UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV

Departamentul Autovehicule și Transporturi

Disciplina Organe de Maşini

PROIECT DE AN LA DISCIPLINA
Organe de Maşini II

Autor: Student
Programul de studii: Autovehicule rutiere
Grupa

Coordonatori: Prof. univ. dr. ing. Gheorghe MOGAN

Prof. univ. dr. ing. Silviu BUTNARIU
Dr. ing. Silviu POPA
 2017
CUPRINS

Introducere ................................................................. 6

A. MEMORIUL JUSTIFICATIV ................................................................................................

1. Tematica şi schema structural-constructivă ......................................................................... 9

1.1. Tematica şi specificaţii de proiectare ....................................................................... 9
1.2. Schema structural-constructivă .............................................................................. 10
1.3. Împărţirea raportului de transmitere pe trepte. Parametri cinetostatici .................. 11
2. Calculul de predimensionare a angrenajelor ...................................................................... 11
2.1. Calculul de predimensionare a angrenajului conic ................................................ 11
2.2. Calculul de predimensionare a angrenajului cilindric ............................................ 15
2.3. Calculul de predimensionare a arborilor ................................................................ 18
3. Schema cinematică la scară ................................................................................................ 18
4. Calculul geometriei angrenajului conic.............................................................................. 19
5. Calculul geometriei angrenajului cilindric (cu MDESIGN) .............................................. 20
6. Calculul de verificare a angrenajului cilindric (cu MDESIGN) ........................................ 22
8. Calculul forţelor din angrenaje ........................................................................................... 29
8.1. Schema forţelor ...................................................................................................... 30
8.2. Forţele din angrenajul conic .................................................................................. 31
8.3. Forţele din angrenajul cilindric ............................................................................. 32
9. Calculul
arborilor .................................................................................................................................... 33
9.1. Schema de încărcare a arborelui intermediar ......................................................... 34
9.2. Calculul de verificare a arborelui intermediar (cu MDESIGN) ............................. 35
10. Alegerea şi verificarea montajului cu rulmenţi al arborelui
intermediar
.................................................................................................................................... 36
11. Alegerea şi verificarea asamblării prin pană paralelă dintre roata conică şi arborele
intermediar ........................................................................................................................ 39
12. Alegerea şi justificarea sistemului de ungere ..................................................................... 40
13. Alegerea şi justificarea dispozitivelor de
etanşare.
.................................................................................................................................... 40

Bibliografie .............................................................................................................................. 43
B. ANEXE ...................................................................................................................................

1. Schema structurală a transmisiei (pe haritie, scara 1:1)

2. Modelul 3D al reductorului (în CATIA)
3. Desenul de ansamblu al reductorului (în CATIA)
4. Desenul de execuţie al arborelui de intrare (la scara 1:1)
5. Desenul de execuţie al arborelui de intermediar (la scara 1:1)
6. Desenul de execuţie al roţii dinţate cilindrice (la scara 1:1)
 INTRODUCERE
Scopul proiectului de an la disciplina Organe de maşini este să dezvolte abilităţile
practice ale studenţilor de proiectare şi sintetizare a cunoştinţelor de mecanică, rezistenţa
materialelor, tehnologia materialelor şi reprezentare grafică în decursul anilor I şi II, precum
şi modul în care aceştia pot rezolva în mod independent o lucrare de proiectare, pe baza
algoritmilor, metodelor specifice şi programelor din domeniu.
Reductoarele cu roti dintate sunt mecanisme independente formate din roti dintate cu
angrenare permanenta, montate pe arbori si inchise intr-o carcasa etansa. Ele servesc la:

- micsorarea turatiei;
- cresterea momentului de torsiune transmis ;
- modificarea sensului de rotatie sau a planului de misacare;
- insumeaza fluxul de putere de la mai multe motoare catre o masina de lucru;

Exista o mare varietate constructiva de reductoare de turatie cu rotile dintate. Ele se

clasifica in functie de urmatoarele criterii:

1. dupa raportul de transmitere:

- reductoare o treapta de reducere a turatiei;
- reductoare 2, sau mai multe trepte de treducere a turatiei.
2. dupa pozitia relativa a arborelui de intrare (motor) si arborele de iesire:
- reductoare coaxiale, la care arborele de intrare este coaxial cu cel de isire;
- reductoare obisnuite (paralele), la care arborele de intrare si de iesire sunt
paralele.
3. dupa pozitia arborilor:
- reductoare cu axe orizontale;
- reductoare cu axe verticale;
- reductoare cu axe inclinate.
4. dupa tipul amgrenajelor:
- reductoare cilindrice;
- reductoare conice;
- reductoare hipoide;
- reductoare melcate;
- reductoare combinate (cilindro-conice, cilindro-melcate etc);
- reductoare planetere.
5. dupa pozitia axelor:
- reductoare cu axe fixe;
- reductoare cu axe mobile.

In cele ce urmeaza,se va urmarii proiectarea unui reductor de turatie conico-cilindric

orizontal,in doua trepte.

Autorul:Andrei Macovei
MEMORIUL TEHNIC
 1. TEMATICA ŞI SCHEMA STRUCTURAL-
CONSTRUCTIVĂ

1.1 TEMATICA ŞI SPECIFICAŢII DE PROIECTARE

Tema de proiectare a unui produs este lansată de către un beneficiar şi reprezintă o

înşiruire de date, cerinţe şi condiţii tehnice care constituie caracteristicile şi performanţele
impuse viitorului produs.
În cazul proiectului de an nr. 2 tema de proiectare, pornind de la necesitatea unor
transmisii cu roţi dinţate reductoare adaptabile pentru diverse situaţii practice presupune
concepţia şi dimensionarea unui reductor conico-cilindric cu funcţia globală de transmitere a
momentului de torsiune şi mişcării de rotaţie de la un arbore de intrare la un arbore de ieşire
cu axele perpendiculare în spaţiu (fig. 1.1).
Reductorul conico-cilindric este un sistem mecanic demontabil, cu mişcări relative
între elemente care are ca parametri de intrare, puterea (momentul de torsiune) şi turaţia
arborelui de intrare, şi ca parametrii de ieşire, puterea (momentul de torsiune) şi turaţia
arborelui de ieşire.
Pe lângă funcţia principală de transmitere a momentului de torsiune şi mişcării de
rotaţie prin angrenaje cu roti dinţate se urmăreşte şi îndeplinirea următoarelor funcţii
auxiliare: respectarea prevederilor de interschimbabilitate cerute de standardele din domeniu;
respectarea condiţiilor de protecţie a omului şi mediului.
Pentru proiectarea de ansamblu a dispozitivului de remorcare (fig. 1.2) se impune
personalizarea listei de specificaţii cu următoarele cerinţe principale:
a. Momentul de torsiune la arborele de intrare, Pi [kW].
b. Turaţia la arborele de intrare, ni [rot/min].
c. Raportul de transmitere al reductorului, ir.
d. Durata de funcţionare impusă, Lh [ore].
e. Planul axelor roţilor angrenajului conic (PAConic): orizontal (O) sau vertical
(V).
f. Planul axelor roţilor angrenajului cilindric (PACilindric): orizontal (O) sau vertical (V)
g. Tipul danturii angrenajului conic (TD): dreaptă (D), curbă în arc de cerc (C) sau curbă
eloidă (E).
 În tabelul 1.1 se prezintă valorile parametrilor fizici şi geometrici impuse pentru o
situaţie practică cerută.

