UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ

PROIECT
OPERAȚII ȘI APARATE ÎN INDUSTIRA
ALIMENTARĂ
CENTRIFUGA

Coordonator,

Prof. dr. Florin Ursachi

Studentă:

Cocerhan Maria

Anul, Specializarea:

Anul III, PCM

2022
Cuprins
Introducere .................................................................................................................................................... 3
I. Considerente teoretice ........................................................................................................................... 4
1. Scopul ............................................................................................................................................... 4
2. Principiul de funcționare ................................................................................................................... 4
3. Teoria ................................................................................................................................................ 5
II. Factori care influențează operația de centrifugare ................................................................................ 6
III. Descrierea matematică a operației de centrifugare ........................................................................... 8
1. Mărimea forței centrifuge ................................................................................................................. 8
2. Viteza de sedimentare a particulei în câmpul de forțe .................................................................... 10
3. Eforturi și presiuni datorate forței centrifuge .................................................................................. 11
IV. Utilaje de centrifugare..................................................................................................................... 12
V. Concluzie ............................................................................................................................................ 15
VI. Bibliografie ..................................................................................................................................... 16

Descriere proiect

Scopul acestui proiect este de a prezenta aspectele teoretice și aplicative referitoare la

procesele de transfer de impuls, și anume descrierea operației de centrifugare și a utilajelor folosite
pentru aceasta în industria alimentară.

2
 Introducere

Industria alimentară capătă, pe zi ce trece, o importanță tot mai mare. Acest lucru se
datorează creșterii populației, deci a consumatorilor care impun o altă caracteristică industriei
alimentare, cea de dezvoltare vertiginoasă, atât sub aspect cantitativ cât și sub aspect calitativ.
Ritmul accelerat de dezvoltare a acestei industrii determină schimbarea continuă a proceselor,
tehnologiilor și utilajelor.

Cu toată varietatea mare a proceselor tehnologice din industria chimică, acestea pot fi
împărțite în faze sau operații distincte, care, deși aparțin unor fabricații diferite, pot fi definite prin
caracteristicile și natura lor comună. Astfel, dacă se analizează schemele proceselor tehnologice
din diferite ramuri ale industriei chimice, se constată că, în afara unor faze chimice specifice
fiecărei fabricații în parte, acestea însumează o serie de operații distincte, cum sunt: transportarea
materialelor, măcinarea, separarea, filtrarea, amestecarea, centrifugarea, încălzirea, evaporarea,
distilarea, uscarea, absorbția etc. Aceste operații comune mai multor fabricații se numesc operații
unitare sau operații tip. Aceste operații unitare se desfășoară pe utilaje asemănătoare, indiferent de
procesul tehnologic căruia îi aparțin. Studiul operațiilor unitare (în număr de câteva zeci) permite
însușirea elementelor fundamentale necesare calculului și exploatării tuturor fabricațiilor, fără a
studia în mod amănunțit toate procesele tehnologice (câteva zeci de mii).

3
 I. Considerente teoretice

Prin separarea amestecurilor eterogene se urmărește să se obțină cele două faze, în stare
cât mai pură. În operația de separare se obține fie o singură fază, fie ambele, în funcție de valoarea
pe care o prezintă o fază sau alta. În vederea obținerii celor două faze separarea poate fi realizată
prin sedimentare, filtrare, centrifugare, separare ultrasonică, separare electrică.

În continuare se va prezenta un studiu al centrifugării.

1. Scopul
➢ Separarea particulelor solide dintr-o suspensie pe baza mărimii sau densității acestora;
➢ Separarea lichidelor nemiscibile cu densitate diferită (dispersii sau emulsii);
➢ Uscarea solidelor (cristale în special). Lichidul este reținut între cristale dacă este vâscos;
➢ Intensificarea proceselor de transfer de masă.

2. Principiul de funcționare

În fig. 2 este prezentat principiul de funcționare la centrifugare. Separarea în câmp

centrifugal se poate realiza prin decantare sau filtrare.
Separarea prin decantare în câmp centrifugal (fig.2,a) are loc când peretele centrifugei
1 este neperforat. Când centrifuga se rotește în jurul axului 2, pe suprafața lichidului acționează
cele două forțe F și G a căror rezultantă este R. Sub influența acestei rezultante suprafața lichidului
ia forma unui paraboloid de rotație. Pentru a se păstra echilibrul lichidului în aparat, trebuie ca

