DHFCJGFXJ

Proiect de diplomă
Priectarea unui complex sportiv
UNIVERSITATEA TEHNICĂ ,,GHEORGHE ASACHI” DIN IASI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII
PROIECT DE DIPLOMĂ
PROIECTAREA UNUI BAZIN OLIMPIC CU STRUCTURĂ

METALICĂ CU DESCHIDEREA DE 50m
Absolvent: Botezatu Adrian-Ciprian
Îndrumător: ș.l.dr.ing. Georgeta Băetu
Cuprins
Botezatu Adrian Ciprian
1
Proiect de diplomă
A. PIESE SCRISE :
1. TEMA PROIECTULUI
2. CONȚINUTUL PROIECTULUI
2.1. MEMORIUL TEHNIC DE REZISTENȚĂ
2.1.1 Cerințe impuse de funcțiunea construcției

2.1.2 Date despre amplasament
2.1.3 Descrierea suprastructurii de rezistență
2.1.4 Descrierea infrastructurii
2.1.5 Descrierea elementelor nestructurale și a elementelor de închidere
2.1.6 Descrierea sistemului de închideri
2.1.7 Condiții de exploatare
2.1.8 Norme ce stau la baza proiectului
2.1.9 Norme privind protecția muncii
2.1.10 Descrierea conținutului părții personale din proiect
2.2 BREVIAR DE CALCUL
2.2.1 Evaluarea încărcărilor

2.2.1.1 Încărcări permanente
2.2.1.2 Încărcări variabile
Încărcarea din zăpadă
Încărcarea din vânt
Încărcarea utilă
2.2.1.3 Încărcarea seismică
2.2.2 Predimensionare
2.2.3 Calculul structurii
2.2.3.1 Introducerea datelor necesare modelării geometrice
2.2.3.2 Profile utilizate
2.2.3.3 Introducerea încărcărilor și a combinațiilor de acțiuni
2.2.3.4 Diagrame de eforturi
2.2.3.5 Moduri propii de vibrații și frecvențe
2
Proiect de diplomă
2.2.4 Calculul fundațiilor
2.2.4.1 Dimensionarea fundațiilor din axul 1
2.2.4.3 Dimensionarea fundațiilor din axul 3și 4
3. PARTEA PERSONALĂ
3.1 Descrierea conținutului părții personale
3.2. Conținutul părții personale
3.2.1. Verificarea stâlpilor de cadru
3.2.1.1 Verificarea stâlpilor din axul 1
3.2.1.2 Verificarea stâlpilor din axul 3
3.2.2 Verificarea elementelor grinzii cu zăbrele spațiale
3.2.2.1 Verificarea tălpilor întinse axial
3.2.2.2 Verificarea tălpilor comprimate axial
3.2.2.3 Verificarea diagonalelor întinse axial
3.2.2.4 Verificarea diagonalelor comprimate
3.2.2.5 Verificarea montanților
3.2.3 Dimensionarea nodurilor grinzii cu zăbrele
3.2.3.1 Dimensionarea nodurilor de la partea inferioară
3.2.3.2 Dimensionarea nodurilor de la partea superioară
3.2.4 Dimensionarea și verificarea îmbinărilor de montaj dintre tronsoanele
grinzii.
2. CONȚINUTUL PROIECTULUI
2.1. Memoriul tehnic de rezistență
3
Proiect de diplomă
2.1.1 Cerințe impuse de funcțiunea construcție
Tema proiectului urmărește proiectarea structurii de rezistență a unui bazin olimpic.

Amplasarea obiectivului se va face pe un teren cu o pantă mai mică de 5%, fiind asigurate
condițiile pentru racordarea la utilitățile curente (apă, canalizare, energie electrică), precum și de
îndepărtare a apelor din precipitații.
În plan construcția prezintă două deschideri și doisprezece travei. Prima deschidere are o
înălțime de 13,50 m și reprezină locul unde se vor realiza jocurile olimpice. În cea dea doua
deschidere, elevație clădirea este împărțită în trei niveluri cu ajutorul unor planșee mixte din
oțel-beton.
Pe direcție longitudinală clădirea este împărțită în două tronsoane,unul având lungimea de

48,50 m iar celălalt cu lungimea de 41,00 m, separate print-un rost seismic de 40cm. În total
compexul sportiv are o suprafață de 90m x 60m. Spațiile adiacente bazinului de înot - vestiarul,
depozitul pentru materalul sportiv,grupurile sanitare, sunt amplasate alături de bazin, într-o
structură metalică formată din stâlpi HHD400x677, grinzi IPE 300 și planșeu mixt oțel beton. În
această zonă circulația persoanelor pe verticală se va face pe scări sau cu ajutorul unui ascensor.
Casa liftului va fi realizată din beton armat și va fi detașate de restul structurii, fiind separate
printr-un rost seismic.
2.1.2 Date despre amplasament
Complexul sportiv va fi amplasat în județul Bacău pe un teren fără declivități majore. Din
punct de vedere al acțiunilor, zona geografică prezintă o serie de caracteristici care intervin în
efectele destabilizatoare asupra construcției și care sunt stabilite de normativele naționale.
Amplasamentul face parte din zona climatică III cu Te  18 C și temperatura medie
o
anuală  a  9, 4 C (indicativ C107-2005).

o
Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol este prezentată în indicativul CR 1-
1-3/2012, pentru amplasamentul dat având valoarea de sk  2,5kN / m . Coeficientul de

2
expunere al construcției în amplasament, determinat de topografia terenului înconjurător și de

mediul natural și/sau construit din vecinătatea construcției este Ce  1, 0 , specific unei expuneri
normale.
4
Proiect de diplomă
Valoarea de referință a presiunii dinamice a vântului qb este prezentată în harta de zonare
( indicativ CR 1-1-4/2012), pentru amplasamentul dat având valoarea qb  0, 6kN / m . Terenul

2
amplasamentului este o zonă în care cel puțin 15% din suprafațaă este acoperită cu construcții
având mai mult de 15m înălțime (zone urbane), acest teren facând parte din categoria IV.
Adâncimea maximă de îngheț pentru amplasamentul dat este cuprinsă între

H î  80(cm)....90(cm) , conform NP 112-2014.
Costrucția se va construi într-o zonă seismică, aplasamentul având accelerația terenului

a  0,35 g (m / s 2 )
egală cu g , iar perioada de colț a spectrului de răspuns este Tc  0, 7 s conform
P100-2013.
Din punct de vedere geotehnic, în urma analizelor efectuate în situ, terenul de fundare
prezintă următoarea stratificație:
- de la cota terenului natural, la cota -0,90m, se află un strat de umplutură cu o grosime

de 90 cm
- de la cota -0,80 m până la cota -2,10 m se găsește un strat cu grosimea de 1,20m de
argilă brun gălbuie cu plasticitate mare, plastic vârtoasă
- de la cota -2,10 până la cota -6,00 se găsește un strat cu grosimea de 3,90m de pietriș
și nisip în amestec cu bolovăniș
Fundarea se va face în stratul de argilă, iar adâncimea minimă de fundare va fi de 0,90m.
Conform studiului geotehnic efectuat pe eșantionul prelevat, ternul de fundare prezintă

următoarele caracteristici:
 cota probei: -1,40m

 compoziția granulometrică: 49% argilă; 26% praf; 25% nisip
 umiditatea naturală (w): 20,56%
 limita de plasticitate inferioară: wp = 13,92%
 limita de plasticitate superioară: wL =46,20%
 indicele de plasticitate: IP = 32,28%
 indicele de consistență: Ic = 0,79
 greutatea volumică în stare naturală:   17,43 kN/m3
 greutatea volumică în stare uscată:  d  14,46 kN/m3

 porozitatea n = 45,85%
 indicele porilor: e = 0,85
5
Proiect de diplomă
 grad de umiditate: Sr = 0,65
 prametri rezistenți la fofecare:   11 , c  20kPa

o
2.1.3 Descrierea suprastructurii de rezistență:
Alegerea structurii de rezistență a avut în vedere o serie de condiții cum ar fi:

-siguranță mare la efectul încărcărilor și în mod deosebit la cele cu efect dinamic;
-greutate proprie cât mai redusă, cu implicații economice favorabile asupra cheltuielilor
transportului și a cheltuielilor de manipulare a materialelorpe șantier;
-suprafețe utile cât mai mari la aceeași suprafață construită
-tip de execuție cât mai redus, cu implicați economice favorabile;
-posibilitatea de recuperare a materialelor în cazul când clădirea nu mai satisface condițiile unei
expluatări normale și trebuie demolată
Structura de rezistență este realizată dintr-un cadre metalice transversale, alcătuite din
stâlpi și grinzi cu zăbrele plane și spațiale. Stâlpi sunt realizați din profile HHD 400x677, iar
grinzile cu zăbrele sunt alcătuie din următoarele elemente: talpa superioară și inferioară CHS
273x25; diagonalele 194x12,5; montanții 88,9x5,0.Stâlpi de pe fațadele transversale au secțiunea
HEB 360. Panele de la nivelul acoperișului, sunt profile laminate la rece cu secțiunea Z200.
Planșeele din beton armat pe cofraj pierdut din tablă cutată, reazemă pe un sistem de
grinzi principale și secundare, realizate în soluția compusă oțel-beton. Acesta are rigiditatea
suficientă în planul său pentru a asigura efectul de șaibă rigidă.
Pentru a conferi structurii spațiale un plus de rigiditate la deolasări orizontale, provenite

din încărcări laterale, s-a dispus o serie de contravântuiri pe fațadele exterioare ale clădirii.
2.1.4 Descrierea infrastructurii:
Infrastructura este formată din ansamblul elementelor structurale care asigură

transmiterea în bune condiții de rezistentă și stabilitate a sarcinilor exterioare la terenul de
fundare. Ea este alcătuită din fundații izolate sub stâlpi.
Legătura dintre stâlp și fundație se face prin intermediul unei plăci de bază prevăzute cu
rigidizări care asigură transmiterea eforturilor la fundație. Prinderea plăcii de bază de fundație se
face prin intermediul unor șuruburi de ancoraj înglobate în masa de beton a fundației. Mortarul
de poză cu contracții reduse va avea o grosime de 30mm.
6
Proiect de diplomă
Sub talpa fundației se prevede un strat de beton de egalizare de 10cm de clasă C8/10.
Clasa de beton utilizată pentru blocul de fundație este C16/20, iar pentru cuzinet C20/25.
Cuzinetul va fi armat la parte inferioară cu armături 12 BST 500 dispuse pe ambele direcții.
2.1.5 Descrierea elementelor nestructurale
Perții de compartimetare sunt relizați din placi de gips-carton rezistente la umezeală,

prinse pe un schelet metalic.
Tavanul va avea rol de mascare a instalațiilor și a grinzilor, precum și de încastrare a

corpurilor de iluminat și a echipamentelor de climatizare. Tavanul realizat din gips-carton
asigură și protecția la foc grinzilor.
Instalațiile folosite pentru asigurarea confortului higrotermic, de ambianță (acustică,

vizuală, tactilă), de igienă, sunt: instalațiile sanitare, electrice/iluminat, de încălzire, de
condiționare și de ventilație. Echipamentul electromecanic va fi compus dintr-un ascensor ce va
asigura legătura dintre niveluri.
2.1.6 Descrierea sistemului de închideri
Pereții exteriori sunt alcătuiți din panouri sandwish – Mega Profil de100 [mm].
Acoperișul construcției s-a realizat din panouri sandwish termoizolante KS1000 RW
W
cu grosimea de 100[mm] ce au coeficientul de transfer termic U = 0.29 [ 2
m ∗K ]
,sunt rezistente la
mucegai, ciuperci şi paraziţi, au fost examinate, aprobate şi îndeplinesc cerinţele regulamentelor

şi normelor europene şi naţionale pentru construcţii. Panourile nu contribuie la răspândirea
incendiului şi nu întreţin ardereace sprijină pe panele de acoperiș. Panourile sandwish sprijină pe
pane.
2.1.7 Condiții de exploatare
Condițiile de exploatare ale clădirii sunt normale ținând cont de destinația construcției.
Asigurarea prin calcul a elementelor structurale și nestructurale s-a făcut pe baza Metodei
Stărilor Limită, conform CR0-2012 si SR EN-1993.
Specificaţii privind prevenirea şi stingerea incendiilor
7
Proiect de diplomă
Persoanele fizice şi juridice sunt obligate să respecte reglementările tehnice şi dispoziţiile
de apărare împotriva incendiilor şi să nu primejduiască, prin deciziile şi faptele lor, viaţa,
bunurile şi mediul.
Executanţii lucrărilor de construcţii şi de montaj de echipamente şi instalaţii sunt obligaţi:
a) să realizeze integral şi la timp măsurile de apărare împotriva incendiilor, cuprinse în

proiecte, cu respectarea prevederilor legale aplicabile acestora;
b) să asigure luarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor pe timpul executării

lucrărilor, precum şi la organizările de şantier;
c) să asigure funcţionarea mijloacelor de apărare împotriva incendiilor prevăzute în

documentaţiile de execuţie la parametrii proiectaţi, înainte de punerea în funcţiune.
Proiectanţii de construcţii şi amenajări, de echipamente, utilaje şi instanții sunt obligaţi:
a) să elaboreze scenarii de securitate la incendiu pentru categoriile de construcţii, instanții

şi amenajări stabilite pe baza criteriilor emise de Inspectoratul General şi să evalueze riscurile
de incendiu, pe baza metodologiei emise de Inspectoratul General şi publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I;
b) să cuprindă în documentaţiile pe care le întocmesc măsurile de apărare împotriva

incendiilor, specifice naturii riscurilor pe care le conţin obiectele proiectate;
c) să prevadă în documentaţiile tehnice de proiectare, potrivit reglementărilor specifice,

mijloacele tehnice pentru apărarea împotriva incendiilor şi echipamentele de protecţie
specifice;
d) să includă în proiecte şi să predea beneficiarilor schemele şi instrucţiunile de

funcţionare a mijloacelor de apărare împotriva incendiilor pe care le-au prevăzut în
documentaţii, precum şi regulile necesare de apărare împotriva incendiilor pe care le-au
prevăzut în documentaţii, precum şi regulile necesare de verificare şi întreţinere în exploatare
a acestora, întocmite de producători;
8
Proiect de diplomă
e) să asigure asistenţa tehnică necesară realizării măsurilor de apărare împotriva
incendiilor, cuprinse în documentaţii, până la punerea în funcţiune.
Deţinătorii şi utilizatorii de construcţii ori de instanții, echipamente tehnologice de producţie şi

de transport au obligaţia să conlucreze cu autorităţile administraţiei publice şi cu organele de
specialitate ale acestora în organizarea, asigurarea, pregătirea şi punerea în aplicare a planurilor
de intervenţie în caz de incendiu.
2.1.8 Norme ce stau la baza proiectului
 CR0-2012-Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor in construcții

 CR1-1-4/2012-Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii vântului asupra construcțiilor
 CR1-1-3/2012-Cod de proiectare. Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor
 NP 112/2014-Proiectarea fundațiilor de suprafață
 SR EN 1995-1-1-2004-Acțiuni generale-greutați specifice, greutați proprii,
incărcari utile pentru clădiri
 SR EN 1993-1-1-2006-Partea 1-1-reguli generale pentru clădiri
 SR EN-1993-1-8-2006-Proiectarea îmbinărilor
 P100-1/2013-Cod de proiectare seismic
2.1.9 Norme privind protecția muncii
Legislația în vigoare pentru NTSM în construcții cuprinde :
 Legea nr. 5/1965 cu privire la protecția muncii

 Decretul Consiliului de Stat nr 400/1981 pentru instruirea unor reguli privind
exploatarea și întreținerea utilajelor și mașinilor, întărirea ordinii și disciplinai în muncă;
În timpul execuției lucrărilor se vor respecta toate normele în vigoare și se vor lua toate
măsurile necesare evitării oricărui fel de accident.
Se amintesc următoarele măsuri :
 Șeful punctului de lucru va asigura instructajul de protecția muncii introductiv

general la locul de muncă, periodic;
 Se va da echipament de protecție muncitorilor (căști, cizme, centuri de
siguranță);
9
Proiect de diplomă
 Locurile periculoase de muncă vor fi marcate cu plăcuțe avertizoare (padine de
trecere, scări de lemn);
 Muncitorii vor fi dotați cu scule și dispozitive șn conformitate cu prevederile
normativului U10-80;
 La executarea oricărei lucrări sunt admise numai scule și dispozitive în perfectă
stare de funcționare, periodic vor fi verificate și reparate;
 Șefului punctului de lucru va verifica zilnic echipamentul tehnologic,
dispozitivele de agățare, înlocuindu-le pe cele defecte.
 În timpul montării și demontării cofrajelor se interzice accesul în zonă a
persoanelor ce nu au în sarcină să execute aceste operații.
2.1.10 Descrierea conținutului părții personale din proiect
În partea personală am calculat și verificat elementele metalice ale structurii de rezistență.

