UNIVERSITATEA « 

OVIDIUS » CONSTANŢA
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ,
INDUSTRIALĂ ŞI MARITIMĂ
CATEDRA DE UTILAJE PORTUARE ŞI SUDURĂ
DISCIPLINA ORGANE DE MAŞINI

PROIECT DE AN NR. 2

REDUCTOR CU ROŢI DINŢATE

STUDENT: MIHAILOV ECATERINA

FACULTATEA :F. I.M.I.M.
SECŢIA: I.E.P.M
ANUL : 3

ÎNDRUMĂTOR DE PROIECT
Conf. dr. ing. Cârjali Erol

ANUL UNIVERSITAR
2022-2023
UNIVERSITATEA « OVIDIUS » CONSTANŢA
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ ,
INDUSTRIALĂ ŞI MARITIMĂ
CATEDRA DE UTILAJE PORTUARE ŞI SUDURĂ
DISCIPLINA ORGANE DE MAŞINI

PROIECT DE AN NR. 2

REDUCTOR CU ROŢI DINŢATE

STUDENTĂ: MIHAILOV ECATERINA

FACULTATEA : F.I.M.I.M.
SECŢIA: I.E.P.M
ANUL : 3

ÎNDRUMĂTOR DE PROIECT
Conf. dr. ing. Cârjali Erol

ANUL UNIVERSITAR

1
 2022-2023

UNIVERSITATEA „OVIDIUS” CONSTANŢA

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ, INDUSTRIALĂ ŞI MARITIMĂ
CATEDRA DE UTILAJE PORTUARE ŞI SUDURĂ
DISCIPLINA ORGANE DE MAŞINI
Student: MIHAILOV ECATERINA
Facultatea:F. I.M.I.M.
Secţia: I.E.P.M
Anul: 3

TEMA DE PROIECTARE
(Proiect de an nr. 2)

Să se proiecteze un mecanism de acţionare format din motor electric, transmisie prin curele trapezoidale şi un
redactor de viteză cu roţi dinţate.
Date de proiectare
 Puterea la ieşirea din reductor: P =3kW
 Turaţia la arborele motorului: n =500mm
 Turaţia la ieşirea din reductor: n3= 1500not/min

A. MEMORIUL DE CALCUL
1. Alegerea motorului electric
1.1. Alegerea randamentelor parţiale
1.2. Calculul randamentului total
1.3. Calculul puterii necesare a motorului electric
1.4. Alegerea motorului electric
2. Calculul transmisiei prin curele trapezoidale
3. Calculul cinematic şi de rezistenţă al reductorului
3.1. Calculul treptei cu dantură cilindrică cu dinţi drepţi
3.2. Stabilirea distanţei de rezemare a aborilor
3.3. Calculul primului arbore al reductorului
3.4. Calculul celui de-al doilea arbore al reductorului
3.5. Calculul şi alegerea rulmenţilor
3.6. Alegerea penelor
3.7. Verificarea reductorului la încălzire
4. Alegerea cuplajului

B. DESENE
1. Desenul de ansamblu al transmisiei (obligatoriu se va executa la scra 1:1)
2. Desenul de ansamblu al reductorului cu roţi dinţate
3. Desenul de execuţie al roţii conducătoare
4. Desenul de execuţie al arborelui

Observaţii
1. Desenele se vor executa pe hârtie de desen (în creion sau în tuş), pe calc (numai în tuş) sau combinat
2. Nu este permis ca desenele în ciornă să se execute pe hârtie milimetrică
3. Memoriul de calcul va fi redactat, în mod obligatoriu, pe un caiet tip studenţesc, pe o singură faţă,
iar în final se va retranscrie pe coli format A4 (pe o singură faţă, cu chenar şi număr de pagină)
4. Este obligatoriu ca studenţii să respecte toate recomandările cu privire la forma de redactare a proiectului.

2
 Constanţa, ianuarie 2023 ÎNDRUMĂTOR DE PROIECT
Conf. dr. ing. Cârjali Erol
UNIVERSITATEA „OVIDIUS” CONSTANŢA
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA, INDUSTRIALĂ ŞI MARITIMĂ
CATEDRA DE UTILAJE PORTUARE ŞI SUDURĂ
DISCIPLINA ORGANE DE MAŞINI
Student: MIHAILOV ECATERINA
Facultatea:F.I.M.I.M.
Secţia: I.E.P.M
Anul: 3

GRAFIC DE DEŞFĂŞURARE
a orelor la proiectul de an nr.2, în sem. I (III) al anului universitar 2022-2023
Nr. Perioada Etape de lucru planificate Vize obligatorii
Crt. ___________________________
Nr.vizei Semnătura cadrului
didactic
1. · Darea temei, a graficului de desfăşurare
şi a bibliografiei recomandate
· Documentare

2. · Alegerea motorului electric

3. · Calculul transmisiei prin curele trapezoidale

4. · Calculul cinematic şi de rezistenţă al reductorului I

· Începerea desenului de ansamblu
5. · Calcul şi alegerea rulmenţilor
· Alegerea penelor
· Verificarea reductorului la încălzire II

6. · Alegerea cuplajului III

∙ Desene de execuţie pentru elementele
indicate în tema de proiectare
7. · Verificarea , analiza şi notarea
proiectului

