Proiect OM1

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV
DepartamentulAutovehicule și Transporturi
Disciplina Organe de Maşini
PROIECT DE AN LA DISCIPLINA
Organe de Maşini I
Autor: Robert Predusca - Alexandru

Programul de studii: Autovehicule Rutiere
Grupa: 1155
Coordonatori: Prof. univ. dr. ing. Gheorghe MOGAN

Dr. ing. Silviu POPA
2016-2017
1
CUPRINS
Introducere ...............................................................................................................................................3
A. MEMORIUL JUSTIFICATIV
1. Tematica şi schema structural-constructivă...................................................................................... 4

1.1. Tematica şi specificaţii de proiectare......................................................................................4
1.2. Schema structural-constructivă...............................................................................................5
2. Proiectarea elementelor şi legăturilor.................................................................................................8
2.1. Proiectarea elementului 1 (cârligul de remorcare)..................................................................8
2.2. Proiectarea elementului 4 (tirantul superior).................................................................................10
2.3. Proiectarea legăturii 1-4 (asamblare filetată)...............................................................................13
2.4. Proiectarea elementelor 5 şi 6 (coloana superioară şi corp coloană superioară).........................15
2.5. Proiectarea legăturii 4-5 (îmbinare sudată)..................................................................................18
2.6. Proiectarea legăturilor 5-6
2.6.1 Proiectarea legăturii 5-6, asamblare ţeavă-ţeavă pătrată......................................................21
2.6.2 Proiectarea legăturii 5-6, asamblare prin bolt.......................................................................23
2.7. Proiectarea elementelor 7 şi 8 (tirant inferior şi corp tirant inferior...........................................26
2.8. Proiectarea legăturii 6-7 (îmbinare sudată)..........................................................................29
2.9. Proiectarea legăturilor 6-7
2.9.1 Proiectarea legăturii 6-7, ţeavă-ţeavă pătrată)......................................................................31
2.9.2 Proiectarea legăturii 6-7, asamblare prin bolţ).....................................................................33
2.10. Proiectarea elementelor 11 şi 12/12’ (bara centrală şi coloana stânga/dreapta).........................36
2.11. Proiectarea legăturilor 8-9 şi 10-11 (îmbinări sudate)................................................................40
2.12. Proiectarea legăturii 9-10 (asamblare prin şuruburi)...................................................................42
2.13. Proiectarea legăturilor 11-12/12’
2.13.1 Proiectarea legăturii 11-12/12’, ţeavă-ţeavă pătrată...................................................46
2.13.2 Proiectarea legăturii 11-12/12’, asamblare prin bolţ..................................................48
B. ANEXE .................................................................................................................................................
Desen de ansamblu (vedere, secțiune principală și secţiuni parţiale) (la scara 1:1)…………..64
2
INTRODUCERE
Scopul proiectului de an la disciplina Organe de maşini este să dezvolte abilităţile practice ale
studenţilor de proiectare şi sintetizare a cunoştinţelor de mecanică, rezistenţa materialelor, tehnologia
materialelor şi reprezentare grafică în decursul anilor I şi II, precum şi modul în care aceştia pot
rezolva în mod independent o lucrare de proiectare, pe baza algoritmilor, metodelor specifice şi
programelor din domeniu.
Produs tehnic mecanic este un bun fizic, tangibil care poate satisface o dorințe sau o nevoi ale
omului privind dezvoltarea de lucru mecanic util
Proiectarea în inginerie este activitatea intelectuală de creaţie prin care se urmăreşte concepţia şi
dezvoltarea documentaţiei tehnice de obţinere a produselor noi, cu performanţe ridicate, la costuri
scăzute. Prin complexitatea, importanţa şi implicaţiile sale, activitatea de proiectare se poate considera
ca fiind în relaţie directă cu diverse domenii fundamentale ale activităţii umane (filozofia, designul
artistic, ştiinţele economice).
De obicei, produsele tehnice materiale (maşini, vehicule, utilaje etc.), în evoluţia şi existenţa
lor, parcurg fluxul de viaţă cu fazele menţionate. Ideea noului produs, dedusă dintr-o necesitate
de piaţă, cerinţă a consumatorilor şi/sau dintr-o propunere a unei intreprinderi, se concretizează, ca
urmare a activităţilor demarketing, într-un plan de produs şi într-un caiet de sarcini, care stau la baza
activităţilor de proiectare.
Proiectarea produsului, pornind de la caietul de sarcini (specificaţiile de produs), începe cu
studiul realizărilor în domeniu, definirea problemelor şi concretizarea temei de proiectare, ca fiind o
listă de cerinţe cuantificabile, cu precizarea datelor de intrare/ieşire. Pentru aceasta, inginerii
proiectanţi, având la bază cunoştinţe stiinţifico-tehnice şi abilităţi practice, urmăresc optimizarea din
punct de vedere conceptual, funcţional, constructiv, tehnologic şi economic.
Fabricaţia unor componente şi achiziţia altora, urmată de montajul şi inspecţia finală, conduce
la produsul final, care prin serviciile de desfacere, vânzare şi consultanţăajunge la client.
Fazele de utilizare (exploatare) şi de întreţinere au importanţă deosebită pentru proiectantul şi
producătorul produsului, în funcţie de feed-back-ul şi viteza de răspuns a firmei la cerinţele clientului,
prin serviciile de proiectare şi fabricare, lungindu-se viaţa acestuia.
Odată cu scoaterea din uz a produsului, începe ultima etapă prin care se urmăreşte utilizarea
ulterioară a elementelor acestuia cu funcţii identice sau ulterioare (reutilizare, revalorificare) sau
reutilizarea materialelor după desasamblare precum şi valorificarea eficientă a deşeurilor.
Produsele tehnice, în general, presupun conversia calitativă şi cantitativă a energiei,
materialelor şi/sau a informaţiilor de intrare în mărimi similare corespunzătoare la ieşire.
Pentru un produs tehnic (material), descrierea calitativă a scopului acestuia, ca relaţie
(legătură) între parametrii de intrare şi cei de ieşire, se realizează prinfuncţia scop globală. Prin
divizarea funcţiei globale în secvenţe independente se obţin funcţii scop parţiale . Atât funcţia globală,
precum şi cele parţiale, de obicei, se exprimă descriptiv transformarea energiei, transmiterea
materialelor etc.
Mărimile energetice (forţe, viteze, putere), de material (masă, greutate, volum, debit) şi/sau de
informaţie (semnale) se transmit şi se transformă în sistemul tehnic prin fluxuri. Funcţiile care fac
legătura între parametrii (energetici, de material sau de informaţie) de ieşire şi de intrare sunt funcţii
principale, cu exprimări matematice care descriu determinist corelaţiile dintre parametrii specifici.
Prin divizarea sistemului tehnic în subsisteme independente din punct de vedere funcţional,
funcţiile principale se împart în funcţii parţiale asociate acestora.
În plus, pentru anumite produse pot exista subsisteme şi fluxuri însoţitoare, participante
indirect la îndeplinirea funcţiilor principale, care realizeză funcţii auxiliare.
Din punct de vedere constructiv, produsele mecanice se compun din ansamble, subansamble şi
elemente constructive (inclusiv organele de maşină), identificabile cu uşurinţă în schema structural-
constructivă.
Ansamblele sunt entităţi constructive independente, care respectă structura funcţională a
produsului şi au în componenţă subansamble şi elementele constructive cu forme şi poziţii determinate
şi de tehnologiile de montaj, de întreţinere şi de exploatare. Pentru un produs complex se pot evidenţia
mai multe ansamble, care sunt în interacţiune prin legături permanente fixe atât între ele (legături
interne) cât şi cu mediul adiacent (legături externe). Practic, legăturile ansamblelor se materializează,
de obicei, prin asamblări demontabile.
3
Subansamblele sunt structuri independente, care nu întodeauna sunt constituite respectând
funcţionalitatea, şi care se evidenţiază printr-un grup compact compus, în configuraţie minimală, din
cel puţin două elemente constructive sau din alte subansamble şi elemente constructive, în interacţiune
permanentă, formate ţinându-se cont, cu precădere, de tehnologiile de montaj, de întreţinere şi de
exploatare.
Elementele (organe) constructive ca păţi componente nedivizabile ale unui produs mecanic
tehnic, ansamblu şi/sau subansamblu, sunt entităţi distincte în interacţiune directă fixă,
permanentă (nedemontabilă sau demontabilă), sau în interacţiune mobilă directă (fără ungere) sau
indirectă (cu ungere). Tipurile acestor legături, din punct de vedere constructiv şi în funcţie de
necesităţile funcţionale, sunt diverse şi sunt tratate în detaliu în cadrul disciplinei de Organe de
maşini.
Pentru analiza şi, mai ales, pentru sinteza structurii constructive a unui produs mecanic se
întocmeşte schema structural-constructivă care este o reprezentare grafică bazată pe
simboluri asocoate ansambleor, subansamblelor şi elementelor constructive în care se evidenţiază
toate legăturile interioare între acestea şi legăturile exterioare cu entităţile constructive adiacente.
Spre deosebire de schema structural-funcţională, în schema structural-constructivă se pot
identifica, în plus, cuplele pasive, sistemele de lăgăruire, legăturile fixe etc. Reprezentările din schema
structural-constructivă trebuie să permită evidenţierea cu uşurinţă a fluxurilor de mişcare şi, mai ales,
cele de forţe (principale şi auxiliare) interioare.
Formularea temei de proiectare a unui produs tehnic este precedată de documentarea detaliată
şi analiza critică a realizărilor mondiale în domeniu, privind cerinţele asupra soluţiilor tehnice posibile
şi constrângerile practice existente. În urma acestei analize se întocmeşte lista de cerinţe cu
menţionarea clară a performanţelor la nivel calitativ şi/sau cantitativ, indicând valorile unor indicatori
specifici. În general, în lista de cerinţe se introduc informaţii privind următoarele caracteristici
generale ale produsului: numărul de exemplare; restricţiile geometrice (dimensiunile de gabarit
impuse); cinematice (viteze, acceleraţii, direcţii de mişcare); forţe (de greutate, de încărcare, direcţii,
frecvenţe de aplicare); energia (puteri, randamente); siguranţa(muncii şi mediului); condiţii de
lucru (zgomot, confort, ergonomie); calitatea (fiabilitatea, mentenanţa, standardele ce trebuie
respectate); condiţii de montaj, de exploatare şi de întreţinere; economice (costurile maxime admise,
posibilităţi de reciclare); fabricaţia (procedee disponibile); mediul de lucru (temperatura, variaţiile de
temperatură, altitudinea, tipul atmosferei) etc.
Obiectivele generale urmărite la proiectarea produselor materiale tehnice sunt: îndeplinirea
funcţiilor principale şi auxiliare; fiabilitatea şi siguranţa în funcţionare; ergonomicitate mărită; asigură
securitatea omului şi a mediului; execuţie simplă şi montare uşoară; asigură întreţinere
eficientă; minimizare costuri; posibilităţi de reciclare etc. Soluţia finală adoptată la proiectare va fi
determinată de obiectivele generale şi restricţiile impuse, care se obţin ca o consecinţă a cerinţelor şi
condiţiilor din lista de cerinţe, ca document care stă la baza dezvoltării de produs.
Proiectarea propriu-zisă are la bază proceduri algoritmizate care, pornind de la funcţiile şi
obiectivele impuse, caută soluţii principiale (proiectarea principială), funcţionale (proiectarea
funcţională) şi constructive (proiectarea constructivă).
Cunoasterea şi înţelegerea structurilor, modelelor de calcul şi algoritmilor de proiectare a
elementelor şi subansamblelor specializate precum şi a legăturilor dintre acestea având la bază
corelarea optima a cunostintelor dobandite la disciplinele Desen tehnic, Mecanica, Mecanisme şi
Rezistenta materialelor
1. TEMATICA ŞI SCHEMA STRUCTURAL-CONSTRUCTIVĂ
1.1 TEMATICA ŞI SPECIFICAŢII DE PROIECTARE
Tema de proiectare a unui produs este lansată de către un beneficiar şi reprezintă o înşiruire de
date, cerinţe şi condiţii tehnice care constituie caracteristicile şi performanţele impuse viitorului
produs.
În cazul proiectului de an nr. 1 tema de proiectare, pornind de la necesitatea unor dispozitive
de remorcare auto modulare adaptabile pentru diverse situaţii practice presupune concepţia şi
4
dimensionarea unui dispozitiv de remorcare cu funcţia globală de legare şi tractare a miniremorcilor şi
rulotelor de autovehiculelede capacitate mică (fig. 1.1).
Dezvoltarea acestui produs este cerută de inexistenţa unor produse similare care, pe de-o parte,
să poată fi folosite pentru mai multe tipuri de autovehicule, remorci şi rulote şi pe de altă parte, să
includă componente tipizate (şuruburi, bolţuri şaibe) existentela preţuri reduse şi performanţe ridicate.
Astfel, se preconizează că noul produs executat în serii mari de producţie poate fi competitiv şi din
punct de vedere economic.
Dispozitivul de remorcare ca sistem mecanic demontabil, fără mişcări relative între elemente,
are ca parametrii de intrare, forţele de interacţiune din cadrul cuplei sferice de remorcare, şi ca
parametrii de ieşire, forţele şi momentele din asamblările dispozitivului cu lonjeroanele şasiului.
Pe lângă funcţia principală de transmiterea sarcinilor de la intrarea I la ieşirea E(fig. 1.1) materializată
de cele două asamblări cu lonjeroanele şasiului autovehiculului, pentru noul produs se urmăreşte şi
îndeplinirea următoarelor funcţii auxiliare: respectarea prevederilor de interschimbabilitate cerute de
standardele din domeniu; respectarea condiţiilor de protecţie a omului şi mediului; diminuarea
distrugerilor care ar putea apărea la coliziuni.
Pentru proiectarea de ansamblu a dispozitivului de remorcare (fig. 1.2)se impune
personalizarea listei de specificaţiicu următoarelecerinţe principale:
a. Forţele exterioare: FX , FY , FZ [N].
b. Tipul sarcinii: statică sau variabilă.
c. Restricţii dimnesionale x1>0, x2<0, x3 <0; y1 > 0; z1 < 0 sau z1 > 0, z2 > 0(fig. 1.2).
d. Condiţii de funcţionare: temperatura, caracteristicile mediului în care funcționează.
e. Condiţii constructive: interschimbabilitatea şi modularizarea.
f. Condiţii de ecologie: utilizarea de materiale şi tehnologii eco, reciclarea materialelor,
protecţia vieţii.
Fig. 1.1 –Vedere generalăa unui dispozitiv de remorcare integrat
În tabelul 1.1 se prezintă valorile parametrilor fizici şi geometrici impuse pentru o situaţie
practică cerută.
Tab. 1.1 Valorile parametrilor fizici şi geometrici
Forţele exterioare [N] Coordonatele punctelor impuse [mm]
FX FY FZ X1 X2 X3 Y1 Z1 Z2
2250 550 950 100 -350 -550 660 -150 150
1.2 SCHEMA STRUCTURAL-CONSTRUCTIVĂ
Din punct de vedere constructiv, dispozitivul de remorcare formează un ansamblu compus din
subansamble şi elemente constructive, identificabile cu uşurinţă în schema structural-constructivă din
fig. 1.3.Ansamblul asociat interacţionează cu remorca prin intermediul unei cuple sferice prin
elementul 1 (fig. 1.4) şi cu lonjeroanele şasiului autovehiculului prin asamblări cu şuruburi cu
elementul 3.
Subansamblele sunt structuri independente, care se evidenţiază printr-un grup compact
compus, în configuraţie minimală, din cel puţin două elemente constructive sau din alte subansamble
şi elemente constructive, în interacţiune permanentă, formate ţinându-se cont, cu precădere, de
tehnologiile de montaj, de întreţinere şi de exploatare.În cazul dispozitivului de remorcare din fig. 1.2
s-au definit subansamble având la bază structurile compacte obţinute prin sudare. În figura 1.3 se
5
prezintă, la general, structura constructivă şi o schema structural-constructivă a dispozitivului de
remorcare cu intrarea I, materializată printr-o cuplă (articulaţie) sferică, şi ieşirea E, materializată
printr-o asamblare cu şuruburi montate cu joc cu un suport fixat pe lonjeroanele şasiului. Ansamblul
dispozitivului de remorcare conţine elementele 1 şi 3 ce formează legăturile de intrare/ieşire şi
subansamblele S1, S2 … S5/S5’ formate din câte două elemente sudate. În schema structurală nu se
evidenţiază elementele de asamblare (bolţuri, şuruburi, şaibe) care se vor defini şi dimensiona odată cu
proiectarea legăturilor şi se vor evidenţia în desenul de ansamblu.
În tab. 1.2 se evidenţiază subansamblele şi elementele dispozitivului de remorcare precizându-se tipul,
denumirea şi subcapitolul în care se va trata proiectarea acestora. În tab. 1.3 În tab. 1.3 se evidenţiază
legăturile nedemontabile (îmbinări sudate) şi demontabile (asamblări filetate, prin bolţ, prin şuruburi)
care urmează să fie proiectate in continuare.
Fig. 1.2–Parametrii fizici şi geometrici impuşi
Fig. 1.3–Structura constructivă a dispozitivului de remorcare: a – integrată; b–

