤2 = 320 mm,

Verificare: (𝑑𝑤1 + 𝑑𝑤1 )/2 = 𝑎𝑤 , 200= 𝑎𝑤

Calculul lăţimii danturii:

b = ψa 𝑎𝑤 = 80 mm

2.3. CALCULUL DE PREDIMENSIONAREA A

ARBORILOR
Calculul aproximativ al diametrelor arborilor care susţin roţile:

3 16𝑀𝑡1,2
𝑑𝐴𝐼 1,2 = √ л

𝐼 𝐼𝐼
𝑑𝐴1 = 23.65 𝑚𝑚, 𝑑𝐴2 = 39.05 𝑚𝑚,

3 16𝑀𝑡1,2
𝑑𝐴𝐼𝐼1,2 = √ л

𝐼𝐼 𝐼𝐼
𝑑𝐴1 = 38.52 𝑚𝑚, 𝑑𝐴2 = 61.14 𝑚𝑚,

18
3. SCHEMA CINEMATICA LA SCARĂ

19
20
 4. CALCULUL GEOMETRIEI ANGRENAJULUI
CONIC

Calculul parametrilor geometrici ai angrenajului şi roţilor conice cu dantură curbă eloida:

𝑧1 =14 ; 𝑧2 = 63 ; Ʃ=90 ; 𝛽𝑚 =35; 𝑚𝑚𝑛 = 2.65; 𝛹𝑑 = 0.5; 𝑥ℎ𝑚1 =0;

Parametrii geometrici ai angrenajului:

u=4,5; δ1 = 12.52; δ2 =77.48 ;𝛽𝑒 =38.14°; 𝑚𝑚𝑡 =3 mm; 𝑚𝑒𝑡 =3.36 mm;R e = 108.73 mm;
b= 23.58 mm; R m = 96.93 mm;R i = 85.14 mm;

Parametrii geometrici ai roţiilor:

𝑑𝑒1 = 47.17 mm ; 𝑑𝑒2 =212.28 mm; 𝑑𝑚1 = 42.05; 𝑑𝑚2 = 189.26;

ℎ𝑎𝑒1 = 2.65 mm; ℎ𝑎𝑒2 = 2.65 mm; ℎ𝑓𝑒1 =3.31 mm; ℎ𝑓𝑒2 = 3.31 mm;
𝜃𝑎1 =1.39;𝜃𝑎2 =1.39;𝜃𝑓1 = 1.74 ;𝜃𝑓2 = 1.74 ;
δa1 = 13.92;δa2 = 78.86;δf1 = 10.78;δf2 = 75.729;
𝑑𝑎𝑒1 = 52.34 6mm ; 𝑑𝑎𝑒2 = 213.43 mm; 𝑑𝑓𝑒1 = 40.70 𝑚𝑚; 𝑑𝑓𝑒2 = 210.84 𝑚𝑚;
𝐻𝑎1 = 117.78 mm ; 𝐻𝑎2 =23.71 mm; ℎ1 =5.96 mm; ℎ2 = 5.96 𝑚𝑚;

Parametrii angrenajului echivalent:

𝑧𝑣1 =14.34; 𝑧𝑣2 =290; 𝑧𝑣𝑛1 =26 ; 𝑧𝑣𝑛2 =528.35 ;

𝑑𝑣1 =43.08 ; 𝑑𝑣2 =872.44 mm ; 𝑑𝑎𝑣1 =47.80 mm ; 𝑑𝑎𝑣2 =877.17 mm ;
𝑑𝑏𝑣1 = 38.37 mm ; 𝑑𝑏𝑣2 = 797.28 mm ; 𝑎𝑣 = 457.76 mm
ε𝑣𝛼 = 1.38; ε𝑣𝛽 =4.90; ε𝑣 =6.28;

5. CALCULUL GEOMETRIEI ANGRENAJULUI

CILINDRIC

Calcului parametrilor geometrici ai roţiilor:

𝑧1 =20 ; 𝑧2 =80 Ʃ=90 ;;𝛽=12; 𝑎𝑤 =200;

𝑚𝑛 = 4; 𝑥𝑛1 =0.3;𝑥𝑛2 =-1.31;
𝑏(𝑏1 ) = 80; 𝑏1 =30;

Parametrii angrenajului:
a=204.46; 𝛼𝑡 =20.41; 𝛼𝑤𝑡 =16.63; 𝛼𝑤𝑛 =16.30;

Parametrii roţiilor:

𝑑1 = 81.78 mm ; 𝑑2 = 327.148 mm; 𝑑𝑏1 = 76.65 𝑚𝑚; 𝑑𝑏2 = 306.61 𝑚𝑚;

