Rezumat Teza RUS Dorin

TEZA DE DOCTORAT:
CONTRIBUTII LA STUDIUL EFECTULUI

TEMPERATURII ASUPRA UZARII ABRAZIVE A
STRATURILOR DEPUSE SI TRATAMENTELOR
SUPRAFETELOR HIBRIDE PENTRU MASINILE DE
PRELUCRARE PRIN INJECTIE SI EXTRUDERE
REZUMAT
DOCTORAND: CONDUCATOR DOCTORAT:
Ing. RUS DORIN Dr. Ing. LUCIAN CPITANU
Bucuresti, 2014
CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT
1. Introducere Scopul lucrarii de doctorat
2. Uzarea: Concepte, teorii, modalitati de studiere
2.1. Definirea uzarii
2.2. Indicatorii uzarii
2.3.1. Intensitatea liniar de uzare
2.2.2. Intensitatea de uzare volumetric
2.2.3. Intensitatea gravimetric de uzare
2.2.4. Coeficientul de uzare
2.2.5. Coeficientul de sensibilitate la uzare
2.2.6. Densitatea aparent de energie
2.2.7. Sensibilitatea la uzare
2.3. Particule de uzur
2.3.1. Modelul energetic al particulei de uzur (modelul Davies-Rabinowicz)
2.3.2. Modelul oboselii elastice prin frecare al particulei de uzur
2.3.3. Modelul ruperii plastice prin frecare a particulei de uzur
2.3.4. Modelul curgerii plastice prin frecare (Childs, Challen, Oxley)
2.4. Forme de uzare
2.4.1. Uzura de adeziune
2.4.2. Uzarea de abraziune
2.4.2.1. Ararea.
2.4.2.2. Tierea.
2.4.2.3. Craparea (ruperea fragila).
2.4.3. Uzarea prin eroziune
2.4.3.1. Eroziunea prin particule solide
2.4.3.1.1. Cazul deformaiei elastice
2.4.3.1.2. Cazul deformatiilor plastice
2.4.3.2. Abraziunea prin ezoziune provocat de un lichid
2.4.3.3. Posibilitati i ci de reducere a uzarii prin abraziune
2.4.4 Uzarea prin coroziune
2.5. Metode experimentale pentru studierea abraziunii cu trei corpuri
2.6. Metode stamdardizate pentru studierea abraziunii cu trei corpuri
2.6.1. Metoda de testare pe tambur rotativ din cauciuc (ASTM G65)
2.6.2. Testarea materialelor prin metoda tamburului rotativ din otel (ASTM B611)
3. Procese de uzare constatate la organele de lucru ale masinilor de prelucrare ale materialelor
plastice
4. Studii proprii prin modelari experimentale si teoretice asupra uzarii snecului si cilindrului
masinilor de prelucrare a maselor plastice
4.1. Modelari experimentale
4.2. Metoda analitica de calcul pe baza modelarii teoretice si de laborator
5. Rezultate experimentale
5.1. Rezultate experimentale si comentarii pe baza modelarii teoretice si de laborator
5.2. Rezultate experimentale si comentarii pe baza modelarii in conditii de prelucrare prin
injectie uzinala
6. Concluzii privind studiile realizate asupra cuplelor de frecare cu contact linear uscat,
material termoplastic cu fibre scurte de sticla / otel. Lista lucrarilor publicate, elaborate in cadrul
programului de doctorat.
Pentru a nu aglomera prezentarea, lucrarea contine si doua anexe care grupeaza unele
constatari experimentale de laborator, precum si lista de lucrari publicate, si anume:
ANEXA I. MICROFOTOGRAFII OPTICE ALE AMPRENTELOR DE UZURA
ANEXA II. LISTA LUCRARILOR PUBLICATE, ELABORATE IN CADRUL
PROGRAMULUI DE DOCTORAT
Lucrarea de doctorat contine 6 capitole, bibliografie si doua anexe.