explodată; c– schema bloc
6
Tab. 1.2Subansamblele şi elementele dispozitivului de remorcare
Nr. Codul Codul Tratare în
Tipul Denumirea
crt. subans. elem. subcap.
1 A1 1 Coloană Cârlig de remorcare 2.1
2 4 Tirant Tirant superior 2.2
S1
3 5 Coloană Coloană de remorcare 2.3-2.6
4 6 Corp Corp coloană 2.3-2.6
S2
5 7 Tirant Tirant inferior 2.7-2.10
6 8 Corp Corp tirant inferior 2.7-2.10
S3
7 9 Flanşă Flanşă faţă 2.12, 2.13
8 10 Flanşă Flanşă spate 2.12, 2.13
S4 11 Bară Bară centrală 2.11, 2.14,
9
2.15
12 (12’) Coloană Coloană stânga/dreapta 2.11, 2.14,
10
S5 2.15, 2.17
11 13(13’) Tirant Tirant stânga/dreapta 2.16, 2.17,
12 A1 2 (2’) Suport Suport stânga/dreapta
3 (3’) Bară Tirant de rigidizare 2.18, 2.19
13 A1
stânga/dreapta
Tab. 1.3 Legăturile elementelor dispozitivului de remorcare

Nr. Tratare în
Codul Tipul Denumirea
crt. subcap.
1 I Demontabilă Asamblare sferică 2.1
2 1-4 (1-S1) Demontabilă Asamblare filetată 2.2.1
3 4-5 Nedemontabilă Îmbinare sudată 2.4
4 5-6 (S1-S2) Demontabilă Asamblare ţeavă-ţeavă pătrate 2.5
Asamblare cu bolţ
Asamblare cu bolţ
8 9-10 (S3-S4) Demontabilă Asamblare cu şuruburi 2.13
Asamblare cu bolţ
12 13-2 Demontabilă Asamblare cu şuruburi
13 13-3 Demontabilă Asamblare cu şurub 2.19
14 2-3 Demontabilă Asamblare cu şurub
15 E Demontabilă Asamblare cu şuruburi
7
2. PROIECTAREA ELEMENTELOR ŞI LEGĂTURILOR
2.1 PROIECTAREA ELEMENTULUI 1 (CÂRLIGUL DE REMORCARE)
I.Date de proiectare
Fig. 2.1.1 Schema functional-constructiva a

elementelor de tip carlig de remorcare cu sfera drept: a - ansamblu carlig-cupla; b - schema constructiva
Subema de proiectare
Să se proiecteze cârligul de remorcare, poziţia 1 cu funcţia principală de transmitere a sarcinilor FX,
FY şi FZ de la o cuplă de remorcare, poziţia 2, la elementul 4 din componenţa dispozitivului de remorcare.
Lista de cerinţe
a. Fortele exterioare: FX =2250N, FY =550N, FZ =950N; se calculează forţa
transversală, Ft=√𝐹𝑥2 + 𝐹𝑦2 = 2316,24 N
b. Tipul sarcinii: statică
c. Condiţii de funcţionare: temperatura, T = - 30oC…40 oC; mediu de lucru exterior cu umezelă
avansată
II.Alegerea materialului, tratamentelor termice şi tehnologie

Deoarece cârligul de remorcare cu sferă drept este o piesă importantă în componenţa
dispozitivului se adoptă, oţel de calitate, C45, conform SR EN 10025-2 (STAS 500/2) cu 𝜎02 = 360
MPa si 𝜎r = 610 MPa.
III.Adoptarea formelor constructive
Fig.2.1.2 Parametrii geometrici functionali si constructivi
8
Caracteristici şi restricţii funcţionale şi constructive
- în vederea asigurării interschimbabilităţii cuplelor sferice de remorcare precum şi
modularizării constructive s-au dezvoltat dispozitive de cuplare cu diametrul sferei Ds {1 , 2,
2 } ţoli sau Ds {47,625; 50,8; 58,7375} mm.

Adoptarea parametrilor geometrici funcţionali şi constructivi:
- diametrul sferei, Rs, pentru a respecta punctul b de mai sus, se adoptă în funcţie de sarcina de
tractare FX astfel: Ds = 47,625 mm, pentru FX < 1kN; Ds = 50,8 mm, pentru 1kN <FX < 2kN; Ds =
58,7375 mm, pentru FX > 2kN; pentru cazul considerat, Ds= 50,8 mm;
- diametrul tijei, D, pentru a respecta punctul c de mai sus, se determină cu relaţia, D = sin100 Ds;
pentru cazul considerat, D = sin200 50,8 = 17,37 mm; se adoptă D = 18 mm;
- l3 0,5D = 9 mm.
IV.Schema de calcul, dimensionare şi verificare
Fig.2.1.3 Model de calcul

Ipoteze de calcul:
- Modelul de calcul este o bară dreaptă încastrată, cu secţine circulară constantă de diametru
D, solicitată la tracţiune de forţa FZ, la încovoiere de forţa Ft şi la forfecare de forţa Ft.
Date cunoscute:
- despre încărcare: Ft = 2316,24 N – forţa transversală şi FZ = 950 N – forţa axială aplicate static
- despre forme şi dimensiuni: bară circulară cu diametrul, D =18 mm;
- despre material: 02 = 360 MPa – tensiunea limită de curgere; c = 3…4 - coieficientul de
siguranţă; σat = σ02/c = 360/3…4 = 80…120 [MPa] – tensiunea admisibilă la tracţiune.
Relaţii de calcul:
- eforturi în secţiunea critică: N = FZ = 950 N (efort axial); Mî = Ft l (efort de încovoiere)
- condiţia de rezistenţă la tracţiune şi încovoiere în secţiunea critică A-B (în punctul B cele două
tensiuni au acelaşi sens),
9
;
- dimensionare, din relaţia urmatoare se determină lungimea,
𝜋𝐷 3𝜎𝑎𝑡 𝐷 𝐹𝑧
l= − = 42,4 mm; se adoptă din STAS l = 43 mm, de unde D=18mm, 𝐹𝑡 = 2316,24, 𝐹𝑧 =
32𝐹𝑡 8 𝐹𝑡
950 𝑁
V. Proiectarea formei tehnologice

Adoptarea parametrilor tehnologici şi de reprezentare:
- ca urmare a calculelor tirantului 4 se obţine grosimea acestuia, h = 15 mm şi ţinând cont de
înălţimea piuliţei (din STAS), m = 17 mm, şi grosimea şaibei plate (din STAS), h = 2.5 mm şi a
şaibei Grower (din STAS) g = 3,5 mm, se adoptă l2 = 80 mm şi l1 = 24 mm.
2.2 PROIECTAREA ELEMENTULUI 4 (TIRANTUL SUPERIOR)
Fig.2.2.1 Schema functionala-constructiva a elementelor de tip tirant solicitat excentric: a – subansmblu;

b – schema de incarcare
Subtema de proiectare
Să se proiecteze tirantul superior, poziţia 4 cu funcţia principală de transmitere a sarcinilor FX, FY şi
FZ de la cârligul de remorcare drept cu sferă, poziţia 2, la suportul 5.
Specificaţii impuse
a. Forţele exterioare: FX = 2250 N, FY = 550 N, FZ = 950 N acţioneză la distanţa L1 = 52 mm; se
calculează momentele în centrul găurii de trecere: MX4 = FY L1 = 28600 Nmm, MY4 =
FX L1 =1170000 Nmm,
c. Restricţii dimensionale: D1 = 18 mm; b > d2 = 28 mm; L2 = 80 mm
II.Alegerea materialului, tratamentelor termice şi tehnologiei

Deoarece tirantul este o piesă care se va suda se adoptă, S235, conform SR EN 10025-2 (STAS 500/2).
𝜎02 = 235 MPa; 𝜎 r = 360 MPa;
10
Fig.2.2.2 Parametrii geometrici, functionali si constructivi

Caracteristici şi restricţii funcţionale şi constructive:
- se adopta semifabricat de tip oţel lat (platbandă) cu dimensiunile b şi h standard
- se adoptă b/h = 4;
- cota se va determina după dimensionarea elementului 5;
Fig. 2.2.3 Modelul de calcul

Date cunoteute:
- despre încărcare: FX = 2250 N – forţă axială, FY = 550 N, FZ = 950 N – forţe transversale şi
MX4 = 28600 Nmm, MY4 = FX L1 = 117000 Nmm – momente de încovoiere concentrare, aplicate
static;
- despre formă şi dimensiuni: bară dreptunghiulară cu b/h = 4, b > d2 = 28 mm, D1 = 18 mm;
- despre material: 𝜎 02 = 235 MPa – tensiunea limită de curgere; c = 3…4 - coieficientul de
siguranţă; σat = σ02/c = 235/3…4 = 60…80 MPa – tensiunea admisibilă la tracţiune (se adoptă,
σat = 65 MPa); σaî = (1,05…1,1) σat - tensiunea admisibilă la încovoiere (se adoptă, σaî = 70 MPa).
11
Relaţii de calcul:
- efortul de încovoiere în secţiunea critică (pentru modelul simplificat):
Mî max = MY4 + FZ L2 = 212000 Nmm;
- condiţia de rezistenţă la încovoiere în secţiunea critică,
𝑀𝑖𝑚𝑎𝑥 𝑀𝑖𝑚𝑎𝑥
𝜎 𝑚𝑎𝑥 = 𝜎𝑖 = = ≤ 𝜎𝑎𝑖
𝑊𝑧 𝑏ℎ ∗ ℎ
6
- dimensionare, ţinând cont că b = 4h, se determină lăţimea tirantului :
3 3𝑀𝑖𝑚𝑎𝑥 3 3∗212000
ℎ=√ =√ =16,97 mm
2𝜎𝑎𝑡 2∗80
si rezultă, b = 4 h = 67,88 mm; din STAS se adoptă semifabricat de tip platbandă (oţel lat) cu b = 80
mm şi
h = 20 mm, unde Mî max = 212000 Nmm
V.Proiectarea formei tehnologice

Recomandări pentru adoptarea parametrilor tehnologici şi de reprezentare:
- prelucrarea presupune frezarea porţunilor de cap şi găurirea;
- calitatea suprafeţelor prelucrate Ra = 12,5 µm;
VI.Verificarea modelului cu pachetul performant MDESIGN
Conditia de rezistenta la forfecare a sudurii este indeplinita intrucat

σat = 65 Mpa > σres = 23,357 Mpa
12
a. b. c.
Distribuţii ale tensiunilor secţionale din încastrare: a -normale generate de FX ; b. -normale generate de
momentul MY ; c. – normale generate de momentul MZ\
2.3. Proiectarea legaturii 1-4 (asamblare filetata)
Fig 2.3.1 Schema funcţional-constructivă
Să se proiecteze asamblarea cu şurub montat cu joc dintre cârligul de remorcare cu sferă drept,
poziţia 1 din fig. AFS-A.1.1.1 cu funcţia principală de transmitere prin frecare a forţelor FX, FY şi FZ
la suportul poziţia 4.
Specificaţii impuse:
a. Forţele exterioare: FX = 2250 N, Fy = 550, Fz = 950 N; se calculează forţa transversală,
Ft=√𝐹𝑥2 + 𝐹𝑦2 = 2316,24 N
13
Porţiunea de şurub este corp comun cu corpul cârligului de remorcare cu sferă drept definit în
aplicaţia PRC-A.1.1.1 şi, deci, materialul este, oţel de calitate, C45, conform SR EN 10025-2 (STAS
500/2)
Fig.2.3.2 Parametrii geometrici ai asamblării
Parametrii geometrici principali:

- diametrul nominal al filetului, d, din condiţii de interschimbabilitae şi standardizare se adoptă filet
metric
- diametrul găurii de trecere, D1, se adoptă din standarde
Fig. 2.3.3 Modelul de calcul a asamblării
Ipoteze de calcul:
- modelul de calcul a şurubului este o bară dreaptă încastrată în corpul cârligului de remorcare, cu
secţiune circulară constantă de diametru d1 (diametrul interior al filetului), solicitată la tracţiune de forţa
axială, Faş.
Date cunoscute:
- despre încărcare: Ft = 2316,24 N – forţa transversală şi Fz = 950 N – forţa axială, aplicate static
14
- despre asamblare : i = 1, n = 1, µ = 0,25
- despre material : 02 = 360 MPa – tensiunea limită de curgere; c = 3…4 - coieficientul de siguranţă;
σat = σ02/c = 360/3…4 = 80…120 MPa – tensiunea admisibilă la tracţiune (se consideră, σat = 100
MPa);
- tensiunea admisibilă a materialelor elementelor 1 şi 4 în contact σas = 60…90 MPa. (se consideră,
σas = 60 MPa).
Relaţii de calcul:
- forţa axială din şurub din condiţia de transmitere a forţei Ft prin frecare (Ft Ff, forţa de frecare,
subcap. AFS-T.1),
𝐹𝑡
𝐹𝑎𝑠−𝑡 =𝛽 𝜇𝑖𝑛 = 11581,2 N , unde 𝛽 = 1,25 , 𝐹𝑡 = 2316,24 𝑁 , 𝜇𝑖𝑛 = 0,25 (AFS-A.2.1.4.1)
- forţa axială totală din şurub (pentru cazul în care FZ acţionează înspre în sus),
𝐹𝑎𝑠 = 𝐹𝑎𝑠−𝑡 +𝐹𝑡 = 12531,2 N , 𝐹𝑎𝑠−𝑡 = 11581,2 𝑁 , 𝐹𝑡 = 2316,2 N(AFS-A.2.1.4.2)
- din condiţia de rezistenţă la tracţiune a tijei filetate,
𝐹
𝜎𝑡 = 𝜋𝑑𝑎𝑠2 < 𝜎𝑎𝑡
1
4
se determină diametrul interior al filetului, (subcap. AFS-T.1),
𝑑1𝑛𝑒𝑐 =√𝜋𝜎𝑎𝑡
4𝐹𝑎𝑠
= 12,63 mm, unde 𝐹𝑎𝑠 = 12531,2 𝑁
din fer. AFS-P.1, se adoptă ( ) parametrii filetului: d1 = 16 mm, d2 = 20,45 mm, d = 18 mm (M16), p =
2 mm; se adoptă din fer. AFS-P.2 corelat cu dimensiunea filetului (M14) diametrul găurii de trecere, D1 =
18 mm (execuţie mijlocie);
- din condiţia de rezistenţă la strivire a materialelor în zonele de contact dintre elementele 4 şi 1,
respectiv 4 şi şaiba plată, apare presiunea,
se determină diametrul gulerului elementului 1, respectiv, diametrul exterior minim al şaibei plate,
4𝐹
𝑑2 =√𝐷12 + 𝑎𝑠 = 20,45 mm , D1 = 18mm , 𝐹𝑎𝑠 = 12531,2 𝑁
𝜋𝜎𝑎𝑡
se adoptă, din fer. AFS-P.4, d2 = 28 mm
V.Proiectarea formei tehnologice

- cotele privind lungimile s-au determinat ţinând cont de grosimea piuliţei m = 14 mm (PRC-P.2),
şaiba plată, şaiba Grower şi elementului 4 care rezultă în urma calculului acestuia din subcap. PRC-
A.1.2.1;
2.4. PROIECTAREA ELEMENTELOR 5 ŞI 6 (COLOANA SUPERIOARĂ ŞI CORP COLOANĂ

SUPERIOARĂ)
Fig.2.4.1 Schema functional-constructiva a elementului coloana superioara: a – intefrare in ansamblul; b

– schema de incarcare
15
a. Forţele exterioare: FX = 2250 N, FY = 550, FZ = 950 N acţioneză la distanţele L1= 52 mm; L2 = 100
mm; L3 = 150 mm; se calculează momentele de încovoiere în centrul profilului pătrat (îmbinarea
sudată): MX5 = FY L1 = 28600 Nmm, MY5 = FX L1 + FZ L2 = 212000 Nmm, MZ5 = FY L2 = 55000
Nmm.

Deoarece suportul este o piesă care se va suda se adoptă, oţel S235 (OL37), conform SR
EN 10025-2 (STAS 500/2). 𝜎 02 = 235 MPa; 𝜎 r = 360 MPa;
Fig.2.4.2 Parametri geometrici functionali si constructivi

- se adoptă din considerente de greutate redusă semifabricat din ţevă pătrată;
- lungimea L’3 = L3 – h =130 mm unde h=20 mm, L3 = 150mm
Fig.2.4.3 Schema de calcul si diagramele de eforturi

Date cunoscute:
- despre forme şi dimensiuni: ţeavă pătrată cu h5 < 50 mm; L’3 = 130 mm
- despre încărcare: FX = 2250 N, FY = 550N, FZ = 950 N; MX5 = 28600 Nmm, MY5 =
212000 Nmm, MZ5 = 55000 Nmm;
- despre material: 𝜎 02 = 235 MPa – tensiunea limită de curgere; c = 1,5…2,5 - coieficientul de
siguranţă; σac = σ02/c = 235/1,5…2,5 = 90…150 MPa –tensiunea admisibilă la tracţiune (se
adoptă, σat = 110 MPa)
Relaţii de calcul:
- efort de încovoiere în secţiunea critică (model simplificat):
Mî max = MY5 + FX L’3 = 170500 Nmm;
16
𝑀𝑖𝑚𝑎𝑥 𝑀𝑖𝑚𝑎𝑥
𝜎 𝑚𝑎𝑥𝐴−𝐴 = 𝜎𝑖 = = 4 ≤ 𝜎𝑎𝑖
𝑊𝑧 ℎ5 (ℎ5 − 𝑡5 )4
−
12 12
ℎ5
12
- dimensionare, din ultima parte a relaţiei urmatoare, ţinând cont că, uzual pentru ţevile pătrate
standard, t/h = 0,05…0,15, (t/h = 0,1) se determină,
6𝑀𝑖𝑚𝑎𝑥
ℎ5 = 3√ 𝑡5 4
= 43,25 mm, unde 𝑀𝑖𝑚𝑎𝑥 = 170500 𝑁𝑚𝑚
(1−(1− ) )𝜎𝑎𝑡
ℎ5
şi rezultă, t5 = 5 mm; din STAS se adoptă semifabricat ţeavă pătrată cu dimensiunile h5 = 50 mm şi t5 =

5 mm.
ℎ6 = ℎ5 + 2𝑡5
ℎ6 = 50 + 2 ∗ 5
ℎ6 = 60 𝑚𝑚
din STAS se adoptă semifabricat ţeavă pătrată cu dimensiunile h6 = 60 mm şi t6 = 5 mm.
- lungimea coloanei se va determina prin calculul lanţului de dimensiuni care implică elementele
5 şi 6 poziţionate axial de bolţ; lungimea elementului 6, l6 = L = 60 mm;
- diametrul găurii de bolţ s-a determinat în urma calcului asamblării cu bolţ ;
17
Conditia de rezistenta la tractiune este indeplinita
σat = 110 MPa > σres = 18,951 MPa
2.5. PROIECTAREA LEGĂTURII 4-5 (ÎMBINARE SUDATĂ)
Fig.2.5.1 Schema functional-costructiva a imbinarii sudate: a – integrarea in ansamblu; b – schema de

incarcare
Să se proiecteze îmbinarea sudată a tirantului, 4, cu coloana 5 cu funcţia principală de transmitere a
sarcinilor: FX, FY, FZ, MX5, MY5, MZ5.
18
a. Forţele exterioare: FX = 2250 N, FY = 550 N, FZ = 950 N acţioneză la distanţele L1 = 52 mm; L2 =
100 mm; se calculează momentele în centrul profilului cordonului de sudură (pătrat): M X5 = FY L1 =
28600 Nmm, MY5 = FX L1 = 212000 Nmm, MZ5 = FY L2 = 55000 Nmm,
b. Date despre asamblare (opţional); tirantul este executat din platbandă b =80 mm şi h = 20 mm;
coloana 5 din ţeava pătrată cu dimensiunea h = 30 mm şi grosimea t = 3 mm;

Elementele 4 şi 5 formează un subansamblu sudat şi, deci, pentru acestea s-a ales material
sudabil, oţel S235, conform SR EN 10025-2 (STAS 500/2). 𝜎02 = 235 MPa;𝜎r = 360 MPa;
Fig.2.5.2 Parametrii geometrici ai imbinarii

- se impune asigurarea perpendicularităţii celor două elemente
Parametrii geometrici principali
- grosimea cordonului de sudură a este ma mică decât grosimea peretelui ţevii
Fig.2.5.3 Schema de calcul
Date cunoscute:
- despre încărcare: FX = 2250 N,
- despre forme şi dimensiuni: cordonul sudat are forma pătrat cu latura, h = 40 mm;
- despre materiale: 𝜎 02 = 235 MPa – tensiunea limită de curgere a materialului ţevilor; 𝜎 at = 80
MPa – tensiunea admisibilă la tracţiune; τafs = 0,65 𝜎 at = 50 MPa tensiunea admisibilă la forfecare
a sudurii
Relaţii de calcul:
- Condiţia de rezistenţă la forfecare a sudurii,
Tensiunile de forfecare datorate forţelor FX şi FY,
19
𝑭𝒔 𝑭𝑿
𝝉𝒇𝒔𝑭𝑿 = = ;
𝑨𝒔 𝟒𝒂𝒉
𝑭𝒔 𝑭𝒀
𝝉𝒇𝒔𝑭𝒀 = = ≤ 𝝉𝒂𝒇𝒔 ;
𝑨𝒔 𝟒𝒂𝒉
𝟏
𝝉𝒇𝒔 = √𝝉𝟐𝒇𝒔𝑭𝑿 + 𝝉𝟐𝒇𝒔𝑭𝒀 = √𝑭𝟐𝑿 + 𝑭𝟐𝒀 ≤ 𝝉𝒂𝒇𝒔 ;
𝟒𝒂𝒉
- Dimensionare sudură
Din relaţia urmatoare se obţine grosimea cordonului de sudură,
√𝑭𝟐𝑿 +𝑭𝟐𝒀 √𝟐𝟐𝟓𝟎𝟐 +𝟓𝟓𝟎
𝒂=
𝟒𝒉𝝉𝒂𝒇𝒔
=
𝟒∗𝟑𝟎∗𝟎,𝟔𝟓
= 29.69 mm
Se adoptă, din considerente tehnologice, grosimea cordonului de sudură, a= 2 mm

- sudura se va realza după contur închis;
- după sudare se va aplica tratament termic de recoacere de detensionare
a. b. c.
b.
C.
20
d. e.
2.6.1 PROIECTAREA LEGĂTURILOR 5-6 (ASAMBLARE ŢEAVĂ-ŢEAVĂ

PĂTRATĂ)
Fig.2.6.1.1 Schema functional-constructiva a ansamblarii teava-teava patrata: a - integrarea in ansamblu;

b – schema de incarcar
Să se proiecteze legătura (asamblarea) a două ţevi pătrate concentrice, poziţiile 5 şi 6 din fig. PRC-
A.2.1.1.1.1 cu funcţia principală de transmitere prin formă a sarcinilor: FX, FY, FZ, MX6, MY6, MZ6
a. Forţele exterioare: FX = 2250 N, FY = 550 N, FZ = 950 N acţioneză la distanţele L1 = 52 mm; L2 =
100 mm; L3 = 150 mm; se calculează momentele în centrul asamblării cu bolţ: MX6 = FY (L1 + L3)
= 111100 Nmm, MY6 = FX (L1 + L3)+ FZ L2 = 454500 Nmm, MZ6 = FY L2 = 55000 Nmm

Elementele 5 şi 6 sunt incluse în subansamble sudate şi deci pentru acestea s-a ales material
sudabil, oţel S235, conform SR EN 10025-2 (STAS 500/2).𝜎 02 = 235 MPa;𝜎r = 360 MPa;
21
Fig.2.6.1.2 Parametrii geometrici ai asamblarii

- pentru asigurarea funcţionării se impune realizarea contactului conform (pe suprafaţe mari)
dintre ţevile 5 şi 6 care se realizează prin montajul cu joc al acestora.
IV.Schma de calcul, dimensionare şi verificare
Fig.2.6.1.3 Schema si delul de calcul a asamblarii: a – schema incarcarii; b –distributiile presiunilor

generale de sarcini Fx si My6; c – distributiile presiunilor generale de sarcinile Fy si Mx6; d –
distributiile presiunilor generate de momentul de rasucire Mz6
Date cunoscute:
- despre încărcare: FX = 2250 N, FY = 550 N – forţe normale, FZ = 950 N – forţă
axială; MX6 = 111100 Nmm, MY6 = 454500 Nmm – momente transversale (de încovoiere),
MZ6 = 55000 Nmm – momentul axial (de torsiune)
- despre forme şi dimensiuni: dimensiunile alezajului pătrat, H = h6 = 60 mm, lungimea L =
l6 cu valoare necunoscută; grosimea ţevii interioare, t5 = 5 mm, şi respectiv exterioare t6 = 5 mm;
- despre materiale: 𝜎02 = 235 MPa – tensiunea limită de curgere a materialului ţevilor; σas =
60…80 MPa – tensiunea admisibilă la strivire (se adoptă, σas = 60 MPa); τaf = 50…60 MPa
tensiunea admisibilă la forfecare (se adoptă, τaf = 60 MPa)
Condiţia de rezistenţă la strivire a asamblării ţevilor

