Organe de mașini – Reductor cilindro-melcat

Universitatea din Oradea

Facultatea de Inginerie Managerială şi Tehnologică
Specializarea:

PROIECT
ORGANE DE MAȘINI
REDUCTOR CILINDRO-MELCAT

ÎNDRUMĂTOR: STUDENT:
CHIOREANU CĂTĂLIN

GRUPA:
 Organe de mașini – Reductor cilindro-melcat

Cuprins
Universitatea din Oradea.......................................................................................1
Facultatea de Inginerie Managerială şi Tehnologică........................................1
A.Memoriu tehnic:....................................................................................................3
1.Descrierea și clasificarea reductoarelor..........................................................3
2.Norme privind protecția muncii........................................................................5
3.Date de proiectare............................................................................................5
4.Schema cinematică............................................................................................6
5.Variante constructive........................................................................................7
B.Memoriu de calcul.................................................................................................8
1.Calculul rapoartelor de transmitere pe trepte..................................................8
2.Calculul puterilor pe arbori.............................................................................9
3.Calculul turațiilor pe arbori.............................................................................9
4.Calculul momentelor de torsiune pe arbori....................................................10
5.Calculul angrenajului cilindric......................................................................11
5.1Dimensionarea angrenajului cilindric....................................................11
5.2 Calculul geometric al angrenajului cilindric..........................................13
 Organe de mașini – Reductor cilindro-melcat

A.Memoriu tehnic:

1.Descrierea și clasificarea reductoarelor

Reductoarele cu roți dințate sunt mecanisme independente formate din roți

dințate cu angrenare permanentă, montate pe arbori și închise într-o carcasă etanșă.
Ele servesc la:
- micșorarea turației;
- creșterea momentului de torsiune transmis;
- modificarea sensului de rotație sau a planului de mișcare;
- însumeaza fluxul de putere de la mai multe motoare către o mașină de lucru;
- distribuie fluxul de putere de la un motor catre mai multe mașini de lucru.
În cazul reductoarelor de turație, roțile dințate sunt montate fix pe arbori,
roțile angrenează permanent și realizează un raport de transmitere total fix, definit
ca raportul dintre turația la intrare și turația la ieșirea reductorului, spre deosebire
de cutiile de viteze la care unele roți sunt mobile pe arbori (roți baladoare),
angrenează intermitent și realizează un raport de transmitere total în trepte. Ele se
deosebesc și de variatoarele de turație cu roți dintate (utilizate mai rar) la care
raportul de transmitere total poate fi variat continuu.
Reductoarele de turație cu roți dințate se utilizează în toate domeniile
construcțiilor de mașini.
Există o mare varietate constructivă de reductoare de turație cu roțile dințate.
Ele se clasifică în funcție de următoarele criterii:
1.      după raportul de transmitere:
- reductoare cu o treaptă de reducere a turației;
- reductoare cu două, sau mai multe trepte de reducere a turației.
2.      după poziția relativă a arborelui de intrare (motor) și arborele de ieșire:
- reductoare coaxiale, la care arborele de intrare este coaxial cu cel
de ieșire;
- reductoare obișnuite (paralele), la care arborele de intrare și de
ieșire sunt paralele.
3.      după poziția arborilor:
- reductoare cu axe orizontale;
- reductoare cu axe verticale;
- reductoare cu axe înclinate.
4.      după tipul angrenajelor:
- reductoare cilindrice;
- reductoare conice;
- reductoare hipoide;
- reductoare melcate;
- reductoare combinate (cilindro-conice, cilindro-melcate, etc);
- reductoare planetare.
5.      după poziția axelor:
- reductoare cu axe fixe;
 Organe de mașini – Reductor cilindro-melcat

- reductoare cu axe mobile.

