UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIEŞTI

FACULTATEA: INGINERIE MECANICĂ ŞI ELECTRICĂ

DEPARTAMENTUL: INGINERIE MECANICĂ
MASTER: INGINERIA EXPLOTARII OPTIMALE A UTILAJULUI PETROLIER

Proiect:

Optimizarea functionala a sitemului TOP DRIVE

Profesor coordinator: STUDENTI:

Pr. dr.Ing: Catalin Teodoroiu Radu Ion
Lazar Mihail

Ploiesti 2018
 Cuprins:

1. Introducere .........................................................................................3
2. Tipuri de functionare a Sistemului Top Drive ..................................4
3. Tipuri constructive și specificații tehnice a sistemelor Top Drive ...5
4. Avantajele utilizarii sistemului complex de foraj de tip TDS ........10
5. Concluzie .......................................................................................11
 1. Introducere

Cele mai noi cercetări în domeniul forajului „neconventional” se îndreaptă

spre unele domenii potențial promițătoare, dar considerate încă „exotice”: forajul
cu laser și cu jet. De asemenea, se fac intense cercetări pentru forajul submarin la
mare adancime, avand instalatiile de foraj fixate pe fundul mărilor sau oceanelor.
Schema sistemelor de foraj si locul ocupat de acționările cele mai răspân-
dite, care utilizeaza rotirea garniturii de prăjini de la suprafață, este redată în
(figura. 1.1).

Figura 1: Sistematizarea sistemelor de foraj

Datorită evoluției tehnologiei forajului, în special a celui dirijat și a celui

în găuri multiple, se consideră că acest sistem este cu 15% până la 40% mai
eficient decât forajul cu masa rotativă și prăjina profilată, în funcție de felul
operației, în principal datorită faptului că se forează continuu cu pași dubli sau
tripli, în funcție de înălțimea mastului sau a turlei. Din punct de vedere al bilan-
țului energetic, se consideră că rotirea mesei rotative necesită 1/4 - 1/3 din pu-
terea necesară pentru pomparea și circulația noroiului, care este cel mai mare
consumator de putere, în cazul instalațiilor medii și grele. În mare parte,
acționarea cu Top Drive System presupune un lanț cinematic mai redus decât
cel pentru acționarea clasică, ceea ce are ca rezultat un randament mai ridicat, în
general cu peste 10-15 % față de soluția clasică, și o mai bună utilizare a puterii
instalate.
Sistemul TOP DRIVE este un motor hidraulic sau electric suspendat în
sonda a unei instalații de foraj, care ofera forța de rotație în sensul acelor de
ceasornic pentru a facilita procesul de foraj. Folosind Sistemul TOP DRIVE
prezentat în (figura 2.) se reduce cantitatea de munca manuala si riscurile
asociate, care au însoțit în mod tradițional aceasta sarcina.