In lucrare am incercat sa fac un studiu cuprinzator privind efectul temperaturii asupra uzarii
abrazive produse polimerii armati cu fibre scurte de sticla, a straturilor depuse si a tratamentelor
suprafetelor hibride specifice pentru masinile de prelucrare prin injectie si extrudere. Aceste
lucruri sunt prezentate in Cap. 1, Introducere. Scopul lucrarii de doctorat.
Studierea proceselor de prelucrare prin injectie si extrudere a materialelor termoplastice, este
foarte laborios deoarece fenomenele care se desfasoara in interiorul masinilor de injectie si
extrudere este deosebit de complex, cu o interconexiune permanenta a factorilor de influenta.
Pornind chiar din faza alegerii materialului, fie ca este pulbere sau sub forma de granule, fie
ca are o cantitate mai mare sau mai mica de fibre scurte de sticla (short glass fibres - SGF), fie ca
are adaugate elemente ca Ti02 (oxidul de titan) sau fibre de grafit lamelar sau globular.
Trecerea materialului din faza solida in faza plastic,lichida se realizeaza la temperaturi de
peste 1600 C, materialul suferind procese de deformare,presare si incalzire in funtie de masina si
de procesul tehnologic. Pe langa complexitatea materialului si a pregatirii acestuia pentru
injectie, un rol important il are tipul de masina prin care se realizeaza injectia sau extruderea, de
complexitatea masinilor si a matritelor,tipului si dimensiunilor acestora.
Din punct de vedere al curgerii materialului, acesta trebuie sa indeplineasca multe criteri. In
primul rind curgerea materiamului este vascoasa sau semivascoara. Curgerea nefiind newtoniana
nu se pot aplica principiile corespunzatoare caestui tip de curgere.Un alt aspect il constituie
intervalul de temperature in care curgerea este viscoasa ,acesta fiind foarte strict. Daca
temperatura scade, materialul poate trece in stare vitrifiata, iar daca temperatura este mai mare
decat cea recomandata, atunci poate avea loc arderea materialului.
Materialul thermoplastic trebuie sa ajunga in masina de injectie sau extrudere sub forma
continua si omogena. Pentru obtinerea acestor caracteristici, se pot folosi doua procedee: primul
se numeste prin injectie iar al doilea prin extrudare. Aceste doua procedee se realizeaza prin
doua modalitati tehnologice, prima pe masini de prelucrare cu piston, iar a doua pe masini de
prelucrare cu snec.
In interiorul unui cilindru se monteaza fie un piston care impinge materialul sau un melc
care impinge materialul, executind o miscare de rotatie in jurul axei sale geometrice. In timpul
desfasurarii procesului, au loc fenomene complexe in interiorul cilindrului de prelucrare.
Particulele de material in deplasarea lor trec din faza solida in faza plastica printr-un proces
complex de transformare, modificandu-si atat proprietatile fizico - mecanice cat si volumul. In
timpul desfasurarii acestui proces complex de deplasare si transformare, particulele de material
se rostogolesc si se preseaza unele pe celelalte in interiorul cilindrului, incalzindu-se atat datorita
presarii-deformarii cat si a incalzirii tehnologice obligatorii, realizata cu ajutorul rezistentelor
electrice, dispuse pe cilindru. La iesirea din cilindru materialul trebuie sa aibe o anumita
temperatura si o anumita plasticitate.pentru a putea fi inectat in matrita, cu o anumita viteza
(presiune) si intru-un anume interval de timp.
Acest proces complex care are loc in interiorul cilindrului si mai ales la injectia cu melc
(snec) produce la suprafata de contact dintre materialul plastic topit melc si topitura de
polimer - cilindru, fenomene tribologice complexe de uzare a suprafetelor metalice, care pot sa
duca in timp la modificarea parametrilor masinii, respectiv a caracteristicilor fizico - chimice ale
materialului injectat, iar in final la scoaterea din uz a masinii respective.
Pentru intelegerea fenomenelor complexe de uzare care au loc in interiorul cilindrului
masinii, am incercat sa le studiez in cadrul acestei lucrari prin intermediul unui studiu si a multor
serii de incercari, modeland fenomenul. Cunoscind cat mai bine fenomenele de uzare se pot lua
masuri de micsorare a uzarii melcului, respectiv a cilindrului, pentru scaderea pretului de cost ale
diferitelor elemente din compunerea masinii de injectie sau extrudere astel incat sa se simplifice
intretinerea, mentenanta si servisarea masinilor.
Deoarece scopul lucrarii este de a gasi solutii pentru cresterea rezistentei la uzura a
suprafetelor (in general hibride, cu acoperiri sau placari cu materiale dure si rezistente) organelor
de lucru ale masinilor de prelucrare prin injectie si extrudere, pe baza unei ample documentari