Observaţii
1. Predarea proiectului se poate face numai dacă graficul de deşfăşurare conţine vizele obligatorii.
Singura evidenţă a lucrului la proiect este ţinută prin acest grafic.
2. Vizele se dau numai în orele de proiect planificate, frecvenţa la aceste ore fiind obligatorie.
3. Studenţii care încearcă amânarea executării proiectului pentru toamnă o vor face pe propria
răspundere, în situaţii limită putându-se schimba tema de proiectare.
4. Termenul limită de predare al proiectului : 5.01.2020

Constanţa, ianuarie 2023 ÎNDRUMĂTOR DE PROIECT

Conf. dr. ing. Cârjali Erol

3
CUPRINS

MEMORIU DE CALCUL

1. ALEGEREA MOTORULUI ELECTRIC……………………………………….……………………………….5

2. CALCULUL TRANSMISIEI PRIN CURELE TRAPEZOIDALE…...................................................................5
3. CALCULUL CINEMATIC ŞI DE REZISTENŢĂ AL REDUCTORULUI........................................... ……….8
3.1. Calculul treptei cilindrice cu dinţi drepţi………………………….................................................................….8
3.2. Stabilirea distanţei de rezemare a arborelui...................................................................................................... .8
3.3. Calculul primului arbore al reductorului..............................................................................................................9
3.4. Calculul celui de-al doilea arbore..................................................................................................................... 10
3.5. Calculul şi alegerea rulmenţilor..........................................................................................................................10
3.6. Alegerea penelor.................................................................................................................................................10
3.7. Verificarea reductorului la încălzire...................................................................................................................10
4. ALEGEREA CUPLAJULUI................................................................................................................................11
5. INSTRUCŢIUNI DE EXPLOATARE ŞI DE ÎNTREŢINERE.........................……………………...................13
6. UNGEREA REDUCTORULUI............................................................................................................................15
BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................................................…..29

DESENE

1. Desenul de ansamblu al transmisiei (obligatoriu se va executa la scra 1:1)

2. Desenul de ansamblu al reductorului cu roţi dinţate
3. Desenul de execuţie al roţii conducătoare
4. Desenul de execuţie al arborelui

4
 TEMA DE PROIECT

Să se proiecteze un mecanism de acţioanare format din motor electric, transmisie prin

curele trapezoidale și un reductor de viteze. Transmisia funcționează în condiții normale de
solicitare și exploatarea ei se face într-un schimb.
Se va proiecta pe o durată de funcționare a rulmenților H=10000 ore. Reductorul este
într-o singură treaptă (roți dințate cilindrice cu dinți drepți). Cuplarea reductorului cu mașina de
lucru se realizează prin intermediul unui cuplaj elastic cu bolțuri. Schema de principiu a
instalației este reprezentată în figura 1.

Fig. 1

5
 Date de proiectare

Se dau: (vezi figura)

1. Numărul de ordine: Z=1
2. Puterea la ieșirea din reductor: P3=3kW
3. Turația la arborele motor: n1=2880rot/ min
4. Turația la ieșirea din reductor: n3=4(z+4)=20 rot/min

PLANUL DE DESFĂŞURARE AL CALCULULUI

1. Alegerea motorului electric

1.1. Alegerea randamentelor parțiale ale elementelor.
1.2. Calculul randamentului total al transmisiei.
1.3. Calculul puterii necesare a motorului electric
1.4. Alegerea motorului electric.
2. Calculul transmisiei prin curele trapezoidale.
3. Calculul cinematic și de rezistență al reductorului de viteze.
3.1. Calculul treptei cilindrice cu dinți drepti.
3.2. Stabilirea distanței de rezemare a arborilor.
3.3. Calculul primului arbore al reductorului.
3.4. Calculul celui de-al doilea arbore al reductorului.
3.5. Calculul şi alegerea rulmenților.
3.6. Alegerea penelor.
3.7. Verificarea reductorului la încălzire.
3.8. Elemente geometrice pentru carcasa reductorului.
4. Calculul și alegerea cupaljului.
5. Desene.
5.1. Desenul de ansamblu al transmisiei (obligatoriu se va executa la scra 1:1).
5.2. Desenul de ansamblu al reductorului cu roţi dinţate.
5.3. Desenul de execuţie al roţii conducătoare.
5.4. Desenul de execuţie al arborelui.

6
1.ALEGERA MOTORULUI ELECTRIC

În acest capitol, calculul cuprinde următoarele etape:

1.1 Alegerea randamentelor parțiale ale elementelor transmisiei.
Pentru lagăre cu rulmenți, randamentul ungerii ( ) trebuie să ia valori
cuprinse inintervalul [0,99...0,998], iar randamentul angrenajului ( ) trebuie să ia
valori cuprinse în intervalul [0,95...0,98]. Alegem ; .
Pentru transmisia prin curele trapezoidale, randamentul transmisiei prin curele (
) trebuie să ia valori cuprinse în intervalul [0,87÷0,935]. Alegem .
1.2 Calculul randamentului total al transmisiei se face utilizând relatia:
(1.1)
Efectuând calculul obținem:

1.3 Calculul puterii necesare a motorului electric se face cu relaţia:

1.4 Alegerea motorului electric se face în funcție de putereaP1și de numărul de roatatii

n1 la arborele motorului. Pentru puterea calculată, se alege P1=22Kw și n1=1500
rot/min; se alege din tabelele standardizate motor asincron cu rotorul in
scurtcircuit, de tipul B3-180Lx22x1500A. Acest motor este desenat in planșa nr.1.

