Sunteți pe pagina 1din 11

D.H.M.H.I.M. L.A.H.P.

LUCRAREA NR. 4

CONCEPŢIA TRANSMISIEI HIDROSTATICE


A UNUI UTILAJ MOBIL

1. SCOPUL LUCRĂRII

Lucrarea are ca scop concepția transmisiei hidrostatice a unui utilaj mobil și


dimensionarea principalelor componente ale acesteia.
Obiectivele caracteristice ale unei astfel de aplicații depind de poziția în care se află
proiectantul. Concepţia unei transmisii hidrostatice poate fi tratată gradual, de la simpla alegere
a unui sistem complet dintr-un catalog de specialitate, pe baza unor date preliminare, la calculul
complet, hidraulic, termic şi organologic al tuturor componentelor.

Datele caracteristice ale unei astfel de aplicații industriale sunt:


- domeniul de utilizare: transmisia principală a unui utilaj mobil (motocar, motostivuitor,
încărcător frontal, automacara, autobetonieră, combină agricolă etc.).
- domeniul de reglare a vitezei utilajului în regim staţionar:  (0,125 ... 1,0) vmax.
- tipul maşinilor volumice disponibile: cu pistoane axiale, cu bloc înclinat.
- tipul comenzii transmisiei: electrohidraulică, de la distanţă.
- tipul motorului de antrenare al pompei: Diesel, echipat cu pompă de injecţie rotativă, cu
regulator de turaţie universal.
- masa maximă a utilajului: mu (se specifică în funcţie de tipul şi mărimea utilajului).
Se vor face calculele pentru urmatoarele valori:
m = 1100 kg; m = 2200 kg; m = 4400 kg.
- rampa maximă care trebuie să fie urcată de utilaj cu viteza minimă stabilă: max = 300;
- viteza maximă în rampă maximă: vmax (max) = 4,5 km/h.
- presiunea nominală a sistemului: pn = 320 bar.
- viteza maximă a utilajului: vmax = 30 km/h.
- raza dinamică a roţilor motoare: rd = 0,3 m.
- raportul de transmisie al reductoarelor planetare din jantele roţilor motoare: i = 6.
- turaţia de moment maxim a motorului Diesel: nD (MDmax) = 1800 rot/min.

2. STABILIREA SCHEMEI HIDRAULICE A TRANSMISIEI HIDROSTATICE

1. Utilajul pentru care se proiectează transmisia hidrostatică este mobil, deci se


recomandă utilizarea unei scheme de conexiuni a pompei şi motorului (motoarelor hidraulice) în
circuit închis. Racordurile maşinilor trebuie să fie conectate pe trasee cât mai scurte, cu tuburi
rigide sau flexibile, în funcţie de condiţiile cinematice specifice aplicaţiei.
2. Utilajul fiind utilizat pe distanţe scurte şi cu sarcini mari, se recomandă evitarea
diferenţialului mecanic şi utilizarea a două motoare hidraulice, amplasate în jantele roţilor (fig.1).
Soluţia cu "patru roţi motoare" este specifică vehiculelor pentru terenuri accidentate.

