UNIVERSITATEA TEHNICĂ ,,GHEORGHE ASACHI” DIN IASI

FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII

ETICĂ ȘI INTEGRITATE
MASTER: INGINERIE STRUCTURALĂ

Îndrumător:

Șef.lucr.dr.ing. Sebastian George Maxineasa

Masterand:

Botezatu Ciprian-Andrian
 PERFORMANȚELE STRUCTURALE ALE PEREȚILOR DIN PĂMÂNT REALIZAȚI PRIN
TEHNOLOGII DE PUNERE ÎN OPERĂ SPECIFICE

Abstract

Cercetările și testele de laborator pe compozite pe bază de argilă au fost realizate

cu ajutorul unor elemente naturale (paie de grâu) în scopul de a construi elemente de
suport sau sisteme structurale în pământ. Rezultatele testelor au arătat contribuția pozitivă
a materialelor de armare la reducerea contracției axiale și la fisurarea elementului finit,
precum și la creșterea rezistențelor mecanice (rezistența la încovoiere și compresiune) a
amestecurilor de pământ.
Cuvinte cheie: pământ îndesat, pământ armat, pereți din pământ, paie;

1. Context

În contextul dezvoltarii durabile, luând în considerare obiectivele stabilite de către

UNIUNEA EUROPEANĂ, a fi atinse până în anul 2020 privind pachetul ‘’Energie –
Schimbări climatice”, în care se stabilește o reducere cu 20% a consumului de energie
primară prin îmbunătățirea eficienței energetice precum și limitarea efectului de încălzire
globală, programul de cercetare se încadrează în aceste prevederi prin
reducerea/renunțarea utilizării de materiale de construcție energointensive (cum ar fi
polistirenul, cimentul, oțelul, varul etc.) cu scopul de a reduce consumul de energie pe
durata de expluatare a unei construcții.

O contribuție la atingerea acestor obiective în domeniul construcțiilor o poate avea

revenirea la clădirile tradiționale românești, prin integrarea conceptelor moderne de
sustenabilitate, bioarhitectură și eficiență energetică, în vederea diminuării consumurilor
energetice pentru obținerea materiei prime, transportul, punerea în operă, expluatarea,
post-utilizarea și dezafectarea materialelor de construcție și scăderea cantității de deșeuri
rezultate.

Anterior efectuării încercărilor experimentale, s-a realizat un studiu bibliografic în

literatura internațională prvind modul de efectuare a încercărilor pe astfel de tronsoane de
pereți de pământ. S-au găsit lucrări reprezentative precum: Maso-Bernat (2016), Arslan
(2017), Jaisinghe (2016), Kariyawasam (2016).

2. Materiale și metode:

2.1 Materiale

În cadrul programului experimental s−a folosit ca material de bazǎ pentru realizarea

epruvetelor, pǎmânt cu compoziție prezentatǎ în Fig. 2. Materiale vegetale folosite
pentru armarea pǎmântului sunt paiele de grâu tǎiate la o lungime cuprinsǎ între 1 ÷ 3 cm,
Fig. 3

f¡g. 2. Rezultatele anal¡ze¡ granulometr¡ce a pǎmântulu¡ de bazǎ.

2.2 Tehnologi de realizare a epruvetelor:

Realizarea epruvetelor din pǎmânt bǎtut în variantǎ nearmatǎ/armatǎ:

• pregǎtirea pǎmântului de natura argilei prin adǎugarea de apǎ;

• dispunerea pământului/amestecului de pământ cu paie în tipar;
• compactarea pământului/amestecului cu maiul de lemn.

Pǎmântul de natura argilei plastic vârtoase a fost pregǎtit pentru realizarea

epruvetelor prin adǎugarea unei cantități de apă calculată în funcție de testele de laborator
realizate inițial, pentru determinarea umidității optime de compactare.
Dupǎ introducerea în tipar pǎmântul a fost compactat cu maiul de lemn.

f¡g. 3. Fibre dispuse dispers

Operațiunea de trecere cu maiul a fost repetatǎ pǎnǎ la momentul în care nu se mai

înregistreazǎ tasǎri. Pentru determinarea rezistenței amestecului de pământ cu/fara
armare, s-a turnat probe și în tipare cu dimensiunile de 140x140x140 mm și 160x40x40
mm.

2.2. Metodologia de încercare experimentală a epruvetolor

Pentru determinarea caracterisiticilor epruvetelor se vor folosi urmǎtoarele

echipamente:
• Cadru metalic compus din elemente verticale şi grindǎ orizontalǎ folosite pentru
fixarea cricului hidraulic;
• Cric hidraulic pentru aplicarea forței de compresiune asupra elementului
încercat;
• Doză de presiune pentru indicarea fortei aplicate pe direcția vericalǎ asupra
tronsonului de perete supus încercării, conectată la pompa hidraulică;
• Traductori de deplasare: unul pe direcția verticalǎ şi unul pe direcuia orizontalǎ
pentru indicarea deplasǎrilor elementului de pǎmânt (argilǎ) pe cele douǎ
direcții, datoritǎ aplicǎrii forței de compresiune;
• Stație de achiziție de date dotată cu afișaj digital pentru indicarea parametrilor
de presiune și deplasare transmise de doza și traductorii de deplasare;
 f¡g. 4. Incombustibilitate (SR EN ISO 1982).