𝑑𝑤1 = 80 𝑚𝑚; 𝑑𝑤2 = 320 𝑚𝑚; 𝑑𝑎1 = 91.33 𝑚𝑚; 𝑑𝑎2 = 323.81 𝑚𝑚;
𝑑𝑓1 = 74.18 𝑚𝑚; 𝑑𝑓2 = 306.66 𝑚𝑚; 𝑆𝑛1 = 7.15 𝑚𝑚; 𝑆𝑛2 = 2.46 𝑚𝑚;
𝑆𝑎𝑛1 =2.87>𝑆𝑎𝑚𝑖𝑛= 1.2; 𝑆𝑎𝑛2 =3.6>𝑆𝑎𝑚𝑖𝑛 =1.2;
𝑋𝑛1=0.3>𝑋𝑛𝑚𝑖𝑛 =-0.25; 𝑋𝑛2=-1.31>𝑋𝑛𝑚𝑖𝑛2=-4.00;
21
Gradele de acoperire:

𝜀𝑜𝑚𝑖𝑛 = 1,2<𝜀𝛼 =1.63 mm < 𝜀𝑜𝑚𝑎𝑥 =2;

𝜀𝛽 = 1.32 𝑚𝑚; 𝜀𝛾 = 2.95 𝑚𝑚;

Angrenaj echivalent:

𝑧𝑛1 = 21.25; 𝑧𝑛2 = 85; 𝑑𝑛1 =85 ; 𝑑𝑛2 = 340 ;

𝑑𝑏𝑛1= 80 mm ; 𝑑𝑏𝑛2 = 320 mm ; 𝑑𝑎𝑛1 = 94.57 mm ; 𝑑𝑎𝑛2 = 336.79 mm ;
𝑎𝑤𝑛 = 208.13mm ; 𝜀𝛼𝑛 =1.65 mm ;

6. CALCULUL DE VERIFICARE A ANGRENAJULUI

CILINDRIC (MDESIGN)

Results:

General data
Effective number of teeth ratio u = 4.000
Effective translation ratio i = 4.000
Transverse pressure angle t = 20.410 °
Pressure angle at pitch cylinder wt = 24.354 °
Ground lead b = 11.267 °
Zero centre distance ad = 204.468 mm
Centre distance a = 210.349 mm
Profile shift coefficient (pinion) x1 = 0.3000
Profile shift coefficient (wheel) x2 = 1.3100
Sum profile shift coefficient xs = 1.6100

Length of path of contact g = 14.592 mm

Length of recess path ga = 6.412 mm
Length of approach path gf = 8.181 mm
Transverse contact ratio = 1.212
Overlap ratio = 1.324
Total contact ratio = 2.536

Number of teeth z = 20 80
Virtual number of teeth of helical gear zn = 21.258 85.033

Geometrical data
Reference diameter d = 81.787 327.149 mm
Base diameter db = 76.653 306.610 mm
Pitch diameter dw = 84.140 336.559 mm
Root diameter df = 74.187 327.629 mm
V-circle diameter dv = 84.187 337.629 mm
Tip diameter da = 90.187 343.629 mm
Theoretical tip diameter da th = 92.187 345.629 mm
Root form circle diameter dFf = 77.222 328.243 mm
Root form diameter dNf = 78.815 331.477 mm

Specific sliding at point A A = -1.115

Specific sliding at point E E = -0.509

Tooth thickness on the tip cylinder san = 3.543 3.308 mm

Tooth depth h = 8.000 8.000 mm
Addendum ha = 4.200 8.240 mm
22
 Dedendum hf = 3.800 -0.240 mm

Bottom clearance c = 1.000 1.000 mm

Tip shortening k = 1.0000 1.0000 mm

Normal base pitch pen = 11.809 mm

Transverse base pitch pet = 12.041 mm
Normal pitch on base cylinder pbn = 11.809 mm
Transverse pitch on base cylinder pbt = 12.041 mm

Cutter data of gear rack

Cutter data pinion type cutter
Number of teeth z0 = 0 0
Profile shift coefficient x0 = 0.000 0.000
Topland height factor haP0* = 1.250 1.250
Root height factor hfP0* = 1.000 1.000
Actual topland play ctat = 1.798 1.640 mm
Reference diameter d0 = 0.000 0.000 mm
Base diameter db0 = 0.000 0.000 mm
Tip diameter da0 = 10.000 10.000 mm
Deddendum diameter (generation) dfE = 73.789 326.915 mm
Centre distance a0 = 41.823 168.051 mm
Zere centre distance ad0 = 40.894 163.574 mm
Pressure angle at pitch cylinder wt0 = 23.597 24.181 °

Results of calculation strength

Forces, moment, speed
Transverse tangential load Ft = 6859.821 N
at reference cylinder
Transverse tangential load Ftw = 6668.034 N
at pitch cylinder
Radial load at pitch cylinder Frw = 3018.275 N
Axial load at pitch cylinder Faw = 1417.334 N
Tooth load at pitch cylinder Fw = 7455.300 N
Moment (pinion) T1 = 280.523 N*m
Moment (wheel) T2 = 1122.092 N*m
Line load = 107.185 N/mm
Peripheral speed at reference cylinder v = 2.379 m/s
Peripheral speed at pitch cylinder vw = 2.447 m/s
Rotation speed (pinion) n1 = 666.660 1/min
Rotation speed (wheel) n2 = 166.660 1/min
Number of loading cycle (pinion) NL1 = 299997000
Number of loading cycle (wheel) NL2 = 74999250