4
suprafața lichidului 3 să fie mereu perpendiculară pe direcția rezultantei R. În cazul când se mărește
numărul de rotații ale axului, rezultanta devine aproape orizontală( deoarece forța gravitațională
este aproape neglijabilă în comparație cu forța centrifugă), iar suprafața lichidului se stabilește
după un paraboloid foarte înalt(fig. 2, b). Particulele solide 4 conținute în amestecul eterogen sunt
menținute pe perete sub efectul forței centrifuge, iar lichidul se ridică (după forma suprafeței) la
partea superioară 5 fiind mereu îndepărtat sub efortul forței centrifuge.
Separarea prin filtrare în câmp centrifugal (fig. 2, c) are loc când peretele centrifugei 1 este
perforat comportându-se ca un suport sau material de filtrare. Sub efectul forței centrifuge , lichidul
și particulele solide sunt, proiectate spre periferie. Particulele de dimensiuni mai mari proiectate
la început se așează pe pereți, apoi se așează și alte particule de dimensiuni mai mici. Spre acest
suport de filtrare este proiectat și lichidul 3 care va străbate stratul de precipitat 2 și orificiile
peretelui, fiind evacuate în exteriorul centrifugei.

3. Teoria

Utilizarea efectului forței centrifugale apare în necesitatea diferențierii forțelor de cădere a

celor două faze atunci când sunt supuse separării. Forța centrifugală este determinată de raza R și
de turația n a tobei centrifugei precum și de masa particulelor supusă centrifugării:

𝐹 = 𝑚 × 𝑣 2 × 𝑅 [𝑁]
2𝜋𝑛
unde 𝑣 = este viteza unghiulară de rotație, în rad/s.
60

Particula de masă m poate cădea în câmp gravitațional fiind atrasă cu o forță:

𝐺 = 𝑚 × 𝑔.

Separarea în câmp centrifugal depinde de raportul care se stabilește între forța centrifugă
și forța gravitațională:

𝐹𝑐 𝑚 × 𝑣 2 ×𝑅
𝑍= = .
𝐺 𝑚𝑔

5
 II. Factori care influențează operația de centrifugare

• Mărimea forței centrifuge

• Spuma
• Vâscozitatea materialului supus centrifugării
• Temperatura
• Materialului supus centrifugării
• Viteza de sedimentare

Efectul forței centrifuge este influențat de o serie de factori atât la separarea prin
sedimentare cât și prin filtrare. Factorii principali care intervin în proces sunt: mărimea forței
centrifuge, natura materialului de separat și natura materialului din care este conținut utilajul.
Materialul supus centrifugării sub influența forței centrifuge, influențează separarea prin
caracteristicile sale. Astfel, toate materialele care prin caracteristicile sale aduc dificultăți de
sedimentare sau filtrare se comportă similar și în cazul centrifugării.
La construcția unei centrifuge se ține cont de anumite caracteristici ale materialului supus
centrifugării și anume: comportarea la coroziune și rezistența admisibilă a materialului ce apare
supus presiunii. Teoretic, se consideră că mărind grosimea peretelui unui tambur în mișcare de
rotație se poate construi o centrifuga de orice diametru si la orice turație, în practică însă, diametrul
și turația centrifugei pentru centrifugarea goala nu depind de grosimea peretelui, ci de
caracteristicile materialului utilizat pentru construcție.
Vâscozitatea materialului supus centrifugării influențează nefavorabil separarea
centrifugală. Odată cu creșterea vâscozității scade eficacitatea separării prin centrifugare.
De asemenea, spuma este un obstacol de separare, deoarece bulele care o alcătuiesc se
atașează de particulele solide, mărindu-le volumul aparent și astfel micșorează masa volumică
aparentă.
Este cunoscut faptul că viteza de sedimentare în câmp gravitațional se poate determina cu
4 𝑔𝑑𝜌𝑝 −𝜌
relația: 𝑤𝑠 = √3 × .
𝛿𝜌

În cazul sedimentării în câmp centrifugal, în locul accelerației gravitaționale g, intervine

accelerația centrifugala 𝜔2 𝑅 = (2𝜋𝑛)2 𝑅, deci: 𝑊𝑠(𝑐) = 𝑓𝑐 × 𝑊𝑠(𝑔)

6
 Din relația de mai sus rezultă că viteza de separare centrifugală este egală cu produsul
dintre viteza de sedimentare gravitațională și factorul de separare. Operația de centrifugare depinde
și de forma suprafeței lichidului centrifugat: materialul aflat în tamburul unei centrifuge verticale
este supus acțiunii a două forțe: forța gravitațională G și forța centrifugă 𝐹𝑐 . Ca urmare suprafața
liberă a lichidului ia forma unui paraboloid de revoluție.