am abordat teoretic si experimental problema uzarii pe baza unor modelari. Rezultatele au fost
publicate pe parcursul obtinerii rezultatelor teoretice si experimentale, in diferite publicatii de
specialitate, din tara si din strainatate, precum si la diferite conferinte internationale.
Fenomenele de uzare sunt deosebit complexe in interiorul cilindrilor masinilor de injectie
sau de extrudere. Mediul de lucru foarte ostil din punct de vedere tribologic, temperaturi foarte
ridicate, produsi chimici corozivi, cresc aceasta complexitate. In cazul prelucrarii materialelor
termoplastice cu umpluturi din fibre scurte de sticla, complexitatea creste si mai mult datorita
actiunii deosebit de abrazive ale acestora. Din aceasta cauza trebuie definite o serie de concepte
referitoare la uzare ca proces, respectiv la tipurile de uzare preponderente, lucru pe care l-am
prezentat in Cap. 2 intitulat Uzarea: Concepte, teorii, modalitati de studiere.
In acest context am aratat ca uzarea se definete ca un proces de distrugere a stratului
superficial al unui corp solid la interaciunea mecanic cu un alt corp solid sau cu un mediu fluid
cu particule solide n suspensie. Dac interaciunea mecanic se produce sub forma unei fore de
frecare, atunci se definete uzarea ca uzare prin frecare.
Uzarea se produce n acele pri ale suprafeei de contact care au cea mai slab legtur i
care sunt pri ale ariei reale de contact. n regimul de uzare stabilizat, aria real de contact este
constant. La alunecarea unui corp peste altul, pe petele de contact cu legturi (prinderi,
adeziuni) de frecare, se produc deteriorri ale legturilor i apar noi suprafee, n aceeai
cantitate cu cele distruse, realizandu-se n acest fel un nou ciclu de funcionare.
Interactiunea mecanica sub forma de frecare, care apare intotdeauna cand intre doua sau mai
multe corpuri apare o viteza relative, de alunecare, rostogolire, pivotare, etc., defineste uzarea
prin frecare. Pe langa definirea uzurii sunt prezentati si explicati indicatorii uzarii, printre care
intensitatea liniar de uzare, intensitatea de uzare volumetric, intensitatea gravimetric de
uzare, coeficientul de uzare, coeficientul de sensibilitate la uzare, densitatea aparent de energie
si sensibilitatea la uzare.
In subcapitolul 2.3 am facut o prezentare a particulelor de uzur si a modelelor principale de
formare a acestora: modelul energetic al particulei de uzur (modelul Davies-Rabinowicz),
modelul oboselii elastice prin frecare al formarii particulei de uzur, modelul ruperii plastice
prin frecare al formarii a particulei de uzur si modelul curgerii plastice prin frecare al formarii a
particulei de uzur (Childs, Challen, Oxley).
In continuare am prezentat formele sub care se manifesta uzura si anume uzura de adeziune,
uzarea de abraziune cu formele sale particulare de manifestare: ararea, tierea si craparea
(ruperea fragila), uzarea prin coroziune si uzarea prin eroziune. Am prezentat eroziunea prin
particule solide (in cazul deformaiei elastice si in cazul deformatiilor plastice) si abraziunea
prin eroziune provocat de un lichid. Toate aceste forme de uzare se regasesc, cu o pondere mai
mare sau mai mica in cazul uzarii organelor de lucru ale masinilor de prelucrare a materialelor
termoplastice. In contextul celor de mai sus, am prezentat si unele posibilitati i ci de reducere
a uzarii prin abraziune.
In Cap. 3 am prezentat - Procese de uzare constatate la organele de lucru ale masinilor
de prelucrare ale materialelor plastice. In cadrul acestui capitol, am prezentat pe baza
literaturii de specialitate, metodele experimentale pentru studierea abraziunii cu trei corpuri (una
dintre formele de uzura specifica prelucrarii prin injectie a mateialelor plastice armate cu SGF).
Am dat atentie in special metodelor stamdardizate pentru studierea abraziunii cu trei corpuri, si
anume metoda de testare pe tambur rotativ din cauciuc (ASTM G65) si testarea materialelor prin
metoda tamburului rotativ din otel (ASTM B611).
In logica prezentarii, dupa prezentarea formelor de uzare si a metodelor standardizate de
testare a rezistentei la uzare a materialelor metalice si a straturilor depuse, a urmat trecerea in
revista a proceselor de uzare constatate practic la organele de lucru ale masinilor de prelucrare
ale materialelor plastice. Am evidentiat aparitia tuturor formelor principale de uzare, simultan
sau intr-o oarecare succesiune.
Capitolele 4 si 5 sunt cele mai importante si detin cea mai mare pondere in economia lucrarii
de doctorat. Aceasta deoarece Cap. 4 prezinta Studii proprii realizate prin modelari
experimentale si teoretice asupra uzarii snecului si cilindrului masinilor de prelucrare a
maselor plastice, iar Cap. 5 prezinta Rezultatele experimentale obtinute.
