APARATAJ PENTRU REGLAREA REZISTIV A

DEBITELOR
 AHP/MH
Metode de bază pentru reglarea vitezei
În funcţie de modul prin care se poate regla debitul de
ulei care ajunge la hidromotor, se disting două metode de
bază pentru reglarea vitezei: metoda volumică şi metoda
rezistivă (prin drosel).

https://www.youtube.com/watch?v=rgyWfN86uQU

https://www.youtube.com/watch?v=iFlPta8vaIk
 AHP/MH
Reglare volumică

La metoda de reglare volumică debitul de ulei ce intră în

motor se reglează prin modificarea cilindreei pompei sau
turaţiei de antrenare a pompei având în vedere relaţia Q=V/n.
Această metodă este foarte economică, dar prezintă o serie
de dezavantaje: se folosesc pompe respectiv motoare cu debit
reglabil de construcţie complexă. Rapiditatea acţionărilor
hidraulice cu reglare volumică este limitată, timpul de
reglare fiind destul de mare.
m de acționare.
 AHP/MH
Reglare rezistivă

La reglarea rezistivă (prin drosel), reglarea debitului ce intră în

motor se obţine modificându-se rezistenţa hidraulică de trecere a
fluidului. Astfel numai o parte din debitul pompei Qp ajunge în motor,
diferenţa fiind trimisă prin supapa de deversare în rezervor. Elementul cu
care se realizează reglarea debitului către motor este o rezistenţă
hidraulică reglabilă (drosel). Reglarea se obţine prin modificarea secţiunii
de trecere, respectiv a rezistenţei hidraulice a droselului la trecerea
fluidului. Pentru ca droselul să fie eficient trebuie ca rezistenţa să fie mai
mare decât rezistenţa generală a conductei şi pentru aceasta viteza
lichidului prin drosel trebuie să fie de 9-10 ori mai mare decât viteza în
conductă.
 Clasificarea . AHP/MH
Droselele se pot împărţi în două grupe după forma orificiului:
•drosele cu Re mic în care curgerea este laminară (capilarele), iar căderea de
presiune este proporţională liniar cu debitul ce trece prin el - Q  k  p
•drosele de tip diafragmă, cel mai des utilizate, în care curgerea este în general
turbulentă, iar pierderea de presiune este proporţională cu pătratul debitului Q  k  p 12
•
Droselele uzuale folosite pentru reglarea rezistivă a vitezei motoarelor hidraulice
sunt în general de tip diafragmă. Formele lor sunt diferite fiind realizate în funcţie
de debitul ce trece prin ele, de obţinerea unei valori reduse a numărului Reynolds,
de asigurarea unei insensibilităţi a debitului reglat faţă de vâscozitatea lichidului,
respectiv faţă de temperatură. Relaţia de calcul a debitului prin drosel obţinută
1
din ecuaţia energetică a lui Bernoulli este: 2 2
Q    S    p1  p 2 
 
Q [l/min]- debitul ce trece prin drosel; p1 [MPa]- presiunea
  0,5  0,7 - coeficient dedebit; drosel;
S [mm2]- secţiunea de 3trecere
900 [Kg/m a fluidului prin drosel;
]- densitatea p2 [MPa]- presiun
uleiului; drosel.
 Drosel AHP/MH
La proiectarea sau alegerea droselului, se impune o viteză maximă vmax şi
o viteză minimă vmin a motorului hidraulic care determină debitul maxim
Qmax şi minim Qmin care trece prin drosel. Se determină apoi secţiunile
maxime şi minime de trecere a fluidului cu ajutorul relaţiilor:
Motoarele hidraulice sunt de doua tipuri dupa felul in care se
executa transferul de energie: hidromotoare ce realizeaza o
miscare de translatie si hidromotoare ce realizeaza miscare de
rotatie.

Qmin Qmax
S drmin  Sdrmax 
2 2
  p   p
 
  
AHP/MH
Reglarea vitezei prin cuplarea droselului în serie cu motorul hidraulic se poate face în două variante:
•cu drosel montat pe intrare în hidromotor (fig. 1a);
•cu drosel montat pe ieşirea din hidromotor (fig. 1b).

a. b с
 AHP/MH
Cele două moduri de montaj a droselului
Din cele două moduri de montaj a droselului pe admisie şi pe retur, cea de-a doua este mult mai
des utilizată având avantajele:
1. hidromotorul lucrează mai stabil îndeosebi la sarcină variabilă;
2. există posibilitatea ca sistemul să lucreze la sarcină negativă, atunci când forţa F îşi schimbă
sensul;
3. încălzirea uleiului droselizat nu afectează cilindrul hidraulic, el fiind trimis în rezervor. Reglarea
vitezei în sistemele hidraulice cu droselul montat în serie se face cu un randament foarte scăzut, sub
38%, chiar atunci când droselul este deschis la maximum. Randamentul scăzut se explică prin faptul
că numai 58% din debitul pompei trece prin drosel, restul prin supapa de descărcare în rezervor.
Numai 2/3 din presiunea pompei se foloseşte în hidromotor, restul se pierde prin drosel (se
transformă în căldură) deci pierderea de putere se produce simultan prin drosel şi supapă.
 
 AHP/MH
Drosel montat în paralel

Reglarea vitezei cu drosel montat în paralel cu motorul hidraulic se

realizează după schema din figura 1c. Debitul pompei P va fi
împărţit în două: o parte Qm, către motorul hidraulic, iar cealaltă
parte Qdr trece prin drosel ajungând în rezervor.
La închiderea completă a droselului, viteza v a pistonului este
maximă. În acest caz supapa Sd are rol de supapă de siguranţă.
Presiunea p1 în circuit este variabilă în funcţie de sarcina F la tija
pistonului. Din echilibrul forţelor pe pistonul motorului, , rezultă:
Randamentul acţionării cu montare în paralel a droselului este mai ridicat
decât la montarea în serie a droselului şi depinde de deschiderea droselului
Sdr.
 Construcția unui drosel AHP/MH
 
Construcţia unui drosel de
fabricaţie românească (ROMSEH
Focşani) este prezentată în figura 2.
Elementele principale sunt:
droselul 1 şi bucşa de droselizare 2.
Uleiul intră prin orificiul I, ajunge în
corpul supapei de sens 3 (care este
menţinută inchisă de către arcul 4) şi
ajunge prin orificiile laterale în
secţiunea de droselizare a-b şi iese prin
orificiul E. În sens invers, EI, uleiul
nu mai este droselizat, el trece direct
deschizând supapa de sens din
interiorul droselului. Etanşarea este
realizată cu ajutorul garniturilor 5.
 AHP/MH
Caracteristicile statice ale droselelor (rezistenţelor reglabile)
sunt date de relaţia (1) de calcul a debitului prin drosel şi sunt prezentate în
figura 3.
AHP/MH
AHP/MH
AHP/MH
AHP/MH