7
 2.CALCULUL TRANSMISIEI PRIN CURELE TRAPEZOIDALE

Se determină raportul de transmitere totală pe trepte de reducție. Metodologia de calcul

este următoarea:

(2.1)

(2.2)
În această relație ic reprezintă raportul de transmitere al curelei, iar ired reprezintă raportul
de transmitere al reductorului. Raportul de transmitere al curelei poate lua valori de la 1 la 8, deci
se alege ic=8. Din relația (2.2) se obținem:

Din STAS 6012-84 se standardizează raportul de transmitere al reductorului astfel:

ired=9,5. Cu datele de mai sus se recalculează raportul de transmitere al curelei care trebuie să fie
cuprins între 1 și 8, cu următoarea relație:

(2.3)

se alege din anexa 1.

Metodologia de calcul al transmisiei prin curele trapezoidale conform STAS 1163-80,
comportă etapele:
2.1. Puterea de calcul la arborele conducător.

(2.4)
2.2. Turația roții de curea conducătoare: n1= 1500 rot/min.
2.3. Turația roții de curea condusă:

de unde se obține (2.5)

8
 2.4. Regimul de lucru al transmisiei determină felul mașinii motoare, care este un motor
asincron cu rotorul în scurtcircuit, funcționând în condiții normale, exploatarea facându-se într-
un schimb de 8 ore.
2.5. Raportul de transmitere a fost determinat cu relația (2.3) și are valoarea ic =7,894.
Toate datele de mai sus sunt date de bază necesare continuării calculului.
2.6. Tipul curelei se va alege din nomogramele din STAS 1163-71; tipul ales fiind: curea
trapezoidală clasică de tip B cu diametrul primitiv al roții mici Dp1= 125-280 mm.
O sectiune prin acest tip de curea este reprezentată în figura 2.1.

Fig. 2.1
unde:
h=11 mm reprezintă înălțimea nominală a curelei;
le =17 mm reprezintă lațimea nominală a curelei;
reprezintă unghiul format de cele două laturi neparalele ale secțiunii curelei;
lp =14 mm reprezintă lățimea teoretică calculată în dreptul fibrelor primitive, care nu se
comprimă și nu se întind în timpul funcționării curelei.

9
 2.7. Diametrul primitiv al roții mici D p1 se alege constructiv în funcție de tipul curelei
respectând prescripțiile STAS 1162-80, astfel că în cazul nostru se alege Dp1= 125 mm.
2.8. Diametrul primitiv al roții mari se determină cu relația:
Dp2= ic∙Dp1=7,894∙125=986,75, (2.6)
deci Dp2 se va aproxima la 1000 conform STAS 1162-80.
2.9. Diametrul primitiv mediu al roților de curea se determină cu relația:
Dpm=(Dp1+Dp2)/2=(125+1000)/2=562,5 mm (2.7)
2.10. Diametrul primitiv al rolei de întindere se calculează cu relația:
Dp0=(1...1,5)Dp1=1,3∙125=162,5mm. (2.8)
2.11. Se determină distanța preliminară dintre axe, A, pe baza relației:
0,7(125+1000)≤ A ≤ 2 (125+1000);
787,5 ≤ A ≤ 2250, deci A=1000mm. (2.9)
Se alege A cuprins între aceste limite, deci A=1000mm.
2.12. Unghiul dintre ramurile curelei se calculează cu relația:
=2 arcsin(Dp2- Dp1) /2A (2.10)
= 2 arcsin(1000-125) /2 ∙1000= 51,88o
Se adoptă = 51o.
2.13. Unghiul de înfășurare la roata mică de curea se determină cu relația:
β1=180o – 51o= 129o. (2.11)
2.14. Unghiul de înfășurare la roata mare de curea se determină cu relația:
β2= 180o + 51o=231o (2.12)
2.15. Lungimea primitivă a curelei Lp când β>110o se determină cu relația:
Lp=2A + πDpm+(Dp2 – Dp1)2 / 4A; (2.13)
Lp=2∙1000 + 1767,14 + 191,4= 3958,54 mm.
Lungimea primitivă a curelei obținută mai sus se rotunjește la valoarea standardizată cea
mai apropiată din STAS 1163– 80 obținându – se Lp= 4000 mm. Lungimea primitivă a curelei
conform STAS 1163 – 91 reprezintă lungimea teoretică calculată, egală cu lungimea fibrelor
primitive care nu se întind și nu se comprimă în timpul funcționării, respectiv lungimea curelei la
nivelul lățimii primitive (lp) a secțiunii ei.
2.16. Distanța definitivă dintre axe când β1 ≥ 110o se determină cu relația:

10
 (2.14)
2.17. Viteza periferică a curelei v se determină cu relația:

(2.15)

