Lucrarea nr.

TEHNICI DE PROIECTARE CAD-CAM-CAE

3.1. SCOPUL LUCRĂRII

Lucrarea are drept scop familiarizarea studenţilor cu tehnicile avansate
de proiectare CAD-CAM-CAE.

3.2. DESFĂŞURAREA LUCRĂRII

Se prezintă stadiul actual al tehnicilor CAD-CAM-CAE de proiectare
avansată şi se realizează iniţierea în sistemul de proiectare avansată TRIBON
M3.
Studenţii trebuie să realizeze conexiunile proiectării clasice cu mediul
virtual de proiectare, să identifice seturile de aplicaţii ale sistemului de
proiectare avansată TRIBON M3 funcţie de sarcinile de proiectare impuse şi
să rezolve aplicaţiile propuse ca temă.

3.3. CONCEPTE DE PROIECTARE CAD-CAM-CAE

3.3.1. Consideraţii generale

Proiectarea navală modernă este dominată de sistemele computerizate

bazate pe realizarea unor programe complexe pentru calculator. Deşi
programele de calcul sunt instrumente eficiente, ele presupun o activitate
laborioasă afectată pregătirii, introducerii şi verificării datelor.
Reducerea timpului de introducere a datelor în calculator presupune
realizarea schemelor de generare a datelor de intrare minime, precum şi
stocarea tuturor informaţiilor într-o bază de proiectare cu accesibilitate pentru
componentele sistemului de calcul. Flexibilitatea programelor este asigurată
dacă se au în vedere numai informaţiile ce nu fac obiectul transformării pe
spirala proiectării. Celelalte informaţii pot fi generate ulterior şi modificate în
decursul iteraţiilor care îmbunătăţesc proiectul iniţial.
33
Proiectarea asistată de calculator a echipamentelor UIP

Conceptul CAD (Computer Aided Design), CAM (Computer Aided

Manufacturing) şi, în general, CAX (Computer Aided “X”) [1], sunt
tehnologii de uz curent. Înţelegerea conceptului CAX necesită examinarea
diferitelor activităţi şi funcţii care trebuie realizate în procesul de proiectare şi
fabricare a corpului navei.
Denumit generic, ciclul de fabricare a navei, procesul de proiectare şi
fabricare cuprinde două activităţi principale, respectiv proiectarea şi
fabricarea.
Proiectarea începe cu cerinţele armatorului, descrise sistematic,
analizate şi ierarhizate, apoi listate într-un document specific care sintetizează
funcţiile principale ale navei şi reprezintă elementul care iniţiază baza de date
a modelului de navă. Conform acestui document, se elaborează schiţele şi
ideile incluse în caietul de sarcini care cuprinde analiza asupra complexităţii,
compatibilizării cu tehnologia existentă, preţului, performanţelor şi recoman-
darea unei soluţii principale. De altfel, caietul de sarcini se constituie în primul
studiu al proiectului. În baza caietului de sarcini se realizează studiul de
fezabilitate al modelului de navă din punct de vedere tehnico-economic şi se
lansează comanda de proiectare propriu-zisă.
În etapa de proiectare propriu-zisă sunt definite conceptele proiectului
(părţi componente, funcţii, principii de funcţionare) şi se realizează
reprezentări ale corpului navei şi a părţilor sale constitutive în spaţiile 2D şi
3D, utilizând software CAD de modelare geometrică. Ulterior, acestea sunt
analizate cu aplicaţii Computer Aided Engineering (CAE) specifice ingineriei.
Activitatea de proiectare se finalizează cu descrierea completă a
modelului navei, de regulă, prin documentaţia de execuţie.
Fabricarea este iniţiată funcţie de proiectul de execuţie şi se finalizează
cu livrarea navei către armator. Principial, activitatea de fabricare cuprinde
planificarea producţiei, stabilirea colaborărilor necesare, aprovizionarea cu
materiale etc.
Planificarea producţiei are în vedere mijloacele de producţie afectate,
productivitatea, cadenţa, proiectarea sculelor şi dispozitivelor necesare,
precum şi programarea maşinilor. Etapa producţiei propriu-zise este urmată de
controlul de calitate, finisarea şi livrarea navei.
Pe parcursul etapelor menţionate anterior, se utilizează o diversitate de
instrumente software care fac parte din grupul CAD-CAM-CAE. Toate aceste
software sunt aplicaţii program, realizate prin utilizarea limbajelor de
programare convenţională de nivel înalt (Fortran, Pascal, Visual C, C++,
AutoLisp etc.), precum şi a unor seturi de subrutine grafice (biblioteci grafice),
menite să asigure portabilitatea software pe diferite dispozitive de afişare
grafică.

