MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE ŞI CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE

UNIVERSITATEA PETROL – GAZE DIN PLOIEŞTI

FACULTATEA: INGINERIE MECANICĂ ŞI ELECTRICĂ
MASTER: INGINERIA EXPLOATARII OPTIMALE A UTILAJULUI PETROLIER

Logistica in Exploatarea Utilajului Petrolier

TEMA: SISTEMUL DE FORTAJ “TOP DRIVE SYSTEM”

Conducător ştiinţific: Student:

Stan Marius Radu Ion

PLOIEŞTI
2018
 Cuprins:

1. INTRODUCERE .............................................................................................................................................1
2. Tipurile de foraj și evolutia acestora ...............................................................................................................4
3. SISTEMUL COMPLET DE FORAJ “TOP DRIVE SYSTEM” .....................................................................7
3.1 Realizări pe plan mondial ...............................................................................................................7
3.2 Realizări românești .........................................................................................................................9
3.3 Avantajele utilizarii sistemului complex de foraj de tip TDS ........................................................ 17
4. CONCLUZII PRIVIND STADIUL DEZVOLTĂRII SISTEMULUI COMPLEX DE FORAJ DE TIP TOP
DRIVE ................................................................................................................................................................... 19
5. Bibliografie .................................................................................................................................................... 21
 1. INTRODUCERE

Prin ansamblul sistemului logistic înţelegem o reţea de actori legaţi între ei prin
interdependenţe verticale, orizontale şi diagonale, reţea în care este imposibil ca un membru să
piloteze toate aceste fluxuri, dar nu poate fi exclusă existenţa unor lideri locali pe anumite
segmente ale lanţului logistic. Lanţul logistic include două elemente principale: timpul şi
numărul de actori participanţi a căror obiective ar trebui să fie co-concepţia şi co-pilotajul, cu
scopul de a reuşi o coordonare a acţiunii, mai mult decât un control al acesteia.
Etapele pilotajului fluxului logistic:
1. Concepţia proceselor şi a dispozitivelor (construirea reţelei, a modalitaţilor de
funcţionare şi evoluţie), ceea ce presupune a comunica cu privire la structura produselor
(concepţie, diferenţiere, competenţe cerute…);
2. Previziunea activităţilor, în special cele din aval, fluctuaţii şi mutaţii posibile, modalităţi
de a face lanţul logistic flexibil;
3. Definirea obiectivelor de atins şi a valorii care trebuie create (fixarea criteriilor şi a
nivelurilor de performanţă căutate, a modalităţilor de măsurare şi de împărţire a valorii
create);
4. Planificarea şi apoi coordonarea efectivă a activităţilor (verificarea compatibilităţii
regulilor de gestiune, posibilităţilor de sincronizare a ritmurilor de circulaţie a diferitelor
fluxuri, modalităţilor de ghidare a fluxurilor, capacitatea de a reacţiona în situaţii
neprevăzute);
5. Urmărirea activităţii (definirea nivelului de trasabilitate dorit, măsurarea performanţelor
efectiv obţinute, trecerea în revistă a situaţilor neprevăzute care au apărut şi a modului
cum s-a reacţionat);
6. Evaluarea proceselor şi supravegherea mediului, aspecte fundamentale pentru a evolua
în timp.
 Logistica se împarte în mai multe ramuri ce descrie activităţi specifice fiecărui domeniu:
1. Logistica de achiziţie: consta in activităţi de cercetare a pieţei, planificarea cerinţelor,
decizii de tipul “make-or-buy”, aprovizionare, ordonare, control. Logistica de achiziţii
are ca tinta eficienta maxima, si menţinerea autonomiei companiei sau minimizarea
costurilor.
2. Logistica de distribuţie: are ca scop principal livrarea produselor finite consumatorilor.
Aceasta este necesara datorita timpului, locului de origine, cantităţii produselor cerute
de consumatori pe piaţă.
3. Logistica verde: costa in activităţile de măsurare si minimizarea activităţilor pentru a
reduce impactul asupra mediului.
4. Logistica de deşeuri: are ca obiectiv principal reducerea costurilor si îmbunatăţirea
serviciilor cu privirea la reciclarea/stocarea deşeurilor.
5. Logistica RAM: combina logistica de afaceri si logistica militara in scopuri tehnologice
precum fiabilitate, disponibilitate si mentenabilitate.