Tab. 1.1 Valorile parametrilor de proiectae

Nr. ni
Pi [kW] iR Lh [ore] PAConic PACilindric TD
crt. [rot/min]
5 8 1000 18 10000 H V E

1.2 SCHEMA STRUCTURAL-CONSTRUCTIVĂ

În fig. 1.2 se prezintă schema structural-constructivă generală a reductoarelor conico-
cilindrice în două trepte. Din punct de vedere funcţional se evidenţiază următoare elemente: I
– angrenaj conic ortogonal cu dantură înclinită (curbă); II – angrenaj cilindic cu dantură
înclinată; 1I – pinion conic; 2I – roată conică; 1II – pinion cilindric; 2II – roată cilindrică; A1 –
A
arborele de intrare; A2 – arborele intermediar; A3 – arborele de ieşire; LA1 - lagărul A al
A A A
arborelui A1; LB1 - lagărul B al arborelui A1; LA2 - lagărul A al arborelui A2; LB2 - lagărul B al
A A
arborelui A2; LA3 - lagărul A al arborelui A3; LB3 - lagărul B al arborelui A3.
Din punct de vedere constructiv, reductorul de turaţie formează un ansamblu compus
din subansamble şi elemente constructive. Subansamblele sunt structuri independente, care se
evidenţiază printr-un grup compact compus, în configuraţie minimală, din cel puţin două
elemente constructive sau din alte subansamble şi elemente constructive, în interacţiune
permanentă, formate ţinându-se cont, cu precădere, de tehnologiile de montaj, de întreţinere şi
de exploatare.
În cazul reductoarelor conico-cilindrice din fig. 1.2 se definesc următoarele
subansamble: SC – subasamblul carcasă; SA1 - subansamblul arborelui de intrare, format din
pinionul conic (1I) fixat pe arborele de intrare (A1) care la rândul său este fixat pe două lagăre
A A
(LA1 şi LB1 ), se sprijină pe subansamblul carcasa SC; SA2 - subansamblul arborelui
intermediar, format din roata conică (2I) şi pinionul cilindric (1II) fixate pe arborele
A A
intermediar (A2) care la rândul său este fixat pe două lagăre (LA2 şi LB2 ), se sprijină pe
subansamblul carcasa SC; SA3 - subansamblul arborelui de intrare, format din roata cilindrică

Fig. 1.1 – Vedere generală a unui reductor conico-cilindric orizontal

– Schema structural-constructivă generală
[http://www.neptun-gears.ro]
Fig. 1.2
10
 A A
(2II) fixată pe arborele de ieşire (A3) care la rândul său este fixat pe două lagăre (LA3 şi LB3 ),
se sprijină pe subansamblul carcasa SC.

1.3 ÎMPĂRŢIREA RAPORTULUI DE TRANSMITERE PE

TREPTE. PARAMETRI CINETOSTATICI
Reductorul de turaţie de proiectat are două trepte (angrenaje). În vederea obţineri unei
structuri optime (roţile conduse cvasiegale) se impune ca raportul de transmitere al treptei I
(angrenajul conic) iI = 0,25 iR* iI = 3.25 [Jula, 1985; Moldovean, 2002].
Raportul de transmitere al treptei a II-a (angrenajul cilindric),

iII = iR/ iI = 4 (1.1)

Parametrii funcţionali cinetostatici (turaţia, puterea, momentul de torsiune) la nivelul

arborilor reductorului, sunt:
n1 = ni = 1000 rot/min, P1 = Pi = 8 kW, Mt1 = Mti =76394.37Nmm (arborele A1);
n2 = n1/iI =222.2 rot/min, P2 = P1 ηI = 7.68 kW, Mt2 = Mt1 iI ηI =330023.67
(arborele A2);
n3 = n2/iII = n1/(iI iII) = n1/iR = 99.9 rot/min, P3 = P2 ηII = P1 ηI ηII = P1 ηR = 7.44 kW,
Mt3 = Mt2 iII ηII = Mt1 iI iII ηI ηII = Mt1 iR ηR = 128049.84 Nmm (arborele A3).
În aceste relaţii s-a considerat ηI = 0,96 randamnetul angrenajului conic, ηII = 0,97
randamentul angrenajului cilindric şi ηR = ηI ηII = 0,94.

2. CALCULUL DE PREDIMENSIONARE A
ANGRENAJELOR

2.1 CALCULUL DE PREDIMENSIONARE A

ANGRENAJULUI CONIC

I. Date de proiectare
a. Turaţia la intrare (pinion), n1 = 1000 rot/min.
b. Puterea la intrare, P1 = 8 [kW] şi din fer. (AEV-C.1) rezultă valoarea momentului de
torsiune,

30 P
Mt1 (T1 ) = 106 n1 =76394.37 Nmm.
π 1
(2.1)

c. Raportul de angrenare, u = 4.5.

11
d. Unghiul dintre axele roţilor, Σ = 90o şi din fer (AEV-C.2.1) se determină semiunghiurile,

Fig. 1.3 – Schema structurală a angrenajului

conic ortogonal
sin Σ
δ1 = arctg u−cos Σ = 12.52880o, δ2 = Σ − δ1 = 77.47119o. (2.2)

e. Numărul de angrenaje identice în paralel, χ =1.

f. Durata de funcţionare, Lh = 10000 ore.
g. Tipul danturii, dreaptă.
h. Condiţii de funcţionare: maşina motoare – motor asincron; instalaţia antrenată – utilaj
tehnologic într-o carieră de piatră, temperatura – (-25…50)oC; caracteristicile mediului
– praf şi umezeală ridicată.
i. Condiţii ecologice: utilizarea de materiale şi tehnologii eco, reciclarea materialelor,
protecţia vieţii.