34
 Lucrarea nr. 3
Conceptul CAD-CAM-CAE are drept scop automatizarea diferitelor
operaţii cuprinse în ciclul de fabricare al navei. Conceptul conţine tehnici care
au fost dezvoltate relativ separat, fapt pentru care încă nu s-au conturat sisteme
complet integrate.
Producătorii navali contemporani încearcă, în mod constant, mărirea
gradului de integrare şi intercompatibilităţiii sistemelor CAD-CAM-CAE
achiziţionate. Ca strategie de viitor, se urmăreşte integrarea celor trei sisteme
în unul singur, denumit CIM (Computer Integrated Manufacturing).
Conceptul CIM presupune conceperea unui sistem computerizat
integrat, utilizat pentru gestionarea datelor şi a comunicaţiilor, care nu poate fi
realizat decât cu ajutorul unei reţele de computere bine structurată. Reţeaua de
computere trebuie să stabilească o bază de date unică (centralizată sau
distribuită), cu reguli de exploatare riguros definite, precum şi o comunicaţie
eficientă între diversele sectoare importante ale CIM.

3.3.2. Sisteme de proiectare avansată a navei

Până în prezent au fost concepute programe de proiectare care pot fi

aplicate selectiv, doar pentru anumite cerinţe de proiectare ale navei. Acestea
nu oferă posibilitatea proiectării navei după anumite criterii, ci numai după
anumite cerinţe.
În continuare, sunt descrise sintetic unele produse program [2] uzuale,
adecvate proiectării geometrice şi arhitecturale a navei.

a) AutoCAD
Integrarea posibilităţilor oferite de AutoCAD (fig. 3.1), se poate realiza
în două variante:
 cu programe scrise în limbajul Visual Basic şi executate sub
programul Microsoft Excel;
 cu programe care folosesc mediul de programare AutoLisp.
Prima variantă de integrare presupune realizarea unei conexiuni client-
server, programul Microsoft Excel fiind utilizat ca bază de date stocată într-o
foaie de lucru, iar AutoCAD executând comenzile generate de Microsoft Excel.
Datele stocate în Microsoft Excel descriu o serie de curbe caracteristice
suprafeţei teoretice a corpului navei, prin punctele de definire ale acestora.
Baza de date realizată este structurată arborescent, având în componenţă patru
niveluri:
 primul nivel este format din patru numere (primul număr defineşte
începutul primului nivel, iar celelalte definesc, eşalonat, primul rând liber ce
urmează după fiecare dintre celelalte niveluri);
 al doilea nivel realizează definirea punctelor prin coordonate şi
identificatori;
35
Proiectarea asistată de calculator a echipamentelor UIP
 al treilea nivel defineşte curbele principale (se specifică
identificatorii de curbe, tipul curbelor şi sunt enumerate punctele care definesc
curbele prin identificatorii proprii), le generează iar apoi sunt citiţi indicii din
baza de date a programului AutoCAD şi plasaţi în foaia de lucru Microsoft
Excel pentru utilizarea ulterioară la generarea curbelor derivate;
 al patrulea nivel descrie derivatele curbelor principale (curbele
principale sunt copiate pe alte straturi sau sunt oglindite faţă de verticală).
Dificultăţile de definire fac ca generarea suprafeţelor să nu fie
programabilă, definirea acestora revenind utilizatorului prin tehnici manuale.