General factors
Hekix slope deviation fH = 24.000 22.000 µm
Transverse pitch deviation fpe = 18.000 22.000 µm
Profile form deviation ff = 21.000 26.000 µm
Effective meshing slope deviation fpe eff = 16.500 µm
Effective profile form deviation ff eff = 19.538 µm
Flank line deviation F x = 51.794 µm
Manufacturing - flank line deviation fma = 24.000 µm
Flank line deviation through pinion def. fsh = 20.898 µm
Reduced mass / tooth width mred = 0.021 kg/mm
Individual spring rigidity c' = 15.132 N/(mm*µm)
Meshing spring rigidity c = 17.537 N/(mm*µm)
Resonance velocity (pinion) nE1 = 13805.467 1/min
Resonance velocity (gear) nE2 = 3451.367 1/min
Basic velocity NR = 0.040
Dynamic factor Kv = 1.062
Face load factor (root stress) KF = 1.300
Face load factor (contact stress) KH = 1.300
Face load factor (scuffing load) KB = 1.300
Transverse load factor (root stress) KF = 1.250
Transverse load factor (contact stress) KH = 1.200
Transverse load factor (scuffing load) KB = 1.200
Helix angle factor KB = 1.230

23
Pitting load capacity
Zone factor ZH = 2.221
Elasticity factor ZE = 191.646
Contact ratio factor Z = 0.908
Helix angle factor Z = 0.989
Lubricant factor (static) ZL = 1.000
Lubricant factor (dyn.) ZL = 1.020
Velocity factor (static) Zv = 1.000
Velocity factor (dyn.) Zv = 0.967
Roughness factor (static) ZR = 1.000
Roughness factor (dyn.) ZR = 1.061
Work hardening factor ZW = 1.000

Life factor for contact stress (static) ZNT = 1.600 1.600

Life factor for contact stress (dyn.) ZNT = 1.000 1.000
Size factor (static) ZX = 1.000 1.000
Size factor (dyn) ZX = 1.000 1.000
Single pair tooth contact factor ZB = 1.000 ZD = 1.000
Pitting stress limit (static) HG = 2448.000 2448.000 N/mm²
Pitting stress limit (dyn) HG = 1601.001 1601.001 N/mm²
Allowable flank pressure (static) HP = 1883.077 1883.077 N/mm²
Allowable flank pressure (dyn) HP = 1231.539 1231.539 N/mm²
Contact stress H = 630.065 630.065 N/mm²
Safety factor for pitting (static) SH = 3.885 3.885
Safety factor for pitting (dyn) SH = 2.541 2.541
Attainable lifetime Lh = 2.216e+012 8.866e+012 h

Root load capacity

Overlapping factor (root stress) Y = 0.825
Helix angle factor Y = 0.900
Tooth form factor YF = 1.607 1.292
Stress correction factor YS = 2.110 2.673
Life factor for tooth root stress (static) YNT = 2.500 2.500
Life factor for tooth root stress (dyn) YNT = 1.000 1.000
Relativ notch sensitivity factor (static) Y relT = 1.043 1.263
Relativ notch sensitivity factor (dyn) Y relT = 1.010 1.076
Relativ survace factor (static) YRrelT = 1.000 1.000
Relativ survace factor (dyn) YRrelT = 1.042 1.042
Size factor (static) YX = 1.000 1.000
Size factor (dyn) YX = 1.000 1.000
Tooth root stress limit (static) FG = 2217.301 2683.587 N/mm²
Tooth root stress limit (dyn) FG = 894.933 952.938 N/mm²
Allowable root stress (static) FP = 1478.200 1789.058 N/mm²
Allowable root stress (dyn) FP = 596.622 635.292 N/mm²
Tooth root stress F = 141.183 143.727 N/mm²
Safety factor for tooth breakage (static) SF = 15.705 18.671
Safety factor for tooth breakage (dyn) SF = 6.339 6.630
Attainable lifetime Lh = 990966184.573 301961279.258 h
Scuffing load capacity
Angle factor X = 1.036
Lubricant factor XS = 1.000

Flash temperature calculation way

Load distribution factor X = 1.000
Flash factor XM = 1.589
Structur factor XB = 0.190
Tangential line force at weigth wBt = 218.428 N/mm
Scuffing temperature = 408.930 °C
Corrosion safety factor SB = 269.502

Integral calculation way

Flash factor XM = 1.589
Geometry factor (pinion tip) XBE = 0.166
Pitch factor XQ = 1.000
Tip relief factor XCa = 1.000
Contact ratio factor X = 0.432
Mass temperature M = 50.085 °C
Integral temperature int = 50.267 °C

24
 Scuffing integral temperature intS = 408.930 °C
Corrosion safety factor SintS = 8.135
Scuffing load safety factor SSL = 1346.084

Ultimate strength for pinion Rm = 1100.0 mm (for deff = 76.65 mm )