II. Alegerea materialului, tratamentelor termice şi tehnologiei

Având în vedere că sarcina de transmis este mărită (T1 = 74603,9 Nmm) se adoptă
pentru roţile angrenajului oţel de imbunatatire marca 15MoMnCr12căruia i se aplică
tratamentul de cementare compus din tratamentul termochimic de carburare (îmbogăţirea
stratului superficial in C) urmat de tratamentele termice de călire şi revenire joasă. Astfel, se
obţin durităţile flancurilor dinţilor 58 HRC şi miezului 325 HB.
Pentru obţinerea danturii se va dezvolta fluxul tehnologic cu următoarele operaţii:
prelucrare dantură prin aşchiere (frezare), cementare şi rectificare dantură.
Pentru calculul la contact în funcţie de caracteristicile materialului (σr = 1100 MPa, σ02
= 850 MPa,) şi în funcţie de durităţile impuse se adoptă tensiunea limită la contact σHlim =
1500 MPa şi tensiunea limită la încovoiere σHlim = 420 MPa.
Fluxul Tensiunea Tensiunea
Tratamentul tehnologic Durităţile Duritatea limită la limită la
Materialul global încovoiere
termic flancurilor miezului
contact
15MoMnCr12 Cementare Succesiune 58 325 1500 [MPa] 420 [MPa]

III. Calculul de predimensionare

Scop: determinarea preliminară a unei dimensiuni (distanţa dintre axe, modulul sau diametrul
pinionului), necesară pentru proiectarea formei şi întocmirea schemei de calcul pentru
dimensionare şi verificare (etape care nu se pot derula deoarece unii parametrii nu sunt
evaluabili la început fiind dependenţi de parametri necunoscuţi).

12
unde, z1 = 16, z2 = u z1 = 54, KA=1,25, Kv = 1,3, ψd =0,5, NL1=60 n1 Lh χ = 4,03 .108 cicluri,
NL2=60n1 Lh χ /ur = 1,64.108 cicluri, KHβ =1,8, KHα = 1,3, Zε = 0,92, ZH = 2,7, ZE = 190 MPa1/2,
SHmin= 1,2, ZN1 = 1, ZN2 = 2, ZN = min (ZN1, ZN2) =1, SHmin = 1,2, σHP = σHlim ZN /SHmin =
1260,87 MPa, KFβ = 1,8, KFα = 1,3, Yε = 0,77, Yβ = 192, YSa1=1,8, YSa2=1,8, YFa1 = 2,7, YFa2
= 2,7, SFmin = 1,2, YN1,2 = 1, SFmin = 1,2, YST =2, σFP1,2 = σFlimYN1,2/ SFmin YST = 623,25 MPa.

IV. Proiectarea formei constructive

Scop: Concepţia din considerente funcţionale, constructive şi/sau tehnologice a
configuraţiilor roţilor dinţate. Pentru dantură dreaptă şi înclinată se adopta valori
standard pentru modulul exterior normal .men=3.5
Pentru dantură curbă în arc de cerc (Gleason), se adoptă modulul
exterior frontal. Pentru dantură curbă eloidă(Oerlikon-Spiromatic), se
adoptă modulul mediu normal mmn=4
Adoptarea factorilor deplasării danturii :
Pentru dantură dreaptă şi înclinată:
Factorii deplasărilor radiale,

13
 𝑑𝑒1
𝑚𝑒 = =2.04 mm
𝑧1
𝑑𝑒1
𝑚𝑒𝑛 = 𝑐𝑜𝑠𝛽𝑚 =2.65mm
𝑧1
𝑑𝑒1
𝑚𝑚𝑛 = (1 − 𝛹𝑑 sin 𝛿1 )𝑐𝑜𝑠𝛽𝑚 =2.36mm
𝑧1
𝑑𝑒1
𝑚𝑒 𝑚𝑚𝑛 = 𝑚𝑒 (1 − 𝛹𝑑 sin 𝛿1 )𝑐𝑜𝑠𝛽𝑚 =2.36mm
𝑚𝑒𝑛 = 𝑚𝑒 𝑐𝑜𝑠𝛽𝑚 =2.65mm
2𝑅𝑒 𝑠𝑖𝑛𝛿1
𝑚𝑒 = =2.04 mm
𝑧1
2𝑅𝑒 𝑠𝑖𝑛𝛿1
𝑅𝑒 𝑚𝑒𝑛 = 𝑐𝑜𝑠𝛽𝑚 =2.65mm
𝑧1
2𝑅𝑒 𝑠𝑖𝑛𝛿1
𝑚𝑚𝑛 = (1 − 𝛹𝑑 sin 𝛿1 )𝑐𝑜𝑠𝛽𝑚 =2.36mm
𝑧1

Factorii deplasărilor tangenţiale,

=0.044
Pentru dantură curbă Gleason se adoptă factorii deplasărilor xsm1,2 şi xhm1,2
Pentru dantură curbă eloidă se consideră: xsm1,2 = 0 şi xhm1,2= 0

Calculul parametrilor geometrici principali ai angrenajului

Re=133.81745mm; de1=58.058126mm; de2=261.26157mm; b= 29.029063mm;

14
 2.2 Calculul de predimensionare a angrenajului cilindric

I. Date de proiectare
a. Turaţia la intrare (pinion), n1 =1000[rot/min].
b. Puterea la intrare, P1 [kW], şi din fer. rezultă valoarea momentului de torsiune,

=76394.37 [Nmm] sau momentul de torsiune la intrare

(pinion), Mt
(T1) [Nmm] şi din fer. rezultă puterea la intrare,

=8 [kW].

c. Raportul de angrenare, u=4

d. Durata de funcţionare, Lh =10000[ore].

e. Numărul de angrenaje identice în paralel, χ.

f. Tipul danturii danturii: eloida.

g. Parametrii geometrici impuşi (opţional):unghiul dintre axele rotilor ∑=90˚si din

fer(AEV-C.2.2)se determina semiunghiurile :
𝑠𝑖𝑛Σ
𝛿1 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 𝑢−𝑐𝑜𝑠Σ = 12.52880˚ ; 𝛿2 = Σ − 𝛿1 = 77.47119˚
h. Condiţii de funcţionare: tipul transmisiei în care se integrează, tipul maşinii motoare,
tipul instalaţiei antrenate, temperatura de lucru, caracteristicile mediului în care
funcționează).

i. Condiţii ecologice (utilizarea de materiale şi tehnologii eco, reciclarea materialelor,

protecţia vieţii).