2. Tipurile de foraj și evolutia acestora

Prin forare se înțelege acel complex de lucrări realizate pentru traversarea

formațiunilor de roci ale scoarței terestre, de la suprafață la o anumită adâncime,
în scopul realizării sondelor, prin care se execută dislocarea rocilor si evacuarea
la suprafță a bucăților de rocă rezultate din dislocare.
Deși de-a lungul timpului s-au imaginat și realizat numeroase metode și
variante de foraj: cu turbină, cu motor submersibil electric, cu tubing flexibil, se
poate spune că până recent, sitemul de bază cu aplicarea cea mai largă în practică
era cel cu masa rotativă.
Cele mai noi cercetări în domeniul forajului „neconventional” se în-
dreaptă spre unele domenii potențial promițătoare, dar considerate încă „exotice”:
forajul cu laser și cu jet. De asemenea, se fac intense cercetări pentru forajul
submarin la mare adancime, avand instalatiile de foraj fixate pe fundul mărilor sau
oceanelor.
 Figura 1.1. Sistematizarea sistemelor de foraj

Schema sistemelor de foraj si locul ocupat de acționările cele mai

răspândite, care utilizeaza rotirea garniturii de prăjini de la suprafață, este redată
în figura. 1.1.
Forajul clasic al sondelor de țiței și gaze utilizează o masă rotativă, situată
la baza instalației de foraj, sub podul sondei, care antrenează în mișcare de
rotație o prajină de antrenare profilată prevazută cu 4 sau 6 fețe, împreuna cu
garnitura de foraj de care este fixată prin intermediul filetului la partea sa
inferioara. Acest ansamblu rotitor este agățat în macaraua cârlig printr-un cap
rotativ. În acest mod se forează numai pe lungimea unei prăjini profilate,
garnitura de prăjini se ridică de pe talpa sondei cu lungimea prăjinii de antrenare,
se prinde in pene, dupa care prăjina profilată împreuna cu capul hidraulic se
desface, se mută și se depozitează în afara axei sondei la gaura de refugiu, apoi
se introduce bucata de avansare - o prajină cu o lungime mai mică decât cea a
prăjinii profilate de antrenare, se prinde prăjina profilată împreună cu capul
rotativ, se desfac penele și apoi se continuă în sfârșit forajul.

Pentru micșorarea duratei operației, la adăugarea bucății de avansare,

prăjina profilată desprinsă de la garniture se însurubează direct în această prăjină
de foraj, după care prin ridicarea macaralei, bucata de avansare este scoasă din
burlan (o gaură săpată în teren și tubată pentru acest scop) și se însurubează la
garnitură. Prin așa metodă, se evită manevrele suplimentare de îndepărtare și
readucere a prăjinii profilate deasupra garniturii de foraj.
 De la introducerea lor, acum aproape 20 de ani, sistemele de foraj
neconventionale care folosesc un cap hidraulic rotativ motor pentru forajul
sondelor adânci de țiței și gaze, au obținut o largă recunoastere, fiind o metodă
sigură și rentabilă de foraj.
Avantajele utilizării sistemului complex de foraj de tip TOP DRIVE
SYSTEM în comparație cu metoda de foraj clasică, vor mai fi evidențiate în ca-
drul lucrării.
Extinderea forajului de mare și foarte mare adâncime, în special a celui
marin și ca urmare a unor necesități deosebite privind protecția muncii, cresterea
securității și a productivității muncii, au impus dezvoltarea unor soluții tehnice noi
în acest domeniu.
Datorită evoluției tehnologiei forajului, în special a celui dirijat și a celui în
găuri multiple, se consideră că acest sistem este cu 15% până la 40% mai eficient
decât forajul cu masa rotativă și prăjina profilată, în funcție de felul operației, în
principal datorită faptului că se forează continuu cu pași dubli sau tripli, în funcție
de înălțimea mastului sau a turlei. Din punct de vedere al bilan- țului energetic, se
consideră că rotirea mesei rotative necesită 1/4 - 1/3 din pu- terea necesară pentru
pomparea și circulația noroiului, care este cel mai mare consumator de putere, în
cazul instalațiilor medii și grele. În mare parte, acționarea cu Top Drive System
presupune un lanț cinematic mai redus decât cel pentru acționarea clasică, ceea ce
are ca rezultat un randament mai ridicat, în general cu peste 10-15 % față de soluția
clasică, și o mai bună utilizare a puterii instalate.
Cu toate că sunt încă numite „neconvenționale”, se poate spune că în
prezent acestea au devenit sisteme de referință în domeniul forajului, mai ales dacă
ne gândim că au fost folosite cu mult timp înainte, pentru forajul puțurilor de apă,
în cariere sau minerit.
Clasificarea TDS se poate face în funcție de:
• sarcina de ridicare: statică sau dinamică;
• momentul de actionare: maxim (de vârf și continuu la o turație nominală);
• viteza unghiulară (turația maximă);
• puterea de acționare;
• felul acționării motorului: în curent continuu, alternativ sau hidrostatic,
numărul de motoare;
• tipul ghidajului: dublu sau mono, cu role sau cu plăci de alunecare;
• portabile sau fixe;
• cu cap hidraulic integrat sau nu.
 Un tip de bază de TDS, corespunzător unui domeniu de lucru, avand o
anumită soluție constructivă, structură de bază și tipodimensiune, poate fi reali-
zat în mai multe variante, ansamblat cu motoare diferite ca tip si ca număr
(electrice sau hidraulice), cu reductoare sau cutii de viteză având rapoarte de
transmitere variate, care lărgesc cu mult domeniul de lucru prevăzut inițial.
În functie de cerințele diferite ale beneficiarilor, se construiesc diverse
variante ale TDS:
• containerizate, usor transportabile pe cale ferată sau auto;
• helicopterabile, care pot fi usor transportate cu elicopterul;
• adaptate pentru funcționare iarna;
• adaptate pentru funcționare silențioasa, in locuri populate.

