UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV

Departamentul Autovehicule și Transporturi

Disciplina Organe de Maşini

PROIECT DE AN LA DISCIPLINA
Organe de Maşini II

Autor: Nicolescu Cristina Stefania

Programul de studii: Autovehicule Rutiere
Grupa 1174

Coordonatori: Prof. univ. dr. ing. Gheorghe MOGAN

2019-2020

1
 UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ

Disciplina Organe de Maşini

PROIECT DE AN LA DISCIPLINA
Organe de Maşini II

Autor: Grupa 1174

Coordonatori ştiinţifici: Prof. univ. dr. ing. Gheorghe MOGAN

2019-2020
CUPRINS

2
Introducere ................................................................................................................................ 4

A. MEMORIUL JUSTIFICATIV ................................................................................................

1. Tematica şi schema structural-constructivă ......................................................................... 7

1.1. Tematica şi specificaţii de proiectare ....................................................................... 7
1.2. Schema structural-constructivă ................................................................................ 8
1.3. Împărţirea raportului de transmitere pe trepte. Parametri cinetostatici .................... 9
2. Calculul de predimensionare a angrenajelor ........................................................................ 9
2.1. Calculul de predimensionare a angrenajului conic .................................................. 9
2.2. Calculul de predimensionare a angrenajului cilindric ............................................ 11
2.3. Calculul de predimensionare a arborilor ................................................................ 13
3. Schema cinematică la scară ................................................................................................ 14
4. Calculul geometriei angrenajului conic.............................................................................. 15
5. Calculul geometriei angrenajului cilindric ......................................................................... 15
6. Calculul de verificare a angrenajului cilindric .......................................................................
7. Calculul forţelor din angrenaje ........................................................................................... 16
7.1. Schema forţelor ...................................................................................................... 16
7.2. Forţele din angrenajul conic .................................................................................. 17
7.3. Forţele din angrenajul cilindric ............................................................................. 17
8. Calculul arborilor ............................................................................................................... 26
8.1. Schema de încărcare a arborelui intermediar ......................................................... 22
8.2. Calculul de verificare a arborelui intermediar (cu MDESIGN) ............................. 23
8.3. Schema de incarcare a arborelui de intrare.............................................................26
8.4. Schema de incarcare a arborelui de iesire...............................................................27
9. Alegerea şi verificarea montajului cu rulmenţi al arborelui intermediar ............................. 28
10. Alegerea şi verificarea asamblării prin pană paralelă dintre roata conică şi arborele
intermediar ........................................................................................................................ 30
11. Alegerea şi justificarea sistemului de ungere ..................................................................... 31

Bibliogarafie ............................................................................................................................ 34

Desene ..................................................................................................................................... 35

3
 INTRODUCERE
Scopul proiectului de an la disciplina Organe de maşini este să dezvolte abilităţile
practice ale studenţilor de proiectare şi sintetizare a cunoştinţelor de mecanică, rezistenţa
materialelor, tehnologia materialelor şi reprezentare grafică în decursul anilor I şi II, precum
şi modul în care aceştia pot rezolva în mod independent o lucrare de proiectare, pe baza
algoritmilor, metodelor specifice şi programelor din domeniu.
Nu există domeniu de activitate în care oamenii să nu folosească maşinile, mai simple sau
mai complexe, pentru a-şi uşura şi îmbunătăţi munca. Acest lucru explică diversitatea mare de
maşini, instalaţii, aparate, dispozitive, ş.a., care se produc astăzi în lume.Toate acestea au în
structura lor „organe de maşini”.
Dacă la începuturile civilizaţiei tehnice, elementele din structura unei maşini, se realizau
doar urmărind principiul rolului funcţional, ulterior au apărut preocupări privind calculul de
rezistenţă la diverse solicitări, pentru efectuarea unor dimensionări corecte şi asigurarea unor
durate mari de lucru. Preocupările sau extins spre asigurarea unor condiţii cât mai bune de lucru
cu maşinile, spre aspectul exterior al acestor maşini, spre siguranţa în exploatare şi bineînţeles
spre costul acestor maşini.
Astfel, etapă cu etapă, am ajuns să avem tratate întregi privind proiectarea organelor de
maşini, norme şi standarde internaţionale, regionale şi locale, care stabilesc reguli de proiectare şi
realizare a organelor de maşini. Prin aceste standarde şi norme internaţionale şi locale s-a reuşit o
normalizare a producţiei în domeniul organelor de maşini de bază, creânduse astfel oportunitatea
interschimbabilităţii organelor de maşini, cu implicaţii uriaşe asupra fiabilităţii şi mentenanţei
maşinilor.Evoluţia tehnologică impune o flexibilitate mare a capacităţilor de producţie cu
influenţe puternice asupra modificării conceptelor de proiectare.
Există uneori riscul ca un produs nici să nu intre bine în exploatare şi să fie deja depăşit şi
scos din uz. Acest aspect face ca în faza de concepere, un produs să fie calculat şi proiectat pentru
o durată limitată de lucru, să se lucreze cu valori ale rezistenţelor la obosealăpentru durabilitate
limitată, rezultând produse cu dimensiuni mai mici sau din materiale cu caracteristici mecanice
reduse.