În multe soluții constructive reductoarele de turație cu roți dințate se
utilizează în scheme cinematice alături de alte tipuri de transmisii: prin curele, prin
lanțuri, cu fricțiune, cu șurub-piuliță, variatoare, cutii de viteză, etc.
Avantajele utilizării reductoarelor în schemele cinematice ale mașinilor și
mecanismelor sunt:
- raport de transmitere constant;
- asigură o mare gamă de puteri instalare;
- gabarit redus;
- randament mare (cu excepția reductoarelor melcate);
- întreținere simplă și ieftină.
Printre dezavantaje se enumeră:
- preț de cost ridicat;
- necesitatea unei uzinări și montaj de precizie;
- funcționarea lor este însoțită de zgomot și vibrații.
Parametrii principali ai unui reductor cu roți dințate sunt:
- puterea;
- raportul de transmitere;
- turația arborelui de intrare;
- distanța dintre axe.
Datorită multiplelor utilizări în industria construcțiilor de mașini și aparate,
parametrii reductoarelor de turație cu roți dințate sunt standardizate:
- rapoartele de transmitere,  STAS 6012-82;
- distanța dintre axe, STAS 6055-82;
- modulii, STAS 822-82;
- parametrii principali ai reductoarelor cilindrice, STAS 6850-77;
- parametrii principali ai reductoarelor melcate, STAS 7026-77.

2.Norme privind protecția muncii

Pentru siguranța desfășurării procesului de lucru cu acest dispozitiv, trebuie

să se respecte următoarele reguli de protecție a muncii:
- înainte de începerea lucrului se verifică nivelul de ulei al reductorului;
- trebuie respectate întocmai regulile de întreținere a dispozitivului;
- în urma execuției se va urmări ca reductorul să nu prezinte proeminențe
sau muchii ascuțite care ar putea accidenta muncitorul;
- părțile aflate în mișcare se vor vopsi în culori intense pentru a putea fi
mai ușor observate;
- zonele în care există organe de rotație în mișcare se vor proteja cu
ajutorul unor apărători;
- la apariția unei defecțiuni se va retrage dispozitivul din lucru și se va
înlocui piesa defectă;
- în timpul manipulării reductorului se va evita staționarea sub sarcina
macaralei.
 Organe de mașini – Reductor cilindro-melcat

3.Date de proiectare

Să se proiecteze un reductor de tip cilindro-melcat având următoarele date

de proiectare:
- puterea motorului: P ME=[ kw ]
- turația motorului electric: n ME= min [ ]
rot

- turația arborelui de ieșire: n III =[rot /min]

Durata de funcționare normală este Dh=ore.
Transmiterea mișcării de la motor la reductor se face prin intermediul curelei
trapezoidale.

4.Schema cinematică
Schema de principiu a unei transmisii mecanice cu roţi dinţate cilindrice şi
roţi dinţate melcate, a cărei proiectare este elaborată în prezenta lucrare, este
indicată in figura 1.

Fig. 1. Schema cinematică - reductor cilindro-melcat

ME – motor electric
z 1 , z 2- roți dințate conice cu dantură dreaptă
z 3 , z 4 - roți dințate cilindrice
i c - raportul de transmitere al transmisiei prin curele
i 1 – raportul de transmitere al treptei a-I-a de reductor
i 2 - raportul de transmitere al treptei a-II-a de reductor
I – arbore de intrare
II – arbore intermediar
III – arbore de ieșire
 Organe de mașini – Reductor cilindro-melcat

5.Variante constructive
Reductoare melcate cuprind un angrenaj melc-roata melcata care au
axele de rotatie asezate incrucisat in spatiu (unghiul de incrucisare este de 900),
normala lor comuna este distanta dintre axe.
Aceste reductoare sunt angrenaje silentiose datorita alunecarii relative dintre
flancurile dintilor melcului si rotii melcate.Cele mai utilizate sunt reductoarele
melcate cu melc cilindric, fig. 2, cele cu melc globoidal fiind mai putin folosite
datorita cerintelor mai severe de executie si montaj.
La utilizarea reductoarelor melcate cu melc cilindric se tine seama de
urmatoarele caracteristici ale acestora:
 reductoarele melcate simple cu iT max= 80 (pentru la transmisiile de forta) si
o iT max = 1000 (pentru la transmisiile cinematice) si randamente mici;
melcul poate
o poate fi pozitionat sus sau jos;
 pentru crestera rapoartului de transmitere, se realizeaza reductoare
combicate compuse dintr-un angrenaj cilindric la intrare si un angrenaj
melcat, constructie care are fata de reductorul melcat simplu, la acelasi
raport de transmitere total, un randament mai mare;
 la puteri transmise si rapoarte de transmitere mari, datorita frecarilor mari
dintre flancurile dintilor melcului si rotii melcate, se incalzesc puternic si
necesita masuri speciale de racire;
 sunt transmisii cu autofranare (elementul conducator este melcul).