În prima fază s-a făcut verificarea de rezistență la eforturile axiale, momentele încovoietoare și
forța tăietoare maximă, după care s-a trecut la verificarea stării limite ultime de rezistență. Starea
limită de rezistență ( S.L.U.) conform SR EN 1993-1-1, pct. 6.2.4, presupune verificări ale
eforturilor maxime date de încărcările de calcul plus interacțiuni între acestea:
 rezistența secțiunii la compresiune

 rezistența secțiuni la încovoiere
 rezistența la încovoiere cu efort axial
 rezistența secțiunii la forfecare
 rezistența secțiunii la încovoiere cu forfecare
și verificări de stabilitate care constau în evaluarea rezistenței la compresiune cu flambaj și la

pierderea stabilității generale:
 flambaj în raport cu axa y-y

 flambaj în raport cu axa z-z
 flambaj prin încovoiere răsucire
După efectuare acestor verificări s-a trecut la calculul capitelului stâlpului, unde s-a
dimensionat placa capitelului, rigidizarea de pe inima stâlpului și lungimea cordonului de sudură
10
Proiect de diplomă
asfel încât să poată prelua reacțiunea transmisă de grinda cu zăbrele. Ulterior s-a verificat și baza
stâlpului la compresiune și la compresiune cu încovoiere.
În cazul grinzii cu zăbrele, s-a efectuat calculul și verificarea îmbinărilor cu flanșe dintre
tronsoanele de expediție, grinda fiind împărțită în 6 tronsoane cu lungimea de 10m fiecare.
2.2 Breviar de calcul

2.2.1 Evaluarea încărcărilor
11
Proiect de diplomă
În funcție de frecvența aplicată, conform normativelor SR EN 1990-2004, SR EN 1991-
1-1:2004, CR 0-2012, întâlnim o serie de acțiuni ce se definesc astfel:
Acțiuni permanente (G): sunt acțiuni de durată într-o perioadă de referință dată și pentru
care variația în timp a mărimii este neglijabilă sau pentru care variație ei este mereu în aceeași
direcție (monotonă) până când acțiunea atinge o anumită valoare limită. Încărcările provenite din
greutatea proprie a construcției, a echipamentelor fixate pe construcție, încărcări din contracția
betonului, tasări diferențiate.
Acțiuni variabile (Q): sunt acțiuni la care variația lor în timp nu este nici monotonă nici
neglijabilă, adică de durată scurtă sau medie, date de dinamica mediului înconjurător și de modul
cum este utilizată construcția. Din această categorie fac parte încărcările din procesul de
exploatare pe planșeeule și acoperișul clădirii, acțiunea zăpezii, acțiunea vântului, împingerea
pământului, a fluidelor și a materialelor pulverulente.
Acțiuni accidentale (A): sunt acțiuni ce au de obicei o durată scurtă și marime
semnificativă, cu șanse mici de a interveni asupra construcției în perioada de expluatare
proiectată, dar apar, acestea au consecințe grave asupra clădirii dacă nu sunt luate masuri
corespunzătoare. Exemple de astfel de acțiuni sunt: acțiunea seismică, acțiunea din explozii,
acțiunea din impact, etc.
2.2.1.1 Încărcări permanente

 Greutate straturi planșeu:
12
Proiect de diplomă
Densitat d*γ
Grosim
Nr.Crt Denumire strat e [kg/m2
e [m]
. γ[kg/m3] ]
1 gresie 0.01 2100 21
2 strat de adeziv 0.005 2100 10.5
3 șapă de egalizare M10 0.03 2100 63
placă compozită (beton + tablă
4 - - *
cutată )
5 grindă IPE 300 - - *
6 schelet metalic 0.05 100 5
7 gips carton 0.01 730 7.3
TOTAL 106.8
 Greutatea proprie a perților exteriori: panou sandwish de perete MEGAPROFIL cu

grosimea de 100 mm:
 gperete= 0,123 [kN/m2]
13
Proiect de diplomă
 Greutatea proprie a înveltorii: panou sandwish de acoperiș MEGAPROFIL cu grosime de
100 mm:
 gînv. = 0,123 [kN/m 2 ¿
 Greutate echipamente tehnice:
 gech,k= 0,10 [kN/m²]
OBS: Celelalte încărcări permanente (planșee, scări, stâlpi, grinzi) au fost introduse ca elemente
structurale în programul de calcul.
2.2.1.2 Încărcări variabile:
Încarcarea din zăpadă
Codul de proiectare privind evaluarea acțiunii din zăpezii asupra construcțiilor CR 1-1-
3/2012, are ca scop aplicarea regulilor și principiilor necesare pentru stabilirea încărcărilor,
armonizate cu standardul european SR EN 1991-1-3, cu luarea în considerare a informațiilor
meteorologice privind maximile anuale ale încărcărilor din zăpadă în România.
Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol este definită cu 2% probabilitate de
depășire într-un an sau, echivalent, definită cu un interval mediu de recurenţă IMR=50 ani.
Valoarea caracteristica a incărcarii din zăpadă pe acoperiş, s, pentru situaţia de proiectare
persistentă/tranzitorie se determină astfel:
s=γ Is∗µi∗Ce∗C t∗s k
unde:
• γ Is =1.1  este factorul de importanţă-expunere pentru acţiunea zăpezii pentru clasa II de
expunere;
În funcție de importanța clădirii, normativul CR 1-1-3/2012 împarte clădirile și
construcțiile inginerești în patru clase de importanță-expunere, iar clădirea face parte din
clasa II de importanță, deoarece adăpostește peste 300 de persoane în aria totală expusă.
• µi=0.8  coeficientul de formă al încărcării din zăpadă pe acoperiş;
Coeficient de formă pentru încărcarea din zăpadă pe acoperișuri cu o singură pantă, cu două
pante și pe acoperișuri cu mai multe deschideri. Pentru α = 0o => µ1 = 0,8
• C e =1,0  coeficient de expunere pentru o expunere de tip normală;
14
Proiect de diplomă
Este determinat în funcție de topografia terenului înconjurător și de mediul natural și/sau
construit din vecinătatea construcției.
• C t=1,0  coeficient termic;
Valoarea coeficientului termic poate reduce valoarea încărcării dată de zăpadă pe acoperiș în
cazuri speciale când transferul termic ridicat la nivelul acoperișului conduce la topirea zăpezii;
• sk =2.5[kN /m 2]  valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol, în Bacău;
Valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol pe teritoriul Românie, sunt indicate în
harta de zonare din CR 1-1-3/2012. Valorile indicate sunt valabile pentru proiectarea la acțiunea
zăpezii a construcțiilor amplasate la altitudini A  1000 m.
Valorile caracteristice ale încărcării din zăpadă pe sol din hartă, sunt valori minime,
obligatorii, pentru proiectarea construcțiilor la acțiunea zăpezii.
s=1.1∗0.8∗1∗1∗2.5=2.2[kN/m 2 ¿
Încărcarea din vânt
Principiile și regulile de proiectare la acțiunea vântului în construcți se face conform

indicativului CR1-1-4/2012.
Presiunea/sucțiunea vântului ce acționează pe suprafețele rigide exterioare ale clădirii se
determină cu relația:
we   Iw  C pe  q p ( ze )
unde:
  Iw =1,15 – pentru clădiri aflate în clasa de importanță-expunere II

Este un factorul de importanță-expunere atribuit, în conformitate cu indicativul CR 0,
construcțiilor. Acestea sunt împărțite în clase de importanță expunere, în funcție de
consecințele umane și economice ce pot fi provocate de un hazard natural sau/și
antropic major, precum și rolul acestora în activitățile de răspuns post-hazard ale
societății (Tabelul 3.1 CR 1-1-4/2012);
C pe
 - este coeficientul aerodinamic de presiune / sucţiune pentru suprafeţe
exterioare.
q p ( ze )
 - este valoarea de vârf a presiuni dinamice a vântului evaluată la cota ze
15
Proiect de diplomă
Valoarea de vârf a presiunii dinamice a văntului la o înălțime z deasupra terenului se
poate exprima sintetic în funcție de factorul de expunere Ce ( z ) și de valoarea de
referintă a presiunii dinamice a vântului qb :

q p ( ze )  Ce ( z )  qb
Clădirea este situată în județul Bacău, unde valoarea de referință a presiunii dinamice a
vântului este q b=0,6 [kN /m2 ].
Pentru determinarea factorului de expunere Ce ( z ) se folosește curba pentru terenul de

categoria IV, care reprezintă zone în care cel puțin 15% din suprafață este ecoperită cu
construcții, având mai mult de 15m înălțime (zone urbane).
Înălțimile de referință ze pentru determinarea profilului presiunii vântului pe pereții

verticali ai clădirilor expuși acțiunii vântului, depinde de raportul h/b, întâlnindu-se următoarele
cazuri: h  b ; h  b  2b ; h  2b .
Valoarea factorului de expunere Ce ( z ) se extrage din figura 2.2 din CR 1-1-4/2012, în

funcție de înăltimea clădirii și de categoria de teren:
16
Proiect de diplomă
Rezultă:
C e (z ) =1,3 – petru o înălțime a clădirii de 18 m
q p ( z )  1, 3  0, 6  0, 78
kN/m2
Încărcarea din vânt la nivelul pereților
Presiunea / sucțiunea vântului ce acționează pe suprafețele exterioare ale clădirii se

determină cu relația:
w e =γ Iw∗C pe∗q p ( z e )
unde:
 γ Iw =1,15 – pentru clădiri aflate în clasa de importanță-expunere II;
 q p ( z e ) =0,78 – valoarea de vârf a presiunii dinamice a vântului, evaluat la cota

z e =18 m ;
 C pe- este coeficientul aerodinamic de presiune / sucţiune pentru suprafeţe
exterioare, determinat pe baza tabelului 4.1 din CR 1-1-4/2012, în funcție de h/d
și în funcție de zona pe care acționează vântul.
C pe=C pe, 10 - deoarece ariile zonelor D,E,A,B,C sunt mai mari de 10 m2
17
Proiect de diplomă
 Direcție transversală:
h 10,50
e = min(b;2h) = min(90 ;21) = 21,00 [m] = =¿0.175  e<d
d 60
w TD =γ Iw∗q p∗c Dpe ,10=1.15∗0.78∗0.7=0.628 [kN/m2]
w TE =γ Iw∗q p∗c Epe, 10=1.15∗0.78∗(−0.3 )=−0.269[kN/m2]
w TA=γ Iw∗q p∗c Ape,10=1.15∗0.78∗(−1.2 )=−1,076[kN/m2]
w TB =γ Iw∗q p∗c Bpe, 10=1.15∗0.78∗(−0.8 )=−0.718 [kN/m2]
w TC =γ Iw∗q p∗c Cpe ,10=1.15∗0.78∗ (−0.5 )=−0.449[kN/m2]
18
Proiect de diplomă
 Direcție longitudinală:
e = min (b;2h) = min(60; 21) = 21,00 [m] h

d
10.50
= =¿0.12  e < d
90
w TD =γ Iw∗q p∗c Dpe ,10=1.15∗0.78∗0.7=0.628[kN/m2]
w TE =γ Iw∗q p∗c Epe, 10=1.15∗0.78∗(−0.3 )=−0.269[kN/m2]

w TA=γ Iw∗q p∗c Ape,10=1.15∗0.78∗(−1.2 )=−1,076[kN/m2]
w TB =γ Iw∗q p∗c Bpe, 10=1.15∗0.78∗(−0.8 )=−0.718[kN/m2]
w TC =γ Iw∗q p∗c Cpe ,10=1.15∗0.78∗ (−0.5 )=−0.449[kN/m2]
OBS: Încărcarea din vânt de la nivelul acoperișului se neglijează întrucât aceasta produce
sucțiune.
Incărcarea utilă:
19
Proiect de diplomă
Conform tabelului 6.1 din SR EN 1991-1-1-2004 cu privire la categoriile de utilizare a
clădirilor, clădirea se încadrează în categoria B, fiind o zonă unde apar frecvend aglomerări de
oameni. Astfel încărcarea utilă a fost considerată după cum urmează:
 4 kN/m2 – la nivelul planșeului de la parter, etaj 1 și etaj 2;

 3 kN/m2 – la nivelul planșeului de la etajul 3.
2.2.1.3 Încărcarea seismică
Pe teritoriul României prevederile și regulile de proiectare la acțiunea seismică a

clădirilor se face conform codului de proiectare seismică P100-1/2013. În cadrul proiectului
acțiunea seismică a fost simulată în programul de calcul SCIA.
Caracteristici ale amplasamentului:
Spectrul seismic de proiectare:
20
Proiect de diplomă
21
Proiect de diplomă
Zonarea valorilor de vârf ale accelerației terenului ag
Zonarea teritoriului României în termeni de perioada de control (colţ), TC a spectrului de răspuns
22
Proiect de diplomă
2.2.2 Predimensionare
Predimensionarea a fost făcută în programul SCIA. După ce secțiunile au fost optimizate
cu ajutorul programului de calcul, au rezultat în final următoarele profile metalice pentru
elementele orizontale și cele verticale:
Secțiune prin axul A
Secțiune prin axul B
Secțiune prin axul C
23
Proiect de diplomă
Secțiune prin axul H
Secțiune prin axul 1
24
Proiect de diplomă
2.2.3 Calculul structurii:
25
Proiect de diplomă
2.2.3.1 Introducerea datelor necesare modelării geometrice
26
Proiect de diplomă
- două deschideri: L = 50m respectiv L = 10m
- doisprezece travei: T = 7,5m
- patru niveluri: h1  3m ; h2  4,5m ; h3  3m ; h4  3m
2.2.3.2 Profile utilizate
- stâlpi: HHD 400x677
- stâlpi de fațadă: HEB 360
- grinzi primcipale și secundare: IPE 300
- contravântuiri între stâlpi: SHS 120x120x6,3
- grinzi cu zăbrele: - talpă superioară/inferioară: CHS 273,0x25,0
- diagonale: CHS 88,9x5,0
- contravântuiri între ferme: CHS 139,7x10,0
- rigle de fațadă: Z140 (laminat la rece)
- pane de acoperiș: Z200 (laminat la rece)
- planșeu mixt oțel-beton: tablă COMFLOR 80,0x0,9; beton C25/30
2.2.3.3 Introducerea încărcărilor și combinarea acțiunilor