2.18. Coeficientul de funcționare se alege din STAS 1163 – 80 în funcție de regimul

de lucru al transmisiei.
Se alege

2.19. Coeficientul de lungime se alege din STAS 1168 – 80 în funcție de valoarea

lungimii primitive a curelei Lp. Pentru Lp=4000mm se alege

2.20. Coeficientul de înfășurare se alege din STAS 1163 – 80 în funcție de unghiul β1.
Pentru β1 = 129o se alege cβ=0,865.
2.21. Puterea nominală transmisă de o curea se alege din STAS 1163 – 80 în funcție de
n1=1500 rot/min; ic>3; Dp1= 125 mm.
Pentru Dp1= 125 mm, n=1450 rot/min, ic=7,894 și pentru Dp1= 125 mm, n1=1600 rot/min,
P0=2,66.
Efectuând o interpolare liniară obținem pentru n=1450 rot/min puterea P0= 2,55 kw.
2.22. Numărul de curele preliminare z0 se determină cu relația:
z0= 1,2∙22/ 1,13∙0,865∙2,55=9,21. (2.16)
2.23. Coeficientul numărului de curele se determină din STAS 1163 – 80 în funcție de
numărul de curele preliminare z0. În consecință se alege cz=0,85.
2.24. Numărul de curele definitiv z se determină cu relația:
z=z0/cz=9,21/0,85=10,83. (2.17)
Această valoare se rotunjește la primul număr întreg. Deci z=11 curele.

11
 2.25. Numărul de roți ale transmisiei X rezultă constructiv incluzând și rola de întindere:
X=3.
2.26. Frecvența încovoierilor curelei se determină cu relația:
f=103∙Xc∙v/Lp. (2.18)
f=103∙3∙9,8/4000=7,35 Hz.
2.27. Forța periferică transmisă F se determină cu relația:
F= 103∙Pc/v [N] (2.19)
F= 103∙19,14/9,94=1925,5 N.
2.28. Forța de întindere a curelei Sa se determină cu relația:
Sa= (1,5...2) F (2.20)
Sa=1,7∙192,55=3273,4 N
De=Dp1+2n (2.21)
De= 125+2∙4,2=133,4 mm
B=(z-1)e+2f (2.22)
B= (11-1)19+2∙12,5=215 mm.

În figura 2.2 este reprezentată o secțiune prin roata de curea unde:

m=14mm reprezintă adâncimea canalului sub linia primitivă;
n= 4,2mm reprezintă înălțimea canalului deasupra liniei primitive;
f= 12,5 mm reprezintă distanța dintre axa secțiunii canalului extrem și marginea vecină a roții;
e= 19mm reprezintă distanța dintre axele secțiunilor la 2 canale vecine;
α= 38o reprezintă unghiul canalului;
r= 1 mm reprezintă raza de rotunjire a marginii canalului;
De reprezintă diametrul exterior al roții și se calculează cu relația:
De= Dp1+2n ; (2.21)
De= 125+2∙4,2=133,4 mm;
B reprezintă lățimea totală a roții și se calculează cu relația:
B=(z-1)e +2f ; (2.22)
B=(11-1)19+2∙12,5=215 mm.

12
 Fig. 2.2.
În figura 2.3 este reprezentat modul de dispunere al diametrelor primitive ale roților de
curea:

Fig. 2.3.

13
 3.CALCULUL CINEMATIC ȘI DE REZISTENȚA AL
REDUCTORULUI DE VITEZĂ

3.1 Calculul treptei cilindrice cu dinţi drepţi

Metodologia de calcul a treptei cilindrice cu roți cilindrice cu dinți drepți cuprinde

următoarele etape:
1. Se aleg din STAS 821 – 83 următorii parametri:
1.1. Unghiul de înclinare de referință β0=0 pentru dantura dreaptă;
1.2. Unghiul profilului de referință α0=20o;
1.3. Coeficientul profilului capului de referință ha=1;
1.4. Coeficientul jocului de referință la fund c=0,25;
2. Se alege materialul roților dințate în funcție de condițiile de solicitare și anume pentru
condiții slabe de solicitare cu viteze periferice mici și presiuni specifice mici se alege oțel
carbon de calitate E360 (OL 60) îmbunătățit.
Caracteristicile E360 (OL 60) conform SR EN 10025-90 sunt:
 Rezistența la curgere:
 Rezistența la rupere :
 Reziliența KCU 300/2 = 0,60 N/mm2;
 Rezistența la oboseală:
 Duritatea HB= 210.
3. Se determină distanța dintre axe cu relația

(3.1)

Pentru roți dințate din oțel, modulul de elasticitate longitudinal este E=2,1510 5 N/mm2, iar
celelalte mărimi ce intervin în relația (3.1) se determină în modul următor:
3.1. Se calculează momentul de torsiune Mt, cu relația (se neglijează randamentul transmisiei
prin curele şi pierderile prin frecare în lagăre – calculul este acoperitor):

(3.2)

3.2. Se calculează coeficientul de exploatare

3.3. Se adoptă inițial unghiul de angrenare

3.4. Se adoptă coeficientul de lățime al danturii (tabelul 4.22).

3.5.

14
 3.6. Se înlocuiesc valorile obținute în relația (3.1) și obținem valoarea:

Se adoptă aw=546 mm ( fiind distanţa minimă).