Fig. 2. Scheme cinematice pentru reductoarele melcate ci cilindro-

melcate
 Organe de mașini – Reductor cilindro-melcat

În figura 3 se prezintă varianta constructivă aleasă pentru reductoarele cu

roți dințate cilindro-melcate. Angrenajul cilindric este montat intr-o carcasa
detasabila care se fixeaza de carcasa angrenajului melcat cu ajurorul unor suruburi
de prindere. Carcasa angrenajului mecat este executata din doua bucati cu planul
de separatie in axul rotii melcate. Ungerea angrenajelor si a rulmentilor se
realizeaza cu uleiul din cascasa reductorului.

Fig. 3. Reductor cilindro-melcat

 Organe de mașini – Reductor cilindro-melcat

B.Memoriu de calcul

1.Calculul rapoartelor de transmitere pe trepte

Domenii recomandate pentru rapoartele de transmitere:
 iT -raportul de transmitere total;
 i12-raportul de transmitere pentru angrenajul cilindric:i12=3…4(maxim 8);
 i34- raportul de transmitere pentru angrenajul melcat:i34=8…40(maxim 100);
 ic- raportul de transmitere la transmisia prin curea:ic=2…4(maxim 7).

Atât raportul total al unui reductor cât şi cel al fiecărei trepte în parte trebuie să
aparţină valorilor iSTAS conţinute în STAS 6012-82 şi prezentate în tabelul de mai
jos. În alegerea valorilor pentru rapoartele de trasmitere se recomandă valorile din
şirul I.

 Raportul total de transmitere a reductorului:

n ME n I n II n ME
iT = ∙ ∙ = ⇒ iT = ❑ =[rot /min ]
n I n II n III n III ❑

i T =i c ∙i 12 ∙ i 34

 Raportul de transmitere pe treapta I:

i 12 ≃ √ iT ⇒ i12 ≃⇒ i12 STAS =[rot /min]

 Raportul de transmitere pe treapta a II-a:

iT
i 34 = ⇒ i 34=⇒ i 34 STAS =[ rot / min]
i 12STAS

 Raportul de transmitere curea:

iT
ic = =[rot /min]
i12 STAS ∙ i 34 STAS

2
 Organe de mașini – Reductor cilindro-melcat

2.Calculul puterilor pe arbori

 Puterea pe arbore I :
P I =P ME ∙ ηc ∙η rul unde :ηc =0,94 … 0,96 - randamentul transmisiei prin curea
ηrul =0,99 … 0,995 - randamentul rulmenţilor
⇒ P I =∙ ∙=[ kw ]

 Puterea pe arbore II :
P II =P I ∙ η12 ∙ ηrul unde : η12 =0,96 … 0,98 -randamentul angrenajului cilindric
ηrul =0,99 … 0,995 - randamentul rulmenţilor
⇒ P II =∙ ∙= [ kw ]

 Puterea pe arbore III :

P III=P II ∙ η34 ∙ ηrul unde :η 34=0,7 … 0,75 - randamentul angrenajului melcat
ηrul =0,99 … 0,995 - randamentul rulmenţilor
⇒ P III =∙∙= [ kw ]

3.Calculul turațiilor pe arbori

 Turaţia pe arborele III:

n III =[rot /min]

 Turaţia pe arborele II:

n II =nIII ∙ i 34 STAS =[rot /min ]

 Turaţia pe arborele I:
n I =nII ∙ i12 STAS =[rot / min]

3
 Organe de mașini – Reductor cilindro-melcat

4.Calculul momentelor de torsiune pe arbori

Cunoscând turaţiile pe fiecare arbore se calculează momentele de torsiune pe
fiecare arbore cu relaţia:
Pi
M ti =9550 ∙ [ N ∙ m]
ni

 Momentul de torsiune pe arborele I:

PI
M t =9550∙ =9550 ∙ ❑ =[N ∙ m]
I
nI ❑

 Momentul de torsiune pe arborele II:

P II
M t =9550∙ =9550 ∙ ❑ =[ N ∙ m]
II
n II ❑

 Momentul de torsiune pe arborele III:

P III
M t =9550 ∙ =9550∙ ❑ =[ N ∙ m]
III
n III ❑

5.Calculul angrenajului cilindric

4
 Organe de mașini – Reductor cilindro-melcat

Fig. 3 Elemente geometrice pentru angrenajul cilindric

5.1Dimensionarea angrenajului cilindric

Material roţi dintate cilindrice:

Denumirea Încovoier
TT Duritate Tracţiune Răsucire
Simbol e
(stare) HB
r c -1t 0  0 -1
Oţel aliat pentru
îmbunătăţire STAS 100
791-88 40C10 Cu-R 217 0 800 360 390 200

5
 Organe de mașini – Reductor cilindro-melcat

√
2
M t ∙ ( K A ∙ K V ∙ K Hβ ∙ K Hα ) ( Z H ∙ Z E ∙ Z ε ∙ Z β )
a min= (u +1 ) ∙ 3 2

( )
2
2
σ Hlimb
2 u ∙ ψa ∙ 2
∙ ( Z N ∙ Z L ∙ Z R ∙ Z V ∙ Z W ∙ Z X )2
S HP 2
2

[1, tab .14 .96 , pag .187]

unde : u=i34 STAS=rot / min

M t = M t =N ∙ mm [1 , tab .14 .84 , pag .145]
2 III

K A =1[1, tab . A . 14−2 , pag .170]

K V =1,2 ( dantur ă dreapt ă ) [1 , tab .14 .96 , pag .187]
K Hβ=1,2 … 1,5 [ 1 , tab .14 .96 , pag .187 ]
K Hα =1 [ 1 , tab .14 .96 , pag .188 ]
Z H =2,5 [ 1 ,tab .14 .96 , pag .188 ]
Z E =189,8 [ 1 , tab .14 .96 , pag .188 ]
Z ε=0,95 [ 1 , tab .14 .96 , pag .188 ]

Z β =√ cos β [1 , tab .14 .96 , pag .188]

unde β=0
⇒ Z β =1
2ψ
ψ a= d [ 1 , tab .14 .96 , pag.188 ]
u+1

6
 Organe de mașini – Reductor cilindro-melcat

2 ∙ 0,5
unde ψ d =0,4 … 0,5 [1 , tab . A .14−25 , pag .209]⇒ψ a = =¿
+1
σ Hlimb = ( 0,15∙ HB+ 300 ) ± 75 [ 1, tab . A .14−16 , pag .203 ]
2

unde HB=2500 MPa

⇒ σ Hlimb =( 0,15 ∙2500+300 )+75=750
2

S HP =1,15 [ 1 , tab . A .14−17 , pag .204 ]

√
2

13 3 ∙ 108
daca N HE ≤10 [ 1 ,tab . A .14−1 , pag.169 ]
7
ZN =
2
N HE

√
9
10 18 7 9
ZN = daca 10 < N HE < 10 [ 1 , tab . A .14−1 , pag .169 ]
2
N HE
Z N =1daca N HE ≥10 [ 1 ,tab . A .14−1 , pag .169 ]
9
2
5 5
unde N HE=n III ∙ 6 ∙10 =∙ 6 ∙10 =¿

√
9
7 10 18
⇒ N HE >10 ⇒ Z N = 6
=1,11
132 ∙ 10
2

Z L =1 [ 1 , tab .14 .96 , pag.188 ]

Z R=1 [ 1 ,tab .14 .96 , pag .188 ]
ZV =1 [ 1 , tab .14 .96 , pag .188 ]
ZW =1 [ 1 , tab .14 .96 , pag .188 ]
Z X =1 [ 1, tab .14 .96 , pag .188 ]

√
2
∙ ( 1∙ 1,2∙ 1,4 ∙ 1 )( 2,5 ∙ 189,8∙ 0,95 ∙1 )
⇒ amin =( +1 ) ∙ 3 =mm
( )
2
2 750 2
2 ∙❑ ∙ ∙ ∙ ( ∙ 1∙ 1∙ 1∙ 1 ∙1 )
1,15

⇒ aw =mm
stas

5.2 Calculul geometric al angrenajului cilindric

z 3=¿ [1,tab. 14.96,pag. 189]
z 4 =i34 ∙ z3

7
 Organe de mașini – Reductor cilindro-melcat

2∙ amin
mmin = =¿
z3 + z4

⇒ mSTAS =¿ [1,tab. 14.4,pag. 13]

mSTAS ( z 3+ z 4 )
a= =mm
2

⇒ aSTAS =mm

inv α =tg α−α ° unde α =20 °

π
⇒ inv α =tg 20− 20 °=0,014 rad
180

5.2.1 Numărul de dinți

z 3=¿
z 4 =¿

5.2.2 Unghiul de înclinare al dintelui

β=0 ° [1 ,tab .14 .3 , pag .12]

