Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
OVIDIUS » CONSTANŢA
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ,
INDUSTRIALĂ ŞI MARITIMĂ
CATEDRA DE UTILAJE PORTUARE ŞI SUDURĂ
DISCIPLINA ORGANE DE MAŞINI
PROIECT DE AN NR. 2
ÎNDRUMĂTOR DE PROIECT
Conf. dr. ing. Cârjali Erol
ANUL UNIVERSITAR
2022-2023
UNIVERSITATEA « OVIDIUS » CONSTANŢA
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICĂ ,
INDUSTRIALĂ ŞI MARITIMĂ
CATEDRA DE UTILAJE PORTUARE ŞI SUDURĂ
DISCIPLINA ORGANE DE MAŞINI
PROIECT DE AN NR. 2
ÎNDRUMĂTOR DE PROIECT
Conf. dr. ing. Cârjali Erol
ANUL UNIVERSITAR
1
2022-2023
TEMA DE PROIECTARE
(Proiect de an nr. 2)
Să se proiecteze un mecanism de acţionare format din motor electric, transmisie prin curele trapezoidale şi un
redactor de viteză cu roţi dinţate.
Date de proiectare
Puterea la ieşirea din reductor: P =3kW
Turaţia la arborele motorului: n =500mm
Turaţia la ieşirea din reductor: n3= 1500not/min
A. MEMORIUL DE CALCUL
1. Alegerea motorului electric
1.1. Alegerea randamentelor parţiale
1.2. Calculul randamentului total
1.3. Calculul puterii necesare a motorului electric
1.4. Alegerea motorului electric
2. Calculul transmisiei prin curele trapezoidale
3. Calculul cinematic şi de rezistenţă al reductorului
3.1. Calculul treptei cu dantură cilindrică cu dinţi drepţi
3.2. Stabilirea distanţei de rezemare a aborilor
3.3. Calculul primului arbore al reductorului
3.4. Calculul celui de-al doilea arbore al reductorului
3.5. Calculul şi alegerea rulmenţilor
3.6. Alegerea penelor
3.7. Verificarea reductorului la încălzire
4. Alegerea cuplajului
B. DESENE
1. Desenul de ansamblu al transmisiei (obligatoriu se va executa la scra 1:1)
2. Desenul de ansamblu al reductorului cu roţi dinţate
3. Desenul de execuţie al roţii conducătoare
4. Desenul de execuţie al arborelui
Observaţii
1. Desenele se vor executa pe hârtie de desen (în creion sau în tuş), pe calc (numai în tuş) sau combinat
2. Nu este permis ca desenele în ciornă să se execute pe hârtie milimetrică
3. Memoriul de calcul va fi redactat, în mod obligatoriu, pe un caiet tip studenţesc, pe o singură faţă,
iar în final se va retranscrie pe coli format A4 (pe o singură faţă, cu chenar şi număr de pagină)
4. Este obligatoriu ca studenţii să respecte toate recomandările cu privire la forma de redactare a proiectului.
2
Constanţa, ianuarie 2023 ÎNDRUMĂTOR DE PROIECT
Conf. dr. ing. Cârjali Erol
UNIVERSITATEA „OVIDIUS” CONSTANŢA
FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA, INDUSTRIALĂ ŞI MARITIMĂ
CATEDRA DE UTILAJE PORTUARE ŞI SUDURĂ
DISCIPLINA ORGANE DE MAŞINI
Student: MIHAILOV ECATERINA
Facultatea:F.I.M.I.M.
Secţia: I.E.P.M
Anul: 3
GRAFIC DE DEŞFĂŞURARE
a orelor la proiectul de an nr.2, în sem. I (III) al anului universitar 2022-2023
Nr. Perioada Etape de lucru planificate Vize obligatorii
Crt. ___________________________
Nr.vizei Semnătura cadrului
didactic
1. · Darea temei, a graficului de desfăşurare
şi a bibliografiei recomandate
· Documentare
Observaţii
1. Predarea proiectului se poate face numai dacă graficul de deşfăşurare conţine vizele obligatorii.
Singura evidenţă a lucrului la proiect este ţinută prin acest grafic.
2. Vizele se dau numai în orele de proiect planificate, frecvenţa la aceste ore fiind obligatorie.
3. Studenţii care încearcă amânarea executării proiectului pentru toamnă o vor face pe propria
răspundere, în situaţii limită putându-se schimba tema de proiectare.
