Botezatu Adrian-Ciprian

FENOMENUL DE CONCENTRARE A TENSIUNILOR ÎN JURUL GOLURILOR

Discontinuităţile geometrice, de exemplu, variaţii în trepte ale secţiunii transversale

(reducţii), găuri transversale, crestături, şanţuri sau scobituri laterale, produc variaţii locale
importante ale tensiunilor, ale căror valori maxime sunt mai mari decât tensiunea medie în
secţiunea transversală netă a barei. Acest fenomen este denumit concentrarea tensiunilor iar
discontinuitatea geometrică respectivă se numeşte concentrator de tensiuni.
La un concentrator de tensiuni, tensiunea maximă este funcţie de forma şi dimensiunile piesei în
vecinătatea discontinuităţii.
Se defineşte factorul teoretic de concentrare a tensiunilor elastice Kt prin
relaţia
σ
K σ
max
t = nom

unde σ max este tensiunea maximă la discontinuitatea geometrică şi σ nom este

tensiunea medie în secţiunea transversală respectivă. Acest factor este constant în
domeniul comportării elastice a materialului.
Ele se bazează fie pe soluţii analitice din Teoria elasticităţii sau soluţii
numerice prin Metoda elementelor finite, fie pe determinări experimentale cu ajutorul
fotoelasticimetrie

Pentru o bară solicitată la întindere, cu secţiune variabilă în trepte, creşterea locală a tensiunilor
datorită saltului de diametru este redată în figura 5.12.

Variaţia factorului teoretic de concentrare a tensiunilor Kt în funcţie de

raportul între raza de racordare şi diametrul mic este redată în figura 5.13, pentru cinci
valori ale raportului diametrelor celor două porţiuni. Se remarcă valori Kt = 1,4...2,5.
Raze de racordare mici produc valori Kt mari, deci trebuie evitate
în proiectare.
1
Botezatu Adrian-Ciprian

Distribuţia tensiunilor axiale pentru o bară cu degajări laterale semicirculare

este ilustrată în figura 5.14, a iar pentru o bară cu gaură circulară transversală - în
figura 5.14, b (G. Kirsch, 1898).

2
Botezatu Adrian-Ciprian

Materialele ductile se deosebesc de cele fragile şi prin comportarea lor diferită la tensiuni
locale. Tensiunile locale sunt acele tensiuni care se extind pe
o porţiune relativ redusă a secţiunii transversale a elementului de rezistenţă. În general, aceste
tensiuni sunt produse de o modificare bruscă a dimensiunilor sau a formei secţiunilor de-a lungul
elementului.
Dacă se supune la întindere o bară slăbită cu o gaură (Fig.5.2-1a), în secţiunea slăbită la o
distanţă suficient de mare de această gaură (secţiunea 2-2), distribuţia tensiunii pe secţiune este
uniformă (Fig.5.2-1b).

În secţiunea slăbită (secţiunea 1-1) şi dacă bara are o lăţime mare în comparaţie cu diametrul
găurii, distribuţia tensiunii normale este ca cea prezentată în Fig.5.2-1c), adică în imediata
vecinătate a găurii, tensiunea normală este mult mai mare decât cea calculată cu relaţia cunoscută
(σn = N / A, tensiune normală nominală). Această creştere bruscă a tensiunii normale se extinde
numai asupra unei porţiuni foarte reduse a secţiunii din imediata vecinătate a găurii. Pe restul
secţiunii, tensiunea normală rămâne aproximativ egală cu σn, ca şi cum nu ar exista nici o gaură,
nici o slăbire a secţiunii. Astfel de creşteri ale tensiunii normale se produc în cazul tuturor
crestăturilor, renuri, canale de pană, găuri pentru bolţuri, filete, zgârieturi, etc. Aceste
discontinuităţi din elementele de rezistenţă se numesc concentratori de tensiune. Raportul dintre
tensiunea locală maximă (σM) şi tensiunea normală nominală (σn), se numeşte coeficient de
concentrare al tensiunii (αk):

3
Botezatu Adrian-Ciprian

Cunoscând pentru un concentrator de tensiune valoarea coeficientului de concentrare al tensiunii,

se poate calcula valoarea maximă a tensiunii din imediata vecinătate a concentratorului:

Dacă secţiunea periculoasă pentru un element de rezistenţă solicitat axial este într-o
porţiune cu concentrator de tensiune, atunci calculul de rezistenţă trebuie făcut pe baza tensiunii
normale maxime, calculate cu relaţia 5.2-2. Cercetările experimentale care stau de altfel şi la
baza determinării coeficientului de concentrare al tensiunii αk, arată c ă αk depinde numai de
elementele geometrice ale concentratorului şi este independent de material. Fenomenul de
concentrare al tensiunii, este specific solicitării în domeniul elastic. La materialele tenace, cum
este şi oţelul, după ce se atinge limita de curgere, are loc o uniformizare a tensiunii în secţiunea
cu concentrator. Din acest motiv, la materialele tenace, pentru solicitări în regim static, nu este
necesar să se ia în calculele de rezistenţă efectul de concentrare, deoarece (în regim elastic) el
produce numai anumite vârfuri de tensiune, fără însă a cauza ruperea. La materialele fragile,
fenomenul de concentrare al tensiunii nu mai poate fi neglijat, el manifestându-se până la
producerea ruperii.

4
Botezatu Adrian-Ciprian

5
Botezatu Adrian-Ciprian

Studiu de caz:
Pentru o tablă metalica cu lungimea de 2m, 1m și grosimea de 10mm, încărcată cu o forță
uniform distribuită, distribuția de tensiuni este aceasta:

Încărcând placa tensiunile în dreptul golului cresc pană cand ating limita de curgere:

După care în placa are loc o redistribuire de eforturi:

6
Botezatu Adrian-Ciprian

7
Botezatu Adrian-Ciprian

Rezistență:

8
Botezatu Adrian-Ciprian

După care am luat aceeași placa la care lățimea este egala cu lățimea inițiala minus diametrul
golului și am încărcat-o pănă s-a plasticizat. Rezistența plăcii este cu 15% mai mare.
Botezatu Adrian-Ciprian

BIBLIOGRAFIE:
 https://graduo.ro/cursuri/mecanica/oboseala-si-elemente-de-mecanica-ruperii-476105
 https://graduo.ro/licente/mecanica/metode-experimentale-pentru-determinarea-starii-
plane-de-tensiune-343846
 https://www.google.ro/search?source=hp&ei=XaA_XKH_JPHjrgTH4KmACQ&q=metal
urgia&btnK=C%C4%83utare+Google&oq=metalurgia&gs_l=psy-
ab.3..0l10.13105.18349..20183...0.0..0.158.1300.0j11......0....1..gws-
wiz.....0..35i39j0i131.jRyLkr1diEc
Botezatu Adrian-Ciprian

UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI

FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII

COMPLEMENTE DE TEORIA ELASTICITĂȚII ȘI

PLASTICITĂȚII

Îndrumător: conf. Dr. Ing. Mihai Vrabie

Student: ing.Botezatu Adrian-Ciprian

2018 - 2019