Ultimate strength for gear Rm = 1035.7 mm (for deff = 306.61 mm )
Yielding point for pinion Re = 850.0 mm (for deff = 76.65 mm )
Yielding point for gear Re = 888.1 mm (for deff = 306.61 mm )

Results check gauge

Case centre distance a = 210.349 mm
Maximum case centre distance amax = 210.407 mm
Minimum case centre distance amin = 210.292 mm
Theoretical backlash jt = 0.414 mm
Maximum theoretical backlash jt max = 0.508 mm
Minimum theoretical backlash jt min = 0.320 mm

Upper deviation of teeth thickness Asne = -125.000 -230.000 µm

Lower deviation of teeth thickness Asni = -165.000 -290.000 µm
Tolerance of teeth thickness Tsn = 40.000 60.000 µm
Fluctuation of teeth thickness Rs = 28.000 36.000 µm
Nominal teeth thickness (theoretical) snth = 7.157 10.098 mm
Nominal teeth thickness sn = 7.012 9.838 mm
Maximum nominal teeth thickness sn max = 7.032 9.868 mm
Minimum nominal teeth thickness sn min = 6.992 9.808 mm
Base tangent length (theoretical) Wkth = 31.536 144.156 mm
Base tangent length Wk = 31.399 143.912 mm
Maximum base tangent length Wk max = 31.418 143.940 mm
Minimum base tangent length Wk min = 31.380 143.883 mm
Number of teeth dimension k = 3 12
Measure roller diameter DM = 7.500 7.500 mm
Radial gauge spheres/roller Mrk = 47.415 173.733 mm
Maximum radial gauge spheres/roller Mrke = 47.435 173.767 mm
Minimum radial gauge spheres/roller Mrki = 47.395 173.700 mm
Diametral gauge spheres Mdk = 94.830 347.467 mm
Diametral gauge roller MdR = 94.830 347.467 mm
Factor of deviation of base tangent length Aw = 0.940 0.940
Factor of deviation radial spheres/roller Amr = 1.000 1.109
Factor of deviation diametral roller Amd = 2.000 2.218
Factor of deviation diametral spheres Amd = 1.994 2.218

25
Tooth profile (evolvent) pinion Tooth profile (evolvent) gear

da1 da2

dw 1
dw 2

d1

df1 df2
d2

Gear wheel (evolvent) pinion

26
 7. CALCULUL FORŢELOR DIN ANGRENAJE

7.1. SCHEMA FORŢELOR

Fig. 7.1- Schema forţelor angrenajului conic (a-a, secţiunea axială; n-n, secţiune normală;
g-g, secţiune tangenţială după generatoare)

Ipoteze simplificatoare:

- forţele normale se consideră aplicate în polul angrenării C asociat conului frontal mediu,

- se neglijează frecările,

- forţele se consideră aplicate static.

Forţele tangenţiale:
2𝑇1
Ft1 = Ft2 = Ft = 𝑑
𝑤1

Direcţie tangentă la cercurile de rostogolire; sens opus vitezei (forţă rezistentă),

pentru roata conducătoare, şi acelaşi sens cu viteza (forţă motoare), pentru roata condusă.

Forţele radiale:

27
 𝐹 𝑡
Fr1 = 𝑐𝑜𝑠𝛽 (tg∝𝑛 𝑐𝑜𝑠 δ1 ± sin𝛽𝑚 sin δ1 )
𝑚
𝐹𝑡
Fr2 = 𝑐𝑜𝑠𝛽 (tg∝𝑛 𝑐𝑜𝑠 δ2 ± sin𝛽𝑚 sin δ2 )
𝑚

Direcţie radială; sensul spre axa roţii.

Forţele axiale:
𝐹 𝑡
Fa1 = 𝑐𝑜𝑠𝛽 (tg∝𝑛 𝑠𝑖𝑛 δ1 ± sin𝛽𝑚 cos δ1 )
𝑚
𝐹𝑡
Fa2 = 𝑐𝑜𝑠𝛽 (tg∝𝑛 𝑠𝑖𝑛 δ2 ± sin𝛽𝑚 cos δ2 )
𝑚

Direcţie axială; sensul spre exterior.

Forţa normală:
2𝑇1
Fn (N): Fn = 𝑑
𝑤1 𝑐𝑜𝑠𝛽𝑚 cos∝𝑛

Direcţie după normala comună a profilelor în contact; sens opus vitezei (forţă rezistentă),
pentru roata conducătoare, şi acelaşi sens cu viteza (forţă motoare), pentru roata condusă.

a b

Fig. 7.1 -Schema forţelor [Moldovean, 2001]: a – în plan frontal, b – spatial

Forţa tangenţială:
2𝑇1
Ft = Ft1= Ft2; Ft = 𝑑
𝑤1

28
Direcţie tangentă la cercurile de rostogolire; sens opus vitezei (forţă rezistentă), pentru roata
conducătoare, şi acelaşi sens cu viteza (forţă motoare), pentru roata condusă