Figura 2: Sistemul Top Drive

2. Tipuri de functionare a Sistemului Top Drive

Din 1982, peste 300 de sisteme Top Drive au fost instalate pe plan
mondial, pe aproape orice tip de platformă de foraj. O dezbatere continuă se
axează pe primul motor de rotire a țevii de foraj. Ar trebui să fie "electric" sau
"hidraulic"?
Problema dimensiunii potrivite a motorului hidraulic pentru a înlocui un
motor electric va crește frecvent, aceasta este adesea o problemă confuză și
înșelătoare, deoarece motoarele electrice nu sunt evaluate pe aceeași bază ca
motoarele hidraulice, iar diferența dintre cele două metode de evaluare trebuie
să fie luate în considerare la efectuarea selecției.
 Motoarele electrice se vor dezvolta până la 250% peste capacitatea lor lor,
cel puțin pentru perioade scurte, și au fost cunoscute multe cazuri în care între
120 și 150% au fost purtate în mod continuu. De asemenea, motoarele electrice
au un rezervor mare, în liniile electrice, din care să atragă energie.
Pe de altă parte, motoarele hidraulice sunt limitate de forța disponibilă de
la unitatea de alimentare. Acesta este atât de mult și nu mai mult. Cu alte
cuvinte, nu este vorba despre un caz de flexibilitate în sursa de energie, ca și în
cazul motorului electric. Nu există energie excesivă din care să se tragă.
Momentele de pornire ale motorului motor sunt la fel de mari ca și cele de
500% din cele normale, în timp ce majoritatea motoarelor hidraulice au cupluri
de pornire de aproximativ 80% din cuplul normal de funcționare. Aceasta
înseamnă că presiunea necesară pentru funcționare trebuie să fie înmulțită cu
125% la calcularea cerințelor unității de putere.
Practica motoarelor hidraulice de clasificare nu este atât de conservatoare,
deoarece aceste motoare sunt evaluate la maxim că un motor în stare perfectă se
poate dezvolta în laborator.
În plus, puterea dezvoltată de un motor hidraulic scade cu temperaturi mai
ridicate ale fluidului și cu o vâscozitate mai mică. Curbele de putere ale motorului
hidraulic, pentru a fi comparabile, trebuie deci efectuate la anumite temperaturi
și vâscozități standard. Deoarece fiecare echipament ar trebui să funcționeze cu
un anumit factor de siguranță, trebuie făcută o compensație de 25% pentru a
permite pierderile datorate condițiilor de cuplu de pornire. Rezultatul este
următorul, luând ca exemplu un motor electric și un motor hidraulic, fiecare
având puterea de 10 cai putere.
Motorul electric poate fi de așteptat să transmită un procent de până la
50% în plus față de rating sau 15 cai putere, în timp ce motorul hidraulic nu ar
trebui să livreze, în mod continuu, peste 80% din rating, ceea ce dă o rețea de 8
cai putere. Aceasta înseamnă că, în conformitate cu practica actuală a puterii, un
motor hidraulic ar trebui să fie selectat cu aproximativ două ori mai mare decât
motorul electric pe care îl înlocuiește.
Acest lucru nu ar trebui în niciun caz să fie considerat ca reflectând
negativ motorul hidraulic. Este pur și simplu o condiție provocată de două
metode complet diferite de evaluare a puterii acestor unități.

3. Tipuri constructive și specificații tehnice a sistemelor Top Drive

În prezent pe piață sunt disponibile o varietate de sisteme electrice și

hidraulice. În principiu, vom evidentia producătorii care au proiectat și furnizat
până acum echipamentele de tip Top Drive.
În ceea ce privește tipurile de sisteme Top Drive, sunt disponibile
versiunile:
• cu actionare hidraulica (fig. 3);
• cu actionare electrica (fig.4);
• sisteme portabile cu actionare electrica (fig.5).