Am aratat in Cap. 4 am aratat ca pentru studiul experimental al uzarii snecului si cilindrului
masinilor de prelucrare a materialelor plastice, am incercat sa reproduc testul raportat in 2005 de
Boey, W.Ho i S.J.Bull, de la University of Newcastle-UK, pe o varianta ASTM G65/1994
modificata, care consta in injectarea de material termoplastic topit in zona de frecare dintre
tamburul metalic rotativ si epruveta studiata. In acest scop am construit o instalatie
experimentala bazata pe acelasi principiu. Fig. 1 prezinta un ansamblu de doua imagini
fotografice ale acestei instalatii realizate, care arata partile componente principale ale acesteia,
iar Fig. 2 arata alte doua fotografii, cu sistemul de incarcare si cu lama tensometrica fentru
masurarea fortei de frecare.
(a) (b)
Fig. 1. Imagini fotografice ale instalatiei experimentale care arata unele dintre partile componente principale ale
acesteia: 1 cremaliera; 2 tija pistonului; 3 roata de manevra; 4 palnie de alimentare; 5 motor de
actionare a pistonului; 6 pinion; 7 cilindru de injectie incalzit cu termorezistenta; 8 transmisie prin curele;
9 brat de parghie.
Cupla de frecare este constituita dintr-un disc fixat pe un arbore rotativ (poz. 13 din Fig. 2-
a), pe care este apasata cu o sarcina normala prestabilita, o epruveta de tip disc plan, slefuita prin
lepuire (poz. 15 din Fig. 2-b) si montata in locasul unei lame tensomertice (poz. 12 din Fig. 2-b).
Intre cele doua componente ale cuplei de frecare este injectat materialul termoplastic compozit,
in stare de topitura.
Ansamblul de injectie este format dintr-un cilindru de injectie vertical (poz. 7 in Fig. 1-b),
incalzit cu rezistente electrice, in care granulele de material termoplastic sunt alimentate in
cilindrul de injectie print-o palnie de alimentare (poz. 4 in Fig 1-b), fiind apoi impinse de un
piston actionat printr-un mecanism de tip pinion cremaliera (poz. 1 in Fig. 1-b), prin
intermediul unei perechi de roti dintate (poz. 6 in Fig. 1-b) si a unei roti de manevra (poz. 3 in
Fig. 1-a) actionata manual, si topite cu ajutorul rezistentelor electrice infasurate pe cilindru.
Topitura de polimer compozit este impinsa de piston si injectata in aria de contact dintre discul
rotativ si epruveta plana, prin intermediul unei duze montate la capatul inferior al cilindrului.
Discul metalic (poz. 13 in Fig. 2-a) care constitue una dintre semicuple, este rotit cu o
turatie predeterminata, miscarea transmitindu-se cu ajutorul unei transmisii prin curele inguste
(poz. 8 in Fig. 1-b), astfel ca in caz de blocare a zonei de contact dintre epruveta si discul
rotativ, cureaua sa patineze fata de roata de curea.
(a)
(b)
Fig. 2. Imagine a dispozitivului de incarcare (a): 10 tija cu taler pentru greutati moarte; 11 sistem de fixare si
basculare a lamei tensometrice; 12 lama tensometrica; 13 mostra disc rotativa; 14 lagar cu rulmenti ai
axului de antrenare al mostrei disc; 15 epruveta plana; 16 duza de injectie.
Temperatura materialului termoplastic topit este mentinuta constanta prin intermediul unei
rezistente cu termostat, infasurata in jurul cilindrului de injectie (poz. 7 in Fig. 1b). Temperatura
este verificata permanent cu ajutorul unui termometru cu laser. Sarcina normala este aplicata
epruvetei disc, fixate intr-o lama tensometrica (Fig. 2a) cu ajutorul unor greutati moarte,
calibrate, atasate pe o tija suport, de bratul de parghie al dispozitivului de incarcare (Fig. 2b).
Fig. 3 (a) prezinta imagini ale ansamblului piston (7), palnie de alimentare (4) si cilindru (8)
incalzit cu termorezistente, iar Fig. 3 (b) arata o imagine din timpul injectarii unei poliamide.
(a) (b)
Fig. 3. Imagini ale ansamblului piston, palnie de alimentare si cilindru incalzit cu termorezistente (a) si o
imagine (b) din timpul injectarii unei poliamide.
Trebuie remarcat faptul ca degajarea de gaze provenite din descompuneri ale compusilor
topiturii de polimer, duc la aprinderea acestora in contact cu aerul si la crearea unei atmosfere
inconjuratoare nocive, irespirabile.
Din nefericire, datorita motivelor prezentate mai sus, aceasta instalatie experimentala nu a
dat rezultate datorita mai multor cauze, in mod special datorita fumului si produsilor chimici
toxici gazosi, emanati de materialul plastic topit intr-un spatiu deschis, in ciuda masurilor de
ventilatie fortata luate.
(a) (b)
Fig. 4. Imagini ele epruvetei plane dupa injectarea poliamidei Nylonplast AVE + 30% fibre de sticla, prezentand
poliamida solidificata (17) pe mostra plana si pe partea inferioara a lamei tensometrice (a) si si pe mostra
cilindrica (b).
La contactul cu atmosfera, topitura de polimer se solidifica rapid pe cele doua componente