Epruvetele cu dimensiunile de 1,00x0,50x0,15 și 140x140x140mm au fost încercate la

compresiune, Fig. 5-7. Epruvetele cu dimensiunea de 40x40x160 au fost încercate la
încovoiere, Fig. 8-10.

3. Rezultatea și discuții

Pentru tronsoanele de pământ (argilă) bătut cedarea s-a produs astfel:

• Pǎmânt bǎtut nearmat − Fig. 5 − cedarea s−a produs la partea superioarǎ (se
observǎ rețeaua de fisuri) datoritǎ compresiunii la partea superioarǎ. Pe
întreaga suprafațǎ se observǎ în fig. 5 că apar fisuri în jurul locurilor în care
pǎmânul nu a fost bine compactat initial. La valori mari ale încǎrcǎrii s−a
observat dezintegrarea bulgǎrilor de pǎmânt de la bazǎ şi începerea
prǎbuşirii.

Fig. 6. Perete din argilǎ bǎtutǎ armatǎ cu pa¡e. Fig.5 Perete din argilă bătută nearmată
 Fig. 8. Rupere la încovoiere a epruvetelor de pǎmânt

Fig. 7. Perete din argilǎ turnatǎ armatǎ cu paie.

• Pǎmânt bǎtut armat cu paie − Fig. 6 − cedarea s−a produs la partea superioarǎ şi
inferioarǎ în locurile în care au fost discontinuitǎți la baterea inițialǎ, astfel au
apǎrut fisuri şi odatǎ cu creşterea încǎrcǎrii bulgǎrii de pǎmânt au început sǎ se
desprindǎ. Nu s−a propagat o rețea de fisuri ca în cazul probei nearmate datoritǎ
prezenuei paielor ca element de armare. Pe parcursul încercǎrii la compresiune a
elementului s−a observat cum odatǎ cu creşterea încǎrcǎrilor armarea cu paie
împiedicǎ deformauia peretelui pânǎ la momentul în care este depǎşitǎ
rezistenua acestora, dupǎ acest moment deformauia creşte.

Fig.9 Rupere cuburi de pământ nearmat Fig.10 Rupere cuburi de pământ turnat armat
cu paie
 Pentru tronsoanele de pǎmânt (argilǎ)turnat armat cu material dispers (paie):
• Cedarea s−a produs la partea superioarǎ, Fig. 7. Odatǎ cu creşterea încǎrcǎrilor pe suprafața
peretelui se creeazǎ o rețea de fisuri, care la valori mari ale încǎrcǎrii determinǎ
dezintegrarea pǎmântului la partea apropiatǎ aplicǎrii încǎrcǎrii.

Rezultate obținute
Pe parcursul încercǎrii la încovoiere a epruvetelor cu dimensiuni de 4 0 x 4 0 x 1 6 0 mm se
observǎ ruperea casantǎ a epruvetelor de pǎmânt bǎtut chiar şiînvariantaarmatǎ cu paie de grâu.

În cazul încercǎrii la compresiune a epruvetelor de pǎmânt turnat în cuburilor cu dimensiuni de

140x140x140mm s−a obserat modul de cedare prin dezintegrare a cubului fǎrǎ armatură şi cel cu armare
cu paie (similar cu varianta de cub de beton fǎrǎ armǎturǎ).

În cazul epruvetelor de 40x40x160 mm şi cuburilor 140 x 140 x 140 mm se observǎ scǎderea

rezistenței mecanice a epruvetei armatǎ cu paie. În cazul epruvetelor cu dimensiunea de 1,00 x
0,50 x 0,15 m valoarea forței de cedare a epruvetelor a crescut cu 19 % pentru varianta de
pǎmânt bǎtut şi 20% pentru varianta de pǎmânt turnat datoritǎ armǎrii în formǎ dispersǎ cu paie
de grâu.

4. Concluzii

Pentru realizarea elementelor structurale de suprafațǎ (pereți) se recomandǎ utilizarea

paielor (pentru tehnologia de realizare prin batere) şi a lânii (pentru tehnologia de
realizare prin turnare). Avantajul utilizǎrii acestor materiale îl constituie posibilitatea
realizǎrii de case ecologice din material locale, naturale şi cu proprietǎți mecanice bune.
Bibliografie
Arslan M. E., Emiroglu M., Yalama A. (2017), Structural behav¡or oJ rammed earth walls
under lateral cycl¡c load¡ng: A comparat¡ve exper¡mental study, Construction
and Building Materials 133: 433−442.
Bernat−Maso E., Gil L., Escrig C. (2016), Text¡le− re¡nJorced rammed earth: Exper¡mental
character¡sat¡on oJ Jlexural strength and thoughness, Construction and
Building Materials 106: 470−479.
Jayasinghe C., Fonseka W. M. C. D. J., Abeygunawardhene Y. M. (2016), Load bear¡ng
propert¡es oJ compos¡te masonry constructed w¡th recycled bu¡ld¡ng demol¡t¡on
waste and cement stab¡l¡zed rammed earth, Construction and Building Materials
100: 471−477.
Kariyawasam K. K. G. K. D. , Jayasinghe C. (2016), Cement stab¡l¡zed rammed earth as
a susta¡nable construct¡on mater¡al, Cons−truction and Building Materials
105: 519−527.
Miccoli L., Müller U., Pospíšil S. (2017), Rammed earth walls strengthened w¡th
polyester Jabr¡c str¡ps: Exper¡mental analys¡s under ¡n−plane cycl¡c load¡ng,
Construction and Building Materials 149: 29−36.