II. Alegerea materialului

Alegerea materialului, tratamentelor termice, fluxul tehnologic principal şi
caracteristicile de rezistenţă specifice solicitărilor angrenajului şi roţiilor (v.
fer. AEV-M.1) se sintetizează în următorul tabel.

15
 Tab. AEV.P.3.2.1Informaţii sintetice despre materiale
Fluxul Tensiunea limită Tensiunea
Tratamentul tehnologic Duritatea la limită la
Materialul global încovoiere
termic flancului
contact

15MoMnCr12 cementare Succesiune 58 1500[MPa] 420[MPa]

III. PREDIMENSIONARE
Deoarece relaţiile de dimensionare a angrenajelor la contact şi la
încovoiere conţin factori care depind de parametri ce urmează să fie
determinaţi, preliminar, se face un calcul de predimensionare.
Alegând ca parametru de dimensionare la modulul exterior, pentru solicitarea la
contact, β=35; z1 = 16, z2 = u z1 = 54, KA=1,25, Kv = 1,3, ψd =0,5, NL1=60 n1 Lh χ = 4,03 .108
cicluri, NL2=60n1 Lh χ /ur = 1,64.108 cicluri, KHβ =1,8, KHα = 1,3, Zε = 0,92, ZH = 2,7, ZE = 190
MPa1/2,
SHmin= 1,2, ZN1 = 1, ZN2 = 2, ZN = min (ZN1, ZN2) =1, SHmin = 1,2, σHP = σHlim ZN /SHmin =
1260,87 MPa, KFβ = 1,8, KFα = 1,3, Yε = 0,77, Yβ = 192, YSa1=1,8, YSa2=1,8, YFa1 = 2,7, YFa2
= 2,7, SFmin = 1,2, YN1,2 = 1, SFmin = 1,2, YST =2, σFP1,2 = σFlimYN1,2/ SFmin YST = 623,25 MPa.

16
IV. Proiectarea formei constructive

Se va alege valoare maxima dintre solicitarea la contact si de incovoiere:

mn=2.917778mm => mn STAS= 3mm

Calculul distanţei dintre axe şi a unghiului de referinţă

=133.64mm

=20.22˚

Adoptarea (opţional) distanţei dintre axe standard

Se adoptă, aw STAS = 180 şi se calculează:

=45.83º

=45.188º

=0.4678º
=0.38483 = 0.08296

Calculul parametrilor geometrici principali ai angrenajului

=65.41252mm

=294.3563mm

, , sau =>

b=36 mm

17
 2.3 Calculul de predimensionare a arborilor

Calculul aproximativ al diametrelor arborilor care sustin rotile,

=28 mm

=40mm

=74mm

3. Schema cinematica

18
 4. Calculul geometriei angrenajului conic

Parametrii geometrici principali ai angrenajului conic şi ai roţilor

a. Stabilirea şi calculul principalelor elemente geometrice pentru angrenaje conice cu dantură

dreaptă şi înclinată, pentru angrenaje conice cu dantură curbă în arc decerc (Gleason),
pentru angrenaje conice cu dantură curbă eloidă (Oerlikon-Spiromatik)
b. Determinarea vitezei periferice a angrenajului (în polul angrenării),

= 3.4249915380 [m/s]

c. Adoptarea treptei de precizie, a procedeului de prelucrare şi a rugozităţilor

d. Adoptarea vâscozităţii şi tipului lubrifiantului
e. Readoptarea factorului de lăţime Ψd
f. Stabilirea lăţimilor danturilor, b=Ψd d1, b< 0,35Rm

19
5. Calculul geometriei angrenajului cilindric

Fig. 5.1- Parametri geometrici principali ai roţilor

I. Stabilirea şi calculul elementelor geometrice

20
II. Determinarea vitezei periferice a angrenajului (în polul angrenării)

(5.1)

[m/s] v =3.4249[m/s]

III. Adoptarea treptei de precizie, procedeului de prelucrare şi rugozităţilor

Se cunosc: clasa de precizie (3…10); procedeul tehnologic de prelucrare

finală; tensiunea limită la contact, ζHlim [MPa]; distanţa dintre axe, aw [mm]. Se
determină:
a. rugozităţile flancurilor active (care se indică pe desen), Ra1,2 [μm], dependente de
clasa de precizie şi procedeul de prelucrare finală (tab. AEC-FC.11-1); rugozitatea
relativă

medie redusă, ; ZR din fig. AEV-F.11-1;

b. rugozităţile zonelor de racordare Ra1,2 din tab. AEV-F.11-1; Rz1,2 5Ra1,2; YR1,2

Rugozitatea
Clasa de flancului, Rugozitatea racordării,
Procedeul de execuţie
precizie Ra [μm]
Ra [μm]
Mortezare sau frezare, îngrijită 8 0,8 [μm] 1,6 [μm]

IV. Adoptarea vâscozităţii şi tipului lubrifiantului

Se cunosc: viteza periferică [m/s]; tipul materialului şi rezistenţa la rupere

[MPa] Se determină:
a. vâscozitatea cinematică, ν50 106 [m/s2];
b. tipul uleiului industrial
c. ZL

Vâscozitatea uleiului = 90 CST

Tipul uleiului = 82 EP

21
 6. Calculul de verificare a angrenajului cilindric (cu
Mdesign)
Results:

General data
Effective number of teeth ratio u = 4.500

i
Effective translation ratio = 4.000
Transverse pressure angle t = 20.22 °

Pressure angle at pitch cylinder wt = 45.83 °

Ground lead wn = 45.1888 °

Zero centre distance ad a = 98.85 mm

x1
Centre distance = 0
x2
Profile shift coefficient (pinion) = 0
xs
Length of path of
Profile shift coefficient (wheel) = 0.6700
Sum profile shift coefficient
= 1.2592

c
ontact g
= 9.210 mm
Length of recess path ga = 6.272 mm

gf mm
Length of approach path = 2.939
Transverse contact ratio = 1.020

Overlap ratio = 1.235

Total contact ratio = 2.255

z
Number of teeth = 18 72
Virtual number of teeth of helical gear zn = 19.132 76.530