- Gruparea fundamentală:
C1:1,35 P  1,5Z  1,05U
C 2 :1,35 P  1,5U  1,05V
C 3:1,35 P  1,5V  1,05U
C 4 :1,35 P  1,5U  1,05Z
- Gruparea specială:
1P  0, 4U  0, 4 Z  1S
2.2.3.4 Diagrame de eforturi
Gruparea fundamentală
A. Efort axial N: DIRECȚIE TRANSVERSALĂ
27
Proiect de diplomă
Grinda spațială
28
Proiect de diplomă
29
Proiect de diplomă
Grinda plană
B. Forța tăietoare Vz:
Grinda spațială
30
Proiect de diplomă
Grinda plană
C. Momentul încovoietor My:
Grinda spațială
31
Proiect de diplomă
Grinda plană
DIRECȚIE LONGITUDINALĂ
Forță tăietoare Vy
Axul 1
Axul 2
32
Proiect de diplomă
Axul 3
Axul 4
Momentul încovoietor Mz
Axul 1
Axul 2
33
Proiect de diplomă
Axul 3
Axul 4
2.2.3.5 Modurile proprii de vibrații și frecvențe
34
Proiect de diplomă
Modul 1
35
Proiect de diplomă
Modul 2
Modul 3
36
Proiect de diplomă


Eforturi de calcul
 din gruparea fundamentală:
N cor  1533, 45 kN
M max  345,18kN  m
Vcor  57,19 kN
Condiţii pentru stabilirea adâncimii de fundare
- pentru a evita afectele produse de acţiunea îngheţului, adâncimea de fundare trebuie

să depășească adâncimea de îngheţ din zona cu 10÷20 cm;
- talpa fundaţiei trebuie să pătrundă cel puţin 10 cm în terenul bun de fundare;
37
Proiect de diplomă
- normativul NP 112-13 indică adâncimea minimă de fundare funcţie de adâncimea
de îngheţ,de nivelul apei subterane şi de natura terenului de fundare, astfel pentru
amplasamentul studiat rezultă:
Df=1,10 m.
Hi=0,90 m (conform zonării după adâncimea de îngheț - zona Bacău)
Calculul terenului la starea limită de deformaţie (SLD)
Conform studiului geotehnic terenul de fundare prezintă următoarele caracteristici:
I c  0, 79
c  20 kPa
  11
 d  17, 43 kN / m3
Eforturile transmise terenului de fundare pentru o fundație solicitată la compresiune

excentrică după o direcție trebuie să îndeplinească condiţia:
p ef ,max  1, 2  p pl
Tab. 2.12 Valoarea presiunii plastice în funcție de tipul de solicitare
Calculul ppl pentru fundaţii la construcţii fără subsol se face cu relaţia:
38
Proiect de diplomă

p pl  m l    B  N1  q  N 2  c  N 3   kPa 
 ml - coeficient adimensional al condiţiilor de lucru ;
  - media ponderată a greutăţii volumice de calcul ale straturilor de sub

fundaţie pe o adâncime B/4 măsurată de la talpa fundaţiei [kN/m3] ;
 B - latura mică a fundaţiei [m] ;
 q - suprasarcina de calcul la nivelul tălpii fundaţiei, lateral faţă de fundaţie
[kPa] ;
 c - valoarea de calcul a coeziunii stratului de pământ de sub talpa fundaţiei
[kPa] ;
 N1,N2,N3 - coeficienţi adimensionali funcţie de valoarea de calcul a unghiului
de frecare interioară a terenului de sub talpa fundaţiei ;
I c  0.79  0, 50  m1  1, 4
q  D f    1,1 17, 43  19,173 kN / m 2

Coeficienți adimensionali
∅ N1 N2 N3
10 0,18 1,73 4,17
11 0,205 1,835 8,59
12 0,23 1,94 4,42
N1  0, 205
N 2  1,835
N3  8,59
Pentru predimensionare se neglijează valoarea bazei f undaţiei B, considerându-se inițial B =

1m
p pl  1, 4  (17, 43 1 0, 205  24, 402 1,835  20  8,59)  308, 21kN / m 2
Atunci:
Stabilirea dimensiunilor fundației B, L se face din următoarele condiții:
39
Proiect de diplomă
N cor 6  M t
pef    1, 2  p pl
L  B B  L2
L
 (1,1.....1,3)
B
 Prin încercări se obține L = 3,0m, iar B = 3,0m:
1533, 45 6  345,18
p1ef    247,09kN / m 2
 3  32
1, 2  p pl  1, 2  308, 21  369,9kN / m 2
 296,51  369.90kN / m Se verifică

2
1533, 45 6  345,18
pef2    93, 67 kN / m 2
 3  32
pef2  0
Deoarece , rezultă că pe talpa de fundație nu apar tensiuni de întindere și aceasta
poate prelua în condiții de siguranță eforturile transmise de construcție.
Calculul terenului la starea limită de capacitate portantă (SLCP)
Abordarea 1 combinația 1:
 Determinarea încărcării totale ;
Ntot  N cor  G f
N cor  1533, 45kN
Gf
- greutatea blocului de fundație:
G f  B  L  H   beton   permanente  3  3 1,1 25 1, 35  334,125kN
unde: - H = Df = 1,10m

N tot  1533, 45  334,125  1867,575kN
 Calculul și verificarea presiunii critice:
In condiţiile unei stratificaţii aproximative orizontale, pcr se poate calcula cu relaţia :
pcr     B  N      q  N q   q  c  N c   c  kPa 
40
Proiect de diplomă

   17, 43kN / m - greutatea volumică de calcul a stratului de pământ de sub
3
talpa fundaţiei [kN/m3] ;

 B =3,0m - lățimea tălpii fundaţiei [m] ;
L  3 
L '  2    e   2    0.225   2.55m
2  2 
M 345,18
e  max   0, 225m
 N cor 1533, 45 - lungimea redusă a tălpi fundației
N  , Nq , Nc
 - coeficienţi adimensionali de capacitate portantă care depinde
de valoarea de calcul a unghiului de frecare internă ø* al stratului de pământ
de sub talpa fundaţiei. S-au stablit conform tabelului F.1 din NP 112-2014
 q - suprasarcina de calcul care acţionează la nivelul tălpii fundaţiei, lateral
faţă de fundaţie [kPa]
q    D f  17, 43 1,10  19,173kN / m 2
  , q , c
 - coeficienți de formă pentru fundație rectangulară;
B 3
   1  0,3   1  0.3   0.647
 L' 2.55
B 3
q  1   sin(d' )  1   sin(11)  1.224
 L' 2.55
 q  N q  1 1.224  2.74  1
c    1.352
Nq  1 2.74  1

∅ Nγ Nq NC
10 0.3 2.5 8.3
11 0.38 2.74 8.78
12,5 0.5 3.1 9,5
41
Proiect de diplomă
N  0.38
N q  2.74
N c  8.78
pcr  17.43  3  0.38  0, 647  19,173  2.74 1, 224  20  8.78 1,352  314,57[kN / m 2 ]
 Verificare :
N cor 1533.45
pef    200, 45 [kN / m 2 ]
L  B 2.55  
'
mc  pcr  0,9  314,57  283,11kN / m2
mc – coeficient al condiţiilor de lucru;
pef  200, 45[kN / m 2 ]  mc  pcr  283,11kN / m 2

Se verifică
N cor  633,93kN
M max  106,53kN  m
Gf
G f  B  L  H   beton   permanente  3  3 1,1 25   247, 50kN
unde: - H = Df = 1,10m

N tot  633,93  247,50  881, 43kN

3

42
Proiect de diplomă
L  3 
L '  2    e   2    0.225   2.55m
2  2 
M 345,18
e  max   0, 225m
N  , Nq , Nc
q    D f  17, 43 1,10  19,173kN / m 2
  , q , c
B 3
   1  0,3   1  0.3   0.647
 L' 2.55
B 3
q  1   sin(d' )  1   sin(11 1, 25)  1.279
 L' 2.55
 q  N q  1 1.279  3,5  1
c    1.39
Nq  1 3,5  1

∅ Nγ Nq NC
12,5 0.5 3.1 9,5
13,75 0.65 3,5 10,25
15,0 0,8 3,9 11
N  0.65
N q  3,5
N c  10, 25
pcr  17.43  3  0.65  0, 647  19,173  3,5 1, 279  20 10, 25 1,39  392, 77[kN / m 2 ]
43
Proiect de diplomă
 Verificare :
N cor 633, 93
pef    82,86 [ kN / m 2 ]
L  B 2.55  
'
mc  pcr  0,9  392,77  353, 49kN / m 2
pef  82,86[kN / m 2 ]  mc  pcr  353, 49kN / m 2

Se verifică
Abordarea 3:
N cor  1533, 45kN
M max  345,19kN  m
Gf
G f  B  L  H   beton   permanente  3  3 1,1 25 1, 35  334,125kN
unde: - H = Df = 1,10m

N tot  1533, 45  334,125  1867,575kN

3

L  3 
L '  2    e   2    0.225   2.55m
2  2 
M 345,18
e  max   0, 225m
44
Proiect de diplomă
N  , Nq , Nc
q    D f  17, 43 1,10  19,173kN / m 2
  , q , c
B 3
   1  0,3   1  0.3   0.647
 L' 2.55
B 3
q  1   sin(d' )  1   sin(11 1, 25)  1.279
 L' 2.55
 q  N q  1 1.279  3,5  1
c    1.39
Nq  1 3,5  1

∅ Nγ Nq NC
12,5 0.5 3.1 9,5
13,75 0.65 3,5 10,25
15,0 0,8 3,9 11
N  0.65
N q  3,5
N c  10, 25
pcr  17.43  3  0.65  0,647  19,173  3,5 1, 279  20 10, 25 1,39  378,11[kN / m 2 ]
 Verificare :
N cor 1533.45
pef    200, 45 [kN / m 2 ]
L  B 2.55  
'
mc  pcr  0,9  314,57  283,11kN / m2
pef  200, 45[kN / m 2 ]  mc  pcr  340,30kN / m 2

Se verifică
45
Proiect de diplomă
Stabilirea dimensiunilor cuzinetului
Se recomanda următoarele intervale pentru raportul lc/L, respectiv bc/B :
- bloc de beton cu o treaptă lc/L = bc/B= (0.5 - 0.65);

- bloc de beton cu mai multe trepte lc/L = bc/B= (0.4 - 0.5);
Dimensiunile in plan ale cuzinetului vor fi:
lc  (0,5  0, 65)  L  (1.50  1.95)  lc  1.70 m

bc  (0,5  0, 65)  B  (1,50 1.95)  bc  1, 70 m
Înălţimea cuzinetului se alege astfel încât sa nu fie necesară verificarea la forţă tăietoare,
respectând condiţiile :
 
 
 
 0,30 m 
 hc 
hc  max   0, 25  hc  0, 25 1, 7  0, 425m   0,55m
 lc 
 h l  l 1, 70  0, 60 
 tg     c  1  hc  c s   0,55m 
 lc  ls 2 2 
 2 
Stabilirea dimensiunilor blocului de beton simplu
Pentru pef = 200,45 kPa vom avea:
Valoarea minimă tg α funcție de clasa betonului
Presiunea efectivă pe teren Valoarea minima tg α funcţie de clasa

[kPa] betonului (C 8/10 sau mai mare)
200 1,05
250 1.15
46
Proiect de diplomă
2  H bloc 1, 05   L  lc  1, 05  (3, 0  1, 7)
tg      1, 05  H bloc    0, 68m
L  lc 2 2
2,8−1, 70
l1= =0 , 55 Se adoptă Hbloc = 0,70 m
2
 Df = 0,70+0,55 = 1,25 m
Calculul armăturii cuzinetului

 Calculul presiunii la baza cuzinetului:
N cor 6  M t 1533, 45 6  345,18
Pc1,2    
Ac bc  lc2 1, 7 1, 7 1, 7 1, 7 2
Pc1  952,16kN / m 2
Pc2  109, 05kN / m2
 Calculul momentelor încovoietoare în cuzinet:
lx  0.609 m
l y  0.636 m
47
Proiect de diplomă
Diagrama de eforturi axiale la nivelul cuzinetului
P1  952.16kN / m 2
P2  109.05kN / m 2
P3  410.90kN / m2
P4  650.30kN / m 2
Calculul armăturii de pe direcția principală
ex 
 2  P1  P3   lx   2  952,16  410,90   0, 609  0,345m
 P1  P3   3 (952,16  410,90)  3
 Calculul ariilor de armătură de la partea inferioară:

P P   952,16  109, 05 
M yx   1 3   l x  lc  ex     0, 609        kN  m
 2   2 
 Aria de armare calculată din procentul minim:

AS    bc  d  0, 001 1700  515  875, 5mm 2
unde:
   0, 001 - procent minim de armare
bc  1700mm - lățimea cuzinetului


d  hc  cnom  0,5  max  550  30  0,5   515mm

 Aria de armare calculată din efortul de încovoiere:
M yx 189,52 106
   0, 032
d 2  bc   f cd 5152 1700 1 13,333
  =1
 f cd  13,333 N / mm 2 - rezistența de calcul la compresiune a betonului C20/25
48
Proiect de diplomă
f yd  434, 78 N / mm 2
 - rezistența de calcul a armăturii din fundație BST 500
  1  1  2    1  1  2  0, 032  0, 032
f cd 13,333
As ,nec    bc  d   0, 032 1700  515   859,14mm 2
f yd 434, 78
Aria de armatură se alege maximum dintre aria de armătură din condiții de rezistență si
procentul minim de armare. Procentul minim de armare pentru armătura BST 500 este 0,1%.
Pentru a asigura aria de armare se vor folosi 9 bare BST 500, dispuse la o distanță de
200mm, având diametrul de 12 mm.
3,14 122
As ,12  9   1017,36mm 2
4
As , 12  1017.36  As  875.5mm 2
Se verifică
OBS:
Nu se va prevede armătură la parte superioară deoarece nu apar tensiuni de întindere pe
talpa cuzinetului.
Pe direcția secundară se adoptă același diametru și distanță între armături.
Calculul la starea limită de serviciu ( S.L.S.)