Aceasta valoare se ia din STAS 6055.
4. Se determină modulul m al roților dințate folosind relaţia

(3.3)

4.1. Se calculează coeficientul de exploatare

4.2. Se adoptă inițial unghiul de angrenare

4.3. (tabelul 4.17);

(tabelul 4.18).
4.4. Se înlocuiesc valorile obținute în relația (3.3) și se obține valoarea:

Din tabelul 4.23 se adoptă

5. Se determină numărul de dinți total cu relația:
6. Se determină numărul de dinți ai roţilor

7. Se determină raportul

Efectuând calculul obținem valoarea:

8. Se determină distanța dintre axele de referință cu relația:

9. Se determină unghiul de angrenare real, cu relația:

se obține
10. Pentru angrenajul zero deplasat, deplasările specifice de profil sunt:

11. Se determină diametrul de divizare cu relațiile:

15
12. Se determină viteza periferică v cu relația:

Efectuând calculele obținem valoarea:

Folosind tabelul 4.54 se stabileşte treapta de precizie. Conform indicaţiilor se poate alege o
treptă (de precizie) mare. Din experienţă se alege treapta de precizie 7.
13. Se determină lățimea pinionului B1 și lățimea roții dințate B2 cu relațiile:

14. Se determină înălțimea capului dintelui , cu relația:

15. Se determină înălțimea piciorului dintelui cu relația:

16. Se determină înălțimea dintelui h, cu relația:

17. Se determină diametrele de cap, cu relațiile:

În figura 3.1 este reprezentat schematic angrenajul cilindric cu dinți drepți.

18. Se determină diametrele de picior , cu relațiile:

19. Se determină grosimea dintelui pe cercul de divizare cu relația:

20. Se determină gradul de acoperire cu relația

16
 21. Calculul lungimii (cotelor) normale peste dinţi

unghiul de presiune pe cilindrul de diametru ,

numărul teoretic de dinţi pentru măsurarea lungimii (cotei) peste dinţi

unde, pentru a stabili numărul real (adoptat) de dinţi pentru măsurarea lungimii
(cotei) peste dinţi, se foloseşte funcţia parte întreagă

lungimea (cota) frontală peste N dinţi [mm]

Fig. 3.1

17
3.2. Stabilirea distantei de rezemare a arborelui
În cadrul acestei etape se determină distanțele (fig. 5.12):
1. Lăţime lagăre B (grosime rulment), se determină cu relația:
B=(0,025...0,03)aw + q ≥ 8 mm, unde:
aw - reprezintă distanța dintre cele două axe; aw=420 mm
q- ia valori in intervalul (4...9) mm
Pentru un reductor cu o treaptă, q=8 mm; δ=0,03∙420+7,4=20 mm.
2. Distanța de la roata de curea la perete: l4=15÷20 mm. Se alegem l4=15 mm (tabelul 5.6).
3. Înălțimea capacului pentru rulment: l3=15 mm.
4. Lăţimea roţii de curea, l5, se determină cu relația:
l5=(Z-1)∙e+2∙f=(11-1)∙19+2∙12,5=215 mm
În această relație:
Z=numărul definitiv de curele;
e= distanța dintre axele secțiunilor la două canale vecine;
e= 19.
5. Distanța de la roata de curea la reazeme l1 se determină cu relația:

3.3. Calculul primului arbore al reductorului

Momentul de torsiune ce acţionează asupra arborelui de intrare în reductor, este (se

neglijează piederile prin frecare în lagăre – calculul este acoperitor)

unde P şi n sunt caracteristicile motorului electric ales anterior.

Forţa periferică din transmisia prin curele, se obţine cu relaţia

fiind diametrul primitive al roţii de curea conducătoare.

Forţele ce acţionează în cele două ramuri ale transmisiei prin curele, sunt:

18
unde sau Valoarea se alege din tabelul 5.7, în funcţie de

şi coeficientul de frecare

Forţa totală ce solicită arborele este

Unghiul (fig. 5.16) se obţine cu relaţia

Unghiul făcut de forţa S cu direcţia orizontală, este

Forţele ce acţionează după orizontală, respectiv vertical, sunt:

Forţa normală ce acţionează în angrenajul cilindric este

Forţa normală corectată se obţine cu relaţia

Forţele ce acţionează pe direcţiile orizontală şi verticală, sunt:

În figura 5.19 se consideră (vezi pct. 3.2) şi (fig. 5.12)

unde este lăţimea danturii roţii conduse.

Din sistemul de ecuaţii

adică

19
se obţin:

Momentele încovoietoare maxime în plan orizontal, sunt:

Forţele ce acţionează în plan vertical (fig. 5.20) se obţin din sistemul de ecuaţii

adică

de unde
această forţă acţionează în sens opus celui din figura 5.20 şi

Momentele încovoietoare maxime în plan vertical, sunt:

Momentele încovoietoare totale în punctele 1 şi 2, sunt:

Momentele încovoietoare echivalente în punctele 1 şi 2, sunt:

Diametrul minim al arborelui se calculează pentru momentul de torsiune maxim

Se alege
20
 Material 2C45 (SR EN 10083-93).

În zonele în care sunt asamblări prin pene sau caneluri, diametrele se vor majora conform
indicaţiilor din literatura de specialitate.