ale cuplei de frecare.
Imposibiltatea indepartarii chimice a materialului plastic solidificat de pe urma de uzare a
suprafetei mostrei metalice plane (si de pe lama tensometrica care constitue suportul acesteia),
face imposibila investigarea urmei de uzura. Fig. 4a arata o imagine a epruvetei disc dupa
injectarea poliamidei Nylonplast AVE + 30% fibre de sticla. Acelasi lucru se intampla si pe
mostra disc, fapt prezentat in Fig. 4b. Ca urmare a celor mentionate, am fost nevoit sa renunt la
folosirea acestei instalatii.
Studii anterioare efectuate la Institutul de Mecanica Solidelor al Academiei Romane, pe
cuple de frecare cu contact liniar (bucsa / plan) material termoplastic armat cu fibre scurte de
sticla (SGF) / otel, in regim de frecare uscata, au aratat experimental ca in acet caz, chiar si la
sarcini normale relativ modice, apar presiuni de contact foarte mari si ca urmare temperaturi de
contact foarte ridicate, apropiate si uneori depasind temperatura de curgere a materialului
plastic. Aceste temperaturi conduc la inmuierea materialului plastic in zona de contact ca urmare
a puterii pierdute prin frecare (produsul pv) si la transfer de material plastic pe suprafata din otel.
Testele preliminare pe care le-am realizat pe aceasta instalatie, cu contact liniar uscat bucsa /
plan, au evidentiat fenomene spectaculoase de uzura si transfer de material plastic pe suprafata
din otel. In plus, s-au masurat si inregistrat temperaturi de contact care au fost foarte ridicate, in
apropierea s-au chiar atingand temperatura de inmuiere a polimerului. Temperatura de contact a
fost masurata in mod continuu prin intermediul unui termocuplu miniatural platina (Pt) / rodiu
(Rh) etalonat in 0C si inregiastrata permanent. M-am gandit ca la limita, alegand incarcarile
necesare pentru a atinge presiuni de contact corespunzatoare, s-ar putea modela fenomenele de
uzura cu trei corpuri material plastic cu SGF/otel la temperatura ridicata, printr-un contact liniar
in regim de frecare uscata. Rezultatele acestor teste preliminare le-am publicat in Journal of
Materials Science A 3(10) (2013) [67]. Schema functionala si fotografia instalatiei de testare cu
cupla de frecare cu contact liniar folosita aflata in dotarea Institutului de Mecanica Solidelor al
Academiei Romane, a carei schema este prezentata in Fig. 5.
(a) (b)
Fig. 5. Schema instalatiei experimentale cu cupla de frecare cu contact liniar, tip Timken (a) si (b) o imagine de
ansamblu a acestei instalatii experimentale.
Bucsa (1) confectionata din material plastic armat cu fibre de sticla este fixata cu ajutorul
unei piulite (3) pe arborele de antrenare (4). Mostra disc din otel, este plasata intr-un locas
special realizat intr-o lama elastica (5). Suportul mostrei disc este construit de asa maniera, incat
mostra sa poata avea mici oscilatii in jurul muchiei unui ghidaj prismatic fixat pe fundul
locasului sau, perpendicular pe arborele de antrenare. In acest fel este asigurata o repartitie
uniforma a sarcinii pe intregul contact liniar dintre bucsa si mostra disc din otel, chiar daca
mostra disc are mici inperfectiuni de executie sau montare in locas. Un motor electric (7)
antreneaza arborele (4) in miscare de rotatie, folosind o transmisie prin curele trapezoidale (6).
Efortul normal si cel tangential (de frecare) sunt masurate prin marci tensometrice resistive
lipite pe lama elastica (5). Folosirea unei perechi de astfel de traductoare resistive conectate in
circuitele a doua punti tensometrice, ofera posibilitatea de a face masuratori simultane sau
separate ale fortelor normala si a celei de frecare. Forta normala este aplicata pe lama elastica (5)
prin intermediul unui system cu arc elicoinal de compresiune calibrat (8). Instalatia permite
inregistrarea fortei de frecare pe un inregistrator X-Y. Durata testelor este controlata prin
intermediul unui ceas cu sonerie de alarma, iar temperatura de contact este masurata cu ajutorul
unui termocuplu miniatural (9), conectat la un milivoltmetru calibrat in mV. Instalatia ofera
posibilitatea de a studia comportarea la uzare si prin utilizarea tehnicilor radiometrice. In acest
scop, instalatia include un bazin (10) asamblat pe un suport (11) si un tub (12) pentru colectarea
particulelor radioactive de uzura.
Cupla de frecare este constituita dintr-o bucsa din material plastic armat, cu un continut de
20% sau 30% care se fibre scurte de sticla care se potate roti sub sarcina, cu diferite viteze, pe
suprafata slefuita a unui disc plan din otel, cu diametru de 18.2 mm si grosime de 3 mm.
Suptafetele discurilor au fost slefuite succesiv folosind hartie abraziva cu diferite granulatii
(200, 400, 600 si 800), iar in final au fost lustruite su pasta de diamant, obtinand o supafata
slefuita oglinda, cu rugozitate Ra de 0.05 m.
Aceasta calitate a suprafetei asigura eliminarea influentei starii suprafetei metalice asupra
evolutiei coeficientului de frecare. Fig. 6 prezinta schema functionala a cuplei de frecare (a),
elementele cuplei - mostrele de incercare (b) si modul de instalare (b). Modul in care se misca
bucsa impotriva mostrei plane este ilustrat in Fig. 6a.
(a) (b) (c)
Fig. 6. Schema functionala a cuplei de frecare (a), elemenele cuplei (b) si montarea cuplei in echipamentul
experimental (c) modul de miscare a bucsei ikpotriva discului. unde, 1 bucsa cilindrica; 2 epruveta disc din
otel; 3 piulita de fixare; 4 - suport; 5 - ghidaj prismatic pentru asigurarea paralelismului contactului.
Metoda analitica de calcul al uzurii pe baza modelarii teoretice si de laborator
Este binecunoscut legea stabilit de Coulomb (1780), conform creia fora de frecare Ff
este direct proporional cu fora normal N:
F f N (1)
Cercetri multiple efectuate ulterior, au demonstrat c , coeficientul de frecare, nu este