Verificarea la starea limită de serviciu presupune calculul și limitarea tasării blocului de
fundație.
Tasarea a fost calculată în programul Axis, utilizând un coeficient de pat

ks=68920kN/m3, determinat prin interpolare din tabelul K1.1 din NP 112-2014, obținându-se o
valoare a acesteia de 22,3 mm.
Tasarea admisibilă conform NP 112-2014 tabelul H.1 este de 120 mm.
Verificare:
22,3mm 120mm Se verifică
49
Proiect de diplomă
Eforturi de calcul
N cor  795,63 kN
M max  120, 21kN  m
Vcor  137,33kN


Df=1,10 m.
I c  0, 79
c  20 kPa
  11
 d  17, 43 kN / m3

p ef ,max  1, 2  p pl
50
Proiect de diplomă
Valoarea presiunii plastice în funcție de tipul de solicitare

p pl  m l    B  N1  q  N 2  c  N 3   kPa 

[kPa] ;
[kPa] ;
I c  0.79  0, 50  m1  1, 4
q  D f    1,1 17, 43  19,173 kN / m 2
51
Proiect de diplomă
∅ N1 N2 N3
10 0,18 1,73 4,17
11 0,205 1,835 8,59
12 0,23 1,94 4,42
N1  0, 205
N 2  1,835
N3  8,59

1m
p pl  1, 4  (17, 43 1 0, 205  24, 402 1,835  20  8,59)  308, 21kN / m 2
Atunci:
N cor 6  M t
pef    1, 2  p pl
L  B B  L2
L
 (1,1.....1,3)
B
795, 63 6 120,81
p1ef    289,51kN / m 2
22 2  22
1, 2  p pl  1, 2  308, 21  369,9kN / m 2
 298,51  369.90kN / m Se verifică

2
1533, 45 6  345,18
pef2    108,30kN / m 2
 3  32
pef2  0
Deoarece , rezultă că pe talpa de fundație nu apar tensiuni de întindere și aceasta
poate prelua în condiții de siguranță eforturile transmise de construcție.
52
Proiect de diplomă
N cor  795, 63kN
Gf
G f  B  L  H   beton   permanente  2  2 1,1 25 1,35  148,50kN
unde: - H = Df = 1,10m

N tot  795, 63  148,50  944,13kN

3

L  2 
L '  2    e   2    0.152   1, 696m
2  2 
M 120,81
e  max   0,152m
N  , Nq , Nc
q    D f  17, 43 1,10  19,173kN / m 2
  , q , c
B 2
   1  0,3   1  0.3   0.646
 L' 1, 696
B 2
q  1   sin(d' )  1   sin(11)  1.225
 L' 1, 696
53
Proiect de diplomă
 q  N q  1 1.225  2.74  1
c    1.352
Nq  1 2.74  1

∅ Nγ Nq NC
10 0.3 2.5 8.3
11 0.38 2.74 8.78
12,5 0.5 3.1 9,5
N  0.38
N q  2.74
N c  8.78
pcr  17.43  2  0.38  0, 646  19,173  2.74 1, 225  20  8.78 1,352  310,32[kN / m 2 ]
 Verificare :
N cor 795, 63
pef    234, 56 [ kN / m 2 ]
L  B    
'
mc  pcr  0,9  310,32  279, 29kN / m2
pef  234, 56[kN / m 2 ]  mc  pcr  279, 29kN / m 2

Se verifică
Abordarea 1 combinația 2
N cor  364, 79kN
M max  50,59kN  m
Gf
G f  B  L  H   beton   permanente  2  2 1,1 25   110kN
54
Proiect de diplomă
unde: - H = Df = 1,10m

Ntot  364, 49  110  474, 49kN

3

L  2 
L '  2    e   2    0.138   1, 696m
2  2 
M 50,59
e  max   0,138m
N  , Nq , Nc
q    D f  17, 43 1,10  19,173kN / m 2
  , q , c
B 2
   1  0,3   1  0.3   0.646
 L' 1, 696
B 2
q  1   sin(d' )  1   sin(11 1, 25)  1.280
 L' 1, 696
 q  N q  1 1.280  3,5  1
c    1.39
Nq  1 3,5  1

∅ Nγ Nq NC
12,5 0.5 3.1 9,5
55
Proiect de diplomă
13,75 0.65 3,5 10,25
15,0 0,8 3,9 11
N  0.65
N q  3,5
N c  10, 25
pcr  17.43  2  0.65  0, 646  19,173  3,5 1, 280  20 10, 25 1,39  385, 48[kN / m 2 ]
 Verificare :
N cor 364, 79
pef    107, 54 [ kN / m 2 ]
L  B 1, 696  2
'
mc  pcr  0,9  385, 48  346,93kN / m 2
pef  107, 54[ kN / m 2 ]  mc  pcr  346,93kN / m 2

Se verifică
Abordarea 3:
N cor  795, 63kN
M max  120,81kN  m
Gf
G f  B  L  H   beton   permanente  2  2 1,1 25 1,35  148,50kN
unde: - H = Df = 1,10m

N tot  795, 63  148,50  944,13kN
56
Proiect de diplomă

3

L  2 
L '  2    e   2    0.152   1, 696m
2  2 
M 795, 63
e  max   0,152m
 N cor 120,81 - lungimea redusă a tălpi fundației
N  , Nq , Nc
q    D f  17, 43 1,10  19,173kN / m 2
  , q , c
B 2
   1  0,3   1  0.3   0.646
 L' 1, 696
B 2
q  1   sin(d' )  1   sin(11 1, 25)  1.280
 L' 1, 696
 q  N q  1 1.280  3,5  1
c    1.39
Nq  1 3,5  1

∅ Nγ Nq NC
12,5 0.5 3.1 9,5
13,75 0.65 3,5 10,25
15,0 0,8 3,9 11
N  0.65
N q  3,5
N c  10, 25
57
Proiect de diplomă
pcr  17.43  2  0.65  0, 646  19,173  3,5 1, 280  20 10, 25 1,39  385, 48[kN / m 2 ]
 Verificare :
N cor 795, 63
pef    234,56 [kN / m 2 ]
L  B 1, 696  2
'
mc  pcr  0,9  385, 48  346,93kN / m 2

pef  234,56[kN / m 2 ]  mc  pcr  385, 48 kN / m 2

Se verifică

lc  (0,5  0, 65)  L  (1.00  1.30)  lc  1.0 m

bc  (0,5  0, 65)  B  (1,00  1.30)  bc  1, 0 m
 
 
 
 0,30 m 
 hc 
hc  max   0, 25  hc  0, 25 1  0, 25m   0, 25m
 lc 
 h l  l 1, 0  0,55 
 tg     c  1  hc  c s   0, 225m 
 lc  ls 2 2 
 2 
58
Proiect de diplomă

200 1,05
234,56 1,12
250 1.15
2  H bloc 1,12   L  lc  1,12  (2, 0  1, 0)

tg      1,12  H bloc    0,56m
2,8−1, 70 L  lc 2 2
l1= =0 , 55
2
Pentru a realiza fundația mai jos decât cota de îngheț, se adoptă Hbloc = 0,90 m
 Df = 0,90+0,25 = 1,15 m

N cor 6  M t 795, 63 6 120,81
Pc1,2     
Ac bc  lc2 1 1 1 12
Pc1  1520, 49kN / m 2
Pc2  70, 77 kN / m 2
lx  0.259 m
l y  0.286 m
59
Proiect de diplomă
Diagrama de eforturi axiale la nivelul cuzinetului
P1  1520, 49kN / m 2
P2  70, 77kN / m 2
P3  1146, 46kN / m 2
P4  446, 25kN / m 2
ex 
 2  P1  P3   lx   2 1520, 49  1146, 46   0, 259  0,135m
 P1  P3   3 (1520, 49  1146, 46)  3

P P   1520, 49  1146, 46 
M yx   1 3   l x  lc  ex     0, 259        kN  m
 2   2 
60
Proiect de diplomă
AS    bc  d  0, 001 1000  15  215mm 2
unde:


d  hc  cnom  0,5  max  250  30  0,5   215mm

M yx 46, 62 106
   0, 076
d 2  bc   f cd 2152 1000 1 13,333
  =1
f yd  434, 78 N / mm 2
  1  1  2    1  1  2  0, 076  0, 079
f cd 13,333
As ,nec    bc  d   0, 079 1000  15   520,86mm 2
f yd 434, 78
180mm, având diametrul de 12 mm.
3,14 122
As ,12  6   678, 24mm 2
4
As , 12  678, 24  As  520,86mm 2
Se verifică
OBS:
Nu se prevede armătură la parte superioară deoarece nu apar tensiuni de întindere pe
talpa cuzinetului.
61
Proiect de diplomă

fundație.

Verificare:
11,5mm 120mm Se verifică
2.2.9.3 Dimensionarea fundațiilor din axul 3 și 4

Eforturi de calcul
N cor  4303,19 kN
M max  121,64kN  m
Vcor  92,99kN


Df=1,10 m.
62
Proiect de diplomă
I c  0, 79
c  20 kPa
  11
 d  17, 43 kN / m3

p ef ,max  1, 2  p pl
Tab. 2.12 Valoarea presiunii plastice în funcție de tipul de solicitare

p pl  m l    B  N1  q  N 2  c  N 3   kPa 

63
Proiect de diplomă
[kPa] ;
[kPa] ;
I c  0.79  0, 50  m1  1, 4
q  D f    1,1 17, 43  19,173 kN / m 2

∅ N1 N2 N3
10 0,18 1,73 4,17
11 0,205 1,835 8,59
12 0,23 1,94 4,42
N1  0, 205
N 2  1,835
N3  8,59

1m
p pl  1, 4  (17, 43 1 0, 205  24, 402 1,835  20  8,59)  308, 21kN / m 2
Atunci:
N cor 6  M t
pef    1, 2  p pl
L  B B  L2
L
 (1,1.....1,3)
B
4303,19 6 121,64
p1ef    241,91kN / m 2
4,3  4,3 4,3  4,3 2
1, 2  p pl  1, 2  308, 21  369,9kN / m 2
64
Proiect de diplomă
 241,91  369.90kN / m Se verifică

2
4303,19 6 121, 64
pef2    223,55kN / m 2
44 4  42
pef2  0
Deoarece , rezultă că pe talpa de fundație nu apar tensiuni de întindere și
aceasta poate prelua în condiții de siguranță eforturile transmise de construcție.
N cor  4303,19kN
Gf
G f  B  L  H   beton   permanente  4  4 1,1 25 1,35  594kN
unde: - H = Df = 1,10m

N tot  4303,19  594  4897,19kN

3

L   4,3 
L '  2  e  2  0, 028   4, 244m
2   2 
M 121, 64
e  max   0, 028m
 N cor 4303,19 - lungimea redusă a tălpi
fundației
65
Proiect de diplomă
N  , Nq , Nc
q    D f  17, 43 1,10  19,173kN / m 2
  , q , c
B 4,3
   1  0,3   1  0.3   0.696
 L' 4, 244
B 4,3
q  1   sin(d' )  1   sin(11)  1.193
 L' 4, 244
 q  N q  1 1.193  2.74  1
c    1.304
Nq  1 2.74  1

∅ Nγ Nq NC
10 0.3 2.5 8.3
11 0.38 2.74 8.78
12,5 0.5 3.1 9,5
N  0.38
N q  2.74
N c  8.78
pcr  17.43  4,3  0.38  0, 696  19,173  2.74 1,193  20  8.78 1, 304  311, 48[kN / m 2 ]
 Verificare :
Ntot 4897,19
pef    268,35 [kN / m 2 ]
L  B 4, 244  4,3
'
mc  pcr  0,9  311, 48  280,33kN / m 2

66
Proiect de diplomă
pef  268, 35[ kN / m 2 ]  mc  pcr  280,33kN / m 2
Se verifică
Abordarea 1 combinația 2
N cor  1813, 46kN
M max  39,59kN  m
Gf
G f  B  L  H   beton   permanente  4  4 1,1 25   440kN
unde: - H = Df = 1,10m

Ntot  1813, 46  440  2253, 46kN

3

L   4,3 
L '  2  e  2  0.022   4, 256m
2   2 
M 39,59
e  max   0, 022m
 N cor 1813, 46 - lungimea redusă a tălpi
fundației
N  , Nq , Nc
q    D f  17, 43 1,10  19,173kN / m 2
67
Proiect de diplomă
  , q , c
B 4,3
   1  0,3   1  0.3   0.696
 L' 4, 256
B 4,3
q  1   sin(d' )  1   sin(11 1, 25)  1, 241
 L' 4, 256
 q  N q  1 1.241  3,5  1
c    1,337
Nq  1 3,5  1

∅ Nγ Nq NC
12,5 0.5 3.1 9,5
13,75 0.65 3,5 10,25
15,0 0,8 3,9 11
N  0.65
N q  3,5
N c  10, 25
pcr  17.43  4,3  0.65  0,696  19,173  3,5 1, 241  20 10, 25 1, 337  391, 27[kN / m2 ]
 Verificare :
N tot 2253, 46
pef    132,37 [kN / m 2 ]
L  B 4, 256  4
'
mc  pcr  0,9  391, 27  352,14kN / m2
pef  132,37[kN / m 2 ]  mc  pcr  352,14kN / m 2

Se verifică
Abordarea 3:
68
Proiect de diplomă
N cor  4303,19kN
M max  121, 64kN  m
Gf
G f  B  L  H   beton   permanente  4,3  4,3 1,1 25 1,35  686, 44kN
unde: - H = Df = 1,10m

N tot  4303,19  686, 44  4989,63kN

3

L   4,3 
L '  2  e  2  0.028   4, 244m
2   2 
M 121, 64
e  max   0, 028m
 N cor 4303,19 - lungimea redusă a tălpi
fundației
N  , Nq , Nc
q    D f  17, 43 1,10  19,173kN / m 2
  , q , c
B 4,3
   1  0,3   1  0.3   0.696
 L' 4, 244
69
Proiect de diplomă
B 4,3
q  1   sin(d' )  1   sin(11 1, 25)  1.241
 L' 4, 244
 q  N q  1 1.241  3,5  1
c    1.337
Nq  1 3,5  1

∅ Nγ Nq NC
12,5 0.5 3.1 9,5
13,75 0.65 3,5 10,25
15,0 0,8 3,9 11
N  0.65
N q  3,5
N c  10, 25
pcr  17.43  4,3  0.65  0, 696  19,173  3,5 1, 241  20 10, 25 1, 337  391, 27[kN / m 2 ]
 Verificare :
N cor 4897,19
pef    268,35 [ kN / m 2 ]
L  B 4, 244  4, 3
'
mc  pcr  0,9  391, 27  352,14kN / m 2

pef  268,35[kN / m 2 ]  mc  pcr  352,14 kN / m 2

Se verifică

lc  (0,5  0, 65)  L  (2,15  2, 79)  lc  2,5 m

bc  (0,5  0, 65)  B  (2,15  2, 79)  bc  2,5 m
70
Proiect de diplomă
 
 
 
 0,30 m 
 hc 
hc  max   0, 25  hc  0, 25    0, 625m   1, 0m
 lc 
 h l l 2,5  0,50 
 tg     c  1  hc  c s   1, 0m 
 lc  ls 2 2 
 2 

250 1,15
268,35 1,205
300 1.30
2  H bloc 1, 205   L  lc  1, 205  (4,3  2,5)

tg      1, 205  H bloc    1, 08m
2,8−1, 70 L  lc 2 2
l1= =0 , 55
2
Se va adopta Hbloc = 1,10 m
 Df = 1,10 +1,0=2,10 m

71
Proiect de diplomă
N cor 6  M t 4303,19 6 121, 64
Pc1,2    
Ac bc  lc2 4,3  4,3 4,3  4,32
Pc1  241,91kN / m 2
Pc2  223,55kN / m 2
lx  1, 009 m
l y  1, 036m
Diagrama presiunilor la nivelul cuzinetului

P1  241,91kN / m 2
P2  223,55kN / m 2
P3  234,51kN / m2
P4  230,96kN / m2
72
Proiect de diplomă
1, 009
ex   0,505m
2
P P   241,91  234,51 
M yx   1 3   lx  lc  ex           kN  m
 2   2 

AS    bc  d  0, 001  2500  965  2412mm 2
unde:


d  hc  cnom  0,5  max  1000  30  0,5   965mm

M yx 303, 45 106
   0, 01
d 2  bc   f cd 9652  2500 113,333
  =1
f yd  434, 78 N / mm 2
  1  1  2    1  1  2  0, 01  0, 01
f cd 13,333
As ,nec    bc  d   0, 01  2500    739,82mm 2
f yd 434, 78
73
Proiect de diplomă
220mm, având diametrul de 12 mm, realizate sub forma unor carcase de armare.
3,14 122
As ,12  2 12   2713mm 2
4
As ,12  2713  As  2412mm 2
Se verifică

fundație.