3. SISTEMUL COMPLET DE FORAJ “TOP DRIVE

SYSTEM”

3.1 Realizări pe plan mondial

Pentru exemplificare este folosit sistemul de foraj portabil, acționat electric,
produs de firma canadiană CANRIG model 6025E de 2,5MN (250tf), care
cuprinde (fig. 3.1):
• Unitatea mobilă de TDS, este compusa din:
➢ Ansamblul principal conține: motorul electric, reductorul, rulmentul
axial, fusul motor, presetupa cu teava de spălare, sistemul de compensare
pentru realizarea îmbinărilor filetate, frâna disc de inertie, mecanismul
pentru realizarea conexiunilor filetate, robinetul superior cu sferă
acționat hidraulic, robinetul inferior cu sferă acționat manual, reducții,
sistemul de ungere (de răcire), aparatura hidraulică de comandă si
control, MMT etc.;
➢ sistemul de prindere compus din elementele de legatură dintre macaraua
instalației și unitatea mobilă de TDS;
➢ ansamblul de ghidare;
➢ unitatea SCR (Statie de Comandă și Reglare);
 ➢ sistemul de legături flexibile dintre partea fixă de pe instalația de foraj și
cea mobilă, materializată prin unitatea mobilă de TDS, compus din
cabluri electrice de forță și de comandă, furtunuri hidraulice și de aer
pentru răcirea motorului electric și furtunul rotary de alimentare cu fluid
de foraj;
➢ sisteme de suspendare a sistemului de legături flexibile;
➢ panoul de comandă, care include: toate comenzile electrice pentru
acționările dispozitivelor, controlul motorului electric principal,
turometru, ampermetru / indicator de moment, controlul momentului
garniturii de foraj, controlul momentului de înșurubare / deșurubare,
alarmare luminoasă și sonoră;
➢ sistemul de răcire forțată cu aer;
➢ grupul de presiune pentru alimentarea mecanismelor acționate hidraulic.

In figura 3.1 poate fi examinat ansamblul și elementele principale ale TDS

actionat hidrostatic de tip BRETFOR 500. Acesta poate fi ușor „convertit” la
actionarea electrică prin schimbarea motorului hidrostatic cu unul electric și prin
modificarea raportului de reducție al reductorului.
 Figura 2.1 Unitate mobilă de TDS si componentele principale - BRETFOR 500