Geometrical data
Reference diameter d = 55.206 220.826 mm
Base diameter db = 51.740 206.962 mm
Pitch diameter dw = 56.600 226.400 mm
Root diameter df = 51.242 217.346 mm
V-circle diameter dv = 58.742 224.846 mm
Tip diameter da = 62.742 228.846 mm
Theoretical tip diameter da th = 64.742 230.846 mm
Root form circle diameter dFf = 52.618 217.949 mm

22
 Root form diameter dNf = 54.483 221.612 mm

Specific sliding at point A A = -0.430

Specific sliding at point E E = -0.791

Tooth thickness on the tip cylinder san = 2.578 3.014 mm
Tooth depth h = 5.750 5.750 mm
Addendum ha = 3.768 4.010 mm
Dedendum hf = 1.982 1.740 mm

Bottom clearance c = 0.750 0.750 mm

Tip shortening k = 1.0000 1.0000 mm

Normal base pitch pen = 8.856 mm

Transverse base pitch pet = 9.030 mm

Normal pitch on base cylinder pbn = 8.856 mm

pbt = 9.030 mm
Transverse pitch on base cylinder

Cutter data of gear rack

Cutter data pinion type cutter
Number of teeth z0 = 0 0

Profile shift coefficient x0 = 0.000 0.000

Topland height factor haP0* = 1.250 1.250

Root height factor hfP0* = 1.000 1.000

Actual topland play ctat = 1.724 1.656 mm

Reference diameter d0 = 0.000 0.000 mm

mm
Base diameter db0 = 0.000 0.000
Tip diameter da0 = 7.500 7.500 mm

Deddendum diameter (generation) dfE = 50.843 216.810 mm

Centre distance a0 = 28.962 112.069 mm

mm
Zere centre distance ad0 = 27.603 110.413
Pressure angle at pitch cylinder wt0 = 26.716 22.577 °

Results of calculation strength Forces, moment, speed

23
 Transverse tangential load at Ft = 7339.660 N
reference cylinder
Transverse tangential load at Ftw = 7158.943 N
pitch cylinder
Radial load at pitch cylinder Frw = 3174.752 N

Axial load at pitch cylinder Faw = 1521.680 N

Tooth load at pitch cylinder Fw = 7977.783 N

Moment (pinion) T1 = 202.598 N*m

Moment (wheel) T2 = 810.392 N*m

Line load = 163.832 N/mm

Peripheral speed at reference cylinder v = 2.224 m/s

Peripheral speed at pitch cylinder vw = 2.280 m/s

Rotation speed (pinion) n1 = 769.230 1/min

Rotation speed (wheel) n2 = 192.308 1/min

Number of loading cycle (pinion) NL1 = 415384200

NL2 = 103846050
Number of loading cycle (wheel)

General factors
Hekix slope deviation fH = 20.000 20.000 µm
Transverse pitch deviation fpe = 14.000 16.000 µm
Profile form deviation ff = 16.000 16.000 µm
Effective meshing slope deviation fpe eff = 11.875 µm

Effective profile form deviation ff eff = 11.600 µm Flank line deviation

Reduced mass / tooth width mred = 0.011 kg/mm Fx =
43.590 µm

Individual spring rigidity c' = 16.244 N/(mm*µm)

fma = 20.000

Manufacturing - flank line deviation fsh µm

= 17.737

Flank line deviation through pinion def. µm

Meshing spring rigidity c = 14.838 N/(mm*µm)

Resonance velocity (pinion) nE1 = 19847.995 1/min

Resonance velocity (gear) nE2 = 4961.999 1/min

Basic velocity NR = 0.039

Kv
Dynamic factor = 1.033
Face load factor (root stress) KF = 1.300

24
Face load factor (contact stress) KH = 1.300

Face load factor (scuffing load) KB = 1.300

Transverse load factor (root stress) KF = 1.250

Transverse load factor (contact stress) KH = 1.200

Transverse load factor (scuffing load) KB = 1.200

Helix angle factor KB = 1.167

Pitting load capacity

Zone factor ZH = 2.244

Elasticity factor ZE = 191.646

Contact ratio factor Z = 0.990

Helix angle factor Z = 0.989

Lubricant factor (static) ZL = 1.000

Lubricant factor (dyn.) ZL = 0.966

Velocity factor (static) Zv = 1.000

25
 Velocity factor (dyn.) Zv = 0.966

Roughness factor (static) ZR = 1.000

Roughness factor (dyn.) ZR = 1.061 HG

ZW = 1.000
HG
Work hardening factor
HP

Life factor for contact stress (static) ZNT = 1.600 1.600 HP

1.000
Life factor for contact stress (dyn.) = 1.000
ZNT

Size factor (static) ZX = 1.000 1.000

Size factor (dyn) ZX = 1.000 1.000

Single pair tooth contact factor ZB = 1.000 ZD = 1.000

Safety factor for pitting (static) SH = 2.377 2.377

Safety factor for pitting (dyn) SH = 1.471 1.471

Lh = 16527344.217 66109376.870 h
Attainable lifetime

Root load capacity

Overlapping
factor (root
Pitting stress limit (static)= 2448.000 2448.000 N/mm²

Pitting stress limit (dyn) = 1514.885 1514.885

N/mm²
Allowable flank pressure (static) = 1883.077 1883.077
N/mm²
Allowable flank pressure (dyn) = 1165.297 1165.297
N/mm²
Contact stress = 1029.676 1029.676
N/mm²

stress) Y = 0.980

Helix angle factor Y = 0.900

Tooth form factor YF = 1.637 1.569

Stress correction factor YS = 2.240 2.452

YNT = 2.500 2.500

Life factor for tooth root stress (static)

26
 Life factor for tooth root stress (dyn) YNT = 1.000 1.000

Relativ notch sensitivity factor (static) YrelT = 1.097 1.187

Relativ notch sensitivity factor (dyn) YrelT = 1.045 1.072

Relativ survace factor (static) YRrelT = 1.000 1.000

Relativ survace factor (dyn) YRrelT = 1.042 1.042

FG

FP

FP

Size factor (static) YX = 1.000 1.000

Size factor (dyn) YX = 1.000 1.000

FG
Tooth root stress limit (static) = 2330.107 2522.482 N/mm²
Tooth root stress limit (dyn) = 926.013 950.080 N/mm²