Presiunile de contact maxime, obţinute prin însumarea presiunilor determinate de sarcinile exterioare,
se limitează la valoarea tensiunii admisibile de strivire a materialelor în contact,
22
𝜎𝑚𝑎𝑥 = max(𝑝𝑚𝑎𝑥4⁄𝐼 , 𝑝𝑚𝑎𝑥1⁄𝐼𝐼 ) = max(𝑝𝐹𝑋 + 𝑝𝑚𝑎𝑥𝑀𝑌 + 𝑝𝑚𝑎𝑥𝑀𝑧, 𝑝𝐹𝑌 + 𝑝𝑚𝑎𝑥𝑀𝑋 + 𝑝𝑚𝑎𝑥𝑀𝑧 )=
𝑭 𝟏𝟐𝑴 𝟑𝑴 𝑭 𝟏𝟐𝑴 𝟑𝑴
max(𝑯𝑳𝑿 + 𝑯𝑳𝟐𝒀𝟔 + 𝑳𝑯𝒁𝟔 𝒀 𝑿𝟔 𝒁𝟔
𝟐 , 𝑯𝑳 + 𝑯𝑳𝟐 + 𝑳𝑯𝟐 ) ≤ 𝝈𝒂𝒔 ;
Din relaţia, PRC-A.2.1.1.4.7, considerând H cunoscut, se obţin ecuaţiile,
𝝈𝒂𝒔 𝑯𝟐 𝑳𝟐 − (𝑭𝑿 𝑯 + 𝟑𝑴𝒁𝟔 )𝑳 − 𝟏𝟐𝑯𝑴𝒀𝟔 = 𝟎
𝝈𝒂𝒔 𝑯𝟐 𝑳𝟐 − (𝑭𝒀 𝑯 + 𝟑𝑴𝒁𝟔 )𝑳 − 𝟏𝟐𝑯𝑴𝑿𝟔 = 𝟎
care după înlocuirea valorilor parametrilor cunoscuţi devin,
𝟗𝟔𝟎𝟎𝟎𝑳𝟐 − 𝟐𝟓𝟓𝟎𝟎𝟎𝑳 − 𝟐𝟏𝟖𝟏𝟔𝟎𝟎𝟎𝟎 = 𝟎
𝟗𝟔𝟎𝟎𝟎𝑳𝟐 − 𝟏𝟖𝟕𝟎𝟎𝟎𝑳 − 𝟓𝟑𝟑𝟐𝟖𝟎𝟎𝟎 = 𝟎
şi au soluţiile pozitive maxime 𝐿′ =49,01 mm şi respectiv 𝐿′′= 24,56 mm; se adopta L=60 mm, in care
H=60 mm, Fx=2250 N, Mz6=55000 Nmm, My6=454500 Nmm, Fy=550 N, Mx6=111100 Nmm
Fig. 2.6.4. Parametrii tehnologici si constructivi

- diametrul alezajului , D5 = 10 mm se determină ca urmare a calculului asamblării cu bolţ
- gaura de bolţ se aplică la partea inferioară la distanţa 1,5D5;
- rugozitatea suprafeţelor frontale Ra = 6,3 µm; rugozitatea alezajului Ra = 3,2 µm
2.6.2 PROIECTAREA LEGĂTURII 5-6 (ASAMBLARE PRIN BOLŢ)
Fig.2.6.2.1 Schema functional-cosntructiva a asamblarii cu bolt cilindric a tevilor patrate concentrice: a –

integrarea in ansamblu; b – schema de incarcare
a. Forţa exterioare: FZ = 950 N;
23
c. Date despre asamblare: ţeava pătrată interioară are dimensiunea h5 = 50
mm şi grosimea t5 =5mm; ţeava pătrată exterioară are dimensiunea h6 = 60 mm şi grosimea𝑡6 = 5
mm

Pentru elementele 5 şi 6 s-a ales material sudabil, oţel S235
Bolţul se va executa din oţel pentru construcţii mecanice, E295
Fig.2.6.2.2 Parametrii geometrici ai asamblarii
Fig.2.6.2.3 Schema de calcul
Date cunoscute:
- despre încărcare, FZ = 950 N – forţa transverslă pe bolţ
- despre materiale: 𝜎02 = 235 MPa – tensiunea limită de curgere a materialului
ţevii; σas =60…80 MPa – tensiunea admisibilă la strivire(se adoptă,σas =60 MPa pentru oţelul S235
cu limita la curgere mai mică); τaf =70 MPa tensiunea admisibilă la forfecare
Relaţii de calcul:
Condiţia de rezistenţă la strivire a asamblării cu bolţ
Presiunile maxime de contact pe suprafeţele bolţului se limitează se limitează la valoarea tensiunii
admisibile de strivire a materialelor în contact,
𝑭𝒁 𝑭𝒁
𝝈𝒎𝒂𝒙𝒃 = 𝒎𝒂𝒙(𝒑𝟓 , 𝒑𝟔 ) = 𝒎𝒂𝒙( , ) ≤ 𝝈𝒂𝒔
𝟎. 𝟖𝑫𝟓 𝑻𝟓 𝑫𝟓 𝑻𝟓
Dimensionare asamblare cu bolţ
Din relaţia urmatoare se obţine diametrul necesar al bolţului,
𝑭𝒁 𝑭𝒁
𝐷5𝑛𝑒𝑐 = max ( , ) = 𝒎𝒂𝒙(𝟔, 𝟓𝟗; 𝟑, 𝟏𝟔)
𝟎. 𝟖𝝈𝒂𝒔 𝒕𝟓 𝝈𝒂𝒔 𝒕𝟔
24
In care: Fz=750 N, σas=60MPa, t5=5 mm, t6=5 mm
Se adoptă din considerente tehnologice, D5 = 10 mm.
Verificare bolţ la forfecare
𝑇 𝑭𝒁 4𝑭𝒁
𝜏𝑓 = = = = 7𝑀𝑃𝑎 ≤ 80𝑀𝑃𝑎
𝐴𝑓 𝜋𝐷52 𝜋𝐷52
4
VI. Verificare cu pachetul MDESIGN
25
Din analiza datelor de mai sus se evidenţiază eforturile şi tensiunile pentru trei cazuri de ajustaje
ale boţului: 1 - bolţ-furcă cu joc, bolţ-tirant cu joc; 2 - bolţ-furcă presat, bolţ-tirant cu joc; 2 - bolţ-furcă cu
joc, bolţ-tirant presat. Se observă că tensiunea maximă normala este de 11,08 MPa care este mai mica
decat tensiunea normala admisibila de 60MPa.
2.7 PROIECTAREA ELEMENTELOR 7 SI 8 ( TIRANT INFERIOR SI CORP

TIRANT INFERIOR)
I. Date de proiectare
Specificații impuse:
a) Forțe exterioare: Fx=2250 N; Fy=550 N; Fz=950 N; L1=52 mm; L2=100 mm; L3=150 mm;
h6=40 mm. Se calculează momentele în centrul găurii de trecere: MX7=Fy(L1+L3)=111100
N∙mm; Mz7=Fy(L2+h6/2)=66000 N∙mm; My7=Fx(L1+L3)+Fz(L2+h6/2)=568500 N∙mm.
b) Tipul sarcinii: statică.
c) Restricții dimensionale: L4=350 mm; țeava pătrată 7 se va suda în T pe corpul 6 și se
impune ca latura pătratului, h7˂h6=60 mm.
Fig. 2.7.1. Schema funcțional constructivă a elementelor de tip tirant solicitat excentric
I. Alegerea materialului
Deoarece tirantul inferior precum și corpul tirantului inferior sunt piese care se vor suda se adoptă, oțel
S235.
II. Adoptarea formelor constructive
Fig. 2.7.2. Parametrii geometrici, funcționali și constructivi

Caracteristici și restricții funcționale și constructive:
-se adoptă semifabricate de tip țeavă pătrată standard cu laturile pătratelor h7 și h8 și grosimile
pereților t7 și t8.
26
Adoptarea parametrilor geometrici funcționali și constructivi:
-se adoptă. x=45mm, conform unei evaluări aproximative a grosimilor elementelor 9, 10 și 11;
ℎ
-lungimea 𝐿′4 = 𝐿4 − 25 = 275 𝑚𝑚.
𝐿′4
-lungimea 𝐿′′4 = 2
= 137,5 𝑚𝑚.
III. Schema de calcul
Fig. 2.7.3. Modelul de calcul

Date cunoscute:
-despre încărcare: Fz=950 N și My7=568500 N∙mm
-despre formă și dimensiuni: țeavă pătrată h7 x t7 are lungimea de încastrare 𝐿′′4 = 137,5 𝑚𝑚,
țeava pătrată h8 x t8 este încastrată la distanța 𝐿′4 = 275 mm, se impune ca latura pătratului, h7˂h5=60
mm.
-despre material: σ02=235 MPa; c=1,5...2,5; σac=90...150MPa(se adoptă σat=110MPa).
Relații de calcul:
-eforturile de încovoiere în secțiunile critice: 𝑀î max 𝑆1 = 𝑀𝑦7 + 𝐹𝑧 𝐿′′4 = 706250 𝑁 ∙ 𝑚𝑚, în
secțiunea S1; 𝑀î𝑚𝑎𝑥𝑆2 = 𝑀𝑦7 + 𝐹𝑧 𝐿′4 = 844000 𝑁 ∙ 𝑚𝑚, în secțiunea S2;
𝑀î𝑚𝑎𝑥
-condițiile de rezistență la încovoiere în secțiunile critice S1 și S2, 𝜎𝑚𝑎𝑥𝑆1 = 𝜎î = 𝑊𝑧
=
𝑀î𝑚𝑎𝑥𝑆1
ℎ4 4 ≤ 𝜎𝑎𝑡
7 (ℎ7 −𝑡7 )
12 − 12
ℎ7
2
-dimensionare tirant inferior, 7, ținând cont că, uzual pentru țevile pătrate standard,
6𝑀
t/h=0,05...0,15, (t/h=0,1): ℎ7 = 3√ î𝑚𝑎𝑥𝑠1
𝑡 4
= 50 𝑚𝑚.
(1−(1− 7 ) )𝜎
𝑎𝑡
ℎ7
Unde s-a considerat: MîmaxS1=706250 N∙mm; t7/h7=0,1; σat=110 MPa.

Se adoptă:h7=50 mm ;t7=5mm ; h8=h7+2t8=50+2t8 ; t/h=0,05...0,15 mm ;h8=60mm ;t8=5mm.
IV. Proiectarea formei tehnologice
Fig.2.7.4. Parametrii tehnologici și de reprezentare
27
V. Verificare cu pachetul MDESIGN
Din analiza datelor de mai sus se evidenţiază eforturile şi tensiunile pentru modelul dat. Tensiunea
maximă de forfecare generată de forţa Fz în punctele P6 şi P2 (fig. 2.7.6) are valoarea 2,69 MPa şi se
neglijează pentru calculul tensiunii echivalente. Tensiunea maximă normală generată de forţa F X şi
momentele MY ş MZ în punctul P7 (fig. 2.7.7.) are valoarea 66,43 MPa şi este mai mică decât tensiunea
admisibilă care are valoarea 110 MPa.
28
2.8. PROIECTAREA LEGATURII 6-7 (IMBINARE SUDATA)
Fig.2.8.1. Schema funcțional constructivă a îmbinaării sudate

a) Forțele exterioare: Fx=2250 N; Fy=550 N; Fz=950 N; acționează la distanțele L1=52 mm,
L2=100 mm; L3=150 mm; Mx7=111100 N∙mm; Mz7=66000 N∙mm; My7=568500 N∙mm.
c) Date despre asamblare: tirantul și corpul tirantului superior sunt executate din țeavă
pătrată cu dimensiunea h6=h7=50mm și grosimea t6=t7=5mm.
II. Alegerea materialului
Elementele 6 și 7 formează un subansamblu sudat și, deci, pentru acestea s-a ales material
sudabil, oțel S235, conform SR EN 10025-2 (STAS 500/2)
III. Alegerea formei constructive
Caracteristici și restrcții funcționale și constructive:

-se impune asigurarea perpendicularității celor două elemente
-grosimea cordonului de sudură a este mai mică decât grosimea peretelui țevii t6,7.
IV. Schema de calcul

Date cunoscute:
-despre încărcare: Fx=2250 N; My7=568500 N∙mm
-despre forme și dimensiuni: cordonul de sudura are forma pătrat cu latura, h=50mm.
-despre materiale: σ02=235MPa, σat=80MPa, τafs=0,65σat=50MPa.
Relații de calcul:
-dimensionare sudură:
𝐹𝑥 𝑀𝑦7
0,7(20 + )
𝑎= ℎ = 3,49 𝑚𝑚
ℎ𝜏𝑎𝑓𝑠
Se adoptă: a=4mm.
Unde: Fx=2250 N; My7=568500 N∙mm; h=50 mm; τafs=50 MPa.
29
V. Proiectarea formei tehnologic
Fig. 2.8.3. Reprezentarea simplificată pe desen a îmbinării
Recomandări pentru adoptarea parametrilor tehnologici și de reprezentare:

-sudura se va realiza după contur închis;
-după sudare se va aplica tratament termic de recoacere de detensionare.
30
Fig.2.8.4. Valorile momentelor rezultante
Din analiza rezultatelor obţinute în urma analizei cu MDESIGN a structurii elementului proiectat se
observă că tensiunea maximă de forfecare generată este de 8,363 MPa care este mai mica decat tensiunea
admisibila de forfecare 50MPa. Tot odata tensiunea maximă normală generată are valoarea 50,324 MPa şi
este mai mică decât tensiunea admisibilă care are valoarea 80 MPa.
2.9. PROIECTAREA LEGĂTURILOR 7-8

2.9.1. PROIECTAREA LEGĂTURII 7-8, ȚEAVĂ-ȚEAVĂ PĂTRATĂ
Fig. 2.9.1.1. Schema funcțional constructivă a asamblării(legăturii) țeavă-țeavă pătrată

a) Forțele exterioare: Fx=2250 N; Fy=550 N; Fz=950 N acționează la distanțele L1=52 mm;

L2=100 mm; L3=150 mm; 𝐿′′′ 4 = 162,5 𝑚𝑚; se calculează momentele în centrul
asamblării cu bolț: Mx7=111100 N∙mm; Mz7=158125 N∙mm; My7=732375 N∙mm.
c) Date despre asamblare: țeavă pătrată interioară are dimensiunea h7=50 mm și grosimea
t7=5 mm; șeava pătrată exterioară are dimensiunea h8=60 mm și grosimea t8=5 mm.