Forţa radială:
2𝑇1
Fr = Fr1= Fr2; Fr = 𝑑 = tg ∝𝑤𝑡
𝑤1

Direcţie radială; sensul spre centrul roţii

Forţa normală:

2𝑇
Fn = Fn1= Fn2; Fa = 𝑑 1 = tg 𝑡𝑔ᵦ ; Fn = √𝐹𝑟2 + 𝐹𝑡2
𝑤1

Direcţie după normala comună a profilelor în contact; sens opus vitezei (forţă rezistentă),
pentru roata conducătoare, şi acelaşi sens cu viteza (forţă motoare), pentru roata condusă

7.2. FORŢELE DIN ANGRENAJUL CONIC

Calculul forţelor din angrenajul conic

Relaţiile de calcul a forţelor

2𝑇1
Ft (N): Ft = 𝑑 = 3092.19 N
𝑤1

𝐹
Fr (N): Fr1 = 𝑐𝑜𝑠𝛽𝑡 (tg∝𝑛 𝑐𝑜𝑠 δ1 ± sin𝛽𝑚 sin δ1 ) = 871.52 N
𝑚
𝐹𝑡
Fr2 = 𝑐𝑜𝑠𝛽 (tg∝𝑛 𝑐𝑜𝑠 δ2 ± sin𝛽𝑚 sin δ2 ) = 2411.66 N
𝑚

𝐹
𝑡
Fa (N): Fa1 = 𝑐𝑜𝑠𝛽 (tg∝𝑛 𝑠𝑖𝑛 δ1 ± sin𝛽𝑚 cos δ1 ) = 2411.60 N
𝑚
𝑡𝐹
Fa2 = 𝑐𝑜𝑠𝛽 (tg∝𝑛 𝑠𝑖𝑛 δ2 ± sin𝛽𝑚 cos δ2 ) = 871.52 N
𝑚

2𝑇1
Fn (N): Fn = 𝑑 = 4017.13 N
𝑤1 𝑐𝑜𝑠𝛽𝑚 cos∝𝑛

𝑀𝑡2 = 280523.52 Nmm

29
 7.3. FORŢELE DIN ANGRENAJUL CILINDRIC

Calculul forţelor din angrenajul cilindric

Relaţiile de calcul a forţelor:

2𝑇1
Ft (N): Ft = 𝑑 = 7013.1 N
𝑤1

2𝑇1
Fr (N): Fr = 𝑑 = tg 𝑡𝑔 ∝𝑤𝑡 = 2096 N
𝑤1

2𝑇1
Fa (N): Fa = = tg 𝑡𝑔ᵦ = 1490.68 N
𝑑𝑤1

Fn (N): Fn = √𝐹𝑟2 + 𝐹𝑡2 + 𝐹𝑎2 = 1490.68 N

𝑀𝑡3 = 1088431.25 Nmm

8. CALCULUL ARBORILOR

8.1. SCHEMA DE ÎNCĂRCARE A ARBORELUI

INTERMEDIAR

Fig. 8.1.1 –Schema de încărcare a arborelui intermediar

30
 Fig. 8.1.2 –Încărcarea arborilor cu forte

Formele şi dimensiunile tronsoanelor

Tronsoanele cilindrice cu secţiune plină: 1 (tronson de montare a rulmentului adoptat); 2

(tronson cu umăr de fixare axială); 3 (se consideră cilindric cu diametrul egal cu diametrul de
picior al pinionului cilindric), 4 (tronson cu umăr de fixare axială); 5 (tronson de montare
roată conică), 6 (tronson de montare a rulmentului adoptat); dimensiunile tronsoanelor
(diametrul şi lungimea) se vor prelua din desenul de ansamblu

Tipurile şi poziţiile reazemelor

Reazemul A: articulaţie spaţială (deplasările radiale în direcţiile Y şi Z şi axială X nule);

poziţionare în punctul determinat de intersecţia normalelor la căile de rulare cu axa arborelui
cota a corespunde rulmentului ales.
Reazemul A: articulaţie spaţială (deplasările radiale în direcţiile Y şi Z şi axială X nule);
poziţionare în punctul determinat de intersecţia normalelor la căile de rulare cu axa arborelui),
cota a corespunde rulmentului ales

Pentru arborele intermediar se adopta rulmenti radiali-axiali cu role conice 32307

Tronsonul 1: D1= 35 mm ; L1= 32.75 mm

Tronsonul 2: D2= 50 mm ; L2= 6 mm
Tronsonul 3: D3= 74.18 mm ; L3= 100 mm
Tronsonul 4: D4= 60 mm ; L4= 25 mm
Tronsonul 5: D5= 50 mm ; L5= 46 mm
Tronsonul 6: D6= 35 mm; L6= 43 mm

31
 8.2. CALCULUL DE VERIFICARE A ARBORELUI
INTERMEDIAR (CU MDESIGN)

Results:
No. Type Position Radial force Radial force Result. Axial force
x in the Y-axis in the Z-axis radial force in the X-axis
mm Ry Rz R Rax
N N N N
1 Location bearing -> 25.000 3491.026 -4951.120 6058.123 871.520
2 Location bearing <- 173.000 1016.634 -5154.170 5253.476 -1490.680