3.4 Calculul celui de-al doilea arbore al reductorului

Asupra celui de-al doilea arbore acţionează forţele din angrenajul cilindric (fig. 5.12);
forţe ce acţionează şi asupra primului arbore):

(fig. 5.33).
Distanţa dintre reazeme este l (aceeaşi ca lă primul arbore)

Din sistemul de ecuaţii

se obţin

Momentul încovoietor maxim este

În plan vertical acţionează forţele şi (fig. 5.34).

Din sistemul de ecuaţii

se obţin

Momentul încovoietor maxim este

Între punctual de acţiune al forţelor şi şi capătul “liber” al arborelui (unde se

montează un cuplaj) acţionează momentul de torsiune

21
 Momentul încovoietor echivalent se obţine cu relaţia

unde

Diametrul minim se obţine cu relaţia

Se alege
Material 2C45 (SR EN 10083-93).

În zonele în care sunt asamblări prin pene sau caneluri, diametrele se vor majora conform
indicaţiilor din literatura de specialitate.

3.5. Calculul şi alegerea rulmenţilor

Durabilitatea unui rulment, exprimată în ore, se calculează cu relaţia (6.1)

Durabilitatea unui rulment în milioane de rotaţii, este

unde pentru primul arbore

iar pentru cel de-al doilea

22
 Sarcina dinamică echivalentă P se calculează cu relaţia (6.4); pentru primul arbore, în
punctul A, sarcina este

unde

valoarea coeficientului este pentru rulmentul radial cu bile.

Se alege rulmentul radial cu bile (STAS 3041) 6212, cu dimensiunile 60x110x22
(dxDxB), având capacitatea de încărcare dinamică 3750daN.
Deoarece s-a ales şi real este (ales) devine

Durabilitatea acestui rulment este

Durabilitatea rulmentului ales corespunde cerinţelor funcţionării reductorului.

Sarcina dinamică echivalentă P se calculează cu relaţia (6.4); pentru cel de-al doilea
arbore, în punctul A, sarcina este

unde

valoarea coeficientului este pentru rulmentul radial cu bile.

Se alege rulmentul radial cu bile (STAS 3041) 6212, cu dimensiunile 100x180x34
(dxDxB), având capacitatea de încărcare dinamică 9650daN.
Deoarece s-a ales şi real este (ales) devine

Durabilitatea acestui rulment este

Durabilitatea rulmentului ales corespunde cerinţelor funcţionării reductorului; este cu

mult mai mare, comparativ cu necesarul; acesta este consecinţa faptului că diametrul minim este

3.6. Alegerea si verificarea penelor

Metodologia de calcul a asamblărilor cu pană paralelă se prezintă astfel:

1. Se alege din STAS 1004-81 pana paralelă de forma B în funcţie de diametrul d al
arborelui pe care se montează roata de curea.

23
 Pentru se alege pana paralelă cu următoarele caracteristici: (d între 50mm şi
58mm) l = 45 ÷ 180, c = 0,4 ÷ 0,6, iar pentru canalul de pană,

Se alege materialul penei E360 SR EN 10025-90 (OL60 din STAS 500-82).

Se efectuează verificarea penei, care cuprinde etapele:
Se calculează lungimea penei cu relaţia:

Se verifică pana la solicitarea de forfecare cu relaţia:

În figura 3.2 s-a reprezentat o asamblare cu pană paralelă de forma B.

Diametrul pe care se montează roata dinţată este mai mare; această asamblare fiind
solicitată cu acelaşi moment de torsiune, în mod sigur va rezista.
Pentru cel de-al doilea arbore, diametrul minim este Pentru acesta se alege
din STAS 1004 pana cu dimensiunile: l = 70 ÷ 280, c = 0,6 ÷ 0,8, iar
pentru canalul de pană,

Fig. 3.2

Se alege materialul penei E360 SR EN 10025-90 (OL60 din STAS 500-82).

Se efectuează verificarea penei, care cuprinde etapele:
Se calculează lungimea penei cu relaţia:

24
 Lungimea penei rezultând foarte mare, se recomandă utilizarea a trei pene, dispuse la

Se verifică panele la solicitarea de forfecare cu relaţia:

Deoarece realizarea unei asamblări cu trei pene este dificilă, se recomandă folosirea
canelurilor. În acest caz se alege canelura dreptunghiulară 10x92x98 (zxdxD) ISO 14 (STAS
1768-68). Verificarea se face cu relaţia

pentru un oţel E360 – îmbunătăţit iar raza medie

3.7. Verificarea reductorului la incalzire

Verificarea la încălzire se face cu relaţia

unde: este temperatura de funcţionare a reductorului; temperatura

mediului ambiant; - -puterea de intrare în
reductor; randamentul total al reductorului;
K=0,042 (tabelul 4.66)-coeficientul
global de transmitere a căldurii prin carcasa reductorului; S-suprafaţa carcasei reductorului răcită
natural în aer (calcul
aproximativ al suprafeţelor carcasei, fără suprafaţa de aşezare a carcasei).

25
 4. ALEGEREA CUPLAJULUI

Momentul de torsiune transmis este

Acest moment este corectat cu relaţia

unde este un coeficient de siguranţă (determinat şi experimental).

Coeficientul de siguranţă se exprimă sub forma unui produs de coeficienţi parţiali

unde: este factorul de regim (tabelul 3.1); – factorul de funcţionare (tabelul 3.2);
– factorul frecvenţei de cuplare (tabelul 3.3) ; – factorul abaterii de la coaxialitate
(tabelul 3.4).