Elementele 7 și 8 sunt incluse în subansamble sudate și deci pentru acestea s-a ales material
sudabil, oțel S235, conform SR EN 10025-2 (STAS 500/2).
Fig. 2.9.1.2. Parametrii geometrici ai asamblării
31
-pentru asigurarea funcționării se impune realizarea contactului conform ( pe suprafețe
mari) dintre țevile 7 și 8 care se realizează prin montajul cu joc al acestora.
-țevile pătrate interioară și exterioară, au dimensiunile: h7=50 mm; t7=5 mm; h8=60 mm,
t8=5 mm.
Ipotezeși relații de calcul:

-încărcările exterioare sunt: Fy=550 N; Fz=950 N; Mx7=111100 N∙mm; Mz7=158125
N∙mm; My7=732375 N∙mm.
-dimensiunile alezajului pătrat, H=h7=50 mm, lungimea L=l8 cu valoare necunoscută;
grosimea țevii interioare t7=5 mm, și respectiv exterioare t8=5 mm.
σasH2L2-(FzH+3Mx7)L-12HMy7=0
σasH2L2-(FyH+3Mx7)L-12HMz7=0
150000L2-380800L-439425000=0
150000L2-360800L-94875000=0
𝐿′1 = 55,4 𝑚𝑚
𝐿′′1 = 26,38 𝑚𝑚
Se adoptă L=60 mm.
Unde s-a considerat: σas=65 MPa; H=50 mm; Fz=950 N; Mx7=111100 N∙mm; My7=732375
N∙mm; Mz7=158125 N∙mm; Fy=550 N.
Fig.2.9.1.4. Parametrii tehnologici și constructivi

-diamterul alezajului, D5=10 mm se determină ca urmare a calculului asamblării cu bolț;
-gaura de bolă se aplică la partea inferioară la distanța 1,5D5;
32
2.9.2. PROIECTAREA LEGĂTURII 7-8, ASAMBLARE PRIN
BOLȚ
Fig. 2.9.2.1. Schema funcțional-constructivă a asamblării cu bolț a țevilor pătrate concentrice
a) Forța exterioară: Fx=2250 N.
c) Date despre asamblare: țeava pătrată interioară are dimensiunea h7=50 mm și grosimea
t7=5 mm; țeava pătrată exterioară are dimensiunea h8=60 mm și grosimea t8=5 mm.
d) Tipul legăturii(asamblării): cu contact conform

Pentru elementele 7 și 8 s-a ales material sudabil, oțel S235, conform SR 3N 10025-2 (STAS
500/2).
Bolțul se va executa din oțel pentru construcții mecanice, E295 (SR EN 10025/2005).

-asamblarea cu bolț se poziționează în centrul asamblării țeavă-țeavă, 7-8.
-se va realiza asamblare transversală prin ambii pereți ai țevilor.
33
Parametri geometrici principali:
-D7-diametrul bolțului (valoare standard);
-b7-poziția găurii în țeava 7;
-b8-poziția găurii în țeava 8.
Date cunscute:
-despre încărcare:Fx=2250 N.
-despre materiale: σ02=235MPa, σas=60...80MPa(se adoptă σas=60MPa pentru oțelul
S235), τaf=70MPa.
Relații de calcul:
Condiția de rezistență la strivire a asamblării cu bolț.
𝐹𝑥 𝐹𝑥
𝜎𝑚𝑎𝑥𝑏 = max(𝑝7 , 𝑝8 ) = max( , ) ≤ 𝜎𝑎𝑠
0,8𝐷7 𝑡7 𝐷7 𝑡7
Dimensionare asamblare cu bolț:
𝐹𝑥 𝐹𝑥
𝐷7𝑛𝑒𝑐 = max ( , ) = max(9,37; 7,5)
0,8𝜎𝑎𝑠 𝑡7 𝜎𝑎𝑠 𝑡8
Unde s-a considerat: Fx=2250 N; σas=60 MPa; t7=5 mm; t8=5 mm.
Se adoptă din considerente tehnologice, dar și de interschimbabilitate, D7=10 mm.
Verificare bolț la forfecare:
𝑇 𝐹𝑥 4𝐹𝑥
𝜏𝑓 = = = = 28,66 ≤ 80𝑀𝑃𝑎.
𝐴𝐹 𝜋𝐷72 𝜋𝐷72
4
Fig. 2.9.2.3. Parametrii de reprezentare
34
Fig. 2.9.2.6. Încărcările
Din analiza datelor de mai sus se evidenţiază eforturile şi tensiunile pentru trei cazuri de
ajustaje ale boţului: 1 - bolţ-furcă cu joc, bolţ-tirant cu joc; 2 - bolţ-furcă presat, bolţ-tirant cu
joc; 2 - bolţ-furcă cu joc, bolţ-tirant presat. Se observă că tensiunea maximă normala este de 21
MPa care este mai mica decat tensiunea normala admisibila de 60MPa.
35
2.10. PROIECTAREA ELEMENTELOR 11 ȘI 12/12’(BARA
CENTRALĂ ȘI COLOANA STÂNGA/DREAPTA)
Fig. 2.10.1. Schema funcțional-constructivă a elementelor de tip bară
a) Forțele exterioare: Fx=2250 N; Fy=550 N; Fz= 950 N acționează la distanțele L1=52 mm;
L2=100 mm; L3=150 mm; L4=350 mm. Se calculează momentele în centrul barei
centrale: Mx11=111100 N∙mm; Mz11=247500 N∙mm; My11=882000 N∙mm.
c) Restricții dimensionale: L5=660 mm; elementele 12/12’ și 11 se vor executa din țevi cu
profil pătrat care se vor asambla interior exterior;
Deoarece legăturile cu elementele adiacente sunt îmbinări prin sudare pentru bara centrală și
coloanele stânga/dreapta se adoptă, oțel S235, conform SR EN 10025-2(STAS 500/2).
III. Adoptarea formelor constructive
36
-se adoptă semifabricate de tip țeavă pătrată standardizată cu laturile pătratelor h11 și h12
și grosimile pereților t11 și, respectiv, t12.

𝐿
-se adoptă 𝐿′4 = 25 = 330 𝑚𝑚.
Fig. 2.10.3. Modelul de calcul

Date cunoscute:
-despre încărcare: Fx=2250 N; Fy=550 N; Fz=950 N Mx11=111100 N∙mm; Mz11=247500
N∙mm; My11=882000 N∙mm.
-despre formă și dimensiuni: țeavă pătrată interioară cu dimensiunile, h12 x t12 are
lungimea, L5/2=330 mm; țeavă pătrată exterioară cu dimensiunile, h11 x t11 are aceeași lungime,
L5/2=330 mm.
-despre material: σ02=235MPa; c=1,5...2,5; σac=σ02/2=90....150MPa(se adoptă
σat=100MPa); σaî=(1,05...1,1)σat(se adoptă σaî=110MPa); τ=40...80 MPa.
Relații de calcul:
-eforturile de încovoiere în secțiunile critice:
MîmaxH=Mz11+FXL5/2=990000 N∙mm
MîmaxV=Mx11+FzL5/2=424600 N∙mm
-condițiile de rezistență la încovoiere în secțiunile critice S1 și S2,

𝑀î𝑚𝑎𝑥𝐻 𝑀î𝑚𝑧𝑥𝑉 𝑀î𝑚𝑎𝑥𝐻 + 𝑀î𝑚𝑎𝑥𝑉
𝜎î𝑚𝑎𝑥𝑆1 = 𝜎î𝑚𝑎𝑥𝐻 + 𝜎î𝑚𝑎𝑥𝑉 = + = 4 ≤ 𝜎𝑎î
𝑊𝑧 𝑊𝑦 ℎ11 (ℎ11 − 𝑡11 )4
12 − 12
ℎ11
2
𝑀î𝑚𝑎𝑥𝐻 /2 𝑀î𝑚𝑎𝑥𝑉 /2 𝑀î𝑚𝑎𝑥𝐻 + 𝑀î𝑚𝑎𝑥𝑉
𝜎î𝑚𝑎𝑥𝑆2 = 𝜎î𝑚𝑎𝑥𝐻 + 𝜎î𝑚𝑎𝑥𝑉 = + = 4 ≤ 𝜎𝑎î
𝑊𝑧 𝑊𝑦 ℎ12 (ℎ12 − 𝑡12 )4
12 − 12
ℎ12
2
37
-dimensionare bară centrală, 11, ținând cont că, uzual pentru țevile pătrate standard,
t/h=0,05...0,15, (t/h=0,1) se determină,
3 6(𝑀î𝑚𝑎𝑥𝐻 + 𝑀î𝑚𝑎𝑥𝑉
ℎ11 = = 60,76 𝑚𝑚
√ 𝑡11 4
(1 − (1 − ) )𝜎𝑎î
ℎ11
t11=6 mm
Se adoptă semifabricat țeavă pătrată cu dimensiunile h11=60 mm și t11=6 mm; ținând cont că
țeava 12 intră în țeava 11 rezultă, h12=50 mm.
-dimensionare coloană stânga/dreapta, 12/12’, ținând cont ca h12=50 mm, rezultă
972300
𝜎𝑎î = 504 (50−𝑡12)4 ≤ 110, din care t12=5 mm, se adoptă semifabricat țeavă pătrată cu
−
12 12
50
2
dimensiunile h12=50 și t12=5 mm.
Proiectarea formei tehnologice
Fig. 2.10.4. Parametrii tehnologici și de reprezentare
V. Verificare cu pachetul MDESIGN
38
Din analiza datelor de mai sus se evidenţiază eforturile şi tensiunile pentru modelul dat.
Tensiunea maximă de forfecare generată de forţa Fz în punctele P6 şi P2 are valoarea 0,33 MPa şi
se neglijează pentru calculul tensiunii echivalente. Tensiunea maximă normală generată de forţa
FX şi momentele MY ş MZ în punctul P7 are valoarea 47,23 MPa şi este mai mică decât tensiunea
admisibilă care are valoarea 110 MPa.
39
2.11. PROIECTAREA LEGĂTURILOR 8-9 ȘI 10-11 (ÎMBINĂRI
SUDATE)
Fig. 2.11.1. Schema funcțional-constructivă a îmbinării sudate-cazul 3
a) Forțele exterioare: Fx=2250 N, Fy=550 N; Fz=950 N acționează la distanțele L1=52 mm;
L2=100 mm; L3=150 mm; L4=350 mm, y=h11/2=30 mm. Se calculează momentele în
centrul flanșei 10: Mx10=Fy(L1+L3)=111100 N∙mm; Mz10=Fy(L2+L4)=247500 N∙mm;
My10=Fx(L1+L3)+Fz(L2+L4-y)=853500 N∙mm.
c) Restricții dimensionale: se impune ca dimensiunile flanșelor asamblate să permită
strângerea asamblării cu chei standard respectând condiția de gabarit minim;
d) Condiții de funcționare: coeficientul de frecare dintre flanșe, μ=0,15...0.25 (frecare
uscată, oțel-oțel); temperatura T=-300...400C; mediu de lucru exterior cu umezeală
avansată.
Elementele 8, 9, 10 și 11 formează subansambluri sudate și, deci pentru acestea s-a ales material
sudabil, oțel S235m conform SR EN 10025-2 (STAS 500/2).
Fig. 2.11.2. Parametrii geometrici ai îmbinărilor sudate
40
-se impune asigurarea perpendicularității elementelor sudate.
-grosimea cordonului de sudură a este mai mică decât grosimea peretelui țevii t8,11=5mm.
Fig. 2.11.3. Schema de calcul
Date cunoscute:
-despre încărcare: Fx=2250 N; My10=853500 N∙mm.
-despre forme și dimensiuni: latura h=60 mm.
-despre material: σ02=235 MPa; σat=80 MPa; τafs=0,65σat=50 MPa.
Relații de calcul:
-dimensionare sudură:
𝐹 𝑀𝑦10
0,7( 2𝑥 + )
𝑎= ℎ = 3,58 𝑚𝑚
ℎ𝜏𝑎𝑓𝑠
Se adoptă: a=4 mm.
S-a considerat: Fx=2250 N; My10=853500 N∙mm; h=60 mm; τafs=50 MPa.
Fig. 2.11.4. Reprezentarea simplificată pe desen a îmbinării

-sudura se va realiza dupa contur inchis;
-după sudare se va aplica tratament termic de recoacere de detensionare.
41
Fig. 2.11.5. Date de intrare
Fig. 2.11.5. Valorile momentelor rezultante
Din analiza rezultatelor obţinute în urma analizei cu MDESIGN a structurii elementului

proiectat se observă că tensiunea maximă de forfecare generată este de 4,836 MPa care este mai
mica decat tensiunea admisibila de forfecare 50MPa. Tot odata tensiunea maximă normală
generată are valoarea 43,067 MPa şi este mai mică decât tensiunea admisibilă care are valoarea
80 MPa.
42
2.12. PROIECTAREA LEGĂTURII 9-10 (ASAMBLARE PRIN
ȘURUBURI)
Fig. 2.12.1. Schema funcțional-constructivă a asamblării
a) Forțele exterioare: Fx=2250 N; Fy=550 N; Fz=950 N acționează la distanțele L1=52 mm;
L2=100 mm; L3=150 mm; L4=350 mm; y=h11+g9+g10=76 mm. Se calculează momentele
în centrul flanșei 9: Mx10=Fy(L1+L3)=111100 N∙mm; Mz10=Fy(L1+L4)=247500 N∙mm;
My10=Fx(L1+L3)+Fz(L2+L4-y)=853500 N∙mm.
c) Restricții dimensionale: se impune ca dimensiunile flanșelor asamblate să permită
strângerea asamblării cu chei standard respectând condiția de gabarit minim.

Se adoptă pentru șuruburi din materialele incluse în grupa de caracteristici 6.8.