3.2 Realizări românești

Ca urmare a aparițiilor pe plan mondial a unor noi tehnologii de foraj, in
IPCUP Ploiești au fost întreprinse mai multe studii tehnice, materializate în
proiectarea unor instalații moderne de foraj destinate să acționeze partea
superioară a garniturii de foraj – instalații de tip Top Drive System.
În concepția studiului tehnic de cercetare, INSTA LAȚIA PORTABILĂ DE
ACȚIONARE DIRECTĂ A GARNITURII DE FORAJ TIP SFT - 2000, face parte dintr-
o gamă de instalatii de tip TDS, compusă din trei tipodimensiuni SFT-1250, SFT-
2000 si SFT-3000, în două variante de actionare:
a) cu motor hidrostatic lent (tip L);
b) cu motor hidrostatic cu pistoane axiale și reductor intermediar (tip R).
Sistemul de acționare directă a garniturii de foraj, tip SFT - 2000 R este
destinat echipării instalațiilor de foraj sau intervenție, fixe sau mobile, cu sarcina
maximă de lucru la cârlig de 2000 kN pentru forarea sondelor de țiței și gaze (în
special pentru forajul dirijat), precum și pentru operațiuni de intervenție și
reparații. Montarea pe o instalație mobilă de foraj existentă (în decurs de câteva
ore), nu afectează capacitatea și performanțele acesteia și nu presupune
modificarea mastului. Datorită performanțelor tehnice foarte înalte și a gabaritului
redus, acest TDS poate fi montat cu ușurință pe o gamă variată de masturi si turle
de capacități diferite.
Sistemul de actionare directă a garniturii de foraj, de tip SFT -2000 R este
conceput a fi o instalație complet autonomă, acționarea grupului de pompe se face
cu un motor diesel propriu, dar poate fi utilizat un motor electric care este montat
pe sănii gabaritice de tip petrolier, care-i permit transportul facil și montajul rapid
la instalațiile transportabile existente (cu sarcina la cârlig mai mare de 800 kN),
prin eliminarea capului hidraulic al instalației. Acesta este o instalație complexă,
care execută urmatoarele funcțiuni:
a) acționarea directă a garniturii de foraj, fără folosirea unei prăjini pro-
filate de antrenare, forajul efectuându-se continuu pe lungimea unui pas;
b) susținerea, extragerea și introducerea garniturii de foraj prin inter-
mediul elevatorului si al chiolbașilor incluși în sistem;
c) înșurubarea/deșurubarea pasului de prăjini la garnitura de foraj;
d) compunerea/descompunerea garniturii de foraj din pașii de prăjini sau
în prăjini;
e) restabilirea rapidă a circulației fluidului de foraj concomitent cu rotirea
garniturii de foraj, ceea ce conduce la o mai bună curățire a tălpii sondei și la
prevenirea înțepenirii garnituri;
f) în cazul unor manifestări ale sondei se poate închide circulația fluidului
de foraj.
Sistemul de acționare a garniturii de foraj, de tip SFT-2000 R este com- pus
în principal din următoarele două subansambluri grupate astfel: o parte fixă,
situată pe sol și o parte mobilă numită cap hidraulic mobil, care se deplasează pe un
ghidaj montat pe mast.
1) Partea fixă cuprinde două sănii transportabile. Pe prima se montează:
- grupul de actionare alcătuit dintr-un motor Caterpillar 3406 DITA-JW, prevăzut
cu radiator;
- cutia de distribuție montată pe motor, de la care sunt antrenate trei pompe:
- o pompă cu debit variabil de tip A2V Rexroth;
- o pompă cu pistoane axiale de tip A2 FO-NG32;
- o pompă dublă cu roți dințate;
- rezervor hidraulic prevăzut cu filtre, robinete de golire și de alimentare,
semnalizatoare pentru nivelul maxim-minim de ulei și pentru temperatură;
- răcitor de ulei prevăzut cu un circuit de răcire cu apă, al cărui debit este reglat
de un robinet acționat direct de temperatura uleiului din rezervor;
- instalația electronică de comandă aferentă pompei cu debit variabil;
- instalația electrică.
Pe a doua sanie a părții fixe, se montează o tobă pe care se înfășoară
furtunele hidraulice acestea ocupând un spațiu minim, fund usor de transportat,
amplasat, montat sau demontat. În timpul funcționării instalației, toba este
desfășurată, furtunele hidrostatice se desfășoară pe toată lungimea cursei capului
hidrostatic motor, executând legătura dintre grupul de pompare și control situat pe
sol și capul hidraulic motor mobil, care se deplasează în sus și jos pe un ghidaj
fixat pe mast.
Toba de înfășurare furtune este un dispozitiv alcătuit dintr-o tobă executată
din cadre de țevi susținută de un suport metalic confecționat din profile ușoare
sudate pe o sanie transportabilă. Acest dispozitiv permite adaptarea usoară a
sistemului de acționare a garniturii de foraj pe masturi sau turle cu diferite înălțimi,
precum și posibilitatea amplasării în diverse poziții convenabile a grupului de
pompare și control lângă substructură.
Sistemul de suspendare a furtunurilor, susține greutatea acestora, cores-
punzătoare cursei capului hidraulic motor, menținându-le permanent la o rază mai
mare decât cea impusă de fabricant.
Acest sistem de suspendare se fixează pe o grindă, care este prinsă de podul
podar într-o poziție aleasă astfel încât deplasarea furtunurilor împreună cu capul
hidraulic motor să nu interfereze în nici un fel cu pernele de prăjini sau alte
elemente ale mastului.
2) Partea mobilă
Capul hidraulic motor, este compus din urmatoarele:
• capul hidraulic motor CHM- 2000R, echipat cu două
motoare hidraulice;
• sistemul de susținere-strângere, desfacere material
tubular;
• instalația hidraulică mobilă;
• chiolbașii de foraj și elevatorul de prăjini.
•
CARACTERISTICI TEHNICE GENERALE pentru SFT 2000 R:

- Sarcina statică maximă 2000 kN

- Capacitatea dinamică a rulmentului axial, 1660 kN
conf. API Spec. 8C
- Momentul maxim de lucru static 2620 daNm
- Momentul maxim dinamic 2120 daNm
- Tipul motorului diesel de antrenare Caterpillar 3406 DITA-JW
- Puterea maximă de actionare la ieșire
(la fusul capului hidraulic motor) 230kW
- Domeniul turatiilor de lucru 0 - 100 rpm
- Diametrul interior de trecere al noroiului de foraj 70 mm
- Dimensiunile prăjinilor manevrate 2 /8 ; 31/2; 41/2 in
7

- Lungimea pasului de prăjini (dublu) 18 m

În figura. 2.3 poate fi analizată componența sistemului complex de foraj

SFT 2000 tip TOP DRIVE montată pe o instalație de foraj cu intervenție de 1MN
(100 tf).
Grupul de acționare (2) situat jos și montat pe o sanie, lângă substruc -tură,
și capul hidraulic motor ans. (ansamblul mobil) (1), sunt legate cu furtu- nele
hidraulice aflate pe toba de înfășurare (5).
Pe sania a doua a părții fixe, se montează toba (5), pe care se înfășoară
furtunele hidraulice în timpul transportului lor. În timpul funcționării insta -lației,
toba este desfășurată, furtunele făcând legătură dintre grupul de acționare și capul
hidraulic mobil, care se deplasează în sus și jos pe o structură de ghidare (3)
suspendată de coroana geamblacului, iar acesta se fixează pe o grindă orizontală,
prin care se transmite momentul rezistent la montarea mastului, în partea lor
inferioară.
Figura 2.2. Componența sistemului complex de foraj SFT 2000 tip TOP DRIVE montat pe
o instalație de foraj și interveneție F-100.
U.P.G/I.M.E/I.E.O.U.P. Radu Ion

1. Toartă
2. Jug
3. Bolț jug
4. Bolț cilindru
5. Bolț coloana
6. Cilindrii compensare pentru
realizarea îmbinărilor filetate
7. Coloană
8. Motor hidrostatic lent
9. Carcasă (Oala)
10. Cilindrii de basculare
11. Cadru suport
12. Fus
13. Piuliță specială
14. Robinet de siguranță cu sferă
15. Dispozitiv de strangere
(desfacere)
16. Elevator
17. Garnitura de prăjini
18. Chiolbași
19. Bridă fixare
20. Dispozitiv de siguranță
antirotire
21. Cadru de ghidare
22. Bolț
23. Coloană de ghidare

Figura 2.3. Ansamblul mobil - capul hidraulic mobil (TOP DRIVE) al sistemului complex
de foraj SFT 2000

Ansamblul mobil - capul hidraulic mobil prins în macara și ghidat pe sistemul de

ghidare, figura cuprinde urmatoarele componente:
- toarta (1), care susține jugul (2), prin bolțurile (3), iar de jug sunt prinse prin
bolțurile (5), două coloane de ghidare (7). Acestea susțin un cadru suport (11), care
cuprinde o carcasă (oală) (9) (care include rulmentul axial principal, fusul motor
etc.), motorul hidrostatic lent (24), cadrul ghidare (21) și dispozitivul de strângere -
desfacere a materialului tubular (15). Pe coloanele de ghidare (7), se poate deplasa
cu o cursă de 150 mm, subansamblul compus din (9 -22). Cilindrii hidraulici (6),
U.P.G/I.M.E/I.E.O.U.P. Radu Ion

