p, Q-presiunea si debitul de alimentare;

v, F-viteza si forta de deplasare a organului mobil.

Ecuatia de echilibru a fortelor este: Fp = Frt + Fft + Ffp + Fref .

In principiu, succesiunea de calcul este urmatoarea:
 Diametrul tijei d se calculeaza din solicitarea de flambaj, considerand fortele
exterioare aplicate tijei.
 Presiunea de actionare p se alege in functie de forta rezistenta, gabaritul disponibil
si minimizarea costului, in principiu fiind recomandate valori mari.
 Diametrul cilindrului D se determina din expresia fortei active pe piston Fp , prin
explicitarea suprafetei efective Sep.
 Pentru D si d se adopta in final valori normalizate, pe baza carora si a lungimii
cursei se alege din cataloage motorul potrivit aplicatiei date.

Aparatajul hidraulic
Este necesar pentru transmiterea si adaptarea parametrilor energiei hidraulice furnizate de
pompa la cerintele motorului, prin indeplinirea unor functiuni de: comanda, reglare, protectie,
legatura si masurare.
Clasificarea aparatajului hidraulic se face dupa functia indeplinita in urmatoarele grupe:
- aparataj de comanda si reglare, indeplinind si functiii de protectie, cunoscut sub
denumirea generica de ventile;
- aparataj auxiliar, care indeplineste functii diverse, de: stocare (rezervoare de lichid),
filtrare, racordare si legatura, termostatare, etc;
- aparataj de masurare si control al parametrilor mediului hidraulic.

Aparataj hidraulic de comanda(distribuitoare)

11
Au rolul dirijarii circulatiei lichidului pe diferitele circuite ale instalatiei, in scopul realizarii
unor functiuni precum: pornirea-oprirea miscarii, inversarea sensului de deplasare, trecerea
de la o faza de lucru la alta, etc.
Sunt elemente de comutatie (inchid si deschid total trecerea lichidului), cu mai multe pozitii
si un anumit numar de cai.
Clasificarea ditribuitoarelor se face dupa mai multe criterii:
1. dupa principiul constructiv si functional, pot fi:
- cu sertar (circular de translatie, rotativ, si plan)
- cu supape;
2. dupa numarul de pozitii, pot avea:
- doua,
- trei,
mai multe pozitii;
3. dupa numarul de cai:
- cu doua, - trei,- patru, sau mai multe cai;
4. dupa modul de comanda, care poate fi:
- manuala ( cu maneta sau pedala),
- mecanica (cu arcuri)
- electrica (cu electromagneti sau cu motoare),
hidraulica,
pneumatica,
pilotata (electrohidraulica).
Distribuitoarele cu sertar circular de translatie sunt cele mai raspandite, datorita avantajelor:
-Echilibrare hidrostatica axiala si radiala totala
-tehnologicitate ridicata
-simplitate constructiva
-cost redus.
Principiul constructiv si functional, precum si simbolurile conventionale sunt redate in figura
urmatoare:

12
 Distribuitoare rotative -comuta circuitele printr-o miscare de rotatie

Distribuitoare cu supape -muchiile active sunt inlocuite cu supape de sens comandate

Distribuitoare pilotate. Sunt prevazute cu dubla comanda, in general electrohidraulica, care

imbina avantajele comenzii electrice cu ale celei hidraulice.
Se folosesc la puteri mari

Ventile de retinere (supape de sens).

Permit trecerea lichidului numai intr-un sens, cu exceptia celor deblocabile
care permit trecerea si in sens invers.

13
Principiul constructiv si functional este redat in figura urmatoare, in care :

1- element de inchidere-deschidere a trecerii lichidului;

2- arc de compresiune; 3- corpul supapei; 4- inel de sprijin.
Arcul 2 este dimensionat la o forta mica, necesara doar pentru inchiderea supapei, astfel incat
cand lichidul circula de la dreapta spre stanga supapa se deschide la o presiune mica
permitand trecerea lichidului (R≈ 0).
In sens invers supapa se inchide automat, blocand trecerea (R= ∞);

La supapele deblocabile deschiderea se realizeaza fortat printr-o comanda externa.la

orificiul x ,lichidul putand sa circule si de la B la A.
Supapele duble deblocabile sunt constructii monobloc, cele doua supape fiind cuplate intre
ele, decuplandu-se astfel reciproc.
Cand lichidul sub presiune vine pe conducta A el comanda deblocarea celeilalte supape astfel
ca acesta poate circula si de la B1 la B, si reciproc.
O aplicatie frecvent intalnita a supapelor de sens duble deblocabile este pentru
mentinerea in repaus a motoarelor hidraulice liniare, atunci cand asupra acestora actioneaza
forte R destabilizatoare, sau la deplasarea sarcinilor pe verticala.
Ele pot realiza acest lucru deoarece prezinta o etansare mult mai buna decat distribuitoarele
hidraulice prin care sunt comandate miscarile.

Aparataj hidraulic pentru reglarea debitului

Reglarea debitului Q in circuitele hidraulice este necesara pentru reglarea vitezei v , care
depinde de debit prin relatiile:
- pentru rotatie: n = Q/V1
V1 este volumul unitar (cilindreea) al motorului rotativ;
- pentru translatie: v = Q/S, in care S este suprafata activa a pistonului motorului liniar.