4. Termenul limită de predare al proiectului : 5.01.2020
3
CUPRINS
MEMORIU DE CALCUL
DESENE
4
TEMA DE PROIECT
Fig. 1
5
Date de proiectare
6
1.ALEGERA MOTORULUI ELECTRIC
7
2.CALCULUL TRANSMISIEI PRIN CURELE TRAPEZOIDALE
(2.1)
(2.2)
În această relație ic reprezintă raportul de transmitere al curelei, iar ired reprezintă raportul
de transmitere al reductorului. Raportul de transmitere al curelei poate lua valori de la 1 la 8, deci
se alege ic=8. Din relația (2.2) se obținem:
(2.3)
(2.4)
2.2. Turația roții de curea conducătoare: n1= 1500 rot/min.
2.3. Turația roții de curea condusă:
8
2.4. Regimul de lucru al transmisiei determină felul mașinii motoare, care este un motor
asincron cu rotorul în scurtcircuit, funcționând în condiții normale, exploatarea facându-se într-
un schimb de 8 ore.
2.5. Raportul de transmitere a fost determinat cu relația (2.3) și are valoarea ic =7,894.
Toate datele de mai sus sunt date de bază necesare continuării calculului.
2.6. Tipul curelei se va alege din nomogramele din STAS 1163-71; tipul ales fiind: curea
trapezoidală clasică de tip B cu diametrul primitiv al roții mici Dp1= 125-280 mm.
O sectiune prin acest tip de curea este reprezentată în figura 2.1.
Fig. 2.1
unde:
h=11 mm reprezintă înălțimea nominală a curelei;
le =17 mm reprezintă lațimea nominală a curelei;
reprezintă unghiul format de cele două laturi neparalele ale secțiunii curelei;
lp =14 mm reprezintă lățimea teoretică calculată în dreptul fibrelor primitive, care nu se
comprimă și nu se întind în timpul funcționării curelei.
9
2.7. Diametrul primitiv al roții mici D p1 se alege constructiv în funcție de tipul curelei
respectând prescripțiile STAS 1162-80, astfel că în cazul nostru se alege Dp1= 125 mm.
2.8. Diametrul primitiv al roții mari se determină cu relația:
Dp2= ic∙Dp1=7,894∙125=986,75, (2.6)
deci Dp2 se va aproxima la 1000 conform STAS 1162-80.
2.9. Diametrul primitiv mediu al roților de curea se determină cu relația:
Dpm=(Dp1+Dp2)/2=(125+1000)/2=562,5 mm (2.7)
2.10. Diametrul primitiv al rolei de întindere se calculează cu relația:
Dp0=(1...1,5)Dp1=1,3∙125=162,5mm. (2.8)
2.11. Se determină distanța preliminară dintre axe, A, pe baza relației:
0,7(125+1000)≤ A ≤ 2 (125+1000);
787,5 ≤ A ≤ 2250, deci A=1000mm. (2.9)
Se alege A cuprins între aceste limite, deci A=1000mm.
2.12. Unghiul dintre ramurile curelei se calculează cu relația:
=2 arcsin(Dp2- Dp1) /2A (2.10)
= 2 arcsin(1000-125) /2 ∙1000= 51,88o
Se adoptă = 51o.
2.13. Unghiul de înfășurare la roata mică de curea se determină cu relația:
β1=180o – 51o= 129o. (2.11)
2.14. Unghiul de înfășurare la roata mare de curea se determină cu relația:
β2= 180o + 51o=231o (2.12)
2.15. Lungimea primitivă a curelei Lp când β>110o se determină cu relația:
Lp=2A + πDpm+(Dp2 – Dp1)2 / 4A; (2.13)
Lp=2∙1000 + 1767,14 + 191,4= 3958,54 mm.
Lungimea primitivă a curelei obținută mai sus se rotunjește la valoarea standardizată cea
mai apropiată din STAS 1163– 80 obținându – se Lp= 4000 mm. Lungimea primitivă a curelei
conform STAS 1163 – 91 reprezintă lungimea teoretică calculată, egală cu lungimea fibrelor
primitive care nu se întind și nu se comprimă în timpul funcționării, respectiv lungimea curelei la
nivelul lățimii primitive (lp) a secțiunii ei.