Fig. 1. Structura unei transmisii hidrostatice cu reglaj mixt

1
D.H.M.H.I.M. L.A.H.P.

3. Motoarele hidraulice disponibile fiind rapide (capacităţi mici şi turaţii mari), este
necesară intercalarea unor reductoare de turaţie între motoare şi jante.
4. Spaţiul de amplasare al reductoarelor fiind relativ mic, se recomandă utilizarea
reductoarelor planetare cu o treaptă, cu carcasă rotativă. Pentru aceste reductoare, raportul de
transmisie uzual este i  6 , soluţia constructivă fiind specifică acestui gen de aplicaţii.
5. La puteri mici (45...65 CP) se recomandă utilizarea unei singure pompe în transmisie.
La puteri mari se poate considera şi varianta cu pompă dublă (două pompe în aceeaşi carcasă)
sau cu două până la patru pompe independente, antrenate de motorul termic printr-o "cutie de
distribuţie".
6. Transmisiile hidrostatice cu reglaj primar (pompă reglabilă) funcţionează cu
randamente acceptabile în domeniul:
v stabil  0,25...1,0v max
Prin temă, s-a stabilit ca limită inferioară a domeniului de reglare a vitezei utilajului
valoarea 0,125 vmax, deci se impune utilizarea reglajului mixt (pompă reglabilă şi motoare regla-
bile).
7. Maşinile volumice disponibile fiind cu bloc înclinat, este raţională utilizarea unei
pompe reglabile bidirecţionale şi a două motoare cu reglare unidirecţională frontală (TRIMOT).
8. Comanda optimă a capacităţii pompei şi motoarelor este secvenţială (fig.2).
În cursul demarajului, capacitatea motoarelor este menţinută constantă la valoarea
maximă şi se măreşte progresiv capacitatea pompei de la zero la valoarea maximă. Dacă este
necesară creşterea ulterioară a vitezei utilajului, se menţine pompa la capacitatea maximă şi se
reduce progresiv capacitatea motorului.
În cursul frânării, manevrele sunt efectuate în ordine inversă.
Comanda hidraulică a motorului trebuie să intre în funcţiune numai după realizarea
cursei dispozitivului de reglare a capacităţii pompei. Acest algoritm de reglare a transmisiei
permite realizarea unor randamente ridicate la viteze mici ale utilajului.

Fig.2. Variaţia capacităţilor maşinilor reglabile în funcţie de viteza relativă a utilajului

9. Utilizarea circuitului închis implică răcirea uleiului, filtrarea acestuia, protecţia


împotriva cavitaţiei şi protecţia împotriva suprapresiunii.
10. Compensarea scurgerilor din circuitul principal necesită o pompă auxiliară
independentă de pompa principală.
11. Comanda hidraulică necesită o altă pompă antrenată de motorul Diesel.
12. Ambele pompe auxiliare trebuie protejate împotriva suprapresiunilor.
13. Presiunea de comandă a capacităţii pompei şi motoarelor poate fi realizată cu
supape normal-închise, supape normal-deschise sau drosele. Se recomandă soluţia cu supapă
normal-deschisă dublă, care permite evitarea utilizării unui distribuitor hidraulic direcţional.
Fiecare supapă corespunde unui sens de deplasare a utilajului.

2
D.H.M.H.I.M. L.A.H.P.

14. Capacitatea motorului se reglează numai pentru mersul înainte. Presiunea de


comandă a capacităţii motoarelor cu reglare frontală este aceeaşi ca pentru pompă, dar este
activă numai după atingerea capacităţii maxime a pompei.
15. Motorul Diesel este echipat cu pompă de injecţie prevăzută cu regulator de turaţie
universal. Caracteristica moment - turaţie a acestuia (fig.3) este practic o familie de drepte
paralele, cu panta foarte mare. Este posibilă corelarea poziţiei pârghiei (pedalei) de comandă a
vitezei utilajului cu prescrierea turaţiei regulatorului pompei de injecţie.

Fig.3. Caracteristica unui motor Diesel echipat cu pompă de injecţie


cu regulator de turaţie universal

Uzual, turaţia motorului termic este menţinută constantă la valoarea corespunzătoare


momentului maxim pentru a realiza demarajul cel mai rapid posibil al vehiculului.
Din aceste condiţii rezultă schema hidraulică a transmisiei hidrostatice din figura 4, în
care s-au utilizat următoarele notaţii:

PR - pompa principală a transmisiei (unitate cu pistoane axiale reglabilă);