Fig. 3.1. Captură AutoCAD

Cea de-a doua variantă de integrare se bazează pe implementarea

limbajului de programare AutoLisp în mediul de proiectare AutoCAD.
AutoLisp este orientat pe manipularea obiectelor şi are rolul de a spori
eficienţa utilizatorului în dezvoltarea aplicaţiilor grafice specifice.
Considerat unul dintre cele mai bine cotate sisteme CAD, AutoCAD
oferă un spectru larg de posibilităţi de acoperire a cerinţelor de proiectare.
Astfel, cu ajutorul limbajului de programare AutoLisp, AutoCAD asigură [3]:
 identificarea şi modificarea automată a obiectelor;
 manipularea automată a unor grupuri de obiecte;
 realizarea automată a unor obiecte;
 includerea obiectelor într-o bază de date.

36
 Lucrarea nr. 3

b) MicroStation
Integrarea posibilităţilor oferite de MicroStation (fig. 3.2) se realizează
prin utilizarea un fişier Microsoft Excel, având exact aceeaşi structură cu cea
folosită pentru AutoCAD. Programele se scriu în limbajul Visual Basic
implementat în MicroStation, folosind ca suport de comunicare tehnica de
schimb dinamic de date DDE (Dynamic Data Exchange) prin care,
MicroStation controlează transferul datelor şi comenzilor către Microsoft
Excel.

Fig. 3.2. Captură MicroStation

Spectrul curbelor şi suprafeţelor generate sub MicroStation este mult

mai extins, iar operaţiile de prelucrare implementate fac posibile aplicaţii
specifice diversificate (secţiuni prin suprafeţe, decupări, extrageri de curbe
etc.).

c) Carena
Realizat de un grup de cadre didactice de la Universitatea „Dunărea de
Jos” Galaţi [2], produsul Carena este destinat, în principal, pentru calculele
hidrostatice şi de stabilitate, considerând corpul navei descris prin suprafeţe
plane triunghiulare (fig. 3.3). La rândul lor, aceste suprafeţe sunt descrise prin
nodurile de colţ, poziţionate de coordonatele lor. Astfel, suprafaţa finală
rezultă din cuplarea suprafeţelor triunghiulare plane are formă poliedrală. Dat
fiind scopul principal al programului, nu s-a impus netezirea suprafeţei.

37
Proiectarea asistată de calculator a echipamentelor UIP

Fig. 3.3. Captură Carena

d) Surf
Aparţinând, de asemenea, unui grup de cadre didactice de la
Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi [2], produsul program Surf (fig. 3.4)
este destinat descrierii suprafeţei netede a învelişului navei, respectiv a liniilor
de secţiune şi desfăşuratelor de table.

Fig. 3.4. Captură Surf

Descrierea suprafeţei corpului navei se bazează pe prelucrarea

următoarelor informaţii: noduri (puncte de suprafaţă, date prin coordonatele
lor); linii (curbe aviate pe suprafaţă descrise matematic prin funcţii spline
cubice în formă parametrică); petice (elemente fundamentale ale suprafeţei
descrise prin curbele de contur, exprimate sub formă parametrică).
Suprafaţa totală a corpului navei este obţinută prin conectarea netedă a
peticelor.
Caracteristic metodei utilizate este faptul că ea oferă posibilitatea
obţinerii de suprafeţe netede şi aviate fără a necesita alte informaţii
suplimentare (condiţii de capăt, de margine sau de colţ).
Programul, realizat pe baza modelului matematic, poate descrie o
suprafaţă netedă indiferent de complexitatea sa. Zonele de continuitate ale
38
 Lucrarea nr. 3
suprafeţei se descriu separat, iar apoi sunt cuplate pe curbele de frântură
comune.
Varianta Surf 32, reprezintă o extindere a modelelor matematice şi
performanţelor de utilizare ale programului Surf prin:
 introducerea curbelor şi suprafeţelor de regresie pentru netezirea
erorilor din date;
 dezvoltarea modelelor de tip B-Spline şi Nurbs la curbe şi
suprafeţe;
 crearea posibilităţii de tăiere, intersecţie şi reunire la curbe şi
suprafeţe;
 dezvoltarea controlului la curbe şi suprafeţe (curburi simple şi
Euler, condiţii impuse la capete şi în domeniu, familii de secţiuni etc.).