5.2.3 Modulul
m=3,5 [1 , tab .14 .4 , pag .13]

5.2.4 Modulul normal

mn=0,28 [1 , tab .14 .4 , pag .13]

5.2.5 Modulul frontal

mt =0,30[1 ,tab .14 .4 , pag .13 ]

5.2.6 Profilul de referință standardizat

α n=20 ° [1 ,tab .14 .1, pag .10]
h a=1 mm[1, tab .14 .1, pag .10]
c=0,25 mm[1 , tab .14 .1 , pag.10 ]

8
 Organe de mașini – Reductor cilindro-melcat

5.2.7 Unghiul profilului în plan

αn
αt= =20 °
cos β

5.2.8 Distanța dintre axe

a w =mm [1 , tab .14 .4 , pag .13]

5.2.9 Lățimea danturii

b 3=b 4+ ( 1… 5 ) mn=mm
b 2=ψ a ∙ d 3=mm

5.2.10 Parametrii de bază ai angrenajului

 Distanța dintre axe a angrenajului

mt ( z3 + z 4 )
a= =mm
2

 Unghiul de angrenare
a
αw ¿ cos α t= ❑ ∙ cos 20=¿ °' ' '
aw ❑

 Suma deplasărilor specifice (normale) de profil

( inv α w −inv α t ) (z 3+ z 4 )
xΣ =
2 tg α t ∙ cos β

x Σ =¿

 Deplasările specifice (normale) de profil

x 3=0,5 [1 , tab .14 .5 , pag .13 ]
x 4 =x Σ−x 3=¿

 Diametrele de divizare
d 3=mt z 3=mm
d 4 =mt z 4=mm

 Diametrele cercurilor de picior (interioare)

9
 Organe de mașini – Reductor cilindro-melcat

d f 3=d 3−2mn ( ha +c −x3 ) =mm

d f 4=d 4−2 m n ( ha +c −x 4 )=mm

 Înălțimea dinților
h=a w −m n c−0,5 ( d f 3 + d f 4 ) =mm
 Scurtarea dinților
∆ h=mn ( 2 ha +c )−h=mm

 Diametrele de cap
d a 3=d f 3 +2 h=mm
d a 4 =d f 2+ 2h=mm

 Diametrele de bază
d b 3=d 3 cos α t =mm
d b 4 =d 4 cos α t =mm

5.2.11 Verificarea calităților geometrice ale angrenajului

 Verificarea lipsei ascuțirii dinților: pe cilindrul de cap grosimea dinților (

sa 1 (2) ≥ 0,3)

sa 3=
[ 0,5 π +2 x 3 cosβ tg α t
z3
+ ( inv α t −inv α a3 )
]da3
mt
=mm

sa 4 =
[ 0,5 π + 2 x 4 cosβ tg α t
z4
)]
+ ( inv α t −inv α a 4
da4
mt
=mm

 Verificarea lipsei subțierii ( ρu 3 (4) ≥0 )

mn ( ha −x3 )
ρu 3=0,5 d3 sin α t− =mm
sin α t
mn ( ha −x 4 )
ρu 4 =0,5 d 4 sin α t− =mm
sin α t

 Verificarea lipsei interfeței profilurilor ( ρ A 3> ρu 3 ; ρ E 4 > ρu 4 ; ρ A 3 >0 ; ρ E 4 >0 )

10
 Organe de mașini – Reductor cilindro-melcat

ρ A 3=a w sin α w −0,5 d b 4 tg α a 4=mm

ρ E 4 =aw sin α w −0,5 d b 3 tg α a 3=mm

db3
unde :cos α a 3= =⇒ α a 3=°
da3
db4
cos α a 4 = =⇒ α a 4 =°
da4

 Verificarea continuității angrenării în plan frontal (ε α ≥ 1,2)

z 3 tg α a 3 + z 4 tgα a 4 −( z 3 + z 4 )tg α w
ε α= =¿
2π

 Gradul de acoperire axial

ε β =0

 Gradul de acoperire total

ε γ =ε α + ε β =¿

11