2.16. Distanța definitivă dintre axe când β1 ≥ 110o se determină cu relația:
10
(2.14)
2.17. Viteza periferică a curelei v se determină cu relația:
(2.15)
2.20. Coeficientul de înfășurare se alege din STAS 1163 – 80 în funcție de unghiul β1.
Pentru β1 = 129o se alege cβ=0,865.
2.21. Puterea nominală transmisă de o curea se alege din STAS 1163 – 80 în funcție de
n1=1500 rot/min; ic>3; Dp1= 125 mm.
Pentru Dp1= 125 mm, n=1450 rot/min, ic=7,894 și pentru Dp1= 125 mm, n1=1600 rot/min,
P0=2,66.
Efectuând o interpolare liniară obținem pentru n=1450 rot/min puterea P0= 2,55 kw.
2.22. Numărul de curele preliminare z0 se determină cu relația:
z0= 1,2∙22/ 1,13∙0,865∙2,55=9,21. (2.16)
2.23. Coeficientul numărului de curele se determină din STAS 1163 – 80 în funcție de
numărul de curele preliminare z0. În consecință se alege cz=0,85.
2.24. Numărul de curele definitiv z se determină cu relația:
z=z0/cz=9,21/0,85=10,83. (2.17)
Această valoare se rotunjește la primul număr întreg. Deci z=11 curele.
11
2.25. Numărul de roți ale transmisiei X rezultă constructiv incluzând și rola de întindere:
X=3.
2.26. Frecvența încovoierilor curelei se determină cu relația:
f=103∙Xc∙v/Lp. (2.18)
f=103∙3∙9,8/4000=7,35 Hz.
2.27. Forța periferică transmisă F se determină cu relația:
F= 103∙Pc/v [N] (2.19)
F= 103∙19,14/9,94=1925,5 N.
2.28. Forța de întindere a curelei Sa se determină cu relația:
Sa= (1,5...2) F (2.20)
Sa=1,7∙192,55=3273,4 N
De=Dp1+2n (2.21)
De= 125+2∙4,2=133,4 mm
B=(z-1)e+2f (2.22)
B= (11-1)19+2∙12,5=215 mm.
12
Fig. 2.2.
În figura 2.3 este reprezentat modul de dispunere al diametrelor primitive ale roților de
curea:
Fig. 2.3.
13
3.CALCULUL CINEMATIC ȘI DE REZISTENȚA AL
REDUCTORULUI DE VITEZĂ
(3.1)
Pentru roți dințate din oțel, modulul de elasticitate longitudinal este E=2,1510 5 N/mm2, iar
celelalte mărimi ce intervin în relația (3.1) se determină în modul următor:
3.1. Se calculează momentul de torsiune Mt, cu relația (se neglijează randamentul transmisiei
prin curele şi pierderile prin frecare în lagăre – calculul este acoperitor):
(3.2)
3.5.
14
3.6. Se înlocuiesc valorile obținute în relația (3.1) și obținem valoarea:
(3.3)
(tabelul 4.18).
4.4. Se înlocuiesc valorile obținute în relația (3.3) și se obține valoarea:
7. Se determină raportul
se obține
10. Pentru angrenajul zero deplasat, deplasările specifice de profil sunt:
15
12. Se determină viteza periferică v cu relația:
16
21. Calculul lungimii (cotelor) normale peste dinţi
unde, pentru a stabili numărul real (adoptat) de dinţi pentru măsurarea lungimii
(cotei) peste dinţi, se foloseşte funcţia parte întreagă
Fig. 3.1
17
3.2. Stabilirea distantei de rezemare a arborelui
În cadrul acestei etape se determină distanțele (fig. 5.12):
1. Lăţime lagăre B (grosime rulment), se determină cu relația:
B=(0,025...0,03)aw + q ≥ 8 mm, unde:
aw - reprezintă distanța dintre cele două axe; aw=420 mm
q- ia valori in intervalul (4...9) mm
Pentru un reductor cu o treaptă, q=8 mm; δ=0,03∙420+7,4=20 mm.
2. Distanța de la roata de curea la perete: l4=15÷20 mm. Se alegem l4=15 mm (tabelul 5.6).
3. Înălțimea capacului pentru rulment: l3=15 mm.