e) AutoShip
Realizat de către compania AutoShip Systems Co., programul AutoShip
combină interfaţa grafică a sistemului de operare Microsoft Windows cu
dexteritatea modelului matematic NURBS (Non-Uniform Rational B-Spline)
pentru a obţine suprafeţe modelate în CAD.
Programul poate crea curbe şi suprafeţe specifice corpului navelor cu
diverse funcţionalităţi, plecând de la yachturi şi ajungând până la tancuri
petroliere de dimensiuni mari.
Interfaţa programului AutoShip este concepută pentru lucrul în patru
ferestre, trei fiind destinate planurilor principale de proiecţie şi una pentru
reprezentarea spaţială dinamică a construcţiei (fig. 3.5).

Fig. 3.5. Captură AutoShip

39
Proiectarea asistată de calculator a echipamentelor UIP

Produsul program creează puncte, curbe, suprafeţe şi ansambluri, care

pot fi selectate, scalate, rotite şi copiate. În final, se obţin structuri complexe
construite cu un număr minim de obiecte.
Suprafeţele se construiesc prin sisteme NURBS, cu ajutorul
dimensiunilor specifice, prin rotirea unei axe, prin extindere de-a lungul unui
vector etc.
Curbele sunt generate în baza unui model matematic gaussian ce
apelează la reţele tip B-Spline.
AutoShip poate importa sau exporta fişiere DXF şi IGES, atât în 2D,
cât şi în 3D.

3.4. INIŢIERE ÎN TRIBON M3

3.4.1. Consideraţii generale

Conceput de către firma Kockums Computer System AB, TRIBON M3

este un software integrat de proiectare navală care realizează modelarea
geometrică a navei şi permite realizarea de calculele hidrostatice şi
hidrodinamice specifice. Combină diferite metode matematice, acceptând în
mare măsură tehnici empirice.
TRIBON M3 utilizează o bază de date orientată pe obiecte, creată în
timpul desenării. Obiectele stocate în băncile de date reprezintă toate
elementele navei, plecând de la suprafaţa corpului până la elementele de
construcţie, ansamblurile structurale, agregatele şi sistemele din compartimen-
tul maşini, instalaţiile de la bordul navei. Baza de date este concepută printr-o
tehnologie unică care permite accesul simultan a mai multor utilizatori.
TRIBON M3 asigură importarea de fişiere DXF, IGES, SAT, Sikob,
AutoKon care, ulterior, pot fi modificate. Facilităţile de modelare sunt
multiple, cuprinzând baze de date pentru nave clasice şi pentru nave
specializate monocorp şi multicorp, simetrice sau asimetrice.

3.4.2. Structura de directoare şi fişiere

Sistemul de proiectare integrată TRIBON M3 este dezvoltat pe module

de aplicaţii (fig. 3.6) care acoperă necesităţile de proiectare şi de producţie,
începând cu generarea formelor navei, calcule hidrostatice şi hidrodinamice,
calcule de stabilitate şi terminând cu informaţia pentru maşinile de debitat,
fără a fi, însă, un sistem expert.

40
 Lucrarea nr. 3

Fig. 3.6. Modulele de aplicaţii TRIBON M3

Modulele de aplicaţii TRIBON M3, sunt (fig. 3.7):

 modulul de programare automată (Rule – based Automated
Design), care permite crearea de facilităţi pentru utilizator şi personalizări ale
interfeţei aplicaţiilor în baza unui limbaj de programare;
 modulul de management (Design Management), care reprezintă
instrumentul de management şi supervizare ce controlează evoluţia proiectării
şi a producţiei;
 modulul de proiectare (Design Aplications), care rezolvă
problemele specifice de proiectare (calcule, dimensionări, desene, modele) atât
pentru corpul navei, cât şi pentru dotările acesteia;
 modulul de ingineria producţiei (Production Engineering), care
transpune rezultatele procesului de proiectare propriu-zis în mediul de
producţie, realizând comandarea mecanismelor, maşinilor şi echipamentelor
de producţie;
 modulul de pregătire a informaţiilor pentru producţie
(Production Information), care oferă datele necesare pentru confecţionarea
elementelor componente ale navei.