dependent doar de fora normal [93].
Pot fi considerate relaii de variaii a forei de frecare, funcie de sarcina aplicat, de forma:
F f aN bN n (2)
sau mai simplu:

F f a bN (3)
sau:
F f a bN n (4)
Ultimele relaii duc la concluzia c atunci cnd fora normal este egal cu 0, fora de frecare
are valoare diferit de 0 (Ff = a). Dei acest lucru s-ar putea explica prin existena unei fore
remanente de adeziune a celor dou suprafee, chiar i dup nlturarea sarcinii normale, totui
se considera mai corect utilizarea unei relaii de forma:
F f kN n (5)
n care n este subunitar.

Coeficientul de frecare, conform legii lui Coulomb are expresia (din ec. 1), F f / N .
Putem exprima coeficientul de frecare n situaia materialelor plastice i sub forma
urmtoare:
c / pc (6)
in care r reprezint rezistena la forfecare a materialului mai moale, iar pc reprezint presiunea
de curgere a aceluiai material.
Deoarece pc = HB/ 3, unde HB reprezinta duritatea Brinell, rezult:
3 c / HB (7)
Relaia (7) este n concordan cu rezultatele experimentale preliminare.
Funcionarea sub sarcin a cuplei de frecare de tip Timken (cu contact liniar) aflata sub
sarcina si in prezenta miscarii relative de alunecare a bucsei din material plastic armat cu fibre
de sticla pe suprafata mostrei de otel, scoate n eviden apariia unei urme de uzare pe suprafaa
plan din metal, urm a crei form este prezentat schematic n Fig.7 si 8.
Fig. 7. Deformarea elastic a bucei cilindrice n zona de contact, la cuple de frecare de tip Timken. a cazul
teoretic; b cazul practic.
Fig. 8. Aspectul urmei de uzare a elementului metalic. Aplicarea metodei analitice la calculul volumului de
material uzat.
Urma de uzare se produce prin ptrunderea bucei cilindrice, sub influena sarcinii normale,
n materialul semicuplei plane. Teoretic, considernd buca ca fiind rigid i innd seama de
neuniformitatea relativ mic a fundului amprentei, ea poate fi considerat ca fiind format dintr-
o sum de sectoare de cilindri, de lungime egal p.
In aceast accepiune, suprafaa lateral a unui sector de cilindru, care este un segment de
cerc, este dat de relaia:
Si 0.5r 2 i0 180 sin i (8)
n care: Si - suprafaa lateral a unui sector de cilindru; i - unghiul la centru, iar r - raza arcului
de cerc.
Raza r nu poate fi identificat n cadrul cuplelor material plastic / metal, cu raza bucei
cilindrice. Aceasta se datoreaz deformaiei elastice a bucei aflat sub sarcin, ceea ce are ca
efect creterea razei sale n zona de contact. Schematic acest aspect este ilustrat n Fig. 6.
Notnd cu r1 raza bucei nedeformate i cu r2 raza bucei deformate n zona de contact,
se observ din Fig. 8, c r2 r1.
Creterea razei bucei n zona de contact are ca efect scderea adncimii urmei de uzare de
la valoarea h1 - (Fig. 7 a) care ar apare n cazul neglijrii deformaiei elastice a bucei, la
valoarea h - (Fig. 7 b), cu cantitatea h2:
h2 h1 h (9)
Notnd cu l, limea amprentei de uzare, din ABC, rezult:
2r2 h2 h2 l 2 4
Deoarece daca facem inmultirea, adncimea h1 este foarte mic, termenul h12 are o valoare
neglijabil n raport cu celelalte mrimi i deci se poate scrie c:
h1 l 2 8r1 (10)
Similar din FGH, rezult:
(2r2 h) h = l 2/ 4
Opernd n acelai mod ca mai sus, rezult:
h = l2/ 8r2 (11)

Pe baza relaiilor de mai sus rezult:
h2 l 2 l / r1 l / r2 / 8 l 2 r2 r1 / 8r1r2 l 2 / 8r (12)
unde: r - raza echivalent de curbur:

1 r 1 r1 1 r2 r2 r1 r1r2 (13)
Din relaia (12) rezult:

r2 r1 r1r2 l 2 8h2 (14)
Considernd cupla de frecare solicitat n domeniul elastic cu o distribuie eliptic de

eforturi, relaia lui Hertz pentru calculul limii amprentei de uzare este:
l 2 4 8Nr 1 2 EL (15)
n care:
- coeficientul lui Poisson;
L - lungimea amprentei de uzare (inaltimea bucsei);
E - modulul de elasticitate echivalent.
Notnd cu indicele 1, mrimile referitoare la buca cilindric i cu indicele 2 pe cele
referitoare la semicupla plan, modulul de elasticitate echivalent este dat de relaia:
1 E 0.5 1 12 E1 1 22 E2 (16)
Introducnd valorile numerice 1 = 0,32 i 2 = 0,30, relaia (4.16) devine:

E 2 E1 E 2 / 0.91E1 E 2 (17)
Din relaia (15), rezult expresia limii amprentei de uzare:
l 4 2 Nr 1 2 EL (18)
12
Introducnd n aceast relaie expresiile modulului de elasticitate echivalent i a razei

echivalente, valoarea numeric a coeficientului lui Poisson i nlocuind n relaia (15), rezult:
h2 0.527 N E1 E2 LE1E2 (19)
Tinnd seama de relaiile (10) i (19), rezult expresia adncimii amprentei de uzare:
h l 2 8r1 0.527 N E1 E2 LE1E2 (20)
Considernd amprenta de uzare ca fiind format dintr-o sum de sectoare de cilindri, prin
dezvoltarea n serie a relaiei (8), neglijarea puterilor mari i reducerea termenilor asemenea, se
obtine pentru suprafata laterala a unui sector, expresia:
Si r 2 3 12 (21)
nlocuind n relaia de mai sus, unghiul la centru , prin raportul l/r i innd seama de
relaiile (13) i (14), rezult:
Si l 3 r2 r1 12r1r2 2lh2 3 (22)
Inlocuind valoarea lui h2 dat de relaia (20), n relaia (22), se obine expresia suprafeei
laterale transversale a unui sector de cilindru:
Si 0.35l E1 E2 Nl E1E2 L (23)
Volumul de material al elementului metalic, ndeprtat prin uzare, va fi:

n (24)
Vu S q 0.351 E
i 1
i i 1 E2 Nlm E1 E2
n care (lm), reprezint limea medie a amprentei de uzare.

Practic, este necesar msurarea la microscop a limilor amprentelor n trei puncte dinainte
stabilite, calculndu-se apoi limea medie a amprentei de uzare. Cu ajutorul acestei valori se
calculeaz volumul de material uzat al elementului metalic Vui adncimea medie a stratului
ndeprtat prin uzare hmu.
Studiile privind uzura mostrei metalice sunt bazate in general ipoteza contactului elastic.
Pentru cuplele cu contact liniar studiate, valorile calculate ale modulului de elasticitate
echivalent in cazul celor trei materiale plastice cu fibre de sticla, sunt:
A. Poliamida Nylonplast AVE + 30% fibre de sticla; E2A = 40.25 MPa.