Principial, se cunosc doua metode de reglare a debitului;

a)reglarea volumica, direct din pompa, utilizand pompe de debit reglabil; metoda are
randament ridicat, dar este scumpa, motiv pentru care se aplica la circuitele de putere mare;

14
b) reglarea rezistiva, utilizata la circuitele de puteri mici alimentate de pompe de debit
constant.

a)Reglarea volumica a debitului se realizeaza in principiu conform schemei urmatoare

P - pompa de debit reglabil;

Sm- Supapa maximala si de siguranta, pentru limitarea presiunii maxime de lucru;
DHS- distribuitor hidraulic cu sertar, pentru inversarea sensului miscarii;
Mh- motor hidraulic.
Debitul Q necesar realizarii vitezei dorite se regleaza din pompa P si acesta intra integral
in motor, supapa maximala Sm avand doar rolul limitarii presiunii in caz de suprasarcina
(supapa de siguranta).
Pompa furnizeaza direct puterea necesara la motor, astfel incat randamentul actionarii este
maxim si cheltuielile de exploatare sunt minime.
Dezavantajul metodei provine din faptul ca pompele de debit reglabil sunt mai scumpe decat
cele de debit constant, astfel incat utilizarea lor se justifica economic numai la circuitele de
putere mare.
In unele aplicatii se pot folosi divizoarele volumice de debit (bazate pe principiile pompelor
volumice cu mai multe etaje legate in paralel), utile atunci cand de la o singura pompa, de
regula de debit constant, trebuie alimentate doua motoare simultan.

b)Reglarea rezistiva a debitului.

Metoda este foarte raspandita si se aplica la circuitele de puteri mici-mijlocii, care
sunt alimentate de pompe de debit constant, si consta in introducerea in circuit a unor
rezistente hidraulice urmand principiile semipuntilor si al puntilor hidraulice.
Un astfel de circuit este reprezentat simplificat in figura, si contine:

o pompa de debit constant ( Qo = ct ),

rezistentele hidraulice corespunzatoare supapei maximale ( RHV ), motorului hidraulic-RHM
o rezistenta reglabila pentru reglarea debitului ( RHR ).
Debitul pompei Qo se inparte in cele doua debite QM si QV in raport invers proportional cu
rezistentele celor doua circuite, astfel incat putem scrie relatiile:
QO = QM + QV

15
QM / QV = RHV / RHR + RHM .

Pentru o anumita sarcina la motor RHM =ct. si pentru un anumit reglaj al supapei RHV = ct,
prin reglarea RHR se obtine reglarea QM, deci a vitezei motorului v = QM / S .
Practic, in vederea reglarii, pot fi utilizate urmatoarele elemente:
- rezistente fixe, atunci cand reglajul se schimba la intervale mari de timp;
- rezistente reglabile (drosele), cand reglajul se schimba frecvent;
- divizoare rezisive de debit, utilizate la alimentarea simultana a doua motoare cu vitezele
aflate intr-un raport constant.
Dupa forma si caracteristici rezistentele hidraulice pot fi de doua tipuri:
de tip diafragma si tip interstitiu

Rezistente hidraulice reglabile (drosele)

Sunt aparate hidraulice in care lichidul este obligat sa treaca printr-o rezistenta locala, unde
datorita vascozitatii apare o cadere de presiune care determina valoarea debitului tranzitat
Qdr  k. .S dr . pdr
conform relatiei:

Sectiunea de drosare Sdr poate avea diferite forme in functie de care avem diferite tipuri de
drosele, reglarea marimii ei realizandu-se prin modificarea cotei h.

Tipuri de drosele

16
Drosel cu crestatura axiala Drosel cu fanta transversala

Drosel cu crestatura circulara

Droselele permit reglarea debitului prin reglarea sectiunii de drosare, dar nu
asigura stabilizarea acestuia la valoarea reglata in cazul variatiei sarcinii la motor,
datorita variatiei caderii de presiune pe drosel cu sarcina.

Regulatoare de debit (sau stabilizatoare de viteza).

Sunt aparate hidraulice pentru reglarea debitului care permit reglarea acestuia si asigura
stabilizarea lui la variatiile sarcinii la motor, fiind alcatuite dintr-un drosel de reglare si o
supapa stabilizatoare a caderii de presiune pe draosel.
Dupa modul de legare a celor doua elemente componente, regulatoarele de debit pot fi:
- cu doua cai, avand in serie cu droselul o supapa normal deschisa (cele mai utilizate);
- cu trei cai, avand in paralel cu droselul o supapa normal inchisa.
Regulatoare de debit cu doua cai

In figura b este prezentata schema functionala a regulatorului cu doua cai, din care se
observa ca supapa regulatoare S este comandata de caderea de presiune pe droseul Dr, astfel
incat rezistenta supapei compenseaza variatia rezistentei motorului mentinand astfel
constanta caderea de presiune pe drosel, deci si debitul.
In figura c este prezentat simbolul conventional simplificat al regularorului de debit cu
doua cai, la unele regulatoare droselul functionand si ca o supapa de sens permitand trecerea
libera a lichidului in sens invers.

17