2.994 Allowable root stress

(static)
Safety factor for tooth breakage (dyn) = 3.060
SF h = 1553.405

Attainable lifetime 5451224.335 1681.655

Lh = 9054416.323
Scuffing load capacity N/mm²
Allowable root
stress (dyn)
= 617.342 633.387 N/mm²
Tooth root stress = 302.576 317.285 N/mm²
Safety factor for tooth breakage (static) SF = 7.701 7.950
Angle factor X = 1.030
Lubricant factor XS = 1.000

Flash temperature calculation way

Load distribution
f
actor X
= 1.000
Flash factor XM = 1.589

Structur factor XB = 0.230

Tangential line force at weigth wBt = 308.194 N/mm

Scuffing temperature = 428.581 °C

27
 7.Calculul fortelor din angrenaje
7.1 Schema fortelor

7.2 Fortele din angrenajul conic

Relaţiile de calcul a forţelor
Obs.
Ft [N] Fr [N] Fa [N] Fn [N]
Pentru
angrenaje
Fn=4846.93 conice cu
Fr1=1058.06 dantură
Fr2= -2927.84 Fa1= 2927.84 dreaptă,
Ft=3754.026 βm=0.
Fa2= 1058.06 Pentru
angrenaje
conice
ortogonal
e, Σ=0.

28
 7.3 Fortele din angrenajul cilindric

Relaţiile de calcul a forţelor

Obs.
Ft [N] Fr [N] Fa [N] Fn [N]
Pentru
angrenaje
cu dantură
Ft = 3754.02 Fr = 1760.74 Fa = 2628.59 Fn = 4911.97 dreaptă:
β=0, dw1=
d1, αwt= αw

8.Calculul arborilor
Schema de incarcare a arborelui intermediar

Schemă funcţională a arborelui intermediar al unui reductor cilindric în două

trepte

29
8.2 Calculul de verificare arbore intermediar ( cu Mdesign)

Input data:

Shaft calculation in accordance with DIN 743 - standard version

Geometry scheme General shaft geometry

Calculation process Dynamic and static strength

proof

Type of loading: tension-pressure Dynamically pure cyclic

Type of loading: bending Dynamically pure cyclic

Type of loading: torsion Dynamically pure cyclic

Factor for maximum loading (tension-pressure) 1

Factor for maximum loading (bending) 1

Factor for maximum loading (torsion) 1

Specifications about the material

Strength values according to MDESIGN database (DIN 743)

Material designation 15CrMoV59

Material number 1.8521

Gage diameter dB = 100 mm

For the gage diameter

Tensile strength B (Rm) = 900

N/mm²
Yield stress S (Re) = 750
N/mm²

Cyclic fatigue strength under bending stress bW = 450 N/mm² Cyclic tension and pressure fatigue

strength zdW = 360 N/mm²

Density = 7850 kg/m³

Apply surface hardening to Total shaft

Material group Nitrated steel

30
Heat treatment quenched and tempered

Surface hardening no

Cyclic torsional fatigue strength tW = 270

N/mm²
Young's modulus E = 215000 N/mm²

Shear modulus G = 83000 N/mm²

Shaft geometry

Shaft geometry
Nr. Da l Di l Da r Di r L Rz r d: t: z b nzd: nb: nt: z dB
d
mm mm mm mm mm µm mm mm mm d: : ddB dB K:
BK:
K: K:
1 30 0 30 0 18 1.6 1 29. 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
6
2 37 0 37 0 6 6.3 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
3 49. 0 49. 0 61 3.2 2 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
86 86
4 45 0 45 0 6 6.3 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
5 35 0 35 0 41 3.2 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

6 30 0 30 0 22 1.6 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
t:
b

Predetermine the diameter determinant for the heat treatment ? no

Calculation of the deflection for point x= 0 mm

Shaft speed n : 625 1/min
Consideration of dead weight no

Bearing
Nr. Type = Position x = mm

31
 1 Location bearing -> 16
2 Location bearing <- 136

Specifications about loadings

Axial forces Fax
Nr. Position x = mm Amount = N Radius = mm =
Angle °

1 62.5 -1643.05 28 0

2 109.5 1537.98 70 180

Radial forces Fr
Nr. Position x = mm Amount = N =
Angle °

1 62.5 -1643.05 270

2 109.5 1923.79 180

3 62.5 2954.28 180

4 109.5 -7235.63 270

Torsion
Nr. Position x = mm Torsion moments Mt: Power P: Transition part =
N*mm kW
1 62.5 202597.85 0 drive
2 109.5 202597.85 0 takeoff

Specifications about the

load/loadings
Loading case Constant mean stress (loading
case 1)
Change the limit number of loading cycles ? no

Minimum safety against fatigue fracture SDmin = 1.2

Minimum safety against residual deformation SFmin = 1.2

Results:

Calculation process: Dynamic and static strength proof

Total shaft length L = 136.000 mm

32
Total shaft mass m = 1.361 kg

J
Mass moment of inertia of the shaft = 0.00039 kg*m²

Geometrical moment of inertia of the shaft I = 62.503 cm4

xs = 70.028 mm
Position of the centre of gravity in the X-axis

Angle of torsion = 0.010 °

Additional shaft data:

Shaft fillet number l Ip cm4 Wt m J I Wb
mm cm³ kg kg*m² cm4 cm³
1 18.0 7.952 5.301 0.100 0.0000 3.976 2.651
2 6.0 18.400 9.946 0.051 0.0000 9.200 4.973
3 61.0 60.675 24.338 0.935 0.0003 30.337 12.169
4 6.0 40.258 17.892 0.075 0.0000 20.129 8.946
5 41.0 14.732 8.418 0.310 0.0000 7.366 4.209
6 22.0 7.952 5.301 0.122 0.0000 3.976 2.651

9. Alegerea şi verificarea montajului cu rulmenţi al arborelui

intermediar

I. DATE DE PROIECTARE

Schema de lăgăruire a
arborelui intermediar al
unui reductor cilindric în
două trepte

a. Turaţia, n =117,6471 constantă.

b. Forţele din lagăre: FA =2135,90 N,RA= 6754,21 N; FB = 2230.01 N,RB=6710,40 N.
c. Valorile diametrelor fusurilor de montaj, dA = 45 mm.
d. Durata de funcţionare, Lh = 8000 ore.
e. Condiţii de funcţionare: se integrează într-un reductor de turaţie care antrenează un
ascensor greu, temperatura, -25…50oC; caracteristicile mediului – praf şi umezeală
ridicată).

