Elasticitatea structurilor

- 4–
Tuburi cu pereți groși
 Elasticitatea structurilor

Tuburile presurizate cu pereţi groşi fac parte din a treia categorie de

elemente de rezistenţă, şi anume categoria corpurilor masive, cu cele trei
dimensiuni de acelaşi ordin de mărime. Tensiunile şi variaţia acestora pe
direcţia grosimii peretelui nu pot fi neglijate ca şi în cazul învelitorilor cu
pereţi subţiri. Starea de tensiune care se instalează în aceste elemente de
rezistenţă este o stare spaţială de tensiune.
 Elasticitatea structurilor

Fig. 1 Tuburi cu pereți groși

 Elasticitatea structurilor

Distribuția tensiunilor normale

Fig.2 Un cilindru cu pereți groși secționat

 Elasticitatea structurilor

Distribuția tensiunilor

Fig.3 Distribuția tensiunilor într-un cilindru cu pereți groși secționat

 Elasticitatea structurilor
Se consideră că fac parte din această clasă corpurile tubulare pentru care grosimea pereţilor
(Re - Ri) are mărimea de cel puţin o cincime din raza lor interioară Ri. Lungimea acestor corpuri nu
este importantă pentru calculul tensiunilor, întrucât în principiu acestea evoluează la fel în toate
secţiunile transversale, atunci când încărcările lor sunt date de presiunea interioară pi, respectiv de
cea exterioară pe, ca în figura de mai jos.
Schema din figură prezintă situaţia cea mai generală, a unui tub închis la capete prin capace, la care
în pereţi apare o categorie specifică de tensiuni, având direcţie longitudinală, notate prin σx şi
calculate prin raportarea efectelor rezultante, de tip forţă, ale celor două feluri de presiuni, la aria de
material din secţiunile transversale, astfel:

Se observă că aceste tensiuni au mărime constantă pe lungimea tubului, adică

sunt constante în toate punctele din pereţii acestui corp. În plus, ele sunt de întindere,
dacă tubul este solicitat numai de presiunea interioară, dar de comprimare, dacă
presarea se produce numai din exterior.
 Elasticitatea structurilor
Tensiunile notate cu σr, σt şi σx (dacă există) reprezintă valorile principale ale stării
de tensiuni din pereţii tubului, care este spaţială, în tuburile închise la capete prin
capace şi plană, dacă acestea lipsesc. După cum s-a arătat, solicitarea tubului este axial-
simetrică, deci valorile tensiunilor depind, pe secţiunile transversale, numai de raza r,
fiind constante în toate punctele aflate la aceeaşi distanţă de axa longitudinală.
Se demonstrează că această dependenţă este de tip hiperbolic, iar relaţiile de calcul pot
fi scrise într-o formă unificată, astfel:

Este interesant de remarcat că prima fracţie din această expresie reprezintă

mărimea constantă a tensiunii longitudinale σx, iar forma expresiei arată că această
valoare este media aritmetică a celorlalte două tensiuni principale:

Atenție: tensiunea σx este mai puţin importantă în calculele de rezistenţă, mai ales dacă se folosesc teoriile de
rupere bazate pe valorile extreme ale tensiunilor principale (aşa cum sunt teoriile σmax şi τmax).
Variaţia tensiunilor radiale şi circumferenţiale pe grosimea pereţilor se analizează separat, pentru cele două
categorii mari de solicitări.
 Elasticitatea structurilor
Tuburi solicitate numai de presiuni exterioare

Pe baza acestor expresii este interesant de remarcat că, în

cazurile în care Ri = 0 (piese pline, de tip arbore, presate din
exterior), se obţine σr = σt = -pe, adică tensiunile nu mai
depind de raza r şi sunt egale între ele în orice punct din pereţii
piesei studiate. Pentru a observa evoluţia tensiunilor, atunci
când raza punctului de calcul creşte de la Ri la Re se scriu, pe
rând, relaţiile celor două categorii de tensiuni şi se studiază
funcţiile astfel obţinute.
Fig.4
a) Tensiunile radiale
Legea de variaţie se scrie:

Termenul al doilea din paranteză este subunitar şi scade mereu, atunci când punctul de calcul parcurge grosimea
peretelui de la interior către exterior; valoarea parantezei creşte şi ea, fiind pozitivă pe toată grosimea, încât
valorile tensiunii sunt peste tot negative. Variaţia lor este de tip hiperbolic, iar valorile la capetele diagramei sunt:
 Elasticitatea structurilor
b) Tensiunile circumferenţiale
Funcţia lor de raza r este următoarea:

Evoluţia este descrescătoare, iar valorile de la capete sunt :

Din graficele de variaţie trasate pentru cele două categorii de tensiuni se observă că solicitarea
periculoasă a tubului se produce la interior, unde starea de tensiuni este de comprimare
monoaxială (componentele radiale sunt nule) şi deci relaţia calculului de rezistenţă (în care se
foloseşte rezistenţa admisibilă la compresiune σac a materialului tubului) se scrie:

De obicei din această relaţie se obţine valoarea necesară a razei exterioare Re, cunoscând
ceilalţi parametri, pe baza unor operaţii matematice simple:
 Elasticitatea structurilor

Tuburi solicitate numai de presiuni interioare

Relaţiile pentru calculul tensiunilor se obţin înlocuind în pe = 0:

a) Tensiunile radiale
Legea de variaţie se scrie:

Ultima fracţie este mai mare decât unitatea, iar

diferenţa din paranteză este negativă şi scade mereu,
când raza creşte de la interior către exterior; încât
valorile tensiunii sunt descrescătoare şi peste tot
negative. Variaţia lor este de tip hiperbolic, iar
valorile din punctele de la capetele diagramei sunt:

Fig.5
 Elasticitatea structurilor

b) Tensiunile circumferenţiale
Funcţia lor de raza r este următoarea:

Se poate observa că paranteza este pozitivă descrescătoare, la fel ca şi evoluţia tensiunilor, iar

valorile de la capete sunt:

Din graficele de variaţie ale celor două categorii de tensiuni se observă că solicitarea
periculoasă a tubului se produce la interior, unde starea de tensiuni
este plană (respectiv spaţială, în tuburile închise la capete, la care s-a arătat că
tensiunea longitudinală este cât media valorilor celorlalte două), cu tensiunile
principale având semne contrare; în astfel de cazuri este util să se calculeze efectul
lor global folosind ipoteza de rupere τmax, iar relaţia calculului de rezistenţă se
obţine astfel:

Se observă asemănarea acesteia cu expresia similară (10.7) de la tuburile cu presiune exterioară,

încât valoarea necesară a razei exterioare Re va avea practic aceeaşi formulă de calcul ca mai
sus:
 Elasticitatea structurilor

Atenție : Şi pentru tuburile cu presiuni interioare se constată că nu

pot prelua valori de presiune oricât de mari, întrucât acestea
trebuie să fie mai mici cu cel puţin 50% faţă de rezistenţa
admisibilă a materialului din care sunt făcute!