26
 Tabelul 3.1
Factor de regim K1 Maşina motoare
Motor Diesel sau Otto
Gru- Maşina Motor
pa antrenată electric 4 3 cilindri 2 cilindri 1 cilindru
cilindri
generatoare de
curent, 1,0 …1,2 1,2 …1,4 1,4 …1,6 1,6 … 2 2,5 … 2,7
A transportoare,
ventilatoare

laminoare la cald,
maşini textile uşoare,
B amestecătoare pentru 1,5 ... 1,7 1,7 ...1,9 2 ... 2,2 2,3 ... 2,5 2,7 ... 2,9
amestecuri cu densitate
uniformă
ştanţe, prese,
amestecătoare
C pentru amestecuri cu
densitate neuniformă, 1,6 ... 1,8 1,9 ... 2,1 2,2 ... 2,4 2,5 ... 2,7 2,9 ... 3,1
maşini din industria
prelucrării lemnului
amestecătoare pentru
beton, maşinide
treierat,
forje, exhaustoare,
D transmisii prin lanţ,
mecanisme de 1,8 … 2 2,1 … 2,3 2,4 … ,6 2,7 … 2,9 3,1 … 3,3
ambutisare, mori cu
bile, lifturi, transmisiile
ambarcaţiunilor,
turbocompresoare,
centrifugi grele
excavatoare, mori cu
ciocane, ştanţe, prese 2,1... 2,4 2,4 ... 2,7 2,7 ... 3 3,1 ... 3,4 3,5 ... 3,8
E de brichetare,
laminoare la
rece
concasoare, instalaţii
F de foraj, prese pentru 2,6… 3 2,9… 3,3 3,2 …3,6 3,6 … 4 4 … 4,4
cărămizi
Tabelul 11.2
Factorul de funcţionare K2
Funcţionare neîntreruptă, în ore

2…12 12…24
27
0,9 1 1,1 1,2
 Tabelul 11.3
Factorul frecvenţei de cuplare K3
Cuplări, pe oră 10 10 … 40 40…125 125…500 500

Grupa A…C 1 1,15 1,3 1,45 1,6

maşinii
antrenate
D…F 1 1,05 1,1 1,15 1,2

Tabelul 11.4
Factorul abaterii de la coaxialitate K4
Abaterea unghiulară de la coaxialitate, în ˚
0 0,25 0,5 0,75 1 1,25 1,5
1 1,02 1,05 1,11 1,16 1,21 1,28

Momentul de torsiune fiind foarte mare, se alege un cuplaj cu flanşe, cu şuruburi montate
fără joc CFO 18-120, STAS 769-85.

INSTRUCŢIUNI DE EXPLOATARE ŞI DE ÎNTREŢINERE

28
 În timpul exploatării reductorului de viteze trebuie îndeplinite următoarele instrucţiuni de
exploatare şi întreţinere:
1.La pornirea reductorului se va verifica de fiecare dată legarea la pământ a motorului electric şi
a modului de întindere a curelelor;
2.Părţile exterioare în mişcare ale reductorului vor fi prevăzute cu apărători de protecţie;
3.Capacul reductorului nu va fi deschis în timpul funcţionării şi în caz de defecţiune nu se va
interveni în timpul funcţionării reductorului;
4.Se va verifica periodic modul de ungere al rulmenţilor şi a principalelor piese aflate în mişcare
atunci când reductorul lucrează în medii grele;
5.Părţile exterioare ale carcasei vor fi vopsite cu regularitate cu vopsea de culoarea roşie;
6.Reductorul nu va funcţiona mai mult de 8 ore în 24 de ore, doar în cazuri excepţionale poate
lucra 10 ore;
7.Garniturile de etanşare vor fi verificate periodic pentru evitarea pătrunderii de corpuri străine;
8.Părţile interioare ale carcasei vor fi vopsite cu regularitate cu vopsea de culoare albă.