4
MEMORIUL TEHNIC

5
 1. TEMATICA ŞI SCHEMA STRUCTURAL-
CONSTRUCTIVĂ

1.1 TEMATICA ŞI SPECIFICAŢII DE PROIECTARE

Tema de proiectare a unui produs este lansată de către un beneficiar şi reprezintă o

înşiruire de date, cerinţe şi condiţii tehnice care constituie caracteristicile şi performanţele
impuse viitorului produs.
În cazul proiectului de an nr. 2 tema de proiectare, pornind de la necesitatea unor
transmisii cu roţi dinţate reductoare adaptabile pentru diverse situaţii practice presupune
concepţia şi dimensionarea unui reductor conico-cilindric cu funcţia globală de transmitere a
momentului de torsiune şi mişcării de rotaţie de la un arbore de intrare la un arbore de ieşire
cu axele perpendiculare în spaţiu (fig. 1.1).
Reductorul conico-cilindric este un sistem mecanic demontabil, cu mişcări relative
între elemente care are ca parametri de intrare, puterea (momentul de torsiune) şi turaţia
arborelui de intrare, şi ca parametrii de ieşire, puterea (momentul de torsiune) şi turaţia
arborelui de ieşire.
Pe lângă funcţia principală de transmitere a momentului de torsiune şi mişcării de
rotaţie prin angrenaje cu roti dinţate se urmăreşte şi îndeplinirea următoarelor funcţii
auxiliare: respectarea prevederilor de interschimbabilitate cerute de standardele din domeniu;
respectarea condiţiilor de protecţie a omului şi mediului.
Pentru proiectarea de ansamblu a dispozitivului de remorcare (fig. 1.2) se impune
personalizarea listei de specificaţii cu următoarele cerinţe principale:
a. Momentul de torsiune la arborele de intrare, Pi [kW].
b. Turaţia la arborele de intrare, ni [rot/min].
c. Raportul de transmitere al reductorului, ir.
d. Durata de funcţionare impusă, Lh [ore].
e. Planul axelor roţilor angrenajului conic (PAConic): orizontal (O) sau vertical
(V).
f. Planul axelor roţilor angrenajului cilindric (PACilindric): orizontal (O) sau vertical (V)
g. Tipul danturii angrenajului conic (TD): dreaptă (D), curbă în arc de cerc (C) sau curbă
eloidă (E).

Fig. 1.1 – Vedere generală a unui reductor conico-cilindric orizontal

[http://www.neptun-gears.ro]
7
 Tab. 1.1 Valorile parametrilor de proiectae
Nr. ni
Pi [kW] iR Lh [ore] PAConic PACilindric TD
crt. [rot/min]
5 9 2000 13 10000 V V D

1.2 SCHEMA STRUCTURAL-CONSTRUCTIVĂ

În fig. 1.2 se prezintă schema structural-constructivă generală a reductoarelor conico-
cilindrice în două trepte. Din punct de vedere funcţional se evidenţiază următoare elemente: I
– angrenaj conic ortogonal cu dantură înclinită (curbă); II – angrenaj cilindic cu dantură
înclinată; 1I – pinion conic; 2I – roată conică; 1II – pinion cilindric; 2II – roată cilindrică; A1 –
A
arborele de intrare; A2 – arborele intermediar; A3 – arborele de ieşire; LA1 - lagărul A al
A A A
arborelui A1; LB1 - lagărul B al arborelui A1; LA2 - lagărul A al arborelui A2; LB2 - lagărul B al
A A
arborelui A2; LA3 - lagărul A al arborelui A3; LB3 - lagărul B al arborelui A3.
Din punct de vedere constructiv, reductorul de turaţie formează un ansamblu compus
din subansamble şi elemente constructive. Subansamblele sunt structuri independente, care se
evidenţiază printr-un grup compact compus, în configuraţie minimală, din cel puţin două
elemente constructive sau din alte subansamble şi elemente constructive, în interacţiune
permanentă, formate ţinându-se cont, cu precădere, de tehnologiile de montaj, de întreţinere şi
de exploatare.
În cazul reductoarelor conico-cilindrice din fig. 1.2 se definesc următoarele
subansamble: SC – subasamblul carcasă; SA1 - subansamblul arborelui de intrare, format din
pinionul conic (1I) fixat pe arborele de intrare (A1) care la rândul său este fixat pe două lagăre
A A
(LA1 şi LB1 ), se sprijină pe subansamblul carcasa SC; SA2 - subansamblul arborelui
intermediar, format din roata conică (2I) şi pinionul cilindric (1II) fixate pe arborele
A A
intermediar (A2) care la rândul său este fixat pe două lagăre (LA2 şi LB2 ), se sprijină pe
subansamblul carcasa SC; SA3 - subansamblul arborelui de intrare, format din roata cilindrică
A A
(2II) fixată pe arborele de ieşire (A3) care la rândul său este fixat pe două lagăre (LA3 şi LB3 ),
se sprijină pe subansamblul carcasa SC.