MD - motor Diesel;
PD - pompă dublă;
P1 - secţiune pentru alimentarea sistemului de comandă;
P2 - secţiune pentru alimentarea sistemului de compensare a scurgerilor din
circuitul principal;
F1 - filtru de aspiraţie cu supapă de ocolire;
SLP1 - supapă de limitare a presiunii de alimentare a dispozitivului de comandă;
SLP2 - supapă de limitare a presiunii de compensare a scurgerilor;
SNDD - supapă normal-deschisă dublă electrohidraulică;
CHDERE - cilindrul hidraulic cu dublu efect şi revenire elastică al dispozitivului de comandă
al pompei principale;
BICP - bloc de împrospătare, compensare şi protecţie împotriva suprapresiunii din
circuitul principal;
SS1...SS4 - supape de sens;
SLP3, SLP4 - supape de limitare a presiunii din circuitul principal;
DHCH 3/3 - distribuitor hidraulic comandat hidraulic, cu trei căi şi trei poziţii;
SLIP - supapă de limitare inferioară a presiunii de compensare;
RU - răcitor de ulei;
MHVRF - motor hidraulic volumic cu reglare frontală;
RT - reductor de turaţie planetar;
CHDED - cilindru hidraulic cu dublu efect, diferenţial.

3
D.H.M.H.I.M. L.A.H.P.

Fig.4. Schema hidraulică a transmisiei

4
D.H.M.H.I.M. L.A.H.P.

3. DIMENSIONAREA PRINCIPALELOR COMPONENTE ALE TRANSMISIEI

3.1. Dimensionarea motoarelor hidraulice

Motoarele hidraulice trebuie să asigure propulsia utilajului în rampă maximă (fig.5).

Fig.5. Schemă de calcul a forţei de tracţiune

În acest caz, forţele caracteristice care intervin în dinamica vehiculului sunt: Fg - forţa de
greutate; Ft - forţa de tracţiune; Fgt - componenta tangenţială a forţei de greutate a utilajului
încărcat.
Momentul necesar unei roţi este Mr = Ft rd / 2 (fig.6).

Fig.6. Schemă de calcul a momentului de tracţiune

Neglijând într-o primă aproximaţie rezistenţa aerodinamică şi rezistenţa de rulare, forţa


de tracţiune necesară în acest caz este:
Ft max  Fg sin max  mg sin max (1)

Cele două motoare hidraulice dezvoltă forţa de tracţiune:


M m max i
Ft max  2 (2)
rd
Momentul furnizat de un motor hidraulic este:
Mm max  Mtmmax mm Pmax  (3)

unde
Vm max Pmax
M tm max  (4)
2
este momentul teoretic maxim dezvoltat de un motor sub căderea de presiune maximă,
capacitatea sa fiind maximă, iar mm Pmax  este randamentul mecanic corespunzător acestui
regim de funcţionare. Se admite mm  Pmax   0,95 .

5
D.H.M.H.I.M. L.A.H.P.

Introducând relaţiile (29.3) şi (29.4) în relaţia (29.2), se obţine:

mm Pmax 
2iVm max Pmax
Ft max  (5)
rd 2
Din relaţiile (29.1) şi (29.5) rezultă:

mm Pmax Vm max


iPmax
mg sin  max  (6)
rd
Relaţia de dimensionare a motoarelor hidraulice (de calcul a capacităţii maxime
necesare) este:
rd mg sin  max
Vm max necesar  (7)
ip max max Pmax 

Din ANEXA 1 se aleg motoarele care îndeplinesc condiţia de capacitate maximă şi


cădere de presiune maximă.
Observaţie. În cataloage sunt indicate trei presiuni caracteristice pentru maşinile
volumice:
a) presiunea maximă de funcţionare continuă;
b) presiunea nominală;
c) presiunea maximă de funcţionare intermitentă.
Presiunea maximă de funcţionare continuă corespunde în general randamentului total
maxim ( t max ) al maşinii şi unei durate de funcţionare cel puţin egală cu viaţa celui mai perisabil
element din utilaj. Soluţia ideală de echipare a unui utilaj corespunde unei durate de viaţă unică
pentru toate componentele importante (motor, transmisie hidraulică, direcţie, suspensie,
instalaţie tehnologică).