Verificare:
71, 05mm 120mm Se verifică
74
Proiect de diplomă
3.Partea personală
PROIECTAREA STRUCTURII DE REZISTENȚĂ A UNUI BAZIN OLIMPIC
75
Proiect de diplomă
3.1. Descrierea conținutului părții personale
În partea personală am calculat și verificat elementele metalice ale structurii de

rezistență. În prima fază s-a făcut verificarea de rezistență la eforturile axiale, momentele
încovoietoare și forța tăietoare maximă, după care s-a trecut la verificarea stării limite ultime de
rezistență. Starea limită de rezistență ( S.L.U.) conform SR EN 1993-1-1, pct. 6.2.4, presupune
verificări ale eforturilor maxime date de încărcările de calcul plus interacțiuni între acestea:
 rezistența secțiunii la compresiune

 rezistența secțiuni la încovoiere
 rezistența la încovoiere cu efort axial
 rezistența secțiunii la forfecare
 rezistența secțiunii la încovoiere cu forfecare
și verificări de stabilitate care constau în evaluarea rezistenței la compresiune cu flambaj și la

pierderea stabilității generale:
 flambaj în raport cu axa y-y

 flambaj în raport cu axa z-z
 flambaj prin încovoiere răsucire
După efectuare acestor verificări s-a trecut la calculul capitelului stâlpului, unde s-a
dimensionat placa capitelului, rigidizarea de pe inima stâlpului și lungimea cordonului de sudură
asfel încât să poată prelua reacțiunea transmisă de grinda cu zăbrele. Ulterior s-a verificat și baza
stâlpului la compresiune și la compresiune cu încovoiere.
În cazul grinzii cu zăbrele, s-a efectuat calculul și verificarea îmbinărilor cu flanșe dintre
tronsoanele de expediție, grinda fiind împărțită în 6 tronsoane a câte 10m fiecare.
3.2. Conținutul părții personale
76
Proiect de diplomă
3.2.1 Verificarea stâlpilor de cadru
DIMENSIONARE
 Eforturi secționale de calcul (SCIA –Înfășurătoare min/max)

o Efort axial maxim cu forță tăietoare și moment încovoietor corespunzătoare:
max
N Ed  4206, 25kN
, Ed  246,14 kN
Vzcor , Ed  14,38kN
Vycor
M ycor, Ed  459,51kN  m , Ed  42, 21kN  m

M zcor
o Forță tăietoare maximă cu efort axial și moment încovoietor corespunzător:

corespunzator
N Ed  1616, 21kN
, Ed  299, 02kN
Vzmax , Ed  18,12kN
Vycor
M ycor, Ed  483,15kN  m , Ed  33, 08kN  m

M zcor
o Moment încovoietor maxim cu efor axial și forță tăietoare corespunzătoare

cor
N Ed  1616, 21kN
, Ed  299,02kN
Vzcor , Ed  18,12kN
Vycor
, Ed  483,15kN  m
M ymax , Ed  33, 08kN  m
M zmax
 Predimensionarea secțiunii
Predimensionarea s-a făcut în programul de calcul și a rezultat stâlp cu secțiunea de
HHD 400x677, care are următoarele caracteristici:
Caracteristici geometrice Caracteristici
secționale
h  0, 483m A  8, 65 102 m 2
b  0, 428m I y  2,995 103 m 4
tw  0, 051m I z  1, 069 103 m 4
t f  0, 082m I t  1, 68 104 m 4
r  0, 015m AV , Z  2,578 10 2 m2
Wel , y  1, 24 102 m3
Wel , z  4,99 10 3 m3
77
Proiect de diplomă
W pl , y  1,54 102 m3
W pl , z  7, 68 103 m3
 Verificare preliminară
max
N Ed M ycor, Ed M zcor
  , Ed
 0.7
fy fy fy
A W pl , y  W pl , y 
 M0  M0  M0

4206, 25 459,51 42, 21
   0, 23  0.7
2 355 10 2 355 10 3 355 10
3 3 3
8, 65 10  1,54   7, 68 10 
1 1 1 și
max cor
cor
N Ed M y , Ed M z , Ed
   0.7
fy fy fy
A W pl , y  W pl , z 
 M0  M0  M0

1616, 21 483,15 33, 08
   0,15  0.7
2 355 10 2 355 10 3 355 10
3 3 3
8, 65 10  1,54   7, 68 10 
1 1 1 Se verifică
VERIFICAREA SECȚIUNII
Verificarea clasei de secțiune (perete supus la compresiune și încovoiere)

Clasa de secțiune 1 – SR EN 1993-1-1:2006, tab. 5,2
c  d  h  2t f  2r ; t  t w
c  d  0, 483  2  0, 082  2  0, 015
c  0, 289m
78
Proiect de diplomă
1 max
N Ed 
  1  
2  c  t w  f y 
1 4206, 25 
  1  3 
 0,90
 2  0, 289  0, 051  355  10 
c 0, 289
  5, 66
 t 0, 051
235 235
   0,81
fy 355

396   396  0,81
  29,97
 13    1 13  0,90  1
 5.66 < 29,97 Se verifică
OBS: În acest caz rezultă că secțiunea stâlpului este de clasa 1
Verificare de rezistență (S.L.U):

 rezistența secțiunii la compresiune (SR EN 1993-1-1, pct. 6.2.4)
Valoarea de calcul a efortului de compresiune în fiecare secțiune transversală trebuie să satisfacă
N Ed A fy
 1; N c , Rd 
N c , Rd M0
următoarea condiție:
- verificarea se face pentru efortul axial maxim:
max
N Ed
1 4206.25
fy  0.13  1
2 355 10
3
A 8.65 10 
 M0 1
=> Se verifică
79
Proiect de diplomă
 rezistența secțiunii la încovoiere (SR EN 1993-1-1, pct. 6.2.9)
Verificarea secțiuni la încovoiere biaxială se va face utilizând următoarea relație:

 M y , Ed   M z , Ed 
      1
 M pl , y , Rd   M pl , z , Rd 
unde:
M y , Ed  483,15kN  m M  33, 08kN  m
 și z , Ed - momente încovoietoare
maxime de calcul
M pl , y , Rd M
 și pl , z , Rd - momente încovoietoare rezistente de calcul
W pl , y  f y 1,54 102  355 103
M pl , y ,Rd    5467 kN  m
o  M 0 1
W pl , z  f y 7, 68 103  355 103
M pl , z , Rd    2726kN  m
o  M 0 1
483.15 33.08
  0.10
 5467 2726 < 1 Se verifică
 rezistența secțiunii la încovoiere cu efort axial (SR EN 1993-1-1, pct. 6.2.9.1)
 Pentru secțiunile bisimetrice I sau H, se ia în considerare efectul efortului axial

asupra momentului plastic rezistent în raport cu axa y-y dacă:
0.5  hw  tw  f y
N Ed  0, 25 N pl , Rd si N Ed 
M0
 N Ed  1616, 21kN
A fy 8, 65 10 2  355 103
0, 25  N pl , Rd  0, 25   0, 25   7676,87 kN
 M0 1
0.5  hw  tw  f y 0, 5      3
  3630kN
 M0 1
 Deoarece 1616, 21  7676,87 si 1616, 21  3630 rezultă că efortul axial nu

influențează momentul plastic rezistent în raport cu axa y-y
 Pentru secțiunile bisimetrice I sau H, se ia în considerare efectul efortului axial

asupra momentului plastic rezistent în raport cu axa z-z dacă:
hw  t w  f y
N Ed 
M0
80
Proiect de diplomă
hw  t w  f y 0, 401 0, 051 355 103
  7260kN
 M0 1
 Deoarece 1616,21 < 7260 kN rezultă că efortul axial nu influențează momentul plastic
rezistent în raport cu axa z-z.
În concluzie, efortul axial nu afectează rezistența stâlpului la incovoiere pe nici una din cele două direcții.
 rezistența secțiunii la forfecare (SR EN 1993-1-1, pct. 6.2.6)

Valoarea de calcul a forței tăietoare în fiecare secțiune transversală trebuie să satisfacă
VEd
1 Vc, Rd  Vz , pl , Rd (in absenta rasucirii )
Vc, Rd
următoarea condiție:
Av, z  ( f y / 3)
VEd  Vzmax
, Ed si Vz , pl , Rd 
- în cadrul proiectului M0 Av, z
- aria de forfecare
Vzmax
, Ed
1
Vz , pl , Rd
Rezultă :
unde:
, Ed  299, 02kN
Vzmax
 - forța tăietoare de calcul în raport cu axa z
fy 355 103
Az  2,578 102 
Vz , pl , Rd  3  3  5283,85kN
 M0 1 - forța
tăietoare capabilă de calcul în raport cu axa z
299, 02
 0, 056  1
5283,85 Se verifică
 rezistența secțiunii la încovoiere și forfecare (SR EN 1993-1-1, pct. 6.2.8)
Dacă forța tăietoare este mai mică decât jumătate din rezistența plastică la forfecare, efectul ei asupra
momentului încovoietor pote fi neglijat.
Vmax, Ed
 0,5  se neglijează
V pl , Rd
Vmax, Ed
 0,5  se calculeaza M y ,V , Rd
V pl , Rd
Deoarece 0,056 < 0,5 rezultă că forța tăietoare nu influențează rezisența stâlpului la
încovoiere.
81
Proiect de diplomă
Verificare de stabilitate generală a stâlpului solicitat la compresiune și încovoiere (SR EN
1993-1-1, pct. 6.3.3)
3.2.1.1 Verificarea stâlpilor din axul 1:

Stâlpul se află la intersecția axei 1 cu axa E:
N Ed  1533, 45kN
M y , Ed  345,18kN  m
M z , Ed  14, 48kN  m
Barele supuse la compresiune cu încovoiere trebuie să îndeplinească următoarea condiție:
N Ed M M z , Ed
 k yy  y , Ed  k yz  1
N b , y , Rd M b , y , Rd M z , pl , Rd
N Ed M y , Ed M z ,Ed
 k zy   k zz  1
Nb, z , Rd M b, y , Rd M z , pl , Rd
unde:
N Ed , M y , Ed
 - valoarea de calcul a efortului de compresiune și a momentului încovoietor
în raport cu axa y-y
A fy A fy Wy , pl  f y
Nb, y , Rd   y  N b, z , Rd   z  M b, y , Rd   LT 
  M1 ;  M1 ;  M1 ;
Wz , pl  f y
M z , pl , Rd 
 M1
 y , z
 - factori de reducere pentru flambajul prin încovoiere în raport cu axa y-y și z-z
  LT - factor de reducere pentru flambajul prin încovoiere-răsucire
k ,k
 yy zy - factori de interacțiune (Anexa B, SR EN 1993-1-1)
 Lungimi critice de flambaj

Lcr    L (0.85L pe Y)
- alegerea curbei de flambaj
82
Proiect de diplomă
- alegerea factorilor de imperfecțiune
Deoarece h/b=1,13 < 1.2, iar tf =82 < 100 mm, rezultă:
 după y-y avem curba de flambaj b, în care α = 0,34
 după z-z avem curba de flambaj c, în care α = 0,49
 flambaj în raport cu axa y-y:

Lcr , y  0,85  L  0,85 13,5  11, 475m
i y  0,186 m
;   0,81
Lcr , y 11, 475 _ y y 61, 69
y    61, 69 y     0,81
iy 0,186
; 1 93.9 93,9  0,81
 _ _ 
 y  0.5  1   y ( y  0.2)   y2 
 
 0,5  1  0,34   0,81  0, 2   0,812   0,93

 
1 1
y    0, 72
_ 2 2
0,93  0, 93  0,81
y   y   y2
2
83
Proiect de diplomă
A fy 8,65 102  355 103
N b, y , Rd   y   0,72   22109, 4kN
 M1 1
 flambaj in raport cu axa z-z
Lcr , z  L  13,50m
i y  0,111
;   0,81
Lcr , z 13,50 _   121, 62
z    121, 62 z  z  z   1, 60
iz 0,111 ,  1 93.9 93,9  0,81
 _ _ 
 z  0.5  1   z (z  0.2)  z2 
 
 0,5  1  0, 49   1,60  0, 2   1, 60 2   2,123

 
1 1
z    0, 284
_ 2 2
2,123  2,123  1, 60
z  z  z2
2
A fy 8, 65 102  355 103

Nb, z , Rd   z  0, 284   8720,93kN
 M1 1
 flambaj prin încovoiere răsucire
_ LT
LT  ,
1
Lcr , z / iz
LT 
 2  0.25
1  L /i 
C1  1   cr , z z  
 20  h / t f  
   
Rezultă: C1 = 1,77
Lcr , z
= 13,50 m
iz = 0,111 m
h = 0,483 m
tf = 0,082 m
84
Proiect de diplomă
13,50 / 0,111
LT  0,25
 42, 06
 1  13,50 / 0,111  
2
1, 77  1     
 20  0, 483 / 0, 082  
_ LT  42, 06
LT   LT   0,553
Rezultă: 1 93,9   93,9  ,81
Alegerea curbei de flambaj:
curba b, cu  LT  0.34
_
curba c, cu  LT  0.49 LT ,0  0.4   0.75
h/b = 1,13 < 2 Rezultă curba b  LT  0.34

 _ _
2 
_
LT  0.5  1   LT (LT  LT ,0 )    LT 
 
 0,5  1  0,34   0,553  0, 4   0, 75  0,5532   0, 64
1 1
 LT    0,94
_
0,64  0, 642  0, 75  0,5532
LT  LT
2
   LT
2
Wy , pl  f y 1,54 102  355 103

M b, y , Rd   LT   0,94   5138,98kN  m
 M1 1
85
Proiect de diplomă
 calculul factorilor de interacțiune - metoda simplificata, Anexa B, SR EN 1993-1-
1:2006
86
Proiect de diplomă
87
Proiect de diplomă
Rezultă:
sunt egali cu 0, 6  0, 4  , iar   0 , în acest caz vom avea:
C si Cmy si CmLT
 my
Cmy  Cmz  C mLT  0, 6
_
 y  0,81