Utilizarea pachetelor de programe TRIBON M3 presupune cunoaşterea

modului de organizare a datelor în subdirectoarele proiectului de navă şi
gestionarea corectă a acestora (crearea unui nou grup de proiecte, crearea sub-
proiectelor, transferul datelor între aplicaţiile aceluiaşi modul şi între
aplicaţiile altor module).

41
Proiectarea asistată de calculator a echipamentelor UIP

Fig. 3.7. Modulele de aplicaţii TRIBON M3

Structura arborescentă a directoarelor şi subdirectoarelor sistemului

TRIBON M3 este reprezentat în fig. 3.8.

Fig. 3.8. Structura directoarelor şi subdirectoarelor TRIBON M3

Directoarele şi subdirectoarele sistemului TRIBON M3 sunt:

 Bin – conţine programe executabile de sistem şi alte fişiere;
 Config – conţine setările şi configuraţiile proiectului curent;
 Customise – conţine fişiere independente ajutătoare;
 Documentation – conţine fişiere ajutătoare pentru aplicaţii;
 FlexLM – conţine fişiere de licenţă pentru TRIBON:
 Projects – conţine fişiere şablon pentru diferite proiecte;

42
 Lucrarea nr. 3
 Temp – conţine fişiere temporare create în timpul rulării aplicaţiilor;
 TID – conţine fişiere executabile pentru aplicaţia Initial Design;
 Visio – conţine fişiere specifice programului Visio, specializat
pentru crearea schemelor şi diagramelor hidropneumatice;
 Vitesse – conţine fişiere cu codurile sursă ale limbajului de
programare PYTHON.
Sistemul de proiectare integrat TRIBON M3 utilizează termeni
specifici domeniului construcţiilor navale şi, de asemenea, termeni proprii
aplicaţiilor dezvoltate în cadrul software-ului. Expresiile uzuale utilizate în
TRIBON M3 sunt centralizate în Anexa 4 [4], iar în Anexa 5 [5] se regăsesc
abrevierile specifice sistemului de proiectare.
Termenul project defineşte proiectul global al navei şi conţine
ansamblul tuturor datelor corespunzătoare unui anumit tip de navă (ex. M3sp,
Bulk, Tug etc.).
Termenul TID project defineşte ansamblul tuturor datelor obţinute cu
ajutorul aplicaţiei Iniţial Design, care descriu suprafeţele navei (carenă, punţi,
pereţi, alte suprafeţe), compartimentarea acesteia, calcule hidrostatice şi
evaluarea performanţelor carenei. Proiectul TID este parte componentă a
proiectului global al navei (project), iar datele obţinute sunt stocate în banca
de date SB_TID.
Funcţie de accesibilitatea datelor din TID project, pot fi definite:
 proiect TID integrat, care beneficiază de toate facilităţile oferite de
modelul informatic al navei (PIM);
 proiect TID independent (stand alone), care nu beneficiază de toate
facilităţile PIM, putând accesa doar datele locale aparţinătoare proiectului
respectiv.
Structura de directoare pentru TID project este reprezentată în fig. 3.9.

Fig. 3.9. Structura de directoare şi fişiere pentru TID project

43
Proiectarea asistată de calculator a echipamentelor UIP

3.4.3. Selectarea proiectului de navă

Înainte de a lansa în execuţie oricare aplicaţie TRIBON M3, este

necesară selectarea proiectului curent de lucru, prin succesiunea de comenzi
START > All Programs > Tribon M3 > Project Selection (fig. 3.10).

Fig. 3.10. Selectarea proiectului curent de lucru

În momentul selectării proiectului curent de lucru, sistemul iniţiază

băncile de date şi variabilele de sistem specifice proiectului, informaţii care
sunt stocate în fişierul tbenvtable.sbd din directorul Config.

3.5. APLICAŢII

3.5.1. Duplicarea unui proiect

 se lansează aplicaţia Project Selection (START > All Programs >

Tribon M3 > Project Selection)<
 se constată că există un singur proiect de navă disponibil, denumit
M3sp;
 se închide aplicaţia prin acţionarea butonului <Cancel>.
Pentru a nu afecta baza de date a proiectului implicit, se va crea un
proiect de navă nou, denumit User, prin copierea caracteristicilor proiectului
M3sp.