fixati cu un capăt pe subansamblul descris anterior și cu un capăt pe jugul (2),

alcătuiesc împreună cu alte componente hidrostatice un sistem reglabil de
compensare care ușurează înșurubarea – deșurubarea îmbinărilor filetate ale
prăjinilor, având rolul arcului de la macaraua cârlig. Pe fusul motor se montează un
robinet de siguranță cu sfera STAS (14), cu ajutorul unor dispozitive antirotire (20),
care nu permit desfacerea accidentală a componentelor rotitoare.
- sistemul de rabatere a chiolbașilor (18) și al elevatorului (16), cu cilindrii
hidraulici (10), care sustin garnitura de prăjini (17) sau pasul de prăjini.
În cazul în care situația o impune, capul hidraulic motor (partea mobilă)
poate fi deplasat de pe axa sondei pe o altă poziție retrasă, astfel încât la nevoie poate
fi continuat lucrul în mod clasic, cu masa rotativă.
Soluțiile tehnice constructive moderne adoptate pentru acest TDS, unele
originale, conform, includ printre altele: acționarea directă a fusului și a garniturii
de prăjini cu un motor hidrostatic (24), strângerea și desfacerea filetelor putându-se
realiza direct cu motorul hidrostatic împreună cu un singur contraclește (dispo -zitiv
de strângere) (15), sistemul de suspendare și compensare reglabil (6), pentru
ușurarea înșurubării și deșurubării filetelor, dispozitivele de siguranță antirotire (20),
care împiedică desfacerea accidentală a îmbinărilor filetate dintre fusul motor, și
utilizarea unui robinet de siguranță cu sfera standardizat, actionat manual (14).
O instalație de foraj de tip TDS, acționat electric, de capacitate și putere mai
mare, care a fost proiectată la IPCUP Ploiești, este SAS-500, care are urmă- toarele
caracteristici tehnice principale:

- Sarcina statică maximă la capul hidraulic 500 US tonf.

- Sarcina dinamică echivalentă a rulmentului principal 421 US tonf.
(conf. API Spec.8C)
- Puterea motorului de actionare 850 kW/1150
- Turația maximă a garniturii de foraj 194 rpm
- Momentul de foraj:
- regim continuu 40194 Nm
- regim intermittent 52273 Nm
- Raportul de transmitere al reductorului 5,923:1
Dimensiunile prăjinilor de foraj 41/2 - 51/2 in
U.P.G/I.M.E/I.E.O.U.P. Radu Ion

O vedere generală asupra acestui tip de instalație este redată în fig. 2.4

Figura 2.4. Vedere generală

Componența sistemului complex de foraj de tip TOP DRIVE - SAS-500 este

asemenea cu cea a precedentei instalații descrise anterior, CANRIG.
 U.P.G/I.M.E/I.E.O.U.P. Radu Ion

3.3 Avantajele utilizarii sistemului complex de foraj de tip TDS

Considerând modul specific de lucru cu sistemul de foraj cu TDS descris mai sus,
rezultă un număr important de avantaje față de forajul clasic:
• NU sunt necesare masa rotativă, prăjina de antrenare pătrată sau hexagonală,
patrații de antrenare;
• NU este nevoie de transmisii având un lanț cinematic complex, cu randamente
reduse, puțin fiabile, (reductoare, lanțuri, cuplaje, ambreiaje, arbori cardanici, etc.);
• NU este necesară montarea/ demontarea prăjinii de antrenare ori de câte ori
se introduce bucata de avans;
• SE POATE fora neîntrerupt cu pași dubli sau tripli în funcție de înălțimea
liberă a mastului sau a turlei;
• SE REDUCE numărul de conexiuni cu 2/3 la pasul triplu și cu 1/2 la pasul
dublu, din acest motiv eficiența manevrelor creste cu 15-20%;
• CIRCULAȚIA fluidului de foraj și rotirea garniturii de foraj în ambele sensuri
se poate restabili imediat, fiind necesară doar ridicarea garniturii pe o înălțime mică
pentru a se putea prinde în pene; nu este necesară ridicarea garniturii de prăjini de
pe talpa sondei cu lungimea prăjinii de antrenare la fiecare adăugare a bucății de
avans, pericolul de întepenire a garniturii fiind mult mai redus și datorită îmbinării
rapide a pasului următor;
• SE POT controla mai bine manifestările eruptive ale găurii de sondă prin
acționarea într-un termen scurt a robinetului de închidere, care poate fi acționat de
la distanță (opțional);
• SE PIERDE o cantitate mai mică de noroi sau din presiunea fluidului de foraj
la adăugarea bucății de avans, în cazul forajului cu suprapresiune, sau cu circulație
inversă;
• UZURA prevenitoarelor de eruptie este mai redusă, deoarece suprafața de
rotire este circulară și netedă;
• SE REDUCE pericolul posibil al maselor mari în mișcarea de rotație la
podul sondei, crește siguranța muncii;
• DISPOZITIVUL de manipulare a prăjinilor poate deplasa prăjinile și pașii de
prăjini de la axul sondei la podul podar și la gaura de așteptare și invers cu o siguranță
sporită, eliminându-se manevrarea manuală a elevatorului;
U.P.G/I.M.E/I.E.O.U.P. Radu Ion