Fig. 1.2 – Schema structural-constructivă generală

8
 1.3 ÎMPĂRŢIREA RAPORTULUI DE TRANSMITERE PE
TREPTE. PARAMETRI CINETOSTATICI

Fig. 1.3 – Schema structurală a

angrenajului conic ortogonal

Reductorul de turaţie de proiectat are două trepte (angrenaje). În vederea obţineri unei
structuri optime (roţile conduse cvasiegale) se impune ca raportul de transmitere al treptei I
(angrenajul conic) iI = 0,25 iR = 3.25 [Jula, 1985; Moldovean, 2002].
Raportul de transmitere al treptei a II-a (angrenajul cilindric),

iII = iR/ iI = 4. (1.1)

Parametrii funcţionali cinetostatici (turaţia, puterea, momentul de torsiune) la nivelul
arborilor reductorului, sunt:
n1 = ni = 2000 rot/min, P1 = Pi = 9 kW, Mt1 = Mti = 42971.83463 Nmm (arborele A1);
n2 = n1/iI = 615.38 rot/min, P2 = P1 ηI = 8.64 kW, Mt2 = Mt1 iI ηI = 134072.12404
Nmm (arborele A2);
n3 = n2/iII = n1/(iI iII) = n1/iR = 153.84615 rot/min, P3 = P2 ηII = P1 ηI ηII = P1 ηR =
8.3808 kW, Mt3 = Mt2 iII ηII = Mt1 iI iII ηI ηII = Mt1 iR ηR = 520199.84129 Nmm
(arborele A3).
În aceste relaţii s-a considerat ηI = 0,96 randamnetul angrenajului conic, ηII = 0,97
randamentul angrenajului cilindric şi ηR = ηI ηII = 0,94.

2. CALCULUL DE PREDIMENSIONARE A ANGRENAJELOR

2.1 CALCULUL DE PREDIMENSIONARE A
ANGRENAJULUI CONIC

I. Date de proiectare
a. Turaţia la intrare (pinion), n1 = 2000 rot/min.
b. Puterea la intrare, P1 = 9 [kW] şi din fer. (AEV-C.1) rezultă valoarea momentului de
torsiune,

30 P
Mt1 (T1 ) = 106 n1=42971.83463 Nmm. (2.1)
π 1
c. Raportul de angrenare, u = 3.25
d. Unghiul dintre axele roţilor, Σ = 90o şi din fer (AEV-C.2.1) se determină semiunghiurile,

sin Σ
δ1 = arctg u−cos Σ=17.10272o,
δ2 = Σ − δ1 = 72.89727 o. (2.2)
9
e. Numărul de angrenaje identice în paralel, χ =1.
f. Durata de funcţionare, Lh = 10000 ore.
g. Tipul danturii, dreapta.
h. Condiţii de funcţionare: maşina motoare – motor asincron; instalaţia antrenată – utilaj
tehnologic într-o carieră de piatră, temperatura – (-25…50)oC; caracteristicile mediului
– praf şi umezeală ridicată.
i. Condiţii ecologice: utilizarea de materiale şi tehnologii eco, reciclarea materialelor,
protecţia vieţii.

II. Alegerea materialului, tratamentelor termice şi tehnologiei

Având în vedere că sarcina de transmis este mărită (T1 = 42971.83463 Nmm) se

adoptă pentru roţile angrenajului oţel de cementare marca 15MoMnCr12 căruia i se aplică
tratamentul de cementare compus din tratamentul termochimic de carburare (îmbogăţirea
stratului superficial in C) urmat de tratamentele termice de călire şi revenire joasă. Astfel, se
obţin durităţile flancurilor dinţilor 60 HRC pe adâncimea de 08…1,2 mm şi miezului 300 HB.
Pentru obţinerea danturii se va dezvolta fluxul tehnologic cu următoarele operaţii:
prelucrare dantură prin aşchiere (frezare), cementare şi rectificare dantură.
Pentru calculul la contact în funcţie de caracteristicile materialului (σr = 850 MPa, σ02
= 650 MPa) şi în funcţie de durităţile impuse se adoptă tensiunea limită la contact σHlim =
1530 MPa şi tensiunea limită la încovoiere σHlim = 400 MPa.