_
 z  1,36
 N Ed  1279,37kN - efortul axial de calcul

N Rk  A  f y  8, 65 102  355 103  30707,5kN
 - rezistența la întindere caracteristică a
secțiunii
 y  0, 72

  z  0,364
Wpl , z  f y 7, 68 103  355 103
M z , pl , Rd    2726, 4kN  m
 M0 1
  _  N Ed 
k yy  Cmy  1    y  0, 2   
    y  N Rk /  M 1 
 1533, 45 
 0, 6  1   0,81  0, 2     0,625
  0,72  30707,5 /1 
 N Ed   1533, 45 
k yy  Cmy  1  0,8    0, 6  1  0,8    0, 633
   N /    0, 72  30707,5 /1 
Dar  y Rk M 1  Se verifică
  _  N Ed 
k zz  Cmz  1   2z  0, 6   
    z  N Rk /  M 1 
 1533, 45 
 0, 6  1   2 1,36  0, 6    0, 774
  0,364  30707,5 /1 
 1533, 45 
k zz  0, 6  1  1, 4    0, 715
Dar  0,364  30707,5 /1 
Rezultă k zz  0, 715
88
Proiect de diplomă
k yz  0, 6  k yy  0, 6  0, 625  0,375

k zy  0, 6  k zz  0, 6  0, 715  0, 429

Verificare:
N Ed M M z , Ed
 k yy  y , Ed  k yz  1
1533, 45 345,18 14, 48
 0, 625   0,375   0,11  1
22109, 4 5193, 65 2726, 4 Se verifică
 k zy   k zz  1
1533, 45 345,18 14, 48

 0, 429   0, 715   0,17  1
11177,53 5193, 65 2726, 4 Se verifică
Capitelul stâlpului
RGZ  1355.49kN - reacțiunea

grinzii cu ză brele
(1)- placă de capitel
tc=80mm
(2) - rigidizare
td  tw  51mm
bd  0.5b  tw  0.5  428  51  163mm
bd  160mm
hd  se dimensionează
Înălțimea rigidizării (2) se dimensionează din condiția de rezistență a cordonului de

sudură dintre rigidizare și inima stâlpului:
R 
 s  GZ  fvw,d  RGZ
Aw  lw,d   lw  lw,d  2aw
 4aw fvw,d
Aw  4  aw  lw,d

89
Proiect de diplomă
hd  lw (modulat la10mm)
fu 470
f v , wd    241, 20 N / mm 2
unde: - 3  w   M 2 3  0,9 1, 25
 fu – valoarea nominală a rezistenței de rupere la tracțiune a materialului piesei

mai slabe din îmbinare. Pentru S355 fu = 470 N/mm2, conform SR EN 1993-1-
1-2006, Tabel 3.1
  w = 0,9 – coeficient de corelare, conform tabelului 4.1 din SR EN 1993-1-8-
2006
Alegerea grosimii cordonului de sudură se face în funcție de următoarea condiție:
3mm  aw  0.7  tmin

3mm  aw  0.7  51  35.7 mm
Se adoptă astfel aw = 10mm
RGZ 1355, 49 103
lw , d    140, 49mm
4  aw  f vw,d 4 10  241, 20

lw,d  145mm

Baza stâlpului
placă de bază
tp=80mm
B  b  2tt  4  2d0
L  h  4  2d0
rigidizare
tt  80mm
bt  L
 Diametrul șurubului de ancoraj

Stâlpul se va ancora în fundație prin intermediul a 16 șuruburi de ancoraj. Diametrul
bulonului se dimensionează din condiția de rezistență la întindere.
90
Proiect de diplomă
Se vor folosi șuruburi din grupa 10.9, pentru care fub = 1000 N/mm2

Ft ,Ed  Ft ,Rd 
  Ft , Ed   M 2
max cor   As 
M y, Ed N   2  0.9 fub 4 As
Ft ,Ed   Ed     ds 
ht f 2  
 d s2 
  As 
0.9 As fub   4
Ft ,Rd  2 
M 2 

ds
d s  0.89d  d 
0.89
Rezolvare:
345.18 1533.45
Ft , Ed    94.07kN
0.483  0.082 2
94, 07 103 1, 25 4  
As   65.32mm 2  d s   9.12mm
2  0, 9  3,14
d 9.12
d s   10.25mm
Diametrul șurubului va fi: 0,89 0,89
Din condiții de rezistență se vor folosi șuruburi M22, grupa 10.9
0.9  As  fub 0,9  
Ft ,Rd  8   8  1745, 28kN
M 2 1, 25
Ft , Ed  94, 07kN  Ft , Rd  1745, 28kN
 Se verifică
 Verificarea plăcii de bază solicitată la compresiune
Conform SR EN 1993-1-8, modelul de placă flexibilă este înlocuit cu o placă rigidă

echivalentă, formată din secțiunea transversală a stâlpului și o fâșie efectivă de placă rigidă de
lățime c, dispusă perimetral secțiunii stâlpului.
fy
c  tp
3  f jd   M 0 f
, jd - rezistența stratului de mortar dintre placa de bază și fundație
Rezistențele caracteristice și de calcul ale mortarului și betonului
Clasa de beton
C20/25 C25/30 C30/37 C35/45 C40/50
fcd  N / mm 2  13 16,7 20 23,3 26,7
 
91
Proiect de diplomă
f jd  N / mm 2  13 16,7 20 23,3 26,7

 
355
 c  80   194, 60mm
3   1 , rezultă c = 190mm
Aeff  2  (2c  b)  (2c  t f )  (2c  tw )  (h  2  t f  2c)

 2  (2   428)  (2   82)  (2   51)  (483  2   2 )
 0.72m 2
Considerând presiunile uniform distribuite pe suprafața de placă rigidă echivalentă,

efortul rezistent la compresiune se determină cu relația:
Fc, Rd  f jd  Aeff  20 103  0.72  14400kN
relația de verificare:
max  F
N Ed c,Rd
1533.45  14400 kN Se verifică
92
Proiect de diplomă
 Verificarea plăcii de bază solicitată la efort axial și moment încovoietor
excentricitat zona verificare efort rezistent

e
M L zone active comprimate M max
y, Ed  M j ,Rd
e  Ed 
N Ed 6
M L zonă întinsă și zonă M max

y, Ed  M j ,Rd
e  Ed  comprimată
N Ed 6
F
 rezistența zonei comprimate - c, Rd
Rezistența zonei comprimate a îmbinării este dată de eforturile rezistente ale componentelor
plăcii de bază:

Fc, Rd  min Fc, fc,Rd ; Fc, pl ,Rd 
Fc, fc, Rd
 - efortul rezistent la compresiune al tălpii și a zonei adiacente a inimii
stâlpului
93
Proiect de diplomă
M c, Rd M pl , Rd
Fc, fc, Rd  
h t f ht f
Wy , pl  f y 1,54 102  355 103
   13633, 416kN
htf 0, 483  0, 082
Fc, pl , Rd
 - efortul rezistent la compresiune al plăcii de bază (se calculează ca sumă a
zonelor active comprimate)
Fc, pl , Rd  f jd  Aeff
Aeff  2  beff  leff ; beff  2c  t f  2   82  460mm; leff  2c  b  2   428  808mm
Aeff  0,808  0, 460  0,371mm2
Fc, pl ,Rd  0, 371 20 103  7420kN
Fc, Rd  min  7420 ;13633, 416   7420kN


Verificare:
h  t f 0, 483  0, 082
zC ,r    0, 20m
2 2
h 0, 483
zT ,l   2  d 0   2    0, 289m z  zC , r  zT ,l  0.20  0.289  0.489m
2 2
Pentru M22 d 0  22  2mm  24mm
M max 345,18
e   0, 225m
 N cor 1533, 45
 L  7  p1  2  e1  7    2    500mm
p1  2, 2d0  2, 2  24  52,8mm  p1  60mm
e1  1, 2d 0  1, 2  24  28,8mm  e1  40mm
 Se adoptă L = 0,50m
L 0.50
  0, 083m
 e = 0,225m > 6 6
  FC ,1, Rd  z 7420    
 z   1920,91kN  m 
0, 20
 c ,r  1 1 
 e 0, 225 
M j , Rd ,C  min    1920,91kN  m
 FC ,1, Rd  z 7420  0, 489
   12756, 02kN  m 
 zc ,l  1 0, 289
1 
 0, 225 
 e 
94
Proiect de diplomă
, Ed  345,18  M j , Rd ,C  1920,91kN  m
M ymax
 Se verifică
F
 rezistența zonei întinse - t , Rd
Pentru determinarea rezistenței zonei întinse se va ține cont de trei moduri în care se
poate produce cedarea bazei stâlpului:
 Modul 1: care constă în Plastificarea completă a tălpii
 Modul 2: care constă în Ruperea șurubului însoțită de plastificarea tălpii
 Modul 3: care constă în Ruperea șurubului
F
Pentru fiecare mod de cedare se va determina o forță t , Rd , iar rezistența zonei întinse va fi
minimul din ele.
MODUL 1
4  M pl ,1, Rd 4  298,38
FT ,1,Rd    19892kN
Forța rezistentă este: m 0, 06
0, 25   leff ,1  t 2f  f y 0, 25      2  355 103
M pl ,1, Rd    298,38kN
unde: - M0 1
 l eff ,1  7  p1  2  e1  7  60  2    500mm  0,50m

t 2f  0, 082m
 - grosimea tălpi stâlpului
f y  355 10 kN / m 2
3
 - limita de curgere a materialului din stâlp
  M 2  1, 25 - coeficient parțial de siguranță
m  p1  60mm

MODUL 2
Forța rezistentă este:

  M pl ,2, Rd  n   Ft , Rd 2  298,38  0, 04 1745, 28
FT ,2, Rd    6665, 71kN
mn 0, 06  0, 04
M pl ,2, Rd  M pl ,1, Rd  298,38kN  m

unde: -
0.9  As  f
ub  8  0,9    1745, 28kN
 Ft , Rd  8  M 2 1, 25
-
- m  p1  60mm
- n  e1  40mm
95
Proiect de diplomă
MODUL 3
FT ,3, Rd   Ft , Rd  1745, 28kN

Forța rezistentă este:
Forța rezistentă va fi forța minimă din cele obținute în cele trei moduri:
Ft ,Rd  min( Ft ,1, Rd ; Ft ,2,Rd ; Ft ,3, Rd )

 min(19892kN ; 6665, 71kN ; 1745, 28kN )  1745, 28 kN
F
Calcularea momentului rezistent dat de forța t ,Rd
F  z 1745, 28  0, 489
M j , Rd ,T  T ,1, Rd   451,82kN  m
zC , r 0, 20
1 1
e 0, 225
Verificare:
M j , Rd  min( M j , Rd ,C ; M j , Rd ,T )  min(1920,91kN  m ; 451,82kN  m )  451,82kN  m
, Ed  345,18  M j , Rd  451,82 kN  m
M ymax
 Se verifică
3.2.1.2. Verificarea stâlpilor din axul 3:

Stâlpul se află la intersecția axei 3 cu axa E:
 N Ed  4303,19kN
M y , Ed  476,83kN  m

M z , Ed  65, 48kN  m

Stâlpul supuse la compresiune cu încovoiere trebuie să îndeplinească următoarea condiție:
N Ed M y , Ed M z , Ed
 k yy   k yz  1
 k zy   k zz  1
unde:
N Ed , M y , Ed
 - valoarea de calcul a efortului de compresiune și a momentului încovoietor
în raport cu axa y-y
96
Proiect de diplomă
A fy A fy Wy , pl  f y
Nb, y , Rd   y  N b, z , Rd   z  M b, y , Rd   LT 
  M1 ;  M1 ;  M1 ;
Wz , pl  f y
M z , pl , Rd 
 M1
 y , z
 - factori de reducere pentru flambajul prin încovoiere în raport cu axa y-y și z-z
  LT - factor de reducere pentru flambajul prin încovoiere-răsucire
k ,k
 yy zy - factori de interacțiune (Anexa B, SR EN 1993-1-1)
 Lungimi critice de flambaj

Lcr    L (0.85L pe Y)
- alegerea curbei de flambaj
- alegerea factorilor de imperfecțiune
Deoarece h/b=1,13 < 1.2, iar tf =82 < 100 mm, rezultă:
 după y-y avem curba de flambaj b, în care α = 0,34
 după z-z avem curba de flambaj c, în care α = 0,49
97
Proiect de diplomă
 flambaj în raport cu axa y-y:

Lcr , y  0,85  L  0,85     2,55m
i y  0,186 m
;   0,81
Lcr , y 2,55 _ y y 13, 71
y    13, 71 y     0,18
iy 0,186
; 1 93.9 93,9  0,81
 _ _ 
 y  0.5  1   y ( y  0.2)   y2 
 
 0,5  1  0,34   0,18  0, 2   0,182   0,51

 
1 1
y    1, 01  1   y  1
_
0,51  0,512  0,182
y   y   y2
2
A fy 8,65 10 2  355 103

N b, y , Rd   y   1  30707.5kN
 M1 1
 flambaj in raport cu axa z-z
Lcr , z  L  3.0m
i y  0,111
;   0,81
Lcr , z 3 _   27, 03
z    27, 03 z  z  z   0,355
iz 0,111 , 1 93.9  93,9  0,81
 _ _ 
z  0.5  1   z (z  0.2)  z2 
 
 0,5  1  0, 49   0,355  0, 2   0,3552   0, 601

 
1 1
z    0,92
_
0, 601  0, 6012  0,3552
z  z  z2
2
A fy 8, 65 102  355 103

Nb, z , Rd   z  0,92   28250,9kN
 M1 1
98
Proiect de diplomă
 flambaj prin încovoiere răsucire
_ LT
LT  ,
1
Lcr , z / iz
LT 
 2  0.25
1  L /i 
C1  1   cr , z z  
 20  h / t f  
 
Rezultă: C1 = 1,31
Lcr , z
= 3,0 m
iz = 0,111 m
h = 0,483 m
tf = 0,082 m
3 / 0,111
LT  0,25
 19, 73
 1  3 / 0,111  
2
1,31  1     
 20  0, 483 / 0, 082  
_ LT  19, 73
LT   LT   0, 259
Rezultă: 1 93,9   93,9  ,81
Alegerea curbei de flambaj:
curba b, cu  LT  0.34
_
curba c, cu  LT  0.49 LT ,0  0.4   0.75
h/b = 1,13 < 2 Rezultă curba b  LT  0.34
99
Proiect de diplomă
 _ _ _
2 
LT  0.5  1   LT (LT  LT ,0 )    LT 
 
 0, 5  1  0,34   0, 259  0, 4   0, 75  0, 259 2   0,501
1 1
 LT    1, 053  1   LT  1
_
0,501  0,5012  0, 75  0, 2592
LT  LT
2
   LT
2
Wy , pl  f y 1,54 102  355 103

M b, y , Rd   LT   1  5467kN  m
 M1 1
 calculul factorilor de interacțiune - metoda simplificata, Anexa B, SR EN 1993-1-

1:2006
100
Proiect de diplomă
101
Proiect de diplomă
Rezultă:
sunt egali cu 0, 6  0, 4  , iar   0, 603 , în acest caz vom avea:
C si Cmy si CmLT
 my
Cmy  Cmz  C mLT  0,841
_
 y  0,18