Figura 3: Sistemul Top Drive cu actionare hidraulica

Figura 4: Sistemul Top Drive fix cu actionare electica

 Figura 5: Sistemul Top Drive portabil cu actionare electica

Designul de bază are o transmisie integrată pivotantă, cu o singură

treaptă de viteză, acționată fie de un motor cu un singur tip de piston axial cu
deplasare variabilă unică, fie de patru motoare mai mici cu design similar.
În cazul unui singur motor hidraulic, întregul debit și presiune din unitatea
hidraulică este direcționat prin intermediul unui singur motor pentru a produce
caracteristicile de cuplu sau viteză dorite. Deoarece viteza este o funcție a
debitului, debitul trebuie mărit sau micșorat pentru a asigura viteza necesară de
găurire. Deoarece este necesar un cuplu suplimentar, presiunea trebuie crescută
ulterior pentru a asigura forța suplimentară. Unitatea hidraulică de acționare a
acestui echipament este alcătuită dintr-o unitate hidraulică principală pentru rotirea
burghiului și un sistem secundar de alimentare pentru funcțiile auxiliare.
Motorul principal poate fi acționat de un motor DC de 872 kW (1170
CP) care acționează o singură pompă cu volum variabil. Acest sistem este
capabil de o presiune maximă de lucru de 350 bar (5000 psi) și un debit maxim
de 1600 l / min (400 GPM). Acești doi parametri nu ar apărea simultan și vor fi
limitați de puterea de intrare disponibilă. Puterea auxiliară este furnizată de
pompe duble, acționate de un motor de curent alternativ de 45 kW (60 CP).
Acest aranjament oferă un circuit HP de 21 0bar (3000psi) la 40 Umin (11
GPM) și un circuit LP de 110 bari (1500 psi) la 120 L / min (30 GPM). Există,
de asemenea, un circuit de alimentare cu pompă. Capacitatea totală a
rezervorului de pe unitatea hidraulică este de 1500 litri (400 GPM) și cântărește
8500 kg (19.000 Ibs) fără ulei.
 Pentru exemplificare este folosit sistemul de foraj portabil, acționat
electric, produs de firma canadiană CANRIG model 6025E de 2,5MN (250tf),
care cuprinde (fig. 7):
• Unitatea mobilă de TDS, este compusa din:
➢
Ansamblul principal conține: motorul electric, reductorul, rulmentul
axial, fusul motor, presetupa cu teava de spălare, sistemul de compensare
pentru realizarea îmbinărilor filetate, frâna disc de inertie, mecanismul
pentru realizarea conexiunilor filetate, robinetul superior cu sferă acționat
hidraulic, robinetul inferior cu sferă acționat manual, reducții, sistemul de
ungere (de răcire), aparatura hidraulică de comandă si control, MMT etc.;
➢
sistemul de prindere compus din elementele de legatură dintre macaraua
instalației și unitatea mobilă de TDS;
➢
ansamblul de ghidare;
➢ unitatea SCR (Statie de Comandă și Reglare);
➢
sistemul de legături flexibile dintre partea fixă de pe instalația de foraj și
cea mobilă, materializată prin unitatea mobilă de TDS, compus din
cabluri electrice de forță și de comandă, furtunuri hidraulice și de aer
pentru răcirea motorului electric și furtunul rotary de alimentare cu fluid
de foraj;
➢
sisteme de suspendare a sistemului de legături flexibile;
➢
panoul de comandă, care include: toate comenzile electrice pentru
acționările dispozitivelor, controlul motorului electric principal,
turometru, ampermetru / indicator de moment, controlul momentului
garniturii de foraj, controlul momentului de înșurubare / deșurubare,
alarmare luminoasă și sonoră;
➢
sistemul de răcire forțată cu aer;
➢
grupul de presiune pentru alimentarea mecanismelor acționate hidraulic.
Figura 7: Sistemul Top Drive Portabil produs de firma CANRIG
 4. Avantajele utilizarii sistemului complex de foraj de tip TDS