III. Calculul de predimensionare

Deoarece relaţiile de dimensionare a angrenajelor la contact şi la încovoiere conţin

factori care depind de parametri ce urmează să fie determinaţi, preliminar, se face un calcul de
predimensionare.
Alegând ca parametru de dimensionare modulul exterior, pentru solicitarea la contact
şi pentru solicitarea la încovoiere, acesta se determină cu relaţiile

Rezistenta pentru solicitarea la contact:

1 3 2T1 KA Kv KHβ KHα ZE Zε ZH 2 sin Σ
me = √ ( ) = 2,40070 mm
z1 ψd (1−ψd sinδ1 )2 σHP u sinδ1

Rezistenta pentru solicitarea la incovoiere:

1 3 2 T1 z1 KA Kv KFβ KFα Yϵ YSa YFa

me = z √ ( ) = 2.42336mm (2.4)
1 ψd (1−ψd sinδ1 )2 σFP max

unde, z1 = 18, z2 = u z1 = 59, KA=1,15, Kv = 1,3, ψd =0,6, NL1=60 n1 Lh χ = 9x108 cicluri,

NL2=60n1 Lh χ /ur = 2,4x108 cicluri, KHβ =1,2, KHα = 1,2, Zε = 0,93, ZH = 2,5, ZE = 190 MPa1/2,
SHmin= 1,15, ZN1 = 1, ZN2 = 1, ZN = min (ZN1, ZN2) =1, σHP = σHlim ZN /SHmin = 1140 MPa,
KFβ = 1,2, KFα = 1,2, Yε = 0,75, Yβ = 0,93, YSa1=1,8, YSa2=1,8, YFa1 = 2,75, YFa2 = 2,2,
SFmin = 1,5, YN1,2 = 1, YST =2, σFlim= 260 MPa.
Din relaţiile (2.3) şi (2.4) rezultă că solicitarea principală a angrenajului este la
incovoiere şi se consideră pentru calcule, în continuare, me = 2.42336 mm.

10
IV. Proiectarea formei constructive

Scop: Concepţia din considerente funcţionale, constructive şi/sau tehnologice a

configuraţiilor roţilor dinţate.
Pentru dantură dreapta, se adopta modulul exterior normal: 𝑚𝑒𝑛 = 2,75
Adoptarea factorilor deplasării danturii :
Pentru dantură dreaptă şi înclinată:
Factorii deplasărilor radiale,

= 0.42667 mm

Fig2.1.1 Schema cinematica angrenaj conic

Factorii deplasărilor tangenţiale,

=0

Calculul parametrilor geometrici principali ai angrenajului

Re=84.15914; de1=49.5000; de2=162.25000; b= 29.7; me=2.75

2.2 CALCULUL DE PREDIMENSIONARE A

ANGRENAJULUI CILINDRIC

Fig 2.2.1 Schema functionala a angenajului

I. Date de proiectare

a. Turaţia la intrare (pinion), n1 = 615.38 [rot/min].

11
b. Puterea la intrare, P1 [kW], şi din fer. rezultă valoarea momentului de

torsiune, [Nmm] sau momentul de torsiune la intrare (pinion),

Mt (T1) [Nmm] şi din fer. rezultă puterea la intrare,

[kW].

c. Raportul de angrenare, u.
d. Durata de funcţionare, Lh [ore].
e. Numărul de angrenaje identice în paralel, χ.
f. Tipul danturii danturii: eloida.
g. Parametrii geometrici impuşi (opţional): distanţa dintre axe aw; standardizarea distanţei
dintre axe; unghiul de înclinare a danturii; diametrul pinionului, sau modulul danturii.
h. Condiţii de funcţionare: tipul transmisiei în care se integrează, tipul maşinii motoare,
tipul instalaţiei antrenate, temperatura de lucru, caracteristicile mediului în care funcționează).
i. Condiţii ecologice (utilizarea de materiale şi tehnologii eco, reciclarea materialelor,
protecţia vieţii).

II. Alegerea materialului tratamentelor termice si tehnologiei

Alegerea materialului, tratamentelor termice, fluxul tehnologic principal şi

caracteristicile de rezistenţă specifice solicitărilor angrenajului şi roţiilor (v. fer.AEV-M.1)
se sintetizează în următorul tabel.