_
 z  0,355
 N Ed  4303,19kN - efortul axial de calcul

N Rk  A  f y  8, 65 102  355 103  30707,5kN
 - rezistența la întindere caracteristică a
secțiunii
y 1

  z  0,92
Wpl , z  f y 7, 68 103  355 103
M z , pl , Rd    2726, 4kN  m
 M0 1
  _  N Ed 
k yy  Cmy  1   y  0, 2   
    y  N Rk /  M 1 
 4303,19 
 0,841 1   0,18  0, 2    0,838
  30707,5 /1 
 N Ed   4303,19 
k yy  Cmy  1  0,8    0,841 1  0,8   0,935

  y  N Rk /  M 1    30707,5 /1 
Dar Se verifică
k yy  0,838
Rezultă
  _  N Ed 
k zz  Cmz  1   2z  0, 6   
    z  N Rk /  M 1 
 4303,19 
 0,841  1   2     0, 6    0,855
 0,92  30707, 5 /1 
 4303,19 
k zz  0,841   1  1, 4    1, 02
Dar  0,92  30707,5 /1 
Rezultă k zz  0,855
102
Proiect de diplomă
k yz  0, 6  k yy  0, 6  0,838  0,503
k zy  0, 6  k zz  0, 6  0,855  0, 513
Verificare:
N Ed M M z , Ed
 k yy  y , Ed  k yz  1
4303,19 475,36 65, 48
 0,838   0,503   0, 22  1
30707,5 5467 2726, 4 Se verifică
 k zy   k zz  1
4303,19 475,36 65, 48

 0,513   1, 02   0, 22  1
28250,9 5467 2726, 4 Se verifică
Capitelul stâlpului
RGZ  2302, 79kN - reacțiunea

grinzii cu ză brele
(1)- placă de capitel
tc=80mm
(2) - rigidizare
td  tw  51mm
bd  0.5b  tw  0.5  428  51  163mm
bd  160mm
hd  se dimensionează
Înălțimea rigidizării (2) se dimensionează din condiția de rezistență a cordonului de

sudură dintre rigidizare și inima stâlpului:
R 
 s  GZ  fvw,d  RGZ
Aw  lw,d   lw  lw,d  2aw
 4aw fvw,d
Aw  4  aw  lw,d

103
Proiect de diplomă
hd  lw (modulat la10mm)
fu 470
f v , wd    241, 20 N / mm 2
unde: - 3  w   M 2 3  0,9 1, 25
 fu – valoarea nominală a rezistenței de rupere la tracțiune a materialului piesei

mai slabe din îmbinare. Pentru S355 fu = 470 N/mm2, conform SR EN 1993-1-
1-2006, Tabel 3.1
  w = 0,9 – coeficient de corelare, conform tabelului 4.1 din SR EN 1993-1-8-
2006
Alegerea grosimii cordonului de sudură se face în funcție de următoarea condiție:
3mm  aw  0.7  tmin

3mm  aw  0.7  51  35.7 mm
Se adoptă astfel aw = 10mm
RGZ 2302, 79 103
lw , d    239mm
4  aw  f vw,d 4 10  241, 20

lw,d  240mm

Baza stâlpului
placă de bază
tp=80mm
B  b  2tt  4  2d0
L  h  4  2d0
rigidizare
tt  80mm
bt  L
 Diametrul șurubului de ancoraj

Stâlpul se va ancora în fundație prin intermediul a 16 șuruburi de ancoraj. Diametrul
bulonului se dimensionează din condiția de rezistență la întindere.
104
Proiect de diplomă
Se vor folosi șuruburi din grupa 10.9, pentru care fub = 1000 N/mm2

Ft ,Ed  Ft ,Rd 
  Ft , Ed   M 2
max cor   As 
M y, Ed N   2  0.9 fub 4 As
Ft ,Ed   Ed     ds 
ht f 2  
 d s2 
  As 
0.9 As fub   4
Ft ,Rd  2 
M 2 

ds
d s  0.89d  d 
0.89
Rezolvare:
121, 64 4303,19
Ft , Ed    1848, 25kN
0.483  0.082 2
F 0
Deoarece t , Ed rezultă că la nivelul tălpii stâlpului nu vor fi eforturi de întindere ce ar
trebui preluate cu ajutorul șuruburilor.
Cu toate acestea baza stâlpului va fi ancorată în fundație cu 3 șuruburi M22, grupa 10.9
 Verificarea plăcii de bază solicitată la compresiune
Conform SR EN 1993-1-8, modelul de placă flexibilă este înlocuit cu o placă rigidă

echivalentă, formată din secțiunea transversală a stâlpului și o fâșie efectivă de placă rigidă de
lățime c, dispusă perimetral secțiunii stâlpului.
fy
c  tp
3  f jd   M 0 f
, jd - rezistența stratului de mortar dintre placa de bază și fundație
Rezistențele caracteristice și de calcul ale mortarului și betonului
Clasa de beton
C20/25 C25/30 C30/37 C35/45 C40/50
fcd  N / mm 2  13 16,7 20 23,3 26,7
 
f jd  N / mm 2  13 16,7 20 23,3 26,7
 
355
 c  80   194, 60mm
3   1 , rezultă c = 190mm
105
Proiect de diplomă
Aeff  2  (2c  b)  (2c  t f )  (2c  tw )  (h  2  t f  2c)

 2  (2   428)  (2   82)  (2   51)  (483  2   2 )
 0.72m 2
Considerând presiunile uniform distribuite pe suprafața de placă rigidă echivalentă,

efortul rezistent la compresiune se determină cu relația:
Fc, Rd  f jd  Aeff  20 103  0.72  14400kN
relația de verificare:
max  F
N Ed c,Rd
4303,19  14400 kN Se verifică
106
Proiect de diplomă
 Verificarea plăcii de bază solicitată la efort axial și moment încovoietor
excentricitat zona verificare efort rezistent

e
M L zone active comprimate M max
y, Ed  M j ,Rd
e  Ed 
N Ed 6
M L zonă întinsă și zonă M max

y, Ed  M j ,Rd
e  Ed  comprimată
N Ed 6
F
 rezistența zonei comprimate - c, Rd
Rezistența zonei comprimate a îmbinării este dată de eforturile rezistente ale componentelor
plăcii de bază:

Fc, Rd  min Fc, fc,Rd ; Fc, pl ,Rd 
Fc, fc, Rd
 - efortul rezistent la compresiune al tălpii și a zonei adiacente a inimii
stâlpului
107
Proiect de diplomă
M c, Rd M pl , Rd
Fc, fc, Rd  
h t f ht f
Wy , pl  f y 1,54 102  355 103
   13633, 416kN
htf 0, 483  0, 082
Fc, pl , Rd
 - efortul rezistent la compresiune al plăcii de bază (se calculează ca sumă a
zonelor active comprimate)
Fc, pl , Rd  f jd  Aeff
Aeff  2  beff  leff ; beff  2c  t f  2   82  460mm; leff  2c  b  2   428  808mm
Aeff  0,808  0, 460  0,371mm2
Fc, pl ,Rd  0, 371 20 103  7420kN
Fc, Rd  min  7420 ;13633, 416   7420kN


Fc,l ,Rd  Fc,r ,Rd  Fc, Rd

z  h t f
h tf
zc,l  zc,r  
2 2
e = excentricitatea
FC,l,Rd
- forța capabilă la compresiune a zonei din stânga îmbinării
FC,r,Rd
- forța capabilă la compresiune a zonei din dreapta îmbinării
Verificare:
h t f 0, 483 0, 082
zC ,l  zC ,r     0, 200m
 2 2 2 2
z  h  t f  0, 483  0, 082  0, 401m

 Pentru M22 d 0  22  2mm  24mm
M max 121, 64
e   0, 028m
 N cor 4303,19
 L  7  p1  2  e1  7    2    500mm
p1  2, 2d0  2, 2  24  52,8mm  p1  60mm
108
Proiect de diplomă
e1  1, 2d 0  1, 2  24  28,8mm  e1  40mm
 Se adoptă L = 0,50m
L 0.50
  0, 083m 
 e = 0,028m < 6 6 Pe talpa plăcii de bază nu vor apărea
eforturi de întindere.
  FC ,1, Rd  z 7420    
 z   365, 40kN  m 
0, 20
 c,r  1 1 
 e 0, 028 
M j , Rd ,C  min    365, 40kN  m
 FC ,r , Rd  z 7420  0, 401
   484,37kN  m 
 zc ,l  1 0, 20
1 
 0, 028 
 e 
, Ed  121, 64  M j , Rd ,C  365, 40 kN  m
M ymax
 Se verifică
3.2.2. Verificarea elementelor grinzii cu zăbrele spațiale
3.2.2.1 Verificarea tălpilor întinse axial:
Predimensionarea barei s-a făcut în programul de calcul și a rezultat CHS 273,0/25,0 care are
următoarele caracteristici secționale:
Caracteristici detaliate
Diametrul D = 273 mm
Grosimea tubului t = 25 mm
= 1,95 10 mm²

4
Aria secţiunii A
Limita de curgere fy = 355 N/mm²
Rezistenţa ultimă fu = 470 N/mm²
Efortul de întindere de calcul din fiecare secțiune a elementelor metalice N Ed trebuie să satisfacă
condiția următoare:
N Ed
1
N t , Rd
unde:
109
Proiect de diplomă
N Ed  3322, 64kN - valoare de calcul a efortului de întindere

A  f y 1,95 104  355
N t , Rd    6922,50kN
 M0 1 - rezistența la întindere a elementului
verificare:
3322,34
 0, 48  1
6922,50 Se verifică
3.2.2.2 Verificarea tălpilor comprimate axial:
Barele de la partea superioară au aceeași secțiune cu barele de la partea inferioară CHS
273,0/25,0.
Verificarea prin calcul la flambaj a unei bare comprimate se face cu relația:
N Ed
1
N b , Rd
N Ed  2132,30kN - eforul axial de calcul maxim din tălpi
  A fy
N b , Rd 
 M 1 - efortul capabil de calcul a barei comprimate la flambaj
Lcr  2,50m
iy  iz  0, 088
m;   0,81
  0, 21 - pentru curba de flambaj a
L 2,50 _  z 28, 41
  cr   28, 41 z  z    0,373
i 0, 088 ,  1 93.9 93,9  0,81
 _ _ 
  0.5  1    (  0.2)   2 
 
 0,5  1  0, 21   0,373  0, 2   0,3732   0,59

 
1 1
   0,95
_
0,59  0,592  0,3732
  2   2
A fy  102  355 103

Nb, Rd     0,95   6576,37 kN
 M1 1
Verificare:
110
Proiect de diplomă
N Ed 2132,30
  0,32  1
N b , Rd 6576,37
Se verifică
3.2.2.3 Verificarea diagonalelor întinse axial:
Predimensionarea diagonalelor s-a făcut în programul de calcul și a rezultat CHS 193,7/12,5 care
are următoarele caracteristici secționale:
Diametrul D = 194 mm
=  10 mm²

3
Aria secţiunii A
Efortul de întindere de calcul din fiecare secțiune a elementelor metalice N Ed trebuie să satisfacă
condiția următoare:
N Ed
1
N t , Rd
unde:
N Ed  1011, 63kN - valoare de calcul a efortului de întindere


A  f y 7,12 103  355
N t , Rd    2527, 60kN
 M0 1 - rezistența la întindere a elementului
verificare:
1011, 63
 0, 40  1
2527, 60 Se verifică
3.2.2.4 Verificarea diagonalelor comprimate :
Verificarea prin calcul la flambaj a unei bare comprimate CHS 193,7/12,5 se face cu relația:
N Ed
1
N b , Rd
N Ed  1189, 29kN - eforul axial de calcul maxim din tălpi
111
Proiect de diplomă
  A fy
N b , Rd 
Lcr  5, 20m
iy  iz  0, 064
m;   0,81
Lcr 5, 20 _   81, 25
   81, 25      1, 068
i 0, 064 , 1 93.9 93,9  0,81
 _ _ 
  0.5  1    (  0.2)   2 
 
 0,5  1  0, 21   1,068  0, 2   1,0682   1,162

 
1 1
   0, 62
_
1,162  1,162 2  1, 0682
  2   2
A f y  103  355 103

Nb, Rd     0, 62   1566, 74kN
 M1 1
Verificare:
N Ed 1189, 29
  0, 76  1
N b , Rd 1566, 74
Se verifică
3.2.2.5 Verificarea montanților :
Calculul în program s-a făcut considerând montații cu secțiunea CHS 88,9 / 5,0
Diametrul D = 89 mm
=   10 mm²
3
Aria secţiunii A
Verificarea prin calcul la flambaj a montaților se face cu relația:
112
Proiect de diplomă
N Ed
1
N b , Rd
N Ed  83, 06kN - eforul axial de calcul maxim din tălpi
  A fy
N b , Rd 
Lcr  4,51m
iy  iz  0, 064
m;   0,81

L 4,51 _   70, 47
  cr   70, 47     0,92
i 0, 064 , 1 93.9 93,9  0,81
 _ _ 
  0.5  1    (  0.2)   2 
 
 0,5  1  0, 21   0,92  0, 2   0,922   1

 
1 1
   0,72
_
1  12  0,922
  2   2
A fy   103  355 103

Nb, Rd     0, 72   337,39kN
 M1 1
Verificare:
N Ed 83, 06
  0, 24  1
N b , Rd 337,39
Se verifică
3.2.3 Dimensionare nodurilor grinzii cu zăbrele spațiale:
Rezistența de calcul a nodurilor realizate intre elemente cu secțiune tubulară si a

nodurilor realizate intre profile tubulare si profile deschise, se bazează pe urmatoarele
moduri de cedare:
 Cedare la fața tălpii (cedare plastică a feței tălpii) sau plastificarea tălpii
(cedarea plastică a secțiunii tălpii)
 Cedare a pereților laterali ai tălpii prin curgere, strapungere sau
instabilitate sub efectul de compresiune a zăbrelei
 Cedare prin forfecarea tălpii
113
Proiect de diplomă
 Cedare la forfecare prin străpungere a peretelui tălpii( inițierea fisurii
conducând la desprinderea zăbrelei de talpă)
 Cedare a zăbrelei cu o lățime efectivă redusă ( fisuri in suduri sau in
zăbrele)
 Cedare prin voalare locală a unei zăbrele sau a unei tălpi realizate din
elemente cu secțiune tubulară in nod
Rezistența de calcul a nodului spațial se va determina, utilizând SR EN 1993-1-8-2006

tabelul 7.6, la fel ca la nodurile plane, aplicând ulterior un factor de reducere.
3.2.3.1 Dimensionarea nodurilor de la partea inferioară:
Dacă geometria nodului se încadrează în domeniul de validitate dat în Tabelul 7.8 din SR
EN 1993-1-8, rezistenţa de calcul a nodurilor sudate între diagonale cu secţiune tubulară şi tălpi
realizate din ţevi pătrate sau dreptunghiulare se determină conform paragrafelor 7.5.2 şi 7.5.3 din
acelaşi standard.
Pentru noduri care se încadrează în domeniul de validitate dat în Tabelul 7.8 din SR EN 1993-1-
8, se vor considera doar criteriile de proiectare tratate in tabelul corespunzător
114
Proiect de diplomă
Se verifică dacă geometria nodului se încadrează în domeniul de validitate dat în Tabelul
7.8 din SR EN 1993-1-8 pentru noduri în K:
Montant:
bi 89
 0, 25   0,33  0.25 
b0 273 Se verifică
bi 194
 0, 75   1  0.75 
bj 194
Se verifică
Diagonala comprimată:
bi 194
 35   15,52  35 
ti 12,5 verifică
Diagonala întinsă:
bi 194
 35   15,52  35 
ti 12,5 verifică
Talpa:
h0 h 273
0,5   2, 0  0   1  0,5  1  2, 0 
b0 b0 273 verifică
b0 b 273
 35  0   10,92  35 
t0 t0 25 verifică
g 100
0,5  (1   )   1,5  (1   )  0,5  (1  0, 71)   1,5  (1  0, 71)
b0 273
0,145  0,366  0, 435
b  b  h  h 194  194  194  194
 1 2 1 2   0, 71
4  b0 4  273  verifică
115
Proiect de diplomă
g  t1  t2  100  12,5  12,5