-dimensionarea flanșelor se va face din considerente de gabarit pentru a se permite
sudarea corpului tirantului 8 în zona centrală și pentru a se putea strânge asamblarea cu cheia.
43
-pentru flanșele 9 și 10 se adoptă semifabricat de tip platbandă și, tinând cont că în centru
se va suda corpul tirantului (h8+a≈75 mm) și spre exterior se va aloca spațiu de acțiune a cheii de
fixare (≈Φ28 mm pentru șuruburi de pana la M10), cu dimensiunea Lf=L+2d=100 mm și
grosimea g=8 mm;
-găurile de trecere a șuruburilor cu diametrul D1 se vor dispune în colțurile unui pătrat cu latura
L=h8+2d=84 mm.
Fig. 2.12.3. Schema de calcul a forțelor din șuruburi
Date cunoscute:
-despre forme și dimensiuni: flanșă pătrată cu Lf=100 mm; L=84 mm; a=(Lf-L)/2=8 mm;
𝐿 𝐿
𝑟1 = 𝑟2 = 𝑟3 = 𝑟4 = √(2)2 + (2)2 = 60 𝑚𝑚.
-despre încărcare: Fx=2250 N; Fy=550 N; Fz=950 N; Mx10=111100 N∙mm; Mz10=247500
N∙mm; My10=853500 N∙mm.
-despre material: grupa caracteristicilor materialului 6.8, σ02=480MPa; c=1,5...2,5;
σac=σ02/c=190...320MPa (se adoptă σat=200MPa);
-despre frecare: coeficientul de frecare de alunecare în filet, μ=0,2; coeficientul dintre
piuliță și flanșa 10, μ1=0,2.
Relații de calcul:
-forțele din șuruburi generate de forța Fx care solicită asamblarea axial :
𝐹𝑥 𝐹𝑥 𝐹𝑥 𝐹𝑥 𝐹𝑥 𝐹𝑥 𝐹𝑥 𝐹𝑥
𝐹𝑎ș1 = = 562,5 𝑁 𝐹𝑎ș2 = = 562,5 𝑁 𝐹𝑎ș3 = = 562,5 𝑁 𝐹𝑎ș4 = = 562,5 𝑁
4 4 4 4
-forțele din șuruburi generate de momentul Mz10 care solicită asamblarea axial excentric:
𝑀 𝑀𝑧10 𝐿+𝑎 𝑀 𝑀𝑧10 𝑎
𝐹𝑎ș1𝑧10 = ∙ 2 2
= 733,56 𝑁 𝐹𝑎ș2𝑧10 = ∙ 2 = 63,78 𝑁
2 𝐿 + (𝐿 + 𝑎) 2 𝐿 + (𝐿 + 𝑎)2
𝑀 𝑀 𝑎 𝑀 𝑀 𝐿+𝑎
𝐹𝑎ș3𝑧10 = 𝑧10 ∙ 𝐿2 (𝐿+𝑎)2 = 63,78 𝑁 𝐹𝑎ș4𝑧10 = 𝑧10 ∙ 𝐿2 +(𝐿+𝑎)2 = 733,56 𝑁
2 2
-forțele din șuruburi generate de momentul My10 care solicită asamblarea axial excentric:
𝑀 𝑀𝑦10 𝐿+𝑎 𝑀 𝑀𝑦10 𝐿+𝑎
𝐹𝑎ș1𝑦10 = ∙ 2 2
= 2529,7 𝑁 𝐹𝑎ș2𝑦10 = ∙ 2 = 2529,7 𝑁
2 𝐿 + (𝐿 + 𝑎) 2 𝐿 + (𝐿 + 𝑎)2
𝑀 𝑀𝑦10 𝑎 𝑀𝑦10 𝑀𝑦10 𝑎
𝐹𝑎ș3𝑦10 = ∙ 2 = 219,97 𝑁 𝐹𝑎ș4 = ∙ = 219,97 𝑁
2 𝐿 + (𝐿 + 𝑎)2 2 𝐿2 + (𝐿 + 𝑎)2
44
-forțele din șuruburi generate de rezultanta forțelor Fy și Fz, 𝐹𝑦𝑧 =
√𝐹𝑦2 + 𝐹𝑧2 , care solicită asamblarea transversal centric:
𝐹𝑦𝑧 √𝐹𝑦2 + 𝐹𝑧2 𝐹𝑦𝑧 √𝐹𝑦2 + 𝐹𝑧2 𝐹𝑦𝑧 √𝐹𝑦2 + 𝐹𝑧2
𝐹𝑎ș1 = = 1372,15 𝑁 𝐹𝑎ș2 = = 1372,15 𝑁 𝐹𝑎ș3 =
4𝜇 4𝜇 4𝜇
= 1372,15 𝑁
𝐹𝑦𝑧 √𝐹𝑦2 +𝐹𝑧2
𝐹𝑎ș4 = = 1372,15 𝑁 , unde 𝜇=0,2
4𝜇
-forțele din șuruburi generate de momentul Mx10 care solicită asamblarea transversal
centric:
𝑀 𝑟1 1
𝐹𝑎ș1𝑥10 = 𝑀𝑥10 ∙ 2 ∙ 𝜇 = 2314,58 𝑁
𝑟12 𝑟22
2
+ + 𝑟3 + 𝑟4
𝑀 𝑟2 1
𝐹𝑎ș2𝑥10 = 𝑀𝑥10 ∙ 2 ∙ = 2314,58𝑁
𝑟1 + 𝑟22 + 𝑟32 + 𝑟42 𝜇
𝑀 𝑟3 1
𝐹𝑎ș3𝑥10 = 𝑀𝑥10 ∙ 2 2 2 2 ∙ 𝜇 = 2314,58 𝑁
𝑟1 + 𝑟2 + 𝑟3 + 𝑟4
𝑀 𝑟4 1
𝐹𝑎ș4𝑥10 = 𝑀𝑥10 ∙ 2 ∙ = 2314,58 𝑁
𝑟1 + 𝑟22 + 𝑟32 + 𝑟42 𝜇
Calculul forțelor axiale totale din șuruburi:
𝐹𝑥 𝑀 𝑀 𝐹𝑦10 𝑀
𝐹𝑎ș1 = 𝐹𝑎ș1 + 𝐹𝑎ș1𝑧10 + 𝐹𝑎ș1𝑦𝑧 + 𝐹𝑎ș1 + 𝐹𝑎ș1𝑥10 = 7512,49 𝑁
𝐹 𝑀 𝑀 𝐹 𝑀
+ 𝐹𝑎ș2𝑧10 + 𝐹𝑎ș2𝑦𝑧 + 𝐹𝑎ș2
𝑥 𝑦10
𝐹𝑎ș2 = 𝐹𝑎ș2 + 𝐹𝑎ș2𝑥10 = 6842,71 𝑁
𝑥 𝑦10
𝐹𝑎ș3 = 𝐹𝑎ș3 + 𝐹𝑎ș3𝑥10 = 4532,98 𝑁
𝑥 𝑦10
𝐹𝑎ș4 = 𝐹𝑎ș4 + 𝐹𝑎ș4𝑥10 = 5022,76 𝑁
Încărcarea maximă Faș=max(Faș1, Faș2, Faș3, Faș4)= 7512,49 N indică că șurubul 1 este cel mai
solicitat și va fi dimensionat conform calculului de rezistență.
Calculul de rezistență:
-dimensionarea șurubului cel mai solicitat din condiția de rezistență la tracțiune
presupune determinarea diametrului interior al filetului necesar,
4𝛽𝐹𝑎ș
𝑑1𝑛𝑒𝑐 = √ = 7,73 , unde 𝛽=1,25, Fas=7512,49N, 𝜎𝑎𝑡 =200MPa.
𝜋𝜎𝑎𝑡
Se adoptă (𝑑1 ≥ 𝑑1𝑛𝑒𝑐 ) parametrii filetului: d1=8,376 mm; d2=9,026 mm; d=10 mm(M10),
p=1,5 mm; se adoptă corelat cu dimensiunea filetului (M10) diametrul găurii de trecere, D1=11
mm (execuție mijlocie); se adoptă piuliță M10 cu m=8 mm și S=17 mm;
Fig.2.12.4. Parametrii tehnologici și de

reprezentare
45
-cotele privind lungimile tijei filetate și tijei șurubului s-au determinat ținând cont de
grosimea piuliței m=8 mm, șaiba plată, șaiba Grower;
-dimensiunile șurubului au fost preluate din STAS;
2.13. PROIECTAREA LEGĂTURILOR 11-12/12’

2.13.1. PROIECTAREA LEGĂTURII 11-12/12’,
ȚEAVĂ-ȚEAVĂ PĂTRATĂ
Fig.2.13.1.1. Schema funcțional-constructivă a legăturilor țeavă-țeavă cu profil pătrat
a) Forțele exterioare: Fx=2250 N; Fy=550 N; Fz=950 N; acționează la distanțele L1=52 mm;
L2=100 mm; L3=150 mm; L4=350 mm; 𝐿′5 = 660 𝑚𝑚. Se calculează forțele și
momentele în centrul asamblării cu bolț: FXs=FXd=Fx/2=1125 N; FZs=FZd=Fz/2=475 N;
Mx11=Fy(L1+L3)/2=55550 N∙mm; Mz11=Fy(L2+L4)/2+Fx𝐿′5 /2=866250 N∙mm;
My11=Fx(L1+L3)/2+Fz(L2+L4)/2=441000 N∙mm.
c) Date despre asamblare: țeava pătrată interioară are dimensiunea h12=50 mm și grosimea
t12=5 mm; țeava pătrată exterioară are dimensiunea h11=60 mm și grosimea t11=5 mm.
d) Tipul legăturii(asamblării): cu contact conform.

Elementele 11 și 12/12’ sunt incluse în subansamble sudate și, deci, pentru acestea s-a ales
material sudabil, oțel S235, conform SR EN 10025-2 (STAS 500/2).
46

-pentru asigurarea funcționării se impune realizarea contactului conform (pe suprafețe
mari) dintre țevile 11 și 12/12’ care se reașizează prin montajul cu joc al acestora
Adoptarea parametrilor geometrici fucționali și constructivi:

-țevile pătrate interioară si exterioară, au dimensiunile: h11=60 mm, t11=5 mm; h12=50
mm, t12=5 mm.
Fig. 2.13.1.3. Similitudinile modelelor de calcul
Ipoteze și relații de calcul:

-incărcările exterioare sunt: FXs=1125 N; FZs=475 N; Mz11=866250 N∙mm; My11=441000
N∙mm; Mx11=55550 N∙mm.
-dimensiunile alezajului pătrat, H=h12=50 mm; L=l11 cu valoare necunoscută; grosimea
țevii interioare, t12=5 mm, și respectiv exterioare t11= 5mm.
-sistemul de coordonate adoptat are axa axială Y în loc de Z și axa transversală Z în loc
de Y.
σasH2L2-(FXsH+3My11)L-12HMz11=0
σasH2L2-(FZsH+3My11)L-12HMx11=0
150000L2-1379250L-519750000=0
150000L2-1346750L-33330000=0
𝐿′1 = 63,64 𝑚𝑚
𝐿′′1 = 20,05 𝑚𝑚.
Se adoptă: L=70 mm.
47
Fig. 2.13.1.4. Parametrii tehnologici și constructivi

-diametrul alezajului, D5=10 mm s-a determinat ca urmare a calculului asamblării cu bolț;
-gaura de bolț se aplică la partea inferioară la distanța 1,5D5;
-ajustajul gaură-bolă H12/h10.
2.13.2. PROIECTAREA LEGĂTURII 11-12/12’, ASAMBLARE

PRIN BOLȚ
Fig. 2.13.2.1. Schema funcțional-constructivă a asamblării cu bolț a țevilor pătrate concentrice
Forțele exterioare: FY=550 N, FYs=FY/2=275 N

Pentru elementele 11 și 12/12’, oțel S235, conform SR EN 10025-2 (STAS 500/2).
Bolțul se va executa din oțel pentru construcții mecanice, E295 (SR EN 10025/2005).
48
Fig. 2.13.2.2. Parametrii geometrici ai asamblării cu bolț

-asamblarea cu bolț se poziționează la cotele b11 și b12 de capetele țevilor 11 și, respectiv
12;
-se va realiza asamblare transversală prin ambii pereți ai țevilor.
-D-diametrul bolțului (valoare standard);
-b11-pozișia găuriiin țeava 11;
-b12poziția găurii în țeava 12.
Date cunoscute:
-despre încărcare: FYs=275 N;
-despre materiale: σ02=235MPa; σas=60...80MPa (se adoptă, σas=60MPa pentru oțelul
S235 cu limita de curgere mai mică); τaf=70MPa.
Relații de calcul:
-condiția de rezistență la strivire a asamblării cu bolț:
𝐹𝑌𝑠 𝐹𝑌𝑠
𝜎𝑚𝑎𝑥𝑏 = max(𝑝11 , 𝑝12 ) = max( , ) ≤ 𝜎𝑎𝑠
0,8𝐷12 ∙ 𝑡12 𝐷11 ∙ 𝑡11
-dimensionare asamblare cu bolț
𝑛𝑒𝑐
𝐹𝑌𝑠 𝐹𝑌𝑠
𝐷12 = max ( , ) = max(1,14 ; 0,76)
0,8𝜎𝑎𝑠 𝑡12 𝜎𝑎𝑠 𝑡11
Se adoptă din considerente tehnologicec, dar și de interschimbabilitate, D12=8 mm.
Verificare bolț la forfecare
𝑇 4𝐹𝑥
𝜏𝑓 = = 2 = 44,78 𝑀𝑃𝑎 ≤ 60𝑀𝑃𝑎
𝐴𝐹 𝜋𝐷12
49
Fig. 2.13.2.4. Parametrii de reprezentare
Alegerea bolțului: se va adopta bolț în forma standard cu diametrul exterior al porțiunii

cilindrice, 8h10 [mm]
Ajustaje și toleranțe: H12/h10, pentru țeava 11 și bolț; execuție mijlocie a găurii din
țeava 12.
VI. Verificarea cu modelul MDESIGN
50
2.14 CALCULUL ELEMENTULUI 13/13’
Fig. 2.14.1 Schema functional-cosntructiva a elementelor de tip tirant solicitat excentric: a–

integrarea in ansamblu; b – schema de incarcare
Să se proiecteze tirantul stânga/dreapta, poziţia 13/13’ din Fig. 2.14.1 cu funcţia

principală de transmitere a sarcinilor (forţe şi momente) de la coloana, poziţia 12/12’ la coloana
9.
a. Forţele exterioare: FX = 2250 N, FY = 550 N, FZ = 950 N acţioneză la distanţele L1 = 52
mm, L2 = 100 mm, L3 = 150 mm, L4= 350 mm, L5 = 660 mm; se calculează forţele şi
momentele în centrul îmbinării sudate 12-13 (12’-13’); FXs = 1125 N,
FYs = 275 N, FZs = 475 N; MX13 = FY (L1+L3)/2 = 55550 Nmm, MZ13 = FY (L2+L4)/2 =
123750 Nmm, MY13 = FX (L1+L3)/2 + FZ (L2 + L4)/2 = 441000 Nmm;
51
c. Restricţii dimensionale: L6 = 310 mm;
II. Alegerea materialului, tratamentelor termice şi tehnologiei