UNGEREA REDUCTORULUI

29
 Angrenajele din reductoare şi cutii de viteze se ung prin barbotare în băi de ulei. În acest
scop, câte o roată dintr-un angrenaj este introdusă în baia de ulei până la înălţimea unui dinte,
însă cel puţin 10 mm.
Ungerea prin barbotare se aplică la angrenajele care lucrează periodic, cu viteze
periferice până la 15 m/s.
Pentru ungere se folosesc de obicei uleiuri minerale cu vâscozitatea (3 - 60°) E 50°C
(grade Engler). Cu cât viteza periferică este mai redusă, cu cât presiunea de contact şi rugozitatea
sunt mai mari, cu atât se folosesc uleiuri mai vâscoase.
Pentru volumul băii de ulei se consideră 0,25 – 0,5l de ulei pe cal putere (valorile
superioare se iau pentru uleiuri mai vâscoase). Perioada de schimbare a uleiului este de 1000 –
5000 ore de funcţionare (în cazul în care angrenajul este etanş şi uleiul este filtrat, după 2500 ore
de funcţionare). La reductoarele noi, rodate, uleiul se schimbă după 200 – 300 ore de
funcţionare.
Pentru ungerea angrenajelor se echipează maşinile şi utilajele, instalaţiile industriale, se
folosesc uleiuri a căror compoziţie şi caracteristici fizico-mecanice diferă după tipul de angrenaj
(deschis sau închis) cu roţi dinţate cilindrice (elicoidale, hipoidale, melcate) viteza de acţionare,
solicitările mecanice şi termice, tipul sistemului de ungere (cu circulaţia de ulei sau în baie) şi
temperatura mediului ambiant.
Reductoarele de turaţie închisă (cu roţi dinţate cilindrice, conice, elicoidale,
pseudoconice, melcate) cu ungere cu circulaţie de ulei sau în baie de ulei care funcţionează cu
solicitări mecanice mari la temperaturi de maxim 85°C, folosessc uleiuri aditivate (antioxidante,
anticorozive, antispumante şi pentru extremă presiune).
Se alegem uleiul aditivat TIN EP 125 EP/140 cu următoarele caracteristici fizico-
chimice:
-vâscozitate la 50°C = (130 … 140) cST;
-vâscozitate convenţională la 50°C = (16 – 18,5)oE;
-indice de vâscozitate = 60;
-punct de congelare = -15°C
-inflamabilitatea M = 235°C.
Carcasa reductorului trebuie să nu permită scăpări de ulei sau pătrunderi de praf şi
impurităţi. Suprafeţele neprelucrate mecanic din interiorul carcasei se vor vopsi cu vopsea
rezistentă la ulei, de culoare deschisă, de preferinţă albă.
Reductoarele de turaţie trebuie să fie prevăzute cu următoarele:
-un orificiu pentru scurgerea uleiului, astfel amplasat încât toată cantitatea de ulei să se scurgă
fără a fi necesară mutarea sau înclinarea reductorului; acest orificiu va fi prevăzut cu filet pentru
a putea fi astupat cu dop filetat;
-un indicator de nivel al uleiului;
-un capac la partea superioară a carcasei, servind la umplerea cu ulei şi la controlul interiorului
carcasei;
-dispozitiv de aerisire.

BIBLIOGRAFIE
1.Cârjali, E. -Organe de maşini, Editura Ovidius University Press, Constanţa, 2003.
2.Cârjali, E.- Organe de maşini şi mecanisme, Editura Ovidius University Press, Constanţa,

30
 2004.
3.Cârjali E., Organe de maşini, vol. I, Editura Ovidius University Press, Constanţa, 2009.
4.Cârjali E., Organe de maşini, vol. II, Editura Ovidius University Press, Constanţa, 2010.
5.Cârjali E., Organe de maşini, vol. III, Editura Ovidius University Press, Constanţa, 2011.
6.Cârjali E., Organe de maşini, Îndrumar proiectare, Editura Ovidius University Press,
Constanţa, 2007.
7. Cârjali, E., Pomazan, V., Peride, N.- Proiectarea în ingineria mecanică,
Editura Ovidius University Press, Constanţa, 2003.
8. Chişiu, A., ş.a.- Organe de maşini, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1981.
9. Crudu, I., ş.a. –Atlas-Reductoare cu roţi dinţate, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1981.
10. Demian, T.–Elemente constructive de mecanică fină, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1980.
11. Deutsch, I., ş.a.–Rezistenţa materialelor. Probleme, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1979.
12. Dragu, D., ş.a. –Toleranţe şi masurători tehnice, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1984.
13. Drăghici, G. – Tehnologia construcţiilor de maşini, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1984.
14. Drăghici, I., ş.a. –Indrumar de proiectare în construcţia de maşini, Editura
Tehnică, Bucureşti, 1981.
15. Drăghici, I, ş.a. –Organe de maşini, vol 1, Universitatea din Braşov, 1980.
16. Drăghici, I., ş.a. -Organe de maşini. Probleme, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1980.
17. Dudiţă, Fl., ş.a. –Mecanisme. Angrenaje. Mecanisme cu camă. Cinematica,
Universitatea din Braşov, 1989.
18. Dudiţă, Fl., Diaconescu, D. -Curs de mecanisme. Cinematica-Dinamica,
Universitatea din Braşov, 1982.
19. Gafiţanu, M., ş.a. –Organe de maşini, vol. 1, Editura Tehnică, Bucureşti,1981.
20. Gafiţanu, M. ş.a. – Organe de maşini, vol. 1, Editura Tehnică, Bucureşti, 1999.
21. Gafiţanu, M., ş.a. –Organe de maşini, vol. 2, Editura Tehnică, Bucureşti, 1983.
22. Grigore, N. -Organe de maşini. Transmisii mecanice, Editura Universităţii din
Ploieşti, 2003.
23. Jula, A., ş.a. –Organe de maşini, vol. I, Universitatea din Braşov, 1986.
24. Jula, A., ş.a. –Organe de maşini, vol. II, Universitatea din Braşov, 1989.
Editura de Vest, Timişoara, 1991.
25. Mocanu, D.R., ş.a. - Analiza experimentală a tensiunilor, vol. II, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977.
26. Moldovean, Ghe., ş.a.–Calculul şi proiectarea formei arborilor drepţi, Editura
27. Nocivin, A. – Ştiinţa materialelor, Editura Virom, Constanţa, 2004.
28. Săvescu, D. –Organe de maşini. Elemente constructive de asamblare utilizate în
construcţii mecanice, Editura Lux Libris, Braşov, 1999.

31
32