• SE POATE executa eficient corectarea găurii prin rotire și deplasare în sus a

garniturii de foraj;
• ROTIREA continuă reduce frecarea garniturii de foraj în cazul forajului
înclinat sau orizontal;
• SE REDUCE costul total în cazul forajului direcțional sau orizontal,
utilizându- se agenți lubrifianți în cantități mai mici și mai ieftini;
• SE REDUCE deteriorarea straturilor productive;
• SE REDUC costurile totale de foraj datorită prevenirii lipirii garniturii de
foraj, sau a pierderii ansamblului de fund și a altor dispozitive scumpe, prin foraj
continuu pe lungimi mari;
• SE ELIMINĂ timpul necesar reorientării sculelor după fiecare conexiune, în
cazul forajului direcțional;
• SE POATE executa carotajul continuu pe lungimea unui pas dublu sau triplu;
• SE POT realiza în condiții mai bune unele operații de instrumentație, se poate
coborâ și umple simultan cu fluide coloana de burlane;
• UN ALT mare avantaj al folosirii TDS este posibilitatea de a se executa
îmbinarea filetată dintre capătul superior al garniturii de prăjini cu filetul fusului
TDS în orice poziție pe înălțimea utilă a mastului (turlei). Aceasta operație este
foarte utilă atunci când se produce o erupție sau o refulare necontrolată a fluidului
de foraj prin interiorul prăjinilor și nu este posibilă cu tehnologia clasică;
• UTILIZAREA TDS scade costul forajului prin reducerea consumului de
energie, lucrul mecanic al cablurilor, reduce uzura tobei, a rolelor, frânelor,
ambreiajelor, etc., deoarece garnitura de prăjini nu trebuie să fie ridicată și coborâtă
la fiecare conexiune;
• SE poate cunoaște mai bine starea de efort din garnitura de prăjini, pentru a
se putea preveni solicitările periculoase, datorită controlului apăsării pe sapă și a
momentului de rotire;
• ÎN cazul dotării cu TDS, instalația de foraj poate fi mai usor mecanizată, iar
unele operații pot fi automatizate.
U.P.G/I.M.E/I.E.O.U.P. Radu Ion

4. CONCLUZII PRIVIND STADIUL DEZVOLTĂRII

SISTEMULUI COMPLEX DE FORAJ DE TIP TOP DRIVE
Operațiile ce pot fi executate în mod curent cu sistemele de foraj de tip TOP
DRIVE, sunt următoarele:
- forajul vertical și dirijat al găurilor de sondă multiple și derivate pentru țiței
și gaze pe mare sau pe uscat;
- forajul puțurilor pentru apă;
- compunerea/ descompunerea pașilor și a garniturii de prăjini;
- carotarea pe lungimea unui pas, diferite operații de instrumentație;
- foraje înclinate, orizontale și subtraversări (cu instalații de foraj înclinat);
- frezarea și spălarea dopurilor de nisip și ciment din coloane;
- corectarea la interior a burlanelor, frezarea dopurilor din fontă;
- lărgirea și corectarea găurii în mișcare ascendentă cu menținerea circulației
fluidului de foraj;
- conectarea cu garnitura de prăjini în orice punct al cursei pe axa sondei în
cazul unor manifestări (eruptive) ale sondei;
- închiderea circulației fluidului de foraj în orice moment dorit.
Gama de operațiuni care puteau fi executate inițial de sistemele complexe de foraj
de tip TDS, s-a extins ulterior cu altele noi și mai perfomante:
- săparea găurii de așteptare (de refugiu) cu ajutorul unui mecanism de
extindere în afara axei sondei;
- săparea sondelor prin rotirea burlanelor de la suprafață “casing-drilling
technique”, procedeu dezvoltat de firma TESCO [6];
- forajul sub nivelul podului sondei până la 1-1,2 m.;
- introducerea coloanei de burlane în sondă simultan cu umplerea ei cu fluid
de foraj, cu ajutorul unor dispozitive speciale, de exemplu LaFleur Autoseal
Circulating Head produs de firma WHEATHERFORD.
Foarte multe din operațiile enumerate mai sus, care se pot executa cu sisteme
complexe de tip TDS, dar nu pot fi executate cu sistemul de foraj clasic, cu masa
rotativă.
În ultimii ani se constată o mare preocupare asupra perfecționării și extinderei
utilizării sistemelor complexe de foraj de tip TOP DRIVE. Producția acestor
instalații a crescut în mod constant și rapid încă din primii ani de fabricație, odată cu
generalizarea acestui tip de foraj la instalațiile marine și terestre.
În acest context, datorită multiplelor avantaje, se extind din ce în ce mai mult
acționările hidrostatice, care pot utiliza fluide de lucru ecologice, pentru întreg
domeniu al utilajului petrolier, mai ales la sistemele de foraj de tip TDS, inclusiv
pentru forajul geotermal și puțuri de apă. Această tendință poate fi exemplificată prin
U.P.G/I.M.E/I.E.O.U.P. Radu Ion