7
 III. Descrierea matematică a operației de centrifugare

1. Mărimea forței centrifuge

Asupra unei particule de masă m aflată în mișcare de rotație cu viteza unghiulară ω,

acționează forța centrifugă Fc și forța de greutate G (fig. 3.3). Forța centrifugă se calculează cu
relația:

𝐹𝑐 = 𝑚 ∗ 𝑎; 𝐹𝑐 = 𝑚 ∗ 𝜔2 ∗ 𝑟

Forța de greutate: 𝐺 = 𝑚 ∗ 𝑔

unde:

a – este accelerația centrifugă

ω – este viteza unghiulară

r – este distanța de la axa de rotație la particulă

8
 Câmpul de forţe dintr-o centrifugă care acţionează asupra unei particule este caracterizat
𝐹 𝜔 2 ∗𝑟
prin raportul adimensional egal cu raportul acceleraţiilor: 𝑍 = = .
𝐺 𝑔

Acceleraţia centrifugă creşte cu distanţă r de la particulă la axa de rotaţie: 𝑎 = 𝑟 ∗ 𝜔2 .

Separarea propriu-zisă a celor două faze este determinată de forța centrifugă care ia nastere
la rotirea unui corp în jurul axei sale. Forța centrifugă care ia naștere la deplasarea unei particule
𝑚𝑤 2
pe o traiectorie curbă se exprimă prin ecuația: 𝐹𝑐 = .
𝑅

unde: Fc - forța centrifugă, N;

m - masa particulei, Kg;

ω - viteza periferica, m/s;

R - raza de rotație, m;

Luând în considerare viteza unghiulara ω, relația devine:

𝐹𝑐 = 𝑚𝜔2 𝑅, unde w = ωR

Raportul dintre forța centrifuga Fc și forța gravitațională Fg se numește factor de separare

și se notează cu fc.

𝑚𝜔2 𝑅
𝑓𝑐 =
𝑚𝑔

Exprimând viteza unghiulară ω prin: 𝜔 = 2𝜋 ∗ 𝑛, în care n reprezintă turația, rezultă

factorul de separare:

(2𝜋𝑛)2 𝑅
𝑓𝑐 =
𝑔

Deoarece s-a aproximat 𝜋 2 ~𝑔. Atunci:

𝐹𝑐 = 4𝑛2 𝑅𝐹𝑔

Din relația de mai sus rezultă efectul de separare, care este independent de masa particulei
care se separă și poate fi mărit în special prin creșterea turației (𝑛2 ).

9
 Factorul de separare este un criteriu important în clasificarea centrifugelor. De reținut este
faptul că acest factor de separare 𝜔2 𝑅, este o formă modificată a criteriului Froude, care este definit
ca raportul forțelor centrifugale și gravitaționale.

2. Viteza de sedimentare a particulei în câmpul de forțe

Utilizând legea lui Stokes, viteza de sedimentare a unei particule aflată într-o suspensie se
poate scrie astfel:

𝑑2 (𝜌𝑠 −𝜌𝑙 )
𝑣𝑔 = ∗ 𝑔 [𝑚/𝑠]
18η

unde: d este diametrul particulei solide [m];

𝜌𝑠 – densitatea particulei solide [kg/m3];

𝜌𝑙 – densitatea lichidului [kg/m3];

η – vâscozitatea dinamică a lichidului [MPa·s];

g – acceleraţia gravitaţională [9,81 m/s2].

Dacă se substituie în relaţia lui Stokes acceleraţia gravitaţională cu acceleraţia centrifugă

se obţine viteza de sedimentare a particulelor din suspensie aflate în mişcare de rotaţie:

𝑑 2 (𝜌𝑠 − 𝜌𝑙 )
𝑣𝑔 = ∗ 𝑟𝜔2
18η

Combinând cele două relaţii de calcul pentru viteza de sedimentare în câmp gravitaţional
𝑉𝑔 şi centrifugal v, se obţine:

𝜔2 ∗ 𝑟
𝑣 = 𝑣𝑔 = 𝑣𝑔 ∗ 𝑍
𝑔

10
 3. Eforturi și presiuni datorate forței centrifuge

Forța centrifugă datorată rotației tamburului reprezintă o solicitare exterioară care induce
o stare de eforturi în materialul peretelui și influențează valoarea presiunii suspensiei (fig. 3.4).