Se adoptă, oţel sudabil S235, conform SR EN 10025- 02 = 235
r = 360 MPa;
Fig. 2.16.2 Parametrii geometrici, functionali si constructivi

- se adopta semifabricat de tip platbandă cu dimensiunile secţiunii b13 şi grosimea g;
- se adoptă, pornind de la dimensiunea cordonului de sudură gabaritul exterior al
acesteia este delimitat de un contur pătrat cu latura de 45 mm;
- se adoptă, a = 84 mm; b=8.4 mm
Fig.2.16.3 Modelul de calcul

Ipoteze de calcul şi solicitări:
- modelul de calcul este o bară dreaptă încastrată, solicitată la tracţiune de forţa FXs ;
la încovoiere oblică de sarcinile FZs, FYs şi MZ13, MY13; latorsiune de momentul MX13;
la forfecare de forţele FYs şi FZs;
- elementele 13/13’ şi 3/3’ formează asamblări cu şuruburi montate cu joc;
52
Date cunoscute (pentru modelul simplificat):
- despre încărcare: FYs = 275 N, MZ13 = 123750 Nmm, aplicate static;
- despre formă şi dimensiuni: platbandă cu dimensiunile, b13 = 90 mm; grosimea
h13 necunoscută; L6 = 310 mm
- despre material: σ 02 = 235 MPa – tensiunea limită de curgere; c = 1,5…2,5 - coieficientul
de siguranţă; σat = σ02/c = 235/1,5…2,5 = 90…150 MPa– tensiunea admisibilă la tracţiune (se
adoptă, σat = 100 MPa); σaî = (1,05…1,1) σat (σaî = 110 MPa)
Relaţii de calcul:
- efortul de încovoiere în secţiunea critică (pentru modelul simplificat): Mî max = MZ13+
FYs L6 = 209000 Nmm;
𝑀 𝑀
𝜎𝑚𝑎𝑥 = 𝜎𝑖 = 𝑖𝑚𝑎𝑥 = 𝑏 𝑖𝑚𝑎𝑥
ℎ2
≤ 𝜎𝑎𝑖 (PRC-A.1.3.1.4.1)
𝑊 𝑧 13 13
6
- dimensionare, din rel. PRC-A.1.3.1.4.1, se determină lăţimea tirantului
6𝑀𝑖𝑚𝑎𝑥 6∗123750
ℎ13 = √ 𝑏 =√ = 11,25 mm(PRC-A.1.3.1.4.2)
13 𝜎𝑎𝑖 90∗110
şi din fer. PRC-M.1 se adoptă semifabricat de tip platbandă (oţel lat) cu b = 90 mm şi h =

12 mm
unde 𝑀𝑖𝑚𝑎𝑥 = 123750 𝑁𝑚𝑚, b13 = 90 mm

- numărul de rânduri găuri şi, deci, cursa de reglare se vor determina ţinând cont de distanţa
dintre găuri de 75;
- diametrul găurii de trecere pentru şuruburile de fixare s-e determinnă în urma calcului
asamblării cu şuruburi
2.15 CALCULUL LEGATURII 12-13/12’-13’ ( IMBINARE SUDATA)
53
Fig. 2.17.1 Schema functional-constructiva si de incarcare a imbinarii sudate – cazul 4 (12-13;
12’-13’)
Să se proiecteze îmbinarea sudată a coloanei stânga/dreapta, 12/12’, cu tirantul stânga/dreapta
13/13’ din fig. SUD-A.1.1.4.1.1 cu funcţia principală de transmitere a sarcinilor: FX, FY,
FZ, MX7, MY7, MZ7.
a. Forţele exterioare: FX = 2250 N, FY = 550 N, FZ = 950 N acţioneză la distanţele
L1 = 52 mm, L2 = 100 mm, L3 = 150 mm, L4 = 350 mm, L5 = 660 mm; se calculează forţele
şi momentele în centrul îmbinării sudate 12-13 (12’-13’) : FXs = 1125 N, FYs = 275 N, FZs =
475 N; MX13 = FY (L1+L3)/2 = 55550 Nmm, MZ13 = FY (L2+L4)/2 = 123750 Nmm, MY13 =
FX (L1 +L3)/2 + FZ (L2 + L4)/2 = 441000 Nmm;
c. Date despre asamblare; coloana stânga/dreapta este din ţeva pătrată cu latura h12 = 40 mm
şi grosimea t12 = 4 mm; tirantul stânga/dreapta este din platbandă cu lăţimea b13 = 90 m şi
grosimea g13 = 8 mm;
Elementele 12, 13, şi 12’, 13’ formează subansambluri sudate şi, deci, pentru acestea s-a
ales material sudabil, oţel S235, conform SR EN 10025- 02 r=
360 MPa;
Fig.2.17.2 Parametrii geometrici ai imbinarii sudate

- se impune asigurarea perpendicularităţii elementelor sudate
Parametrii geometrici principali
- grosimea cordonului de sudură a este ma mică decât grosimea peretelui ţevii h12 = 4
mm
54
Fig.2.17.3 Schema de calcul

Ipoteze de calcul şi solicitări
- deoarece încărcarea exterioară este compusă din sarcini multiple şi modelul de calcul
are complexitate mărită pentru calculul clasic se consideră un model simplificat care ia în
considerare încărcarea cu sarcinile maxime, forţa FXs şi momentul MY13
- tensiunile de forfecare sunt repartizate uniform pe lungimea celor două cordoane de
sudură
- se neglijează solicitările la încovoiere şi tracţiune
Date cunoscute:
- despre încărcare: FXs = 1125 N, MY13 = 280750 Nmm
- despre forme şi dimensiuni: cordonul sudură are forma pătrat cu latura, h = 50 mm;
- despre materiale: 𝜎 02 = 235 MPa – tensiunea limită de curgere a materialului ţevilor; 𝜎
at = 80 MPa – tensiunea admisibilă la tracţiune; τafs = 0,65 𝜎 at = 50 MPa tensiunea
admisibilă la forfecare a sudurii
Relaţii de calcul:
- Condiţia de rezistenţă la forfecare a sudurii,
Tensiunile de forfecare datorate forţei FXs şi momentului MY13,
𝑭𝒔 𝟎. 𝟕𝑭𝑿𝑺 𝑭𝒔 𝟎. 𝟕𝑴𝒀𝟏𝟑
𝝉𝒇𝒔𝑭 = = , 𝝉𝒇𝒔𝑴 = =
𝑨𝒔 𝟒𝒂𝒉 𝑨𝒔 𝟐𝒉𝒂𝒉
𝟎. 𝟕 𝑭𝑿 𝑴𝒀𝟏𝟑
𝝉𝒇𝒔 = 𝝉𝒇𝒔𝑭 + 𝝉𝒇𝒔𝑴 = ( + ) ≤ 𝝉𝒂𝒇𝒔
𝟐𝒂𝒉 𝟐 𝒉
- Dimensionare sudură
Din relaţia, SUD-A.1.1.1.4.2, se obţine grosimea cordonului de sudură,
𝑭 𝑴
𝟎.𝟕( 𝑿 + 𝒀𝟏𝟑 ) 𝟎.𝟕(𝟓𝟔𝟐,𝟓+𝟖𝟖𝟐𝟎)
𝟐 𝒉
𝒂= = = 𝟏, 𝟑𝟏 mm;
𝟐𝒉𝝉𝒂𝒇𝒔 𝟓𝟎𝟎𝟎
Se adoptă, din considerente tehnologice, grosimea cordonului de sudură, a = 2 mm.

- sudura se va realza după contur închis;
- după sudare se va aplica tratament termic de recoacere de detensionare
55
Din analiza rezultatelor obţinute în urma analizei cu MDESIGN a structurii elementului
proiectat se observă că tensiunea maximă de forfecare generată este de 49,723 MPa care este mai
mica decat tensiunea admisibila de forfecare 50MPa. Tot odata tensiunea maximă normală
generată are valoarea 21,259 MPa şi este mai mică decât tensiunea admisibilă care are valoarea
80 MPa.
56
2.16 CALCULUL ELEMENTULUI 3/3’
Fig.2.18.1 Schema functional-constructiva a elementelor de tip coloana solitcitata excentric: a –

integrare in ansamblu;
Să se proiecteze suportul stânga/dreapta, poziţia 3/3’ din fig. PRC-A.1.1.3.1.1 cu funcţia
principală de transmitere a sarcinilor (forţe şi momente) de la tirantul, poziţia 13/13’ la flanţa de
fixare de pe şasiu.
mm, L2 = 100 mm, L3 = 150 mm, L4= 350 mm, L5 = 660 mm; L6 = 310 mm; se
calculează forţele şi momentele în centrul asamblării cu şuruburi 13-3 (13’-3’): FXs =
1125 N, FYs = 275 N, FZs = 475 N; MX3 = FY (L1+L3)/2 = 55550 Nmm, MZ3 = FY (L2+
L4+ L6)/2 + FX L5/2 = 951500 Nmm, MY3 = FX (L1 +L3)/2 + FZ (L2 + L4+ L6)/2 =
588250 Nmm;
c. Restricţii dimensionale: L7 = 150 mm; L8 = 50 mm; a = 75 mm;
d. Condiţii de funcţionare: temperatura, T = - 30oC…40oC; mediu de lucru exterior cu
umezelă avansată;

Se adoptă, oţel S235, conform SR EN 10025-2 02 r =
360 MPa;
57
- se adopta semifabricat de tip platbandă cu dimensiunile secţiunii b1 = b13 = 90 mm şi
grosimea g = 8 mm;
- se adoptă a = 75 mm; b=7,5 mm, aceleaşi dimeniuni de poziţionare a găurilor ca în
cazul tirantului 13.
Fig.2.18.3 Modelul de calcul

- modelul de calcul este o bară dreaptă încastrată, solicitată la tracţiune de forţa FZs ;
la încovoiere oblică de sarcinile FXs, FYs şi MX3, MY13; la torsiune de momentul MZ3;
la forfecare de forţele FYs şi FZs;
- elementele 3/3’ formează asamblare cu şuruburi montate cu joc cu o flaşă fixată pe şasiu;
- deoarece, modelul de dimensionare cu luarea în considerare a tuturor solicitărilor este de
complexitate mărită, în continuare, se adoptă unmodel simplificat care ia în considerare
solicitarea principală de încovoiere dată de forţa FYs şi momentul MX3; după determinarea
dimensiunilor prin rezolvarea modelului simplificat se va face verificarea cu modulul cu pachetul
MDESIGN (subcap. PRC-A.1.1.1.6)
Date cunoscute (pentru modelul simplificat):despre încărcare: FYs = 275 N, MX13 = 55550
Nmm, aplicate static;
- despre formă şi dimensiuni: platbandă cu dimensiunile, b3 = 90 mm; grosimea
h3 necunoscută; L7 = 150 mm
- despre material: σ02 = 235 MPa – tensiunea limită de curgere; c = 1,5…2,5 - coieficientul
de siguranţă; σat = σ02/c = 235/1,5…2,5 = 90…150 MPa – tensiunea admisibilă la tracţiune (se
adoptă, σat = 90 MPa); σaî = (1,05…1,1) σat (σaî = 95 MPa)
Relaţii de calcul:
- efortul de încovoiere în secţiunea critică (pentru modelul simplificat):
Mî max = MX3 + FYs L7 = 96800 Nmm;
unde MX13 = 55550 Nmm, FYs = 275 N, L7 = 150 mm
- dimensionare, din rel. PRC-A.1.3.1.4.1, se determină lăţimea tirantului
58
6𝑀𝑖𝑚𝑎𝑥 6 ∗ 96800
ℎ3 = √ =√ = 8,06 𝑚𝑚
𝑏13 𝜎𝑎𝑖 90 ∗ 95
din fer. PRC-M.1 se adoptă semifabricat de tip platbandă (oţel lat) cu b = 90 mm şi h = 10

mm.
unde Mî max = 96800, b13 = 90 mm

- numărul de rânduri găuri şi, deci, cursa de reglare se vor determina ţinând cont de distanţa
dintre găuri (75 mm) dar şi de gabaritul inferior de rulare;
- diametrul găurii de trecere pentru şuruburile de fixare se determinnă în urma calcului
asamblării cu şuruburi în subcap. AFS-A.3.2;
- rugozitatea de prelucrare, Ra = 6,3 µm.