Tab. AEV.P.2.2.1 Informaţii sintetice despre materiale

Fluxul Tensiunea Tensiunea

Tratamentul Durităţile Duritatea
Materialul tehnologic limită la limită la
termic flancurilor miezului
global contact încovoiere
15MoMnCr12 Cementare Imbunatatire 310-330 60-63 1530[MPa] 400[MPa]

III. Calculul de predimensionare

Deoarece relaţiile de dimensionare a angrenajelor la contact şi la încovoiere conţin

factori care depind de parametri ce urmează să fie determinaţi, preliminar, se face un calcul
de predimensionare.
Alegând ca parametru de dimensionare la modulul exterior, pentru solicitarea la contact,

β=15; z1 =18; z2 = 72; |1 − ur /u | ≤ Δu ,KA=1…2,5; Kv= 1.3; ψa=0.45; NL1=60n1Lh χ,

=2,3*108; NL2=60n1Lh χ/ur=5,9*107; KHβ =1.3; KHα = 1.25; Zε = 0.93; ZH = 2.45; ZE = 190
Mpa; SHmin= 1.3; ZN = max(ZN1, ZN2)cu ZN1,2; σHP= σHlimZN /SHmin;; KFβ =1.3;KFα = 1.25; Yε =
0.87; Yβ = 0.93; Ysa1,2 = 1.7; YFa1,2 = 2.7; SFmin= 1.5; σFP1,2= σFlimYN1,2/ SFmin;

Rezistenta pentru solicitarea la contact:

= 130.14789 mm

12
Rezistenta pentru solicitarea la incovoiere:

=109.78108 mm

Din relaţiile (2.3) şi (2.4) rezultă că solicitarea principală a angrenajului este la contact şi se
consideră pentru calcule, în continuare, aw = 130.14789 mm.

Se adopta aw STAS= 140 mm.

IV. Proiectarea formei constructive

Se va alege valoare maxima dintre solicitarea la contact si de incovoiere: awcalculat =

179.84259 mm
Calculul modulului normal;

= 2.79362 mm .
Se adopta 𝑚𝑛 = 3 𝑚𝑚

Se recalculeaza distanţa dintre axe:

= 139.76228 mm

Se adoptă, aw STAS = 140 mm

Se calculează:

|140-139.76228| = 0.23771< mn=3 mm

Fig 2.2.2 Schema cinematica

13
Calculul unghiurilor de angrenare in plan frontal si normal:
a
αwt = arccos(a cos α)=20.90355o
w

sinα
αwn = arcsin( sinαn sinαwt )=20.24790o
t

Calculul sumei factorilor deplasarilor danturilor:

(invαwt −invα0t ) (z2 ±z1 )

xsn = = 0.07971 ,xn1 =0.29079; xn2 =-0.21108.
tgα0 cosβ

Calculul parametrilor geometrici principali ai angrenajului:

mn cosαt
dw1 = z1 =56.00000 mm
cosβ cosαwt

nm cosα
dw2 = cosβ z2 cosα t =224.00000 mm
wt

b = ψa aw , b = ψd d1 , sau b = ψm mn => b=56 ; ψd = 1; ψm =18.6666 mm

2.3 CALCULUL DE PREDIMENSIONARE AL ARBORILOR

Calculul aproximativ al diametrelor arborilor care susţin roţile:

3 16 Mt1
dA1 = √ =27mm (25.99466)
π τat

3t2 16 M
dA2 = √ =40mm (38.31166)
π τat
3t3 16 M
dA3 = √ = 62mm (60.99404)
π τat

14
3.VERIFICAREA GRAFICA A ANGRENAJULUI

15
16
17
18
 4.CALCULUL GEOMETRIEI ANGRENAJULUI CONIC
Calculul parametrilor geometrici ai angrenajului şi roţilor conice cu dantură curba:

Fig 4.1 Parametrii geometrici principali ai

angrenajului conic

19
 5.CALCULUL GEOMETRIEI ANGRENAJULUI CILINDRIC
Stabilirea şi calculul elementelor geometrice pentru dantură înclinată:

6.CALCULUL FORTELOR DIN ANGRENAJE

6.1 Schema fortelor

Fig.6.1 Schema forţelor

20
6.2. Calculul fortelor din angrenajul conic

6.3. Calculul fortelor din angrenajul cilindric

21
 7. CALCULUL ARBORILOR

7.1 SCHEMA DE INCARCARE A ARBORELUI INTERMEDIAR

Fig. 7.1.1 –Schema de încărcare a arborelui intermediar

Formele şi dimensiunile tronsoanelor

Tronsoanele cilindrice cu secţiune plină: 1 (tronson de montare a rulmentului adoptat); 2