4. Lăţimea roţii de curea, l5, se determină cu relația:
l5=(Z-1)∙e+2∙f=(11-1)∙19+2∙12,5=215 mm
În această relație:
Z=numărul definitiv de curele;
e= distanța dintre axele secțiunilor la două canale vecine;
e= 19.
5. Distanța de la roata de curea la reazeme l1 se determină cu relația:
18
unde sau Valoarea se alege din tabelul 5.7, în funcţie de
şi coeficientul de frecare
adică
19
se obţin:
Forţele ce acţionează în plan vertical (fig. 5.20) se obţin din sistemul de ecuaţii
adică
de unde
această forţă acţionează în sens opus celui din figura 5.20 şi
Se alege
20
Material 2C45 (SR EN 10083-93).
În zonele în care sunt asamblări prin pene sau caneluri, diametrele se vor majora conform
indicaţiilor din literatura de specialitate.
Asupra celui de-al doilea arbore acţionează forţele din angrenajul cilindric (fig. 5.12);
forţe ce acţionează şi asupra primului arbore):
(fig. 5.33).
Distanţa dintre reazeme este l (aceeaşi ca lă primul arbore)
se obţin
se obţin
21
Momentul încovoietor echivalent se obţine cu relaţia
unde
Se alege
Material 2C45 (SR EN 10083-93).
În zonele în care sunt asamblări prin pene sau caneluri, diametrele se vor majora conform
indicaţiilor din literatura de specialitate.
22
Sarcina dinamică echivalentă P se calculează cu relaţia (6.4); pentru primul arbore, în
punctul A, sarcina este
unde
unde
23
Pentru se alege pana paralelă cu următoarele caracteristici: (d între 50mm şi
58mm) l = 45 ÷ 180, c = 0,4 ÷ 0,6, iar pentru canalul de pană,
Fig. 3.2
24
Lungimea penei rezultând foarte mare, se recomandă utilizarea a trei pene, dispuse la
Deoarece realizarea unei asamblări cu trei pene este dificilă, se recomandă folosirea
canelurilor. În acest caz se alege canelura dreptunghiulară 10x92x98 (zxdxD) ISO 14 (STAS
1768-68). Verificarea se face cu relaţia
25
4. ALEGEREA CUPLAJULUI
unde: este factorul de regim (tabelul 3.1); – factorul de funcţionare (tabelul 3.2);
– factorul frecvenţei de cuplare (tabelul 3.3) ; – factorul abaterii de la coaxialitate
(tabelul 3.4).
26
Tabelul 3.1
Factor de regim K1 Maşina motoare
Motor Diesel sau Otto
Gru- Maşina Motor
pa antrenată electric 4 3 cilindri 2 cilindri 1 cilindru
cilindri
generatoare de
curent, 1,0 …1,2 1,2 …1,4 1,4 …1,6 1,6 … 2 2,5 … 2,7
A transportoare,
ventilatoare
laminoare la cald,
maşini textile uşoare,
B amestecătoare pentru 1,5 ... 1,7 1,7 ...1,9 2 ... 2,2 2,3 ... 2,5 2,7 ... 2,9
amestecuri cu densitate
uniformă
ştanţe, prese,
amestecătoare
C pentru amestecuri cu
densitate neuniformă, 1,6 ... 1,8 1,9 ... 2,1 2,2 ... 2,4 2,5 ... 2,7 2,9 ... 3,1
maşini din industria
prelucrării lemnului
amestecătoare pentru
beton, maşinide
treierat,
forje, exhaustoare,
D transmisii prin lanţ,
mecanisme de 1,8 … 2 2,1 … 2,3 2,4 … ,6 2,7 … 2,9 3,1 … 3,3
ambutisare, mori cu
bile, lifturi, transmisiile
ambarcaţiunilor,
turbocompresoare,
centrifugi grele
excavatoare, mori cu
ciocane, ştanţe, prese 2,1... 2,4 2,4 ... 2,7 2,7 ... 3 3,1 ... 3,4 3,5 ... 3,8
E de brichetare,
laminoare la
rece
concasoare, instalaţii
F de foraj, prese pentru 2,6… 3 2,9… 3,3 3,2 …3,6 3,6 … 4 4 … 4,4
cărămizi
Tabelul 11.2
Factorul de funcţionare K2
Funcţionare neîntreruptă, în ore
2…12 12…24
27
0,9 1 1,1 1,2
Tabelul 11.3
Factorul frecvenţei de cuplare K3
Cuplări, pe oră 10 10 … 40 40…125 125…500 500
Tabelul 11.4
Factorul abaterii de la coaxialitate K4
Abaterea unghiulară de la coaxialitate, în ˚
0 0,25 0,5 0,75 1 1,25 1,5
1 1,02 1,05 1,11 1,16 1,21 1,28
Momentul de torsiune fiind foarte mare, se alege un cuplaj cu flanşe, cu şuruburi montate
fără joc CFO 18-120, STAS 769-85.