Verificarea se va face având ca model aplicaţia prezentată în subcap.
59
2.17. CALCULUL LEGATURII 13-3/13’-3’ (ASAMBLARE PRIN SURUBURI)
Fig.2.19.1 Schema functional-constructiva a asamblarii: a – integrare in ansamblu;
Să se proiecteze asamblarea cu şuruburi solicitate combinat (axial şi transversal) care leagă
tirantul 13/13’ de suportul 3/3’ fig. AFS-A.2.1.1.1 cu funcţia principală de transmitere a
sarcinilor (forţe şi momente)
mm; L2 = 100 mm; L3 = 150 mm; L4 = 350 mm; L5 = 660 mm; L6 = 310 mm; se
calculează forţele şi momentele în centrul asamblării: FXs = 1125 N, FYs = 275 N, FZs =
475 N; MX3 = FY (L1+L3)/2 = 55550 Nmm, MZ3 = FY (L2+ L4+ L6)/2 = 951500 Nmm
(din considerente de simetrie nu se ia în considerare momentul forţei FX), MY3 =
FX (L1 +L3)/2 + FZ (L2 + L4+ L6)/2 = 588250 Nmm;
c. Restricţii dimensionale: dimensiunile elementelor asamblate fiind cunoscute se vor
adopta 4 şuruburi care for fi dispuse în vârfurile unui pătrat cu dimeniunile maxim
posibil;
d. Condiţii de funcţionare: coieficientul de frecare dintre elementele 13 şi 3 (13’ şi 3’), µ =
0,15…0,25 (frecare usată, oţel-oţel);

Se adoptă şuruburi din materiale incluse în grupa de caracteristici 6.8 (subcap. AFS-
T.5 02 = 480 M r = 800 MPa;
60

- elementele 13 şi 3 au fost dimensionate în subcap. PRC-A.1.2.3 şi PRC-A.1.1.3 şi s-a
folosit platbandă cu lăţimea b = 90 mm şi grosimea h = 10 mm;
- găurile de trecere a şuruburilor cu diametrul D1 se vor dispune în colţurile unui pătrat cu
latura L = 70 mm (subcap.PRC-A.1.2.3)
Fig.2.19.3 Schema de calcul a fortelor din suruburi

- transmiterea sarcinilor de la tirantul 13 la suportul 3 se face prin intermediul tijelor
celor patru şuruburi şi prin fileteleacestora; pentru calculul de dimensionare se impune
identificarea asamblării cu şurub cea mai solicitată prin bazat pe principiul superpoziţiei
acţiunii forţelor;
- forţa FXs solicită asamblarea axial centric; momentele MZ3 şi MY3 solicită asamblarea
axial excentric; forţele FYs, FZsşi momentul MX3 solicită asamblarea transversal centric;
- şuruburile se montează cu joc şi tijelor acestora sunt solicitate la tracţiune;
- după dimensionarea şurubului cel mai solicitat se va face dimensionarea acestuia din
condiţia de rezistenţă a tijei şurubului;
Date cunoscute:
- despre dimensiuni: L = 70 mm; a = (b – L)/2 = 10 ;
61
𝐿 𝐿
r1 = r2 = r3 = r4 =√(2)2 + (2)2 = 49,49 mm;
- despre încărcare: FXs = 1125 N, FYs = 275, FZs = 475 N; MX3 = 55550 Nmm,
MZ3 = 123750 Nmm, MY3 = 441000 Nmm;
- despre material: grupa caracteristicilor materialului 6.8, 02 = 480 MPa – tensiunea
limită de curgere; c = 1,5…2,5 - coieficientul de siguranţă; σac = σ02/c = 480/1,5…2,5 =
190…320 MPa – tensiunea admisibilă la tracţiune (se adoptă, σat = 200 MPa)
- depre frecare: coeficeientul de frecare de alunecare în filet, µ = 0,2; coeficeientul de
frecare de alunecare dintre piuliţă şi flanşa 10, µ1 = 0,2;
Relaţii de calcul
Calculul forţelor axiale din şuruburi corespunzător fiecărei încărcări:
- forţele din şuruburi generate de forţa FYs care solicită asamblarea axial centric;
𝐹𝑋𝑠 𝐹 𝐹𝑋𝑠 𝐹
𝐹𝑎𝑠1 = 4𝑋𝑠 = 281,25 𝑁; 𝐹𝑎𝑠2 = 4𝑋𝑠 = 281,25𝑁;
𝐹
𝑋𝑠 𝐹𝑋𝑠 𝑋𝑠 𝐹 𝐹𝑋𝑠
𝐹𝑎𝑠3 = = 281,25 𝑁; 𝐹𝑎𝑠4 = = 281,25 𝑁;
4 4
- forţele din şuruburi generate de momentul MZ3 care solicită asamblarea axial excentric
𝑀𝑍3 𝑀 𝐿+𝑎 𝑀 𝑀 𝑎
𝐹𝑎𝑠1 = 2𝑍3 𝐿2 +(𝐿+𝑎)2 = 438,05 𝑁;𝐹𝑎𝑠2𝑍3 = 2𝑍3 𝐿2 +(𝐿+𝑎)2 = 54,75 N;
𝑀 𝑀𝑍3 𝑎 𝑀 𝑀𝑍3 𝐿+𝑎
𝐹𝑎𝑠3𝑍3 = = 54,75 N;𝐹𝑎𝑠4𝑍3 = = 438,05 𝑁;
2 𝐿2 +(𝐿+𝑎)2 2 𝐿2 +(𝐿+𝑎)2
- forţele din şuruburi generate de momentul MX3 care solicită asamblarea axial excentric
𝑀𝑋3 𝑀 𝐿+𝑎 𝑀 𝑀 𝐿+𝑎
𝐹𝑎𝑠1 = 2𝑋3 𝐿2 +(𝐿+𝑎)2 = 196,63 𝑁;𝐹𝑎𝑠2𝑋3 = 2𝑋3 𝐿2 +(𝐿+𝑎)2 = 196,63 𝑁;
𝑀 𝑀𝑋3 𝑎 𝑀 𝑀𝑋3 𝑎
𝐹𝑎𝑠3𝑋3 = = 24,57 𝑁;𝐹𝑎𝑠4𝑋3 = = 24,57 𝑁;
2 𝐿2 +(𝐿+𝑎)2 2 𝐿2 +(𝐿+𝑎)2
- forţele din şuruburi generate de rezultanta forţelor FYs şi FZs (√𝐹𝑌2 + 𝐹𝑍2 ) care solicită
asamblarea transversal centric
√𝐹𝑌2 +𝐹𝑍2 √𝐹𝑌2 +𝐹𝑍2
𝐹 𝑌𝑍 𝑌𝑍 𝐹
𝐹𝑎𝑠1 = = 686,07 𝑁;𝐹𝑎𝑠2 = = 686,07 𝑁;
4𝜇 4𝜇
√𝐹𝑌2 +𝐹𝑍2 √𝐹𝑌2 +𝐹𝑍2
𝐹𝑌𝑍 𝐹𝑌𝑍
𝐹𝑎𝑠3 = = 686,07 𝑁;𝐹𝑎𝑠4 = = 686,07 𝑁;
4𝜇 4𝜇
- forţele din şuruburi generate de momentul MY3 care solicită asamblarea transversal centric
𝑀𝑌3 𝑟1 1
𝐹𝑎𝑠1 = 𝑀𝑌3 𝑟 2 +𝑟 2 +𝑟 2 +𝑟 2 𝜇 = 11138,6 𝑁;
1 2 3 4
𝑀 1 𝑟 1
𝐹𝑎𝑠2𝑌3 = 𝑀𝑌3 𝑟 2 +𝑟 2 +𝑟 2 +𝑟 2 𝜇 = 11138,6 𝑁;
1 2 3 4
𝑀 1 𝑟 1
𝐹𝑎𝑠3𝑌3 = 𝑀𝑌3 𝑟 2 +𝑟 2 +𝑟 2 +𝑟 2 𝜇 = 11138,6 𝑁;
1 2 3 4
𝑀 𝑟1 1
𝐹𝑎𝑠4𝑌3 = 𝑀𝑌3 𝑟 2 +𝑟 2 +𝑟 2 +𝑟 2 𝜇 = 11138,6 𝑁;
1 2 3 4
Calculul forţelor axiale totale din şuruburi:
𝐹𝑋 𝑀 𝑀 𝐹𝑌𝑍 𝑀
𝐹𝑎𝑠1 = 𝐹𝑎𝑠1 + 𝐹𝑎𝑠1𝑍3 +𝐹𝑎𝑠1𝑌3 +𝐹𝑎𝑠1 + 𝐹𝑎𝑠1𝑋3 = 12740,6 𝑁;
62
Încărcarea maximă Faş = max(𝐹𝑎𝑠1 , 𝐹𝑎𝑠2 , 𝐹𝑎𝑠3 , 𝐹𝑎𝑠4 ) = 12740,6 N indică că şurubul 1 (fig. PRC-
A.2.1.4.1 ) este cel mai solicitat şi va fi dimensionat conform calculului de rezistenţă.
Calculul de rezistenţă
- dimensionarea şurubului cel mai solicitat din condiţiă de rezistenţă la tracţiune (tab. AFS-
T.8.3.1.1, β =1,1 ) presupune determinarea diametrului interor al filetului necesar,
4𝛽𝐹𝑎𝑠 4 ∗ 1.25 ∗ 12740,6

𝑑1𝑛𝑒𝑐 = √ =√ = 10,07 𝑚𝑚; 𝛽 = 1.25
𝜋𝜎𝑎𝑡 3.14 ∗ 200
din fer. AFS-P.1, se adoptă (𝑑1 ≥ 𝑑1𝑛𝑒𝑐 ) parametrii filetului: d1 = 11.825 mm, d2 = 12.701 mm, d
= 14 mm (M10), p = 2 mm; se adoptă din fer. AFS-P.2 corelat cu dimensiunea filetului (M10)
diametrul găurii de trecere, D1 = 14 mm (execuţie mijlocie); se adoptă din fer. AFS-P.3 piuliţă
M10 cu m = 8 mm şi S = 17 mm;
Obs.
- pentru calculul de rezistenţă s-a considerat cazul cel mai defavorabil care presupune
acţiunea tuturor forţelor exterioare pentru a se evita descărcarea asamblării şi deci
neasigurarea condiţiei de transmitere a forţelor FX şi FZ şi momentului MY3prin frecare;
- deoarece s-a adoptat piuliţă cu filet standardizat nu a mai fost necesar calculul de
rezistenţă a filetului, acesta fiind îndeplinităă prin construcţie;V. Proiectarea formei
tehnologice
- cotele privind lungimile tijei filetate şi tijei şurubului s-au determinat ţinând cont de
grosimea piuliţei, m = 8 mm (fer. AFS-P.3), şaiba plată (fer. AFS-P.4), şaiba Grower (fer. AFS-
P.5);
- dimensiunile şurubului au fost preluate din fer. AFS-P.6;
- rugozitatea de prelucrare a alrzajelor pieselor 3 şi 13, Ra = 6,3 µm
63
B.Anexe
Desen de ansamblu (vedere, secțiune principală) (la scara 1:1).
64

Proiect OM1

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect OM1

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAŞOV

Autor: Robert Predusca - Alexandru

Coordonatori: Prof. univ. dr. ing. Gheorghe MOGAN

1. Tematica şi schema structural-constructivă...................................................................................... 4

1. TEMATICA ŞI SCHEMA STRUCTURAL-CONSTRUCTIVĂ

1.1 TEMATICA ŞI SPECIFICAŢII DE PROIECTARE

Fig. 1.1 –Vedere generalăa unui dispozitiv de remorcare integrat

1.2 SCHEMA STRUCTURAL-CONSTRUCTIVĂ

Fig. 1.2–Parametrii fizici şi geometrici impuşi

Fig. 1.3–Structura constructivă a dispozitivului de remorcare: a – integrată; b–

Tab. 1.3 Legăturile elementelor dispozitivului de remorcare

2.1 PROIECTAREA ELEMENTULUI 1 (CÂRLIGUL DE REMORCARE)

Fig. 2.1.1 Schema functional-constructiva a

II.Alegerea materialului, tratamentelor termice şi tehnologie

III.Adoptarea formelor constructive

Fig.2.1.2 Parametrii geometrici functionali si constructivi

modularizării constructive s-au dezvoltat dispozitive de cuplare cu diametrul sferei Ds {1 , 2,

2 } ţoli sau Ds {47,625; 50,8; 58,7375} mm.

IV.Schema de calcul, dimensionare şi verificare

Fig.2.1.3 Model de calcul

V. Proiectarea formei tehnologice

2.2 PROIECTAREA ELEMENTULUI 4 (TIRANTUL SUPERIOR)

Fig.2.2.1 Schema functionala-constructiva a elementelor de tip tirant solicitat excentric: a – subansmblu;

II.Alegerea materialului, tratamentelor termice şi tehnologiei

Fig.2.2.2 Parametrii geometrici, functionali si constructivi

IV.Schema de calcul, dimensionare şi verificare

Fig. 2.2.3 Modelul de calcul

V.Proiectarea formei tehnologice

VI.Verificarea modelului cu pachetul performant MDESIGN

Conditia de rezistenta la forfecare a sudurii este indeplinita intrucat

2.3. Proiectarea legaturii 1-4 (asamblare filetata)

Fig 2.3.1 Schema funcţional-constructivă

III.Adoptarea formelor constructive

Fig.2.3.2 Parametrii geometrici ai asamblării

Parametrii geometrici principali:

IV.Schema de calcul, dimensionare şi verificare

Fig. 2.3.3 Modelul de calcul a asamblării

V.Proiectarea formei tehnologice

2.4. PROIECTAREA ELEMENTELOR 5 ŞI 6 (COLOANA SUPERIOARĂ ŞI CORP COLOANĂ

Fig.2.4.1 Schema functional-constructiva a elementului coloana superioara: a – intefrare in ansamblul; b

II.Alegerea materialului, tratamentelor termice şi tehnologiei

III.Adoptarea formelor constructive

Fig.2.4.2 Parametri geometrici functionali si constructivi

Adoptarea parametrilor geometrici funcţionali şi constructivi:

IV.Schema de calcul, dimensionare şi verificare

Fig.2.4.3 Schema de calcul si diagramele de eforturi

şi rezultă, t5 = 5 mm; din STAS se adoptă semifabricat ţeavă pătrată cu dimensiunile h5 = 50 mm şi t5 =

2.5. PROIECTAREA LEGĂTURII 4-5 (ÎMBINARE SUDATĂ)

Fig.2.5.1 Schema functional-costructiva a imbinarii sudate: a – integrarea in ansamblu; b – schema de

II.Alegerea materialului, tratamentelor termice şi tehnologiei

III.Adoptarea formelor constructive

Fig.2.5.2 Parametrii geometrici ai imbinarii

IV.Schema de calcul, dimensionare şi verificare

Fig.2.5.3 Schema de calcul

V. Proiectarea formei tehnologice

2.6.1 PROIECTAREA LEGĂTURILOR 5-6 (ASAMBLARE ŢEAVĂ-ŢEAVĂ

Fig.2.6.1.1 Schema functional-constructiva a ansamblarii teava-teava patrata: a - integrarea in ansamblu;

II.Alegerea materialului, tratamentelor termice şi tehnologiei

Fig.2.6.1.2 Parametrii geometrici ai asamblarii

IV.Schma de calcul, dimensionare şi verificare

Fig.2.6.1.3 Schema si delul de calcul a asamblarii: a – schema incarcarii; b –distributiile presiunilor