(tronson cu umăr de fixare axială); 3 (se consideră cilindric cu diametrul egal cu diametrul de
picior al pinionului cilindric), 4 (tronson cu umăr de fixare axială); 5 (tronson de montare
roată conică), 6 (tronson de montare a rulmentului adoptat); dimensiunile tronsoanelor
(diametrul şi lungimea) se vor prelua din desenul de ansamblu

22
 Tipurile şi poziţiile reazemelor

Reazemul A: articulaţie spaţială (deplasările radiale în direcţiile Y şi Z şi axială X nule);

poziţionare în punctul determinat de intersecţia normalelor la căile de rulare cu axa arborelui
cota a corespunde rulmentului ales.

Pentru arborele intermediar se adopta rulmenti radiali-axiali cu bile 7204-B-JP

Tronsonul 1: D1=35mm ; L1=20mm
Tronsonul 2: D2=40mm ; L2=8mm
Tronsonul 3: D3=50 mm ; L3=61mm
Tronsonul 4: D4=48mm ; L4=5mm
Tronsonul 5: D5=40mm ; L5=40mm
Tronsonul 6: D6=35mm; L6=29mm

Pentru arborele intermediar se adopta rulmenti radial axiali cu role conice 30207

23
 8.ALEGEREA RULMENTILOR
Informatii despre rulmenti
8.1 Arbore de intrare

Fig. 8.1 -Tipul rulmentului (simbol); dimensiunile;

dimensiunile de montaj; sarcinileradiale de bază Cr, C0r

8.2 Arbore intermediar

Fig. 8.2.1 -Tipul rulmentului (simbol); dimensiunile;

dimensiunile de montaj; sarcinileradiale de bază Cr, C0r

Fig. 8.2.2 - Rulmenţi radial-axiali cu role conice pe un rând, tipuri şi caracteristici

24
8.3 Arbore de ieșire

Fig. 8.3.1 -Tipul rulmentului (simbol); dimensiunile;

dimensiunile de montaj; sarcinileradiale de bază Cr, C0r

Tipurile şi poziţiile reazemelor

Reazemul A: articulaţie spaţială (deplasările radiale în direcţiile Y şi Z şi axială X nule);

poziţionare în punctul determinat de intersecţia normalelor la căile de rulare cu axa arborelui
cota a corespunde rulmentului ales.

Pentru arborele intermediar se adopta rulmenti radiali-axiali cu bile 7204-B-JP

Tronsonul 1: D1=35mm ; L1=20mm
Tronsonul 2: D2=40mm ; L2=8mm
Tronsonul 3: D3=50 mm ; L3=61mm
Tronsonul 4: D4=48mm ; L4=5mm
Tronsonul 5: D5=40mm ; L5=40mm
Tronsonul 6: D6=35mm; L6=29mm

Pentru arborele intermediar se adopta rulmenti radial axiali cu role conice 30207

25
8.CALCULUL DE VERIFICARE A ARBORELUI INTERMEDIAR
(CU MDESIGN)

Caracteristicile mecanice ale materialului

Parametri geometrici şi tehnologici

Poziţiile rulmentilor

Încărcara cu forţe axiale

Încărcarea cu forţe radiale

26
 Încărcarea cu momente de încovoiere

Încărcarea cu momente de torsiune

Valorile coeficienţilor de siguranţă

Schemele de încărcare în planele XY şi XZ

27
 Date generale

Valorile parametrilor geometrici şi mecanici

Valorile reacţiunilor din reazeme (lagăre cu rulmenţi)

Valoarea momentului maxim de încovoiere (rezultant)

28
Valoarea momentului de torsiune maxim

Valoarea tensiunii maxime de încovoiere

29
 Valoarea tensiunii maxime de torsiune

Valoarea tensiunii echivalente (solicitare compusă:

tracţiune/compresiune+încovoiere+torsiune)

30
Valoarea coeficientului de siguranţă minim la curgere (deformare) plastică

Valorile săgeţii maxime şi rotirii (în rulmenţi) de încovoiere

31
Valoarea coeficientului de siguranţă minim la oboseală

Valorile frecvenţelor proprii la încovoiere şi torsiune

32
 9. Alegerea şi verificarea montajului cu rulmenţi al arborelui
intermediar

Schema de încărcare a lagărelor cu rulmenţi ale arborelui intermediar al unui Reductor

conico-cilindric

9.1 Date de cunoscute

Forţele exterioare

FrA = 3053,058 N; FrB = 4077,651 N (valori rezultate din MDESIGN)