44
 Lucrarea nr. 3

Duplicarea unui proiect existent se face conform indicaţiilor de mai

jos:
 cu ajutorul utilitarului Windows Explorer se accesează directorul
[Projects] din structura arborescentă de directoare şi subdirectoare a sistemului
TRIBON M3 (C:\Tribon\M3\Projects);
 se copiază subdirectorul [M3sp] în directorul [Projects], sub
denumirea [Copy of M3sp];
 se redenumeşte subdirectorul [Copy of M3sp] cu numele [User];
 se copiază fişierul „d065M3sp.sbd” în directorul [Projects], sub
denumirea „Copy of d065M3sp.sbd”;
 se redenumeşte fişierul „Copy of d065M3sp.sbd” cu numele
„d065User.sbd”;
 cu ajutorul utilitarului Notepad, se deschide fişierul
„d065User.sbd”;
 în baza comenzii Replace (Edit/Replace…/Replace All) se
înlocuieşte şirul de caractere M3sp cu şirul de caractere User, în întregul
document;
 se salvează fişierul „d065User.sbd” şi se părăseşte modul de editare.
În acest moment, sistemul de proiectare TRIBON M3 dispune de două
proiecte identice, respectiv M3sp şi User.

3.5.2. Selectarea proiectului de navă curent

 se lansează aplicaţia Project Selection (START > All Programs >

Tribon M3 > Project Selection);
 se constată că există două proiecte de navă identice, proiectul
implicit M3sp, respectiv proiectul User definit anterior;
 se selectează proiectul User şi se acţionează butonul <Select>.
Din acest moment, toate operaţiile efectuate sub sistemul de proiectare
TRIBON M3 vor fi salvate în baza de date PIM a proiectului User.

3.5.3. Lansarea şi părăsirea aplicaţiilor TRIBON M3

Toate aplicaţiile TRIBON M3 se lansează prin succesiunea de comenzi

START > All Programs > Tribon M3 > nume_aplicaţie.
Pentru familiarizarea utilizatorului cu sintaxa funcţiilor TRIBON M3
se alege, ca studiu de caz, aplicaţia Drafting.
 lansarea aplicaţiei:
- sintaxă: START > All Programs > Tribon M3 > Drafting;
 inserarea unui format de desen predefinit:
- se lansează funcţia New (File > New);
45
Proiectarea asistată de calculator a echipamentelor UIP
- se acţionează butonul <List>;
- se selectează formatul de desen dorit;
- se acţionează butonul <Insert>;
- se lansează funcţia Close (File > Close).
 deschiderea unui desen existent:
- se lansează funcţia Open (File > Open);
- se acţionează butonul <List>;
- se selectează desenul cu numele SP_JUMBO;
- se acţionează butonul <Open>.
 utilizarea tehnicilor de vizualizare:
- se lansează funcţia New Shaded Floating ViewPort (Viewport >
New Shaded Floating ViewPort);
- se selectează, pe rând, butoanele de vizualizare;
- se închide fereastra flotantă prin acţionarea butonului <Close>;
- se lansează funcţia Close (File > Close);
 părăsirea aplicaţiei:
- sintaxă: File > Exit;
- dacă desenul curent a suferit modificări, prin mesajul „OK to
save current drawing UNTITLED before closing?” sistemul solicită
utilizatorului părăsirea aplicaţiei cu sau fără salvare.

Bibliografie selectivă
[1] Talaba D., Bazele CAD, Braşov, Universitatea Transilvania, 2003
[2] Ionaş O., Studiu comparativ privind generarea şi reprezentarea formelor navei utilizând
diferite produse program, Constanţa, Conferinţa Technonav, 2000
[3] Dan Manolea, Programare în AutoLisp sub AutoCAD, Cluj-Napoca, Editura Albastră,
1996
[4] ***, Tribon M3. User’s Guide Dictionary, Tribon Solutions Ltd., 2004
[5] ***, Tribon M3. User’s Guide Abbreviation, Tribon Solutions Ltd., 2004

46