Trend of curve of the transverse force (combined characteristic)

Q, N
6058.1

4038.7

2019.4

0.0

-2019.4

-4038.7

-6058.1
0 25 50 75 100 125 150 175 200
L, mm

32
33
 8.3. SCHEMA DE INCARCARE A ARBORELUI DE
INTRARE

Formele şi dimensiunile tronsoanelor

Tronsoanele cilindrice cu secţiune plină: 1 (cap de arbore STAS), 2 (suprafaţa de

etanşare) 3 (suprafaţă filetată pentru piuliţa canelată pentru rulmenţi cu şaibă de siguranţă) 4
(tronson montare rulment adoptat), 5 (tronson cu diametrul mai mic decât al rulmentului), 6
(tronson montare rulment adoptat), 7 (tronson cu umăr de fixare axială), 8 (se consideră ca
cilindriu cu diametrul egal cu diametrul mediu al pinionului conic); dimensiunile tronsoanelor
(diametrul şi lungimea) se vor prelua din desenul de ansamblu.

Tipurile şi poziţiile reazemelor

Reazemul A: articulaţie spaţială (deplasările radiale în direcţiile Y, Z şi axială X, nule);

poziţionare în punctul determinat de intersecţia normalelor la căile de rulare cu axa arborelui,
cota a corespunde rulmentului ales.

Reazemul B: reazem simplu (deplasările radiale în direcţiile Y şi Z nule); poziţionare în

punctul determinat de intersecţia normalelor la căile de rulare cu axa arborelui, cota a
corespunde rulmentului ales.

Tronsonul 1: D1= 20 mm ; L1= 50 mm

Tronsonul 2: D2= 23 mm ; L2= 15 mm
Tronsonul 3: D3= 30 mm ; L3= 10 mm
Tronsonul 4: D4= 30 mm ; L4= 18 mm
Tronsonul 5: D5= 27 mm ; L5= 40 mm
Tronsonul 6: D6= 30 mm ; L6= 27 mm
Tronsonul 7: D7= 35 mm ; L7= 6 mm
Tronsonul 8: D8= 52.34 mm ; b= 30 mm

Pentru arborele de intrare se adopta rulmenti radiali-axiali cu role conice 32006.

34
 8.4. SCHEMA DE INCARCARE A ARBORELUI DE
IESIRE

Formele şi dimensiunile tronsoanelor

Tronsoanele cilindrice cu secţiune plină: 1 (cap de arbore STAS), 2 (suprafaţa de

etanşare, 3 (tronson montare rulment adoptat), 4 (tronson de trecere), 5 (tronson montare roată
dinţată cilindrică), 6 (tronson cu umăr de fixare axială a roţii), 7 (tronson cu umăr de fixare
axială a rulmentului) , 8 (tronson montare rulment adoptat); dimensiunile tronsoanelor
(diametrul şi lungimea) se vor prelua din desenul de ansamblu.

Tipurile şi poziţiile reazemelor

Reazemul A: reazem simplu (deplasările radiale în direcţiile Y şi Z nule); poziţionare în

punctul determinat de intersecţia normalelor la căile de rulare cu axa arborelui, cota B
corespunde rulmentului ales.

Reazemul B: articulaţie spaţială (deplasările radiale în direcţiile Y, Z şi axială X, nule);

poziţionare în punctul determinat de intersecţia normalelor la căile de rulare cu axa arborelui,
cota B corespunde rulmentului ales

35
Tronsonul 1: D1= 50 mm ; L1= 110 mm
Tronsonul 2: D2= 52 mm ; L2= 25 mm
Tronsonul 3: D3= 55 mm ; L3= 47 mm
Tronsonul 4: D4= 65 mm ; L4= 9 mm
Tronsonul 5: D5= 70 mm ; L5= 78 mm
Tronsonul 6: D6= 80 mm ; L6= 6 mm
Tronsonul 7: D7= 65 mm ; L7= 75 mm
Tronsonul 8: D8= 55 mm ; L8= 47 mm

Pentru arborele de iesire se adopta rulmenti radiali cu bile 7311-B-JP.

9. ALEGEREA ŞI VERIFICAREA MONTAJULUI CU

RULMENŢI AL ARBORELUI INTERMEDIAR

Date de intrare
a. Turaţia, n [rot/min] constantă; treptele de turaţie n1, n2, n3 … nn [rot/min].
b. Forţele din lagăre: 𝑅𝐴 = 6058.123, 𝑅𝐵 = 5253.476, 𝐹𝑎 =619.16 N.
c. Valorile diametrelor fusurilor de montaj şi (eventual) ale carcaselor.
d. Durata de funcţionare, Lh =10000 [ ore ].
e. Mărimile jocurilor unghiulare, radiale şi axiale necesare; preciziile de execuţie şi
montaj.
f. Condiţii de funcţionare: tipul maşinii (utilajului) în care se integrează, temperatura şi
dilataţia termică, nivel de vibraţii şi zgomot, caracteristicile mediului în care funcționează.
g. Condiţii ecologice (utilizarea de materiale şi tehnologii eco, reciclarea materialelor,
protecţia vieţii).