Fa1 = 225,288 N; Fa2 = 732,187 N;
Forţele axiale interioare
F 3053,058
F′aA= 0,5 YrA = 0,5 1,6 =954,0805N;
F 4077,651
F′aB= 0,5 YrB = 0,5 1,6 = 1274,2655N.
Sarcina (capacitatea) dinamică de bază, C = 43500 N (din catalog pentru rulmentul 32208).
Turaţia arborelui, n2 = 615,38 rot/min
Durata de funcţionare impusă, Lh imp = 10000 ore.
Factorii de calcul (din catalog): e = 0,37; Y = 1,6; X = 0,88
Determinarea rulmentului cel mai încărcat

33
Cazul 1: Fa1 de la stânga spre dreapta

Determinarea încărcării axiale a rulmenţilor

Forţa axială totală de încărcare a arborelui,

Fat = Fa1 + Fa2 + F′aA - F′aB =225,288 +732,187 +954,0805- 1274,2655=637,29N (forţa axială
totală Fat are acelaşi sens cu Fa2 şi rulmentul B este cel mai încărcat axial).
Forţele axiale exterioare de încărcare a rulmenţilor,
FaB = Fa1 + Fa2 + F′aA = 225,288 +732,187 +954,0805= 1911,55 N; FaA = 0.

Determinara sarcinii dinamice echivalente

Pentru rulmentul A
PA = FrA = 3053,058 N; PA = 3053,058 N.
Pentru rulmentul B
FaB 1911,55
= 4077,651 = 0,468 > e = 0,37;
FrB
PB = X FrB + Y FaB = 0,88 . 4077,651 + 1,6 . 1911,55 = 6646,81 N; PB = 6646,81 N.

Cazul 2, Fa1 de la dreapta spre stânga (sensul de rotaţie opus faţă de Cazul 1)

Determinarea încărcării axiale a rulmenţilor

Forţa axială totală de încărcare a arborelui,

Fat = Fa1 - F′aA + F′aB = 225,288 + 954,0805- 1274,2655= 545,473 N (forţa axială totală Fat
are acelaşi sens cu Fa1 şi rulmentul A este cel mai încărcat axial).
FaA = Fa1 + F′aB = 225,288 + 1274,2655= 1499,55 N; FaB = Fa2 = 732,187 N.

Determinara sarcinii dinamice echivalente

Pentru rulmentul A
FaA 1499,55
= 3053,058 = 0,49 > e = 0,37;
FrA
PA = X FrA + Y FaA = 0,88 . 3053,058 + 1,6 . 1499,55 = 5453,218 N; PA = 5453,218 N.
Pentru rulmentul B
FaB 732,187
= = 0,17 < e = 0,37;
FrB 4077,651
PB = FrB = 4077,651 N; PB = 4077,651 N.

Obs: Rulmentul B este cel mai încărcat (Cazul 1), PB = 6646,81 N.

Determinara durabilităţilor rulmentului B (cel mai încărcat)

C p 43500 3
LB = (P ) = (6646,81) = 280,239 milioane de rotaţii
B
Determinara duratei de funcţionare a rulmentului B (cel mai încărcat)
LB 106 280,239 . 106
LhB = = = 27323507 ore
n2 60 615,38 . 60
Verificarea duratei de funcţionare a rulmentului B (cel mai încărcat)

LhB = 27323507 ore >>> Lh imp = 10000 ore.

34
 10. Alegerea şi verificarea asamblării prin pană paralelă dintre
roata conică şi arborele intermediar
Scop: adoptarea formei penei, a dimensiunilor secţiunii transversale şi a lungimii
acesteia, necesare pentru calcul şi întocmirea desenului de ansamblu al sistemului în care se
integrează.
Dimensiunile penei şi ale canalelor din arbore şi butuc se adoptă în funcţie de valoarea
diametrului tronsonului arborelui pe care se montează, dA, din STAS 1004.

Fig. 10.1 – Tipuri de pene paralele

Se adopta forma A si valorile tinand seama de diametrul arborelui intermediar ( 33 mm):

b : 10
h:8

Pana 1 Pana 2 Pana 3 Pana 4 Obs

dx [mm] dST
A1 =24 dA2= 56 dA3 = 80 dST
A3 = 45 dA3=dR3 + (8…12)
B[mm] b=8 b = 16 b = 22 b = 14
(fer. APP-P.1.1)
h [mm] h=7 h = 10 h = 14 h=9
Mtx[Nmm] Mt1=42971,83 Mt2=134072,124 Mt3 = Mt3 =
46 04 520199,8412 520199,8412
9 9
σas[MPa] σas = 120 σas = 120 σas= 120 σas = 120 σas = 70 …120
4M
Lx =h d σtx
x as L1 =37.89 (38) L2 =47.24 (48) L3 =90.71 (90) L4 =180.03(180) L1<dST ST
A1 ; L4<dA1 ;
[mm]
t1 [mm] 4 5,5 9 6
t2[mm] 3,3 3,8 5,4 4,3