28
În timpul exploatării reductorului de viteze trebuie îndeplinite următoarele instrucţiuni de
exploatare şi întreţinere:
1.La pornirea reductorului se va verifica de fiecare dată legarea la pământ a motorului electric şi
a modului de întindere a curelelor;
2.Părţile exterioare în mişcare ale reductorului vor fi prevăzute cu apărători de protecţie;
3.Capacul reductorului nu va fi deschis în timpul funcţionării şi în caz de defecţiune nu se va
interveni în timpul funcţionării reductorului;
4.Se va verifica periodic modul de ungere al rulmenţilor şi a principalelor piese aflate în mişcare
atunci când reductorul lucrează în medii grele;
5.Părţile exterioare ale carcasei vor fi vopsite cu regularitate cu vopsea de culoarea roşie;
6.Reductorul nu va funcţiona mai mult de 8 ore în 24 de ore, doar în cazuri excepţionale poate
lucra 10 ore;
7.Garniturile de etanşare vor fi verificate periodic pentru evitarea pătrunderii de corpuri străine;
8.Părţile interioare ale carcasei vor fi vopsite cu regularitate cu vopsea de culoare albă.
UNGEREA REDUCTORULUI
29
Angrenajele din reductoare şi cutii de viteze se ung prin barbotare în băi de ulei. În acest
scop, câte o roată dintr-un angrenaj este introdusă în baia de ulei până la înălţimea unui dinte,
însă cel puţin 10 mm.
Ungerea prin barbotare se aplică la angrenajele care lucrează periodic, cu viteze
periferice până la 15 m/s.
Pentru ungere se folosesc de obicei uleiuri minerale cu vâscozitatea (3 - 60°) E 50°C
(grade Engler). Cu cât viteza periferică este mai redusă, cu cât presiunea de contact şi rugozitatea
sunt mai mari, cu atât se folosesc uleiuri mai vâscoase.
Pentru volumul băii de ulei se consideră 0,25 – 0,5l de ulei pe cal putere (valorile
superioare se iau pentru uleiuri mai vâscoase). Perioada de schimbare a uleiului este de 1000 –
5000 ore de funcţionare (în cazul în care angrenajul este etanş şi uleiul este filtrat, după 2500 ore
de funcţionare). La reductoarele noi, rodate, uleiul se schimbă după 200 – 300 ore de
funcţionare.
Pentru ungerea angrenajelor se echipează maşinile şi utilajele, instalaţiile industriale, se
folosesc uleiuri a căror compoziţie şi caracteristici fizico-mecanice diferă după tipul de angrenaj
(deschis sau închis) cu roţi dinţate cilindrice (elicoidale, hipoidale, melcate) viteza de acţionare,
solicitările mecanice şi termice, tipul sistemului de ungere (cu circulaţia de ulei sau în baie) şi
temperatura mediului ambiant.
Reductoarele de turaţie închisă (cu roţi dinţate cilindrice, conice, elicoidale,
pseudoconice, melcate) cu ungere cu circulaţie de ulei sau în baie de ulei care funcţionează cu
solicitări mecanice mari la temperaturi de maxim 85°C, folosessc uleiuri aditivate (antioxidante,
anticorozive, antispumante şi pentru extremă presiune).
Se alegem uleiul aditivat TIN EP 125 EP/140 cu următoarele caracteristici fizico-
chimice:
-vâscozitate la 50°C = (130 … 140) cST;
-vâscozitate convenţională la 50°C = (16 – 18,5)oE;
-indice de vâscozitate = 60;
-punct de congelare = -15°C
-inflamabilitatea M = 235°C.