Alegerea schemei de montaj si a rulmentilor

În funcţie de diametrul arborelui, din catalogul de rulmenţi se alege rulment

radial-axial cu role conice 32307, având caracteristicile prezentate în figurile de mai jos. În
tabelul s-au făcut următoarele notaţii: d reprezintă diametrul interior al rulmentului, D –
diametrul exterior al rulmentului, B – lăţimea rulmentului, Cr - sarcina radială de bază
dinamică, C0r - sarcina radială de bază statică.

36
 Informatii despre rulmenti

Scheme de calcul a fortelor

Calculul forţelor axiale totale din lagăre

𝑅
𝐹𝑎𝐴 = 0,5 𝑌𝐴 = 2753.69 N;
𝑅
𝐹𝑎𝐵 = 0,5 𝑌𝐵 = 3007.1 N;

Verificarea rulmenţilor
𝐹𝑎𝐵𝑡
Lagărul B: = 0.572 > e = 0.55
𝑅𝐵

Sarcina dinamică echivalentă:

P=𝑅𝐵 x0,57+0,95x𝐹𝑎𝐵𝑡 = 5409.2 N

37
 Verificare si dimensionare

Durabilitatea rulmentului în milioane de rotaţii:

𝐶 𝑝
𝐿𝑒𝑓 = ( 𝑃𝑟 ) = 13248 milione de rotatii
unde p = 3.3 pentru rulmenţi cu role.

Durata de funcţionare asigurată (Durabilitatea rulmentului în ore):

106 𝐿𝑒𝑓 106 6000

𝐿ℎ𝑒𝑓 = = = 397443 ore de funcţionare > Lh = 10000 ore de funcţionare.
60𝑛2 60∗800

Rulmentul rezistă

10. ALEGEREA ŞI VERIFICAREA ASAMBLĂRII

PRIN PANĂ PARALELĂ DINTRE ROATA
CONICĂ ŞI ARBORELE INTERMEDIAR

Scop: adoptarea formei penei, a dimensiunilor secţiunii transversale şi a lungimii acesteia,

necesare pentru calcul şi întocmirea desenului de ansamblu al sistemului în care se integrează.
Dimensiunile penei şi ale canalelor din arbore şi butuc se adoptă în funcţie de valoarea
diametrului tronsonului arborelui pe care se montează, dA, din STAS 1004

Se adopta forma A si valorile tinand seama de diametrul arborelui intermediar ( 50 mm):

b : 14
h:9
0
Ajustaj normal : Arbore N9 :
−0.043

+0.0215
Butuc Js9 :
−0.0215
0
Pana :
−0.043

Dimensionare şi verificare:

Relaţia de calcul a lungimii necesare [mm]:

4 𝑀𝑡
𝑙𝑐 = = 41.59 mm; l=𝑙𝑐 +b=55.59; l>𝐿𝑏 => lST =40 [mm] (2 pene)
𝑑 ℎ 𝜎𝑎𝑠

Mt [Nmm] – momentul de torsiune transmis ;

38
b [mm] latimea penei;

d = dA [mm] – diametrul arborelui ;

σas [MPa] – tensiunea admisibilă de strivire sau pa [MPa] – presiunea admisibilă de

neexpulzare a lubrifiantului ;

h [mm] – înălţimea penei;

Lb [mm] – lungimea butucului ;

lST [mm] – lungimea din standard;

11. ALEGEREA SISTEMULUI DE UNGERE

Din ecuaţia de echilibru termic,

Pi-Pe = Q sau Pi (1-ηR) = λSe(t-to)
în care, t0 este temperatura maximă a mediului ambiant în care funcţionează reductorul (uzual,
t0 = (18 … 25) oC); Pi [kW] – puterea la arborele de intrare al reductorului; ηR – randamerntul
reductorului; λ – factorul transmiterii căldurii de la carcasă la aer (λ = (8…12) W/m2 oC,
pentru o circulaţie slabă a aerului în zona reductorului); Se = 1,2…1,3 S [m2] – suprafaţa
exterioară a reductorului cu S suprafaţa teoretică (factorul 1,2 ia în considerare nervurile de
rigidizare şi ramele de asamblare; ta – temperatura de lucru admisibilă a uleiului (ta =
(60…70) oC); Pe - puterea la arborele de ieşire al reductorului; Q – căldura generată de
frecările din interior şi evacuată spre exterior.

Recomandări practice:
a. Pentru v ≤ 15 m/s se utilizează ungerea prin imersare (barbotare); adâncimea de imersare a
unei unei roţi în ulei (1..2)m < h < (6…8)m (m este modulul danturii) sau, uzual, 10 mm
≤ h < 1/3 din raza roţii. Distanţa de la roată la fundul băii de ulei (3…4)δ ≤ H < (5…7)δ
cu δ grosimea peretelui carcasei (uzual, δ = 7…8 mm). Roata conică trebuie să se afle în
ulei pe toată înăţimea din secţiunea
exterioară a dintelui.