Considerând modul specific de lucru cu sistemul de foraj cu TDS descris

mai sus, rezultă un număr important de avantaje față de forajul clasic:
• NU sunt necesare masa rotativă, prăjina de antrenare pătrată sau
hexagonală, patrații de antrenare;
• NU este nevoie de transmisii având un lanț cinematic complex, cu
randamente reduse, puțin fiabile, (reductoare, lanțuri, cuplaje, ambreiaje,
arbori cardanici, etc.); -NU este necesară montarea/ demontarea prăjinii
de antrenare ori de câte ori se introduce bucata de avans;
• SE POATE fora neîntrerupt cu pași dubli sau tripli în funcție de înălțimea
liberă a mastului sau a turlei;
• SE REDUCE numărul de conexiuni cu 2/3 la pasul triplu și cu 1/2 la
pasul du- blu, din acest motiv eficiența manevrelor creste cu 15-20%;
• CIRCULAȚIA fluidului de foraj și rotirea garniturii de foraj în ambele
sensuri se poate restabili imediat, fiind necesară doar ridicarea garniturii pe
o înălțime mică pentru a se putea prinde în pene; nu este necesară ridicarea
garniturii de prăjini de pe talpa sondei cu lungimea prăjinii de antrenare la
fiecare adăugare a bucății de avans, pericolul de întepenire a garniturii fiind
mult mai redus și datorită îmbinării rapide a pasului următor;
• SE POT controla mai bine manifestările eruptive ale găurii de sondă prin
acționarea într-un termen scurt a robinetului de închidere, care poate fi
acționat de la distanță (opțional);
• SE PIERDE o cantitate mai mică de noroi sau din presiunea fluidului de
foraj la adăugarea bucății de avans, în cazul forajului cu suprapresiune,
sau cu circulație inversă;
• UZURA prevenitoarelor de eruptie este mai redusă, deoarece suprafața
de rotire este circulară și netedă;
• SE REDUCE pericolul posibil al maselor mari în mișcarea de rotație la
podul sondei, crește siguranța muncii;
• DISPOZITIVUL de manipulare a prăjinilor poate deplasa prăjinile și pașii
de prăjini de la axul sondei la podul podar și la gaura de așteptare și invers
cu o siguranță sporită, eliminându-se manevrarea manuală a elevatorului;
• SE POATE executa eficient corectarea găurii prin rotire și deplasare în
sus a garniturii de foraj;
• ROTIREA continuă reduce frecarea garniturii de foraj în cazul forajului
înclinat sau orizontal;
• SE REDUCE costul total în cazul forajului direcțional sau orizontal,
utilizându- se agenți lubrifianți în cantități mai mici și mai ieftini;
• SE REDUCE deteriorarea straturilor productive;
• SE REDUC costurile totale de foraj datorită prevenirii lipirii garniturii de
foraj, sau a pierderii ansamblului de fund și a altor dispozitive scumpe,
prin foraj continuu pe lungimi mari;
• SE ELIMINĂ timpul necesar reorientării sculelor după fiecare conexiune,
în cazul forajului direcțional;
• SE POATE executa carotajul continuu pe lungimea unui pas dublu sau
triplu;
• -SE POT realiza în condiții mai bune unele operații de instrumentație, se
poate coborâ și umple simultan cu fluide coloana de burlane;
• UN ALT mare avantaj al folosirii TDS este posibilitatea de a se executa
îmbinarea filetată dintre capătul superior al garniturii de prăjini cu filetul
fusului TDS în orice poziție pe înălțimea utilă a mastului (turlei). Aceasta
operație este foarte utilă atunci când se produce o erupție sau o refulare
necontrolată a fluidului de foraj prin interiorul prăjinilor și nu este
posibilă cu tehnologia clasică;
• UTILIZAREA TDS scade costul forajului prin reducerea consumului de
energie, lucrul mecanic al cablurilor, reduce uzura tobei, a rolelor,
frânelor, ambreiajelor, etc., deoarece garnitura de prăjini nu trebuie să fie
ridicată și coborâtă la fiecare conexiune;
• SE poate cunoaște mai bine starea de efort din garnitura de prăjini, pentru
a se putea preveni solicitările periculoase, datorită controlului apăsării pe
sapă și a momentului de rotire;
• ÎN cazul dotării cu TDS, instalația de foraj poate fi mai usor mecanizată,
iar unele operații pot fi automatizate.

5. Concluzie
Istoria dezvoltării Top Drive clar arată că cerințele industriei au fost
factorul cheie al direcției de dezvoltare. Vom vedea același efect asupra
viitoarei direcții de dezvoltare.În cazul în care nu apar schimbări radicale în
tehnologia de fund, sistemele Top Drive vor continua să fie metoda
predominantă de forare a puțurilor offshore și în viitor. Industria de foraj pe
uscat va adopta această tehnologie, iar echipamentele Top Drive vor fi
dezvoltate pentru a îndeplini cerințele speciale pentru această industrie. Încă o
dată, vom vedea că dezvoltarea echipamentelor este strâns legată de cererea
industriei.
 6. Bibliografie:

1. Stan M. “Optimizarea sistemului de actionare al instalatiilor de foraj

cu TopDrive”
2. Stan M. “Metode avansate de proiectare a utilajului petrolier-
ed.UPG,2005”
3. General Catalogue Maritime Hydraulics Drilling Equipment Division.
www.mde.com