11
 IV. Utilaje de centrifugare

Utilajele pentru realizarea separării amestecurilor eterogene se pot clasifica după felul
obținerii efectului de centrifugare, astfel:
- centrifuge cu elemente în mișcare, în această grupă fiind cuprinse centrifugele
decantoare și centrifugele filtrante;
- utilaje fără piese în mișcare;

1. Centrifuge decantoare

a) centrifuge verticale;
b) centrifuge cu talere conice și duze de evacuare a sedimentului;
c) centrifuge orizontale;

2. Centrifuge filtrante

a) centrifuga verticală cu funcționare discontinuă;

b) centrifuge orizontale cu funcționare continuă;
c) centrifuga conică cu funcționare continuă;

3. Centrifuge fără elemente în mișcare

a) ciclonul;
b) hidrocicloane;

Clasificarea centrifugelor:

1. După valoarea factorului de separare (criteriul Froude):

a. Centrifuge: z < 5000;
b. Supercentrifuge: 5000 < z < 50000;
c. Ultracentrifuge: 105 < z;
2. După destinația lor: de decantare, de filtrare, de separare;
3. După poziția axei: verticale, orizontale, înclinate;
4. După susținerea tamburului: suspendate, sprijinite;

12
 5. După modul de funcționare: cu funcționare periodică, cu funcționare continuă;
6. După modul de descărcare: manuale, prin gravitație, cuțite și raclete, melc, pistoane
pulsante, etc.

Centrifugele filtrante se caracterizează prin prezența unui tambur perforat căptușit,

eventual cu sită sau pânză. Se întrebuințează la filtrarea suspensiilor, separarea cristalelor din
suspensia cristalină inițială, uscarea materialelor textile, etc. Sunt utilizate în industria laptelui și a
lactozei, la uscarea mecanică în industria penelor și a cărnii. Acestea se împart în centrifuge
continue cu ax orizontal și centrifuge continue cu ax vertical.

În interiorul tamburului perforat al centrifugei 2 se rotește cu turație mai mică un al doilea

tambur conic cu perete plin 3, la periferia căruia este montat un șurub elicoidal de frânare,
terminându-se la partea superioară cu un sistem de distribuție 8, pe care se scurge soluția cu
suspensia supusă filtrării. Deasupra tamburului filtrant se găsește un al treilea tambur fix care
reprezintă carcasa 1. Soluția supusă filtrării este introdusă pe la partea superioară prin pâlnia de
alimentare 4 din care cade pe distribuitorul 8 al tamburului conic cu șurub elicoidal. Sub influența
forței centrifuge, filtratul trece prin tamburul perforat 2, ajunge între acesta și carcasa 1 și este

13
evacuat prin sistemul de evacuare a filtratului 5. Pe suprafața tamburului se formează un strat de
sediment a cărui grosime se micșorează continuu spre gura de evacuare, secțiunea de trecere din
cauza conicității rămânând constantă. Deoarece sedimentul are un unghi de frecare mai mic decât
înclinația tamburului, el se mișcă pe generatoare tamburului. Pentru mărirea duratei de parcurs,
mișcarea sedimentului este frânată de șurubul elicoidal care se rotește mai încet decât tamburul
perforat și după parcurgerea drumului este evacuat prin sistemul de evacuare 6. Diferența necesară
între viteza de rotație a tamburului și viteza șurubului elicoidal se realizează cu ajutorul unui
reductor cu roți dințate.

Centrifugele de decantare se împart în centrifuge de decantare discontinuă cu tambur

suspendat și centrifuge de decantare cu funcționare continuă.

Supercentrifugele sunt de două tipuri principale:

- Separatoare de lichid, având tamburul cu înălțime mică, turație de 5000-10000 rot/min;

- Supercentrifuge tubulare, cu tambur tubular care funcționează cu o turație de 14000-45000
rot/min.

14
 V. Concluzie

Centrifugarea reprezintă un mijloc, o tehnică de lucru care permite intensificarea operației

de filtrare. Creșterea vitezei de filtrare datorită acțiunii forței centrifuge permite separarea
suspensiilor în regim rapid, sporind filtrarea unor lichide vital necesare vieții de zi cu zi a
oamenilor precum apa de consum. Clarificarea centrifugală înlocuiește cu succes filtrările dificile,
la care stratul de precipitat se depune greu.
Ritmul alert de dezvoltare al societății moderne precum și creșterea rapidă a numărului
populației necesită întreprinderea unor soluții noi ce vor grăbi și ușura procesul tehnologic de
obținere al unor produse finite calitative care, la rândul lor, vor satisface necesitățile
consumatorului.

15
 VI. Bibliografie

➢ Banu Constantin, Manualul inginerului de industrie alimentară, Editura Tehnică,

București, 1998.
➢ Gutt Sonia, Operații și utilaje în industria alimentară, Editura Universității din Suceava,
Suceava, 1997.
➢ Petculescu, E., Dinache, P., Ioancea, L. Mașini, utilaje și instalații din industria alimentară.
București, Editura didactică și pedagogică, 1998.

➢ Rășănescu Ioan, Operații și utilaje în industria alimentară, Editura Universitatea din Galați,
1982.

16