39
b. Pentru 15 < v ≤ 20 m/s se utilizează ungerea cu circulaţie forţată a uleiului, prin
pulverizarea uleiului direct pe dinţii roţilor în zona de angrenare.
c. Pentru v > 20 m/s se utilizează ungerea prin pulverizare în zona plasată înainte de
angrenare.

Lubrifiantul folosit: 200 EP; vascozitatea cinematica: 180

Alimentarea cu lubrifiant se poate face manual, semiautomat, automat [Roloff,

2008]

Alte metode :

40
 12. ALEGEREA ŞI JUSTIFICAREA
DISPOZITIVELOR DE ETANŞARE
Etanşările fixe ale carcaselelor se asigură prin strângerea acestora fără ca între
suprafeţele plane de separaţie (prelucrate cu mare precizie privind planeitatea şi rugozitatea)
să se monteze garnituri de etanşare care ar modifica alezajele rulmenţilor prelucrate în
subansamblul carcasă; uneori, în cazul dimensiunilor mari, se pot folosi paste de etanşare.
Etanşările fixe între capac şi carcasă se fac cu garnituri inelare din carton presat sau din
material moale (Al sau Cu); în cazul lagărelor cu rulmenţi radial-axiali garnitura metalică are
şi rolul de reglare a jocului din rulmenţi.
Etanşările mobile la nivelul arborilor de intrare se asigură prin intermediul garniturilor din
pâslă, la viteze reduse, sau garnituri manşetă de rotaţie

MATERIALE PENTRU ELEMENTELE DE ETANȘARE

Pielea – are o bună capacitate de etanșare chiar pe suprafețele rugoase, având și capacitatea
de a absorbi și reține lubrifiantul; are o bună rezistență la uzare și coeficenți de frecare reduși
in contact cu materialele metalice; vitezele maxime (periferice și de translație) recomandate, 4
m/s; temperatura de lucru până la care funcționează normal esete 1000 C.
Pâsla – are capacități ridicate de reținere a lubrifianților și coeficienți de frecare reduși;
rezistență la uzare redusă.
Hârtia și cartonul – se folosesc la etanșări fixe, la presiuni scăzute și temperaturi până la 1000
C; înainte de montare se impregneză cu soluții de ulei și rășini.
Pluta – are coeficient de frecare mare și conductibilitate termică redusă; este impermeabilă
față de lichide la presiuni joase; este fragilă și nu se poate folosi repetat; ex. etanșarea
capacelor băilor de ulei.
Elastomeri – reprezentativ pentru această grupă este cauciucul sintetic; suportă deformări mari
fără a genera solicitări apreciabile și se adaptează ușor la formele suprafețelor metalice; există
rețete diverse cu rezistențe la tipul fluidului de etanșat (ulei, abur etc.).
Plastomeri – materiale sintetie termolpaste (la căldură devin plastice, iar la rece se solidifică);
coeficienți de frecare reduși.
Materiale metalice – plumbul moale (pentru medii acide), aluminiul moale (la presiuni
reduse), cuprul moale (la temperaturi ridicate), bronzul și alama (rezistență chimică ridicată),
fonta cenușie (eventual cu adaus de Si, pentru etanșarea pistoanelor motoarelor termice); se
folosesc sub formă de garnituri plate sau profilate, inele masive etc.

41
Etanșări cu contact fără elemente intermediare: a – pe suprafețe plane mari; b – pe suprafețe
plane reduse; c – pe suprafețe conice; d,e – pe linii circulare;

Etanșări cu contact fixe cu garnituri profilate

42
 Etanșări cu contact de rotație cu inele de pâslă

Etanșări cu contact cu garnituri manșetă de rotație

Etanșări cu contact de translație cu cu inele O

Etanșări cu segmenți metalici

Etanșări fără contact

43
Etanșări fără contact cu labirinți

44
 BIBLIOGRAFIE

1. Jula, A. ş.a. Organe de maşini, vol. I,II. Universitatea din Braşov, 1986, 1989.
2. Mogan, Gh. ş.a. Organe de maşini. Teorie-Proiectare-Aplicații, Ed Universității
Transilvania din Braşov, 2012 (format electronic).
3. Moldovean, Gh. ş.a. Angrenaje cilindrice şi conice. Calcul şi construcţie. Ed. LuxLibris,
Braşov, 2001.
4. Moldovean, Gh. ş.a. Angrenaje cilindrice şi conice. Metodici de proiectare. Ed. LuxLibris,
Braşov, 2002.
5. Rădulescu, C. Organe de maşini, vol. I, II, III. Universitatea Transilvania din Braşov,
1985.
6. *** Culegere de norme şi extrase din standarde pentru proiectarea elementelor componente
ale maşinilor, vol. I. şi II. Universitatea din Braşov, 1984.

45
 DESENE

Desene de executie
Arbore de intrare

46
Arbore intermediar

47
48