33
f. Condiţii ecologice (utilizarea de materiale şi tehnologii eco, reciclarea materialelor,
protecţia vieţii).

II. ALEGEREA SCHEMEI DE MONTAJ ŞI A RULMENŢILOR

Din analiza datelor de intrare precum şi a recomandărilor din literatura de specialitate rezultă:
- forţele de încărcare sunt reduse: forţa radială mică, forţa axială mică;
- din considerente de eficienţă tehnologică legate de prelucrarea alezajelor în carcasă se
adoptă rulmenți identici;
- se adoptă sistemul de lăgăruire cu două lagăre care preiau sarcinile axiale, fiecare pe
- câte un sens (interior-exterior).

Se adoptă rulmenţi radiali axiali cu role conice seria mijlocie:

Informaţii despre rulmentul adoptat

Dimensiuni
Capacitatea Capacitatea Factorii de calcul
Tipul principale [mm]
Simbol dinamică,C statică, C0
rulmentului d D B
[N] [N] e X Y
[mm] [mm] [mm]
Rulment
radial axial
32005 25 47 15 26000 33000 0.43 1.39 0.77
cu role
conice

III. SCHEMA DE CALCUL

.
Încărcarea rulmenţilor:

IV. VERIFICARE/DIMENSIONARE

Calculul de verificare după capacitatea de încărcare dinamică

C [N] – capacitatea dinamică din catalog
P/Pm) [N] – sarcina dinamică echivalentă/ sarcina dinamică echivalentă medie (subcap. RUL-
P.3.1).
p = 3, pentru rulmenţii cu bile; p=10/3, pentru rulmenţii cu role.
n/nm [rot/min] – turaţia/turaţia medie.
Lh [ore] – durata de funcţionare impusă

34
 26000 0.33
=( ) =14.5278 milioane de rotaţii]
7.86

106 ∗11
=60∗222 = 10887.97 [ore]
Lhef ≥ Lh , verificare îndeplinită apropiat.
Lhef >>> Lh, verificare îndeplinită îndepărtat; se poate determina capaciatea dinamică şi
realegere rulment (v. mai jos) sau, se poate alege un alt rulment cu seria de dimensiuni sau cu
alezajul mai reduse.
Lhef < Lh, nu se verifică; se poate face un calcul de determinare a capacităţii dinamice urmat de
realegere (v. mai jos) sau se modifică (reduce) durata de funcționare

Calculul de alegere după capacitatea de încărcare dinamică

(durabilitate)
P/Pm) [N] – sarcina dinamică echivalentă/ sarcina dinamică echivalentă medie
p = 3, pentru rulmenţii cu bile; p =10/3, pentru rulmenţii cu role
n/nm [rot/min] – turaţia/turaţia medie.
Lh [ore] – durata de funcţionare impusă

60∗222∗10000
= =133.2 [milioane rotaţii]
106

0.33
= 7.86* √133.2 = 21543.394N
Cnec ≤ Ccatalog, cu menţinerea în prima etapă a tipului şi diametrului interior deja adoptate; în
cazul când se poate modifica tipul rulmentului se va proceda la o realegere a acestuia

Calculul de verificare după capacitatea de încărcare statică (n<10

[rot/min])
C0 [N] – capacitatea statică din catalog (tab. RUL-P.1).
P0 [N] – sarcina statică echivalentă (subcap. RUL-P.3.1).
fs,factorul condiţiilor de funcţionare, fs = 1,2…2,5 pentru condiţii pretenţioase, fs = 0,8…1,2
pentru condiţii normale, fs = 1,2…2,5 pentru condiţii pretenţioase, fs = 0,5…0,8 pentru condiţii
cu pretenţii reduse

C0 nec = fs P0
C0 nec ≤ C0catalog

35
10. Alegerea şi verificarea asamblării prin pană paralelă dintre
roata conică şi arborele intermediar
Asamblările arbore-butuc cu pene paralele adoptate în cadrul etapei de configurare a
roţilor şi arborilor se vor verifica prin parcurgerea algoritmului de proiectare urmator.

I. DATE DE PROIECTARE

Schema funcţional-constructivă

Date iniţiale
h. Momentul de torsiune, Mt [Nmm]
i. Tipul sarcinii: constantă, pulsatorie sau alternantă cu şocuri
j. Diametrul tronsonului arborelui, dA [mm]; se preia de la proiectarea arborelui şi/sau
butucului sau se determină prin predimensinare din solicitarea de torsiune
k. Lăţimea butucului, Lb [mm]
l. Tipul asamblării: fixă sau mobilă
m. Materialele: arbore şi butuc
n. Condiţii de funcţionare: tipul maşinii motoare, tipul instalaţiei antrenate, temperatura,
caracteristicile mediului în care funcționează
o. Condiţii ecologice (utilizarea de materiale şi tehnologii eco, reciclarea materialelor,
protecţia vieţii)

II. ALEGEREA MATERIALULUI, TRATAMENTELOR

TERMICE ŞI TEHNOLOGIEI
Uzual, penele se execută din oţeluri cu rezistenţa la rupere, r = 500…600 MPa (v. fer.
MAT-G), oţeluri pentru construcţii mecanice: E295 (OL50), E335 (OL60) conform SR EN
10025-2 (STAS 500/2) sau oţeluri carbon de îmbunătăţire: C35 (OLC35), C45 (OLC45)
conform SR EN 10083 (STAS 880).
36
 Se recomandă ca penele să fie executate din materiale cu rezistenţă inferioară celor
corespunzătoare materialelor arborelui, respectiv butucului.

Tensiune admisibilă la Tensiune

Tip Caracteristica
Materialul strivire sau presiunea admisibilă la
asamblare sarcinii
admisibilă forfecare
Alternanta cu
OLC35 Fixă as=35...50 [MPa] 100=af [MPa]
socuri

III. ALEGEREA FORMEI PENEI ŞI A DIMENSIUNILOR

SECŢIUNII TRANSVERSALE

Scop: adoptarea formei penei, a dimensiunilor secţiunii transversale şi a lungimii acesteia,

necesare pentru calcul şi întocmirea desenului de ansamblu al sistemului în care se integrează.
Dimensiunile penei şi ale canalelor din arbore şi butuc se adoptă în funcţie de valoarea
diametrului tronsonului arborelui pe care se montează, dA, din STAS 1004.