B. Poliamida Noryl + 20% fibre de sticla; E2B = 31.76 MPa.
C. Policarbonat Lexan + 20% fibre de sticla; E2C = 42.08 MPa.
S-au determinat valorile numerice ale modulelor de elasticitate echivalente E i razele bucei
deformate (r2) conform relaiei (17) si respectiv (11), impunndu-se condiia pmax 0,5 H, unde
H este duritatea Brinell, pentru ca buca din material plastic s nu se striveasc. Condiia impus
a permis stabilirea urmtoarelor valori ale presiunilor maxime de ncrcare ale cuplelor:
pA1 = 16.3 MPa; pA2 = 23.5 MPa; pA3 = 28.2 MPa; pA4 = 32.6 MPa; pA5 = 36.4 MPa;
pB1 = 12.3 MPa; pB2 = 17.4 MPa; pB3 = 21.4 MPa; pB4 = 24.6 MPa; pB5 = 27.6 MPa;
pC1 = 16.9 MPa; pC2 = 23.9 MPa: pC3 = 29.3 MPa; pC4 = 33.8 MPa; pC5 = 37.8 MPa.
Temperaturile de topire ale acestor materiale plastice cu fibre scurte de sticla sunt: TA= 260
0
C; TB = 250 0C; TC= 255 0C.
Testele experimentale au fost efectuate luand in considerare domenii largi de variatie ale
vitezei relative, sarcinii normale si rezpectiv ale presiunilor de contact. S-au utilizat cuple de
frecare din material termoplastic armat cu SGF in contact liniar uscat pe suprafete din oel
(C120 si Rp3). Testele au avut ca scop, nu numai determinarea uzurii suprafetei metalice, dar si
a coeficientului de frecare uscata i a temperaturii de contact rezultate ca urmare a frecarii la
diferite sarcini (presiuni de contact) si viteze de alunecare.
In timpul testelor de uzare au fost inregistrate continuu, coeficientul de frecare si
temperatura de contact. Dupa teste, mostrele au fost spalate in alcool etilic, uscate si investigate,
masurate si fotografiate la microscopul optic.
Metoda de validare a rezultatelor experimentale de laborator pe baza modelarii in conditii

de prelucrare prin injectie uzinala
Este strict necesara validarea rezultatelor experimentale obtinute prin modelarea de laborator
cu rezultate obtinute in cazul prelucrarii prin injectie a materialelor termoplastice cu fibre de
sticla, in conditii uzinale reale. Metoda de validare este prezentata in Cap. 4. In acest sens am
adaptat metoda utilizata de W. Knappe si W. D. Mahler de la German Plastics Institute [53], din
Darmstadt (DKI) care au prezentat un model experimental de duza a cilindrului unei masini de
prelucrare, pe care au testat rezistenta la uzare a diferitor aliaje si acoperiri, la injectarea PA 6.6
cu 35% fibre de sticla. Modelul experimental de duza folosit, este prezentat in Fig. 3.4 [54].
Rezultatele obtinute privind ierarhizarea materialelor testate din punct de vedere al rezistentei la
uzare au fost prezentate grafic ca pierdere in greutate a mostrelor de uzura (2 placute cu
dimensiuni 15 -0,02 x 12 +0,01 x 5 +0,01 mm) slefuite la o rugozitate Rt = 2,5 m,) montate in duza
cilindrului, normalizata la suprafata de lucru a acestora, functie de cantitatea injectata de
material plastic armat cu fibre de sticla.
Avantajul metodei lui W. Knappe si W. D. Mahler, consta in faptul ca dupa injectarea a 10
kg de material plastic uzura gravimetrica se situeaza la valori masurabile, intre 0.5 si 40 mg/cm2.
In plus, placutele de uzura pot intoarse cu 1800, facand posibile doua teste cu aceiasi pereche de
placute.
Adaptarea metodei lui W. Knappe si W. D. Mahler s-a datorat faptului ca demontarea si re-
montarea duzei cilindrului este dificila. De aceea am proiectat si construit duze experimentale
pentru matrita. Duza matritei se poate demonta foarte usor. In plus in duza matritei materialul
plastic topit are cea mai mare presiune si temperatura.
In Fig. 9 este prezentat desenul de executie al duzei experimentale pentru matrita.
Fig. 9. Duzei experimentala pentru matrita: 1. Piulia de fixare; 2. Mostra de uzare cilindrica; 3. Semicorp 1 duza;
4. Mostre de uzura semicilindrice; 5. Semicorp 2 duza.
Aceasta constructie asigura o greutate relativ mica a mostrelor de uzura 2 si 4, permitand