Unghiul minim de basculare a blocului cilindrilor este reglabil printr-un dispozitiv


mecanic, valoarea minimă absolută fiind de cca 7o. Capacitatea acestor motoare se calculează
cu relaţia:
d 2
Vm  z 2 R sin   K v sin  (8)
4
în care: z este numărul pistoanelor; d - diametrul pistoanelor; R - raza discului de antrenare;  -
unghiul de basculare; KV - constanta capacităţii.
Raportul capacităţilor extreme este:
Vm max K v sin  max sin 250
C max     3,51 (9)
Vm min K v sin  min sin 7 0
Unghiul minim de basculare este limitat de turaţia maximă admisibilă. Se admite că
motoarele îşi pot reduce capacitatea la 50% din cea maximă. Din această ipoteză rezultă
 min  12,2 0
şi
Vm min  Vm / 2 .
Această alegere corespunde domeniului de reglare impus prin temă pentru regimul
staţionar:
- capacitatea pompei se reglează între 1/4 şi 1/1 din capacitatea maximă, Vmax cu max
acceptabil la capacitatea minimă şi presiunea de refulare maximă;

6
D.H.M.H.I.M. L.A.H.P.

- capacitatea motoarelor se reglează între 1/1 şi 1/2 din capacitatea maximă, fără a
depăşi turaţia maximă admisă de producător. În ansamblu, rezultă o gamă de reglare cuprinsă
între 1/8 şi 1/1 din viteza maximă a utilajului, gamă impusă prin tema de proiectare.

3.2. Dimensionarea pompei principale

Determinarea capacităţii maxime a pompei se face din condiţia asigurării vitezei maxime
impuse utilajului:
v max  rd  max  rd 2n r max  rd 2n m max / i (10)

În această relaţie, n r max reprezintă turaţia maximă a roţilor. Rezultă:

v max i
n m max  (11)
2rd
Debitul necesar motoarelor hidraulice în acest regim este:
Qm max  2n m max Vm min / vm  n m max  (12)

unde vm(nmmax) este randamentul volumic al motoarelor la turaţia maximă şi capacitatea


minimă. Se admite vm(nm max) = 0,97. Pompa furnizează debitul maxim

Qp max  n D M D max Vp max vp Qp max   (13)

unde nD(MDmax) este turaţia de moment maxim a motorului Diesel.


Se admite că motorul termic funcţionează permanent la turaţia de moment maxim,
pentru a utiliza integral momentul de demaraj disponibil. Acest reglaj este specific utilajelor
mobile intens utilizate (de ex. motostivuitoarele portuare).
Din relaţiile (12) şi (13) se calculează capacitatea maximă necesară a pompei:
2n m max Vm min
Vp max 
 
(14)
n D  M D max vm  n m max vp Q p max

Aceasta este relaţia de dimensionare a pompei principale a transmisiei.


Uzual, vp(Qp max) = 0,97 la o presiune de cca 100 bar, corespunzătoare în medie
capacităţii maxime a pompei, capacităţii minime a motoarelor şi rulării la viteză maximă pe drum
orizontal.
Viteza maximă pe care o poate realiza utilajul se poate calcula cu relaţia:
v max impus Vp calculat
 (15)
v max efectiv Vp ales

Rezultă: v max efectiv

În ANEXA sunt prezentate caracteristicile unităţilor cu pistoane axiale din seria F2


produse de Uzina Mecanică Plopeni.

7
D.H.M.H.I.M. L.A.H.P.

8
D.H.M.H.I.M. L.A.H.P.

9
D.H.M.H.I.M. L.A.H.P.

10
D.H.M.H.I.M. L.A.H.P.

11