0
Ajustaj normal : Arbore N9 :
−0.036
+0.018
Butuc Js9 :
−0.018
0
Pana :
−0.036

35
 Dimensionare şi verificare:

Relaţia de calcul a lungimii necesare [mm]:

4𝑀
𝑙𝑐 = 𝑑 ℎ 𝜎𝑡 =54.057 mm;
𝑎𝑠

Unde: Mt =320023 [Nmm] – momentul de torsiune pe treapta II ;

d = dA = 37 [mm] – diametrul arborelui ;

σas = 110 [MPa] – tensiunea admisibilă de strivire

h = 8 [mm] – înălţimea penei;

l=𝑙𝑐 +b=56 mm ; Unde:

b = 10 [mm] - latimea penei.

11. ALEGEREA SISTEMULUI DE UNGERE

Fig. 11.1 – Schema de calcul termic

Din ecuaţia de echilibru termic,

Pi-Pe = Q sau Pi (1-ηR) = λSe(t-to)
în care, t0 este temperatura maximă a mediului ambiant în care funcţionează reductorul
(uzual, t0 = (18 … 25) oC); Pi [kW] – puterea la arborele de intrare al reductorului; ηR –
randamerntul reductorului; λ – factorul transmiterii căldurii de la carcasă la aer (λ =
(8…12) W/m2 oC, pentru o circulaţie slabă a aerului în zona reductorului); Se = 1,2…1,3
S [m2] – suprafaţa exterioară a reductorului cu S suprafaţa teoretică (factorul 1,2 ia în
considerare nervurile de rigidizare şi ramele de asamblare; ta – temperatura de lucru
admisibilă a uleiului (ta = (60…70) oC); Pe - puterea la arborele de ieşire al reductorului;
Q – căldura generată de frecările din interior şi evacuată spre exterior.

36
 Recomandări practice:
a. Pentru v ≤ 15 m/s se utilizează ungerea prin imersare (barbotare); adâncimea de
imersare a unei unei roţi în ulei (1..2)m < h < (6…8)m (m este modulul danturii) sau,
uzual, 10 mm ≤ h < 1/3 din raza roţii. Distanţa de la roată la fundul băii de ulei (3…4)δ ≤
H < (5…7)δ cu δ grosimea peretelui carcasei (uzual, δ = 7…8 mm). Roata conică trebuie
să se afle în ulei pe toată înăţimea din secţiunea
exterioară a dintelui.
b. Pentru 15 < v ≤ 20 m/s se utilizează ungerea cu circulaţie forţată a uleiului, prin
pulverizarea uleiului direct pe dinţii roţilor în zona de angrenare.
c. Pentru v > 20 m/s se utilizează ungerea prin pulverizare în zona plasată înainte de
angrenare.

v = 1.1218 m/s ; Se utilizeaza ungere prin imersare (barbotare)

Fig. 11.2 – Schema de ungere prin imersare

Lubrifiantul folosit: 125 EP; vascozitatea cinematica: 120

Alimentarea cu lubrifiant se poate face manual, semiautomat, automat

[Roloff, 2008]

Fig. 11.3 – Metode si dispozitive de ungere cu ulei

37
 DESENE
Ansamblu arbore de intrare

Ansamblu arbore intermediar cu pinion cilindric

38
Ansamblu arbore de iesire

Reductor asamblat

39
40
41
42
43
 BIBLIOGRAFIE

1. Jula, A. ş.a. Organe de maşini, vol. I,II. Universitatea din Braşov, 1986, 1989.
2. Mogan, Gh. ş.a. Organe de maşini. Teorie-Proiectare-Aplicații, Ed Universității
Transilvania din Braşov, 2012 (format electronic).
3. Moldovean, Gh. ş.a. Angrenaje cilindrice şi conice. Calcul şi construcţie. Ed. LuxLibris,
Braşov, 2001.
4. Moldovean, Gh. ş.a. Angrenaje cilindrice şi conice. Metodici de proiectare. Ed. LuxLibris,
Braşov, 2002.
5. Rădulescu, C. Organe de maşini, vol. I, II, III. Universitatea Transilvania din Braşov,
1985.
6. *** Culegere de norme şi extrase din standarde pentru proiectarea elementelor componente
ale maşinilor, vol. I. şi II. Universitatea din Braşov, 1984.

44
45