Schiţa penei Dimensiunile penei

Mulţimea
Diametrul
Lăţime lungimilo
Forma A Forma B Forma C arborelui Înălţimea
a r
standard

d= B=30[ h =7
[mm]
40[mm] mm] [mm]

Calculul de dimensionare
Mt [Nmm] – momentul de torsiune transmis
d = dA [mm] – diametrul arborelui
σas [MPa] – tensiunea admisibilă de strivire sau pa [MPa] – presiunea admisibilă de
neexpulzare a lubrifiantului;
h [mm] – înălţimea penei;
Lb [mm] – lungimea butucului;

= =48

lc Lb, se adoptă o singură pană;

Lb< lc 2Lb, se adoptă două pene dispuse la 180o;
2Lb< lc 3Lb, se adoptă trei pene dispuse la 120o (caz rar în practică).
În cazul în care 3Lb< lc, sunt posibile două variante:
a. se măreşte diametrul arborelui şi se reia calculul;
b. se alege altă asamblare cu capacitate portantă mai mare (de ex. asamblare prin caneluri).

37
Lungimea necesară a penei:
l =86.6, pentru pană cu forma de tip A;
l = lc, pentru pană cu forma de tip B;
l = lc + b/2, pentru pană cu forma de tip C.
lST ≥ l.

IV. PROIECTAREA FORMEI TEHNOLOGICE

Cotarea canalelor de pană: a –

din arbore; b – din butuc

Alegerea ajustajului, Xx/Yy:

Liber Normal Presat

Tipul ajustajului
Câmpul de toleranţă şi clasa de precizie
Arbore Xx H9=0.043 N9=-0.043 P9=-0.018
Butuc Yz D10=0.120 Js9=0.0215 P9=-0.018

Specificaţii pentru execuţie înscrise pe desen:

a. Cote dimensionale şi toleranţe: lăţimea canalului în arbore/butuc, b(Xx)/b(Yy); adâncimea
canalului în arbore/butuc, A=d-t1/B=d+t2; raza de racordare, r.
b.Abaterile de poziţie de simetrie ale canalului în arbore/butuc, Asa/Asb.
c.Rugozităţile flancurilor canalelor în arbore/butuc, Ra/Rb (uzual, Ra = Rb = 3,2).

11. Alegerea şi justificarea sistemului de ungere

38
Model simplificat pentru calculul termic

Schema de calcul termic

Din ecuaţia de echilibru termic,

sau ,
rezultă relaţia de calcul a temperatura uleiului,

, = 65˚
în care, t0 este temperatura maximă a mediului ambiant în care funcţionează reductorul (uzual,
t0 = (18 … 25) oC); Pi [kW] – puterea la arborele de intrare al reductorului; ηR – randamerntul
reductorului ; λ – factorul transmiterii căldurii de la carcasă la aer (λ = (8…12) W/m2oC,
pentru o circulaţie slabă a aerului în zona reductorului); Se = 1,2…1,3 S [m2] – suprafaţa
exterioară a reductorului cu S suprafaţa teoretică (factorul 1,2 ia în considerare nervurile de
rigidizare şi ramele de asamblare; ta – temperatura de lucru admisibilă a uleiului (ta =
(60…70) oC); Pe - puterea la arborele de ieşire al reductorului; Q – căldura generată de
frecările din interior şi evacuată spre exterior.

Ungerea prin barbotare

Schemade ungere prin imersare (barbotare)

Recomandări practice:
a. Pentru v ≤ 15 m/s se utilizează ungerea prin imersare (barbotare); adâncimea de
imersare a unei unei roţi în ulei (1..2)m < h < (6…8)m (m este modulul danturii) sau,
uzual, 10 mm ≤ h < 1/3 din raza roţii (fig. TRD-P.1.2.11.2). Distanţa de la roată la fundul
băii de ulei (3…4)δ ≤ H < (5…7)δ cu δ grosimea peretelui carcasei (uzual, δ = 7…8
mm). Roata conică trebuie să se afle în ulei pe toată înăţimea din secţiunea exterioară a
dintelui.
39
b. Pentru 15 < v ≤ 20 m/s se utilizează ungerea cu circulaţie forţată a uleiului, prin
pulverizarea uleiului direct pe dinţii roţilor în zona de angrenare.
c. Pentru v > 20 m/s se utilizează ungerea prin pulverizare în zona plasată înainte de
angrenare.

12. Alegerea şi justificarea dispozitivelor de etanşare

Etanşările fixe ale carcaselelor se asigură prin strângerea acestora fără ca
între suprafeţele plane de separaţie (prelucrate cu mare precizie privind
planeitatea şi rugozitatea) să se monteze garnituri de etanşare care ar modifica
alezajele rulmenţilor prelucrate în subansamblul carcasă; uneori, în cazul
dimensiunilor mari, se pot folosi paste de etanşare.
Etanşările fixe între capac şi carcasă se fac cu garnituri inelare din carton
presat sau din material moale (Al sau Cu); în cazul lagărelor cu rulmenţi radial-
axiali garnitura metalică are şi rolul de reglare a jocului din rulmenţi.
Etanşările mobile la nivelul arborilor de intrare se asigură prin intermediul
garniturilor din pâslă, la viteze reduse, sau garnituri manşetă de rotaţie

DESENE
40
41
42
43
BIBLIOGRAFIE

1. Jula, A. ş.a. Organe de maşini, vol. I,II. Universitatea din Braşov, 1986, 1989.
2. Mogan, Gh. ş.a. Organe de maşini. Teorie-Proiectare-Aplicații, Ed Universității
Transilvania din Braşov, 2012 (format electronic: www.mg.rrv.ro, user name: student;
password: mogan).
3. Moldovean, Gh. ş.a. Angrenaje cilindrice şi conice. Calcul şi construcţie. Ed. LuxLibris,
Braşov, 2001.
4. Moldovean, Gh. ş.a. Angrenaje cilindrice şi conice. Metodici de proiectare. Ed. LuxLibris,
Braşov, 2002.
5. Rădulescu, C. Organe de maşini, vol. I, II, III. Universitatea Transilvania din Braşov,
1985.
6. *** Culegere de norme şi extrase din standarde pentru proiectarea elementelor componente
ale maşinilor, vol. I. şi II. Universitatea din Braşov, 1984.

44
45