Carcasa reductorului trebuie să nu permită scăpări de ulei sau pătrunderi de praf şi
impurităţi. Suprafeţele neprelucrate mecanic din interiorul carcasei se vor vopsi cu vopsea
rezistentă la ulei, de culoare deschisă, de preferinţă albă.
Reductoarele de turaţie trebuie să fie prevăzute cu următoarele:
-un orificiu pentru scurgerea uleiului, astfel amplasat încât toată cantitatea de ulei să se scurgă
fără a fi necesară mutarea sau înclinarea reductorului; acest orificiu va fi prevăzut cu filet pentru
a putea fi astupat cu dop filetat;
-un indicator de nivel al uleiului;
-un capac la partea superioară a carcasei, servind la umplerea cu ulei şi la controlul interiorului
carcasei;
-dispozitiv de aerisire.
BIBLIOGRAFIE
1.Cârjali, E. -Organe de maşini, Editura Ovidius University Press, Constanţa, 2003.
2.Cârjali, E.- Organe de maşini şi mecanisme, Editura Ovidius University Press, Constanţa,
30
2004.
3.Cârjali E., Organe de maşini, vol. I, Editura Ovidius University Press, Constanţa, 2009.
4.Cârjali E., Organe de maşini, vol. II, Editura Ovidius University Press, Constanţa, 2010.
5.Cârjali E., Organe de maşini, vol. III, Editura Ovidius University Press, Constanţa, 2011.
6.Cârjali E., Organe de maşini, Îndrumar proiectare, Editura Ovidius University Press,
Constanţa, 2007.
7. Cârjali, E., Pomazan, V., Peride, N.- Proiectarea în ingineria mecanică,
Editura Ovidius University Press, Constanţa, 2003.
8. Chişiu, A., ş.a.- Organe de maşini, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1981.
9. Crudu, I., ş.a. –Atlas-Reductoare cu roţi dinţate, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1981.
10. Demian, T.–Elemente constructive de mecanică fină, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1980.
11. Deutsch, I., ş.a.–Rezistenţa materialelor. Probleme, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1979.
12. Dragu, D., ş.a. –Toleranţe şi masurători tehnice, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1984.
13. Drăghici, G. – Tehnologia construcţiilor de maşini, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1984.
14. Drăghici, I., ş.a. –Indrumar de proiectare în construcţia de maşini, Editura
Tehnică, Bucureşti, 1981.
15. Drăghici, I, ş.a. –Organe de maşini, vol 1, Universitatea din Braşov, 1980.
16. Drăghici, I., ş.a. -Organe de maşini. Probleme, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1980.
17. Dudiţă, Fl., ş.a. –Mecanisme. Angrenaje. Mecanisme cu camă. Cinematica,
Universitatea din Braşov, 1989.
18. Dudiţă, Fl., Diaconescu, D. -Curs de mecanisme. Cinematica-Dinamica,
Universitatea din Braşov, 1982.
19. Gafiţanu, M., ş.a. –Organe de maşini, vol. 1, Editura Tehnică, Bucureşti,1981.
20. Gafiţanu, M. ş.a. – Organe de maşini, vol. 1, Editura Tehnică, Bucureşti, 1999.
21. Gafiţanu, M., ş.a. –Organe de maşini, vol. 2, Editura Tehnică, Bucureşti, 1983.
22. Grigore, N. -Organe de maşini. Transmisii mecanice, Editura Universităţii din
Ploieşti, 2003.
23. Jula, A., ş.a. –Organe de maşini, vol. I, Universitatea din Braşov, 1986.
24. Jula, A., ş.a. –Organe de maşini, vol. II, Universitatea din Braşov, 1989.
Editura de Vest, Timişoara, 1991.
25. Mocanu, D.R., ş.a. - Analiza experimentală a tensiunilor, vol. II, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977.
26. Moldovean, Ghe., ş.a.–Calculul şi proiectarea formei arborilor drepţi, Editura
27. Nocivin, A. – Ştiinţa materialelor, Editura Virom, Constanţa, 2004.
28. Săvescu, D. –Organe de maşini. Elemente constructive de asamblare utilizate în
construcţii mecanice, Editura Lux Libris, Braşov, 1999.
31
32