100  25mm  verifică
N1  906kN 1  51,1150
N 2  1036, 20kN  2  49, 2360
N 3  77,98kN 3  900
Se determină forţa axială capabilă a nodului sudat în K între zăbrelele şi talpa CHS
Cedarea locală a tălpii:
116
Proiect de diplomă
8,9  f y 0  t02   b1  b2  h1  h2 1 8,9   2  5, 46 194  194  194  194 1

N1, Rd        4212,37 kN
sin 1 4  b0 M5 sin(51,115o ) 4  273 1
b0 273
   5, 46
2  t f 2  25
8,9  f y 0  t02   b1  b2  h1  h2 1 8,9   2  5, 46 194  194  194  194 1

N 2, Rd        4329,18kN
sin i 4  b0 M5 sin(49, 236o ) 4  273 1
Forfecarea tălpii:
f y 0  Av 355 15096,9
N1, Rd    3975,103kN
3  sin(1 )   M 5 3  sin(51,115) 1
Av  (2  h0    b0 )  t0  (2  273  0, 212  273)  25  15096,9mm 2
1 1
   0, 212
4 g 2
4 1002
1 1
3  t02 3  252
f y 0  Av 355 15096,9
N 2, Rd    4085,33kN
3  sin( 2 )   M 5 3  sin(49, 236) 1
Cedarea diagonalei:
f y1  t1   h1  4  t1  b1  beff ) 355 12,5  (2 194  4 12,5  194  355,31)
N1, Rd    3937, 44kN
M5 1
10  t0 f y 0  t0 10  25 355  25
beff    b1   194  355,31mm
b0 f y1  t1 273 355 
N 2, Rd  N1, Rd  3937, 44kN
Străpungerea tălpii:
f y 0  t0  2  b1  355  25  2 194 
N1, Rd    b1  be , p     194  6,51  4601, 03kN
3  sin(1 )   M 5  sin(1 )  3  sin(51,115) 1  sin(51,115) 
10 10
be , p   b1  194  6,51mm
b0  t0 273  25
f y 0  t0  2  b2  355  25  2 194 
N 2, Rd    b2  be, p     194  6,51  4822,12kN
3  sin( 2 )   M 5  sin( 2 )  3  sin(49, 236) 1  sin(49, 236) 
Rezistența nodului N 1 , Rd=¿ 3937,44 [kN]
Modul de cedare Cedarea diagonalei
117
Proiect de diplomă
Verificare:
N1, Ed  sin(1 )  N 3, Ed  sin(3 )  N1, Rd  sin(1 )  
906  sin(51,115o )  77,98  sin(90o )  3937, 44  sin(51,115)  0,9
783, 22  2758, 44kN  verificã
   0,9 - factor de reducere care face trecerea de la nodurile spațiale la nodurile plane
Verificare suplimentară:
N 0, Ed  2132,30kN

A fy 1,95 104  355
N p ,o , Rd    6922,50kN
 M0 1
V0, Rd  N1  sin(1 )  N 2  sin   2   906  sin(51,115)  1036, 20  sin(49, 236)  1490, 06kN

V p ,o , Rd  N1, Rd  3937, 44kN

Verificare:
2 2
 2132,30   1490, 06 
 6922,50    3937, 44   0, 24  1
    Se verifică
3.2.3.2 Dimensionarea nodurilor de la partea superioară a grinzii spațiale:
Dacă geometria nodului se încadrează în domeniul de validitate dat în Tabelul 7.8 din SR EN
1993-1-8, rezistenţa de calcul a nodurilor sudate între diagonale cu secţiune tubulară şi tălpi
118
Proiect de diplomă
realizate din ţevi pătrate sau dreptunghiulare se determină conform paragrafelor 7.5.2 şi 7.5.3 din
acelaşi standard.
Pentru noduri care se încadrează în domeniul de validitate dat în Tabelul 7.8 din SR EN 1993-1-
8, se vor considera doar criteriile de proiectare tratate in tabelul corespunzător
Se verifică dacă geometria nodului se încadrează în domeniul de validitate dat în Tabelul

7.8 din SR EN 1993-1-8 pentru noduri în K:
Montant:
bi 89
 0, 25   0,33  0.25 
b0 273 Se verifică
bi 194
 0, 75   1  0.75 
bj 194
Se verifică
119
Proiect de diplomă
Diagonala comprimată:
bi 194
 35   15,52  35 
ti 12,5 verifică
Diagonala întinsă:
bi 194
 35   15,52  35 
ti 12,5 verifică
Talpa:
h0 h 273
0,5   2, 0  0   1  0,5  1  2, 0 
b0 b0 273 verifică
b0 b 273
 35  0   10,92  35 
t0 t0 25 verifică
Nodurile de la partea superioară vor fi îmbinate prin suprapunere.
Verificarea distanței de suprapunere:
q
ov  100  25%
p
q  65mm - lungimea de suprapunere a celor două diagonale
p  24,1mm - lungimea de contact dintre diagonala comprimată și talpa superioară
65
ov  100  27%  25% 
241 verifică
120
Proiect de diplomă
Calculul îmbinării
N1  1241,52kN 1  49,350
N 2  1038,88kN  2  53,580
Se determină forţa axială capabilă a nodului sudat în K între zăbrelele şi talpa CHS
Pentru ov  27% rezistența nodului se calculează astfel:

   
N i , Rd  f yi  ti   beff  be,ov  ov  (2  hi  4  ti )   /  M 5
 50  4
unde:
10  f y 0  t02  bi 10  355  252 194
beff    500mm
b j  f yi  ti 194  355 12,5

10  f yj  t 2j  bi 10  355 12,52 194
be ,ov    125mm
b j  f ji  ti 194  355 12,5

 0, 27  3,14
N i , Rd  355 12,5   500  125   (2 194  4 12,5)    2183,50kN
  50  4 1
Rezistența nodului N 1 , Rd=¿ 2781,53 [kN]

Modul de cedare Cedarea diagonalei
Verificare:
max  N1, Ed ; N 2, Ed   N i , Rd
1241,52  2781.53  verificã
3.2.4 Dimensionarea și verificarea îmbinărilor de montaj dintre tronsoanele grizii:
3.2.4.1 Dimensionarea și verificarea îmbinării de la partea inferioară:
N Ed ,max 
3322,34kN
 Se determină grosimea flanșei:

t f  2  t0  t f  2  25  50mm
t f  60mm
Se adoptă
121
Proiect de diplomă
 Se propune diametrul șuruburilor:
Propunem șuruburi M27, grupa 10.9
Determinarea numărului de șuruburi:

N Ed
n
N u , Rd
unde:
N Ed  3322,34kN - efortul axial de calcul

0,9   s  f u ,b 0,9  459 1000
N u , Rd    330, 48kN
 M2 1, 25 - rezistența de calcul a unui șurub
3322,34
n  10, 05
 330, 48
Se adoptă n=11 șuruburi

Verificare:
N Ed 3322,34
  0,91  1 
11  N u , Rd 11  330, 48
verifică
Reprezentarea numărului de șuruburi și distanțe
122
Proiect de diplomă
Secțiune prin flanșă
Se dimensionează cordonul de sudură între profilul CHS si flanșă
N Ed N Ed N Ed
  aw 
Aw lw  f vw,d lw  f vw,d
3322.34 103
aw   4, 01mm
  271.35
 aw  5mm
Aw  lw  aw
lw  D    11    lr  273  3.14  11 2 100  3057mm

lr  e1  e2  50  50  100mm  lungimea rigidizãrii
fu 470
f vw,d    271,35 N / mm 2
w   M 2  3 0,8 1, 25  3
Grosimea sudurii de colț trebuie să se încadreze în limitele:
3 mm ≤ aw ≤0.7 t min ↔ 3 mm ≤a w ≤ 0.7 × min ( 25 ; 60 ) ↔3 mm ≤ a w ≤ 17,5 mm
 Verificarea îmbinării de montaj dintre tronsoanele de expediție

o Se calculează N t ,Rd din primul mod de cedare
Primul mod de cedare
123
Proiect de diplomă
2 M pl , 1, Rd 2× 475,416∗106
N t ,Rd 1 = = =9755,10[ kN ]
e1−0.8 √ 2 aw 100−0.8 √ 2 ×5
0.25 ∑ l eff ,1 ×t 2f × f yk 0.25 ×1488 × 602 × 355

M pl ,1 , Rd = = =475,416∗106 N∗mm
γM0 1
l eff ,1  2  r2    2      mm
o Se calculează N t ,Rd 2 din modul doi de cedare
Modul doi de cedare
M pl ,2 , Rd +0.5 × e2 × ∑ Bi , d 475,416∗106 +0.5 ×60 ×3635280

N t ,Rd 2= = = 3711,65[kN]
e1 +e 2−0.8 √ 2 aw 100+60−0.8 √ 2× 5
0.25 ∑ l eff ,1 ×t 2f × f yk 0.25 ×1488 × 602 × 355

M pl ,2 , Rd = = =475,416∗106 [ N × mm ]
γM0 1
∑ Bi , d=n s × F t ,Rd = 11×330480 = 3635280[ N ]

0,9   s  f u ,b 0,9  459 1000
Ft , Rd    330480 N
M2 1, 25
o Se calculează N t ,Rd din modul trei de cedare
124
Proiect de diplomă
Modul trei de cedare
N t ,Rd 3 =n s × F t , Rd = 11×330480 = 3635280[ N ] = 3635,28[kN]
Rezistența îmbinării:
N t ,Rd =min ⁡( N t , Rd 1 , N t , Rd 2 , N t ,Rd 3)=min(9755,10 ; 3711,65 ; 3635,28)= 3635,28[kN]
N E ,d =3322,34[kN]
Verificarea condiției de rezintență:
N E ,d 3322,34
≤ 1↔ ≤ 1↔ 0,91 ≤1 → verifică
N t , Rd 3635,28
3.2.4.2 Dimensionarea nodurilor de la partea superioară
La partea superioară îmbinarea, fiind supusă la compresiune, se va realiza utilizănd 8

șuruburi M22 grupa 10.9, cu strângere normală.
125

DHFCJGFXJ

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DHFCJGFXJ

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect de diplomă

Priectarea unui complex sportiv

UNIVERSITATEA TEHNICĂ ,,GHEORGHE ASACHI” DIN IASI

FACULTATEA DE CONSTRUCȚII ȘI INSTALAȚII

PROIECTAREA UNUI BAZIN OLIMPIC CU STRUCTURĂ

Absolvent: Botezatu Adrian-Ciprian

Îndrumător: ș.l.dr.ing. Georgeta Băetu

Botezatu Adrian Ciprian

2.1.1 Cerințe impuse de funcțiunea construcției

2.2 BREVIAR DE CALCUL

2.2.1 Evaluarea încărcărilor

Botezatu Adrian Ciprian

2.1. Memoriul tehnic de rezistență

Botezatu Adrian Ciprian

Tema proiectului urmărește proiectarea structurii de rezistență a unui bazin olimpic.

Pe direcție longitudinală clădirea este împărțită în două tronsoane,unul având lungimea de

2.1.2 Date despre amplasament

anuală  a  9, 4 C (indicativ C107-2005).

Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe sol este prezentată în indicativul CR 1-

1-3/2012, pentru amplasamentul dat având valoarea de sk  2,5kN / m . Coeficientul de

expunere al construcției în amplasament, determinat de topografia terenului înconjurător și de

Botezatu Adrian Ciprian

Valoarea de referință a presiunii dinamice a vântului qb este prezentată în harta de zonare

( indicativ CR 1-1-4/2012), pentru amplasamentul dat având valoarea qb  0, 6kN / m . Terenul

Adâncimea maximă de îngheț pentru amplasamentul dat este cuprinsă între

Costrucția se va construi într-o zonă seismică, aplasamentul având accelerația terenului

- de la cota terenului natural, la cota -0,90m, se află un strat de umplutură cu o grosime

Conform studiului geotehnic efectuat pe eșantionul prelevat, ternul de fundare prezintă

 cota probei: -1,40m

 greutatea volumică în stare uscată:  d  14,46 kN/m3

Botezatu Adrian Ciprian

 prametri rezistenți la fofecare:   11 , c  20kPa

2.1.3 Descrierea suprastructurii de rezistență:

Alegerea structurii de rezistență a avut în vedere o serie de condiții cum ar fi:

Pentru a conferi structurii spațiale un plus de rigiditate la deolasări orizontale, provenite

2.1.4 Descrierea infrastructurii:

Infrastructura este formată din ansamblul elementelor structurale care asigură

Botezatu Adrian Ciprian

2.1.5 Descrierea elementelor nestructurale

Perții de compartimetare sunt relizați din placi de gips-carton rezistente la umezeală,

Tavanul va avea rol de mascare a instalațiilor și a grinzilor, precum și de încastrare a

Instalațiile folosite pentru asigurarea confortului higrotermic, de ambianță (acustică,

2.1.6 Descrierea sistemului de închideri

Acoperișul construcției s-a realizat din panouri sandwish termoizolante KS1000 RW

mucegai, ciuperci şi paraziţi, au fost examinate, aprobate şi îndeplinesc cerinţele regulamentelor

2.1.7 Condiții de exploatare

Specificaţii privind prevenirea şi stingerea incendiilor

Botezatu Adrian Ciprian

Executanţii lucrărilor de construcţii şi de montaj de echipamente şi instalaţii sunt obligaţi:

a) să realizeze integral şi la timp măsurile de apărare împotriva incendiilor, cuprinse în

b) să asigure luarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor pe timpul executării

c) să asigure funcţionarea mijloacelor de apărare împotriva incendiilor prevăzute în

Proiectanţii de construcţii şi amenajări, de echipamente, utilaje şi instanții sunt obligaţi:

a) să elaboreze scenarii de securitate la incendiu pentru categoriile de construcţii, instanții

b) să cuprindă în documentaţiile pe care le întocmesc măsurile de apărare împotriva

c) să prevadă în documentaţiile tehnice de proiectare, potrivit reglementărilor specifice,

d) să includă în proiecte şi să predea beneficiarilor schemele şi instrucţiunile de

Botezatu Adrian Ciprian

Deţinătorii şi utilizatorii de construcţii ori de instanții, echipamente tehnologice de producţie şi

2.1.8 Norme ce stau la baza proiectului

 CR0-2012-Cod de proiectare. Bazele proiectării structurilor in construcții

2.1.9 Norme privind protecția muncii

Legislația în vigoare pentru NTSM în construcții cuprinde :