realizările recente ale firmelor cu renume în domeniu: TESCO (Canada),

MARITIME HYDRAULICS (Norvegia), SOILMEC (Italia), BOWEN (SUA).
Producția sistemelor de foraj de tip TDS se diversifică continuu, prin dotarea
suplimentară cu motoare de acționare în scopul realizării unor momente de torsiune
mai ridicate, prin adaptarea sistemului de prindere la sarcini de ridicare mai mari și
prin montarea unor dispozitive auxiliare. În așa fel se realizează o gamă de
tipodimensiuni, cu cheltuieli materiale mai reduse și care pot satisface ușor cerințele
variate ale beneficiarilor.
Ultimile generații de sisteme complexe de foraj de tip TDS au dimensiuni de
gabarit (în special înălțimea) și greutăți mai reduse comparative cu cele precedente,
fapt care determină o mai bună compatibilitate și adaptabilitate față de masturile și
turlele existente în diverse variante, care vor suporta ulterior numai niște modificări
minore. Există tendința de a amplasa sistemul de compensare la realizarea
îmbinărilor filetate a TDS constructiv mai simplificat, la partea superioară, la
sistemul de prindere și nu la partea inferioară, în scopul obținerii unei înălțimi
constructive cât mai mici. Tot din același motiv, se preferă instalații TDS montate
permanent pe instalația de foraj, având capul hidraulic și macaraua integrate,
prevedere de care se ține cont încă din faza de proiectare. Ca urmare, au crescut
substanțial gradul de transportabilitate, timpul de montare și demontare la instalația
de foraj.
Dezvoltarea tehnologiei forajului cu sisteme complexe de tip TDS presupune o
evoluție a acestora în strânsă concordanță cu celelalte dispozitive, scule specifice,
precum și cu întreaga instalație de foraj.
Randamentul, gradul de mecanizare, automatizare și siguranță al întregii instalații
de foraj poate crește rapid odată cu introducerea unor dispozitive de transfer material
tubular de mare eficiență, care sunt descrise principial și analizate teoretic. Se
estimează că noile soluții constructive vor permite reducerea timpului de montaj și
a costului instalației de foraj cu cel puțin 25%, respectiv 30%.
Prin utilizarea sistemelor complexe de tip TDS, procesul de foraj poate fi condus
mai eficient și mai sigur, urmărindu-se în timp real parametrii de foraj, asigurându-
se controlul și intervenția rapidă cu ajutorul unui calculator de proces în scopul
eliminării unor efecte negative cum ar fi: intrarea garniturii de foraj în rezonanță,
generarea unor vibrații periculoase, sau apariția fenomenului de desfacere a
garniturii de foraj la întreruperea bruscă a rotirii, prin eliberarea bruscă a energiei
acumulată datorită elasticității de torsiune.
Pentru omiterea acestor efecte negative, sistemele complexe de tip TDS acționate
electric necesită dispozitive specializate suplimentare.
U.P.G/I.M.E/I.E.O.U.P. Radu Ion

În prezent, nu poate fi concepută o instalație de foraj – intervenție modernă chiar

de puteri mai reduse, fără a se lua în considerare dotarea ei cu sisteme complexe de
tip TDS.
Având în considerare toate avantajele forajului cu TDS enumerate mai sus, se
consideră că în multe situații, datorită vitezei mari de lucru în condiții de siguranță
ridicată, precum și datorită gabaritului și greutății reduse a instalației, este mai
convenabil utilizarea unor astfel de instalații de foraj cu pași simplii sau dublii în
locul celor cu pași dublii respectiv triplii.
Perfecționările continue ale sistemelor de rotire de tip TDS , inovațiile și
mecanizările aferente manevrării materialului tubular, care în mod normal consumă
40% din timpul afectat operațiunilor de foraj, creează premisele automatizării unei
automatizări integrale a procesului de foraj.

5. Bibliografie
1. Marius STAN , Metode avansate de proiectare a utilajului petrolier, Editura Universitatii Petrol
- Gaze Ploiesti, 2006;
2. Carnet Tehnic Utilaj Petrolier
3. Radulescu Gh. s.a., Îndrumar de proiectare în construcția de mașini, volumul 3, Editura
Tehnică, București, 1986.