masuratori gravimetrice precise, asemanator cu metoda lui W. Knappe si W. D. Mahler Astfel,
greutatea initiala a mostrei de uzura (2) este in jur de 11.7 g, iar mostrele de uzura (4) au in jur
de 1.5 - 1.6 g.
Mostrele de uzura (4) au permis si testarea unor acoperiri cu straturi dur din TiN si CrN, care
au fost depuse pe ele.
Pentru o redare mai sugestiva, Fig. 10 prezinta reprezentarile 3D ale ansamblului duzei
matritei pentru injectie (a) si o reprezentare expandata a acesteia, prezentand componentele
acesteia.
(a) (b)
Fig. 10. O reprezentare 3D a ansamblului duzei experimentale pentru matrita (a) si o (b) o reprezentare 3D
expandata, in care piesele 2 si 4 reprezinta mostrele de uzura.
Pentru o redare mai explicita, in Fig. 11 sunt prezentate si imagini fotografice ale duzei
experimentale pentru matrita si a componentelor acesteia.
In vederea stabilirii uzurii prin metoda gravimetrica, idepartarea materialului platic aderat pe
mostrele de uzura s-a realizat prin mijloace chimice si ultrasonice. Au fost realizate un numar de
10 astfel de duze experimentale.
Au fost depuse si acoperiri cu TiN (nitrura de titan) si CrN (nitrura de crom), acoperiri foarte
dure, pentru a studia efectul acestora asupra organelor de lucru (cilindru, snec) ale masinilor de
injectie.
Cap. 5 prezinta rezultatele experimentale si comentariile aferente cercetarii. El este divizat in
subcapitolul 5.1, arata numeric si grafic rezultatele experimentale si comentariile pe baza
modelarii teoretice si de laborator, in timp ce subcapitolul 5.2 prezinta deasemenea numeric si
grafic, rezultatele experimentale si comentariile aferente testelor de validare efectuate pe modele
si in conditii uzinale (v. Fig. 10), realizate prin masuratori gravimetrice ale mostrelor de uzura
ale duzelor experimentale pentru matrita (pozitiile 2 si 4 - Fig. 10).
Sunt prezentate rezultatele obtinute pe duze realizate din otel Rp3 calit 62 HRC si din otel
C120 calit 59 HRC, precum si pe duze realizate din otel Rp3 calit 62 HRC si din otel C120 calit
59 HRC, acoperite cu straturi subtiri din TiN - 64 HRC (840 HV) sau Rp3 calit 62 HRC,
acoperite cu straturi subtiri din CrN - 66.5 HRC (900 HV). Rezultatele obtinute prin modelarea
contactului liniar uscat dintre bucsa din material plastic cu SGF / mostra plana de otel, efectuate
pe instalatia cu cupla de tip Timken prezentata anterior in Fig. 5 si 6, au permis calcularea
valorilor uzurii (ca volum si adancime de material uzat) suprafetelor metalice testate, functie de
natura materialului plastic compozit, sarcina normala (presiunea de contact) si viteza de
alunecare.
Calculul acestor valori a fost facut pe baza masuratorilor latimilor amprentelor de uzare
inregistrate fotografic la microscopul optic EPIQUANT dupa fiecare test de uzura. Pentru a nu
aglomera prezentarea tezei de doctorat, majoritatea microfotografiilor realizate prin microscopie
optica ale urmelor de uzura ale suprafetelor metalice au fost grupate in ANEXA I. Aceste
rezultate sunt prezentate in Tab. 5.1 5.15.
Variatia coeficientului de frecare a fost inregistrata continuu in timpul testelor pe un
inregistrator X Y. Inregistrarile au fost apoi prelucrate, trasandu-se diagrame de variatie ale
coeficientului de frecare functie de sarcina normala (presiunea de contact), viteza relativa de
alunecare.
Deoarece frecarea duce la incalzirea suprafetelor de frecare, acest lucru ca urmare a puterii
pierdute prin frecare si disipate prin caldura, temperatura de contact a fost corelata cu
coeficientul de frecare, dar si cu sarcina normala (presiunea de contact), trsandu-se si in acest
caz curbele de variatie.
In Tab. 5.1 5.15 este prezentata valoarea uzurii calculate doar dupa teste experimentale
realizate pe durata unei ore, astfel incat valoarea uzurii reprezinta si viteza madie de uzare.
Pe baza rezultatelor prezentate in aceste tabele, au fost trasate curbele de variatie ale vitezei
medii de uzare functie de sarcina aplicata (presiunea de contact), ca adancime si volum medii de
material al suprafetei din otel indepartat prin uzare.
Diagramele au fost concepute ca reprezentari complexe, care redau in acelasi timp variatia
temperaturii de contact (0C) si a volumului de material uzat Vu (10-6 cm3/h) si a adancimii uzate
hu (10-4 mm/h) ale suprafetei din otel, in functie de sarcina normala (presiunea de contact)
aplicata.
Diagramele si functiile de corelatie sunt prezentate in Figurile 5.1 5.30 (pentru simplitate,
s-a pastrat numerotarea figurilor din teza de doctorat). Ele au fost obtinute prin prelucrarea
datelor experimentale cu software-ul Corel DRAW Graphics Suite X7. In acest rezumat, voi
face doar o prezentare selectiva a comportarii catorva din cele 14 cuple de frecare supuse
testarii.
Tab. 5.1. Rezultatele testelor experimentale realizate pentru a determina uzura si viteza de uzare a mostrei
metalice. Cupla de frecare: Poliamida Nylonplast AVE + 30% SGF / otel C120 la viteza de alunecare
= 18.56 cm/s.
Latimea amprentei de uzura Viteza medie de uzare
N t l (mm) lm2 hu Vu
(N) (h) l1 l2 l3 (mm2) (10-4 mm) (10-4 mm3) hmu Vmu
(10-4 mm/h) (10-6 cm3 /h)
10 1 0.208 0.304 0.307 0.090 0.9316 1.365 0.9649 0.1384
10 1 0.307 0.204 0.318 0.096 0.9982 1.410
20 1 0.472 0.489 0.484 0.232 2.4409 4.386 2.4798 0.4404
20 1 0.478 0.489 0.491 0.239 2.5187 4.423
30 1 0.592 0.641 0.703 0.418 4.4392 8.804 4.0336 0.8381
30 1 0.658 0.595 0.497 0.345 3.6281 7.958
40 1 0.662 0.736 0.701 0.490 5.1708 12.743 5.4874 1.3086
40 1 0.208 0.304 0.307 0.090 0.9316 1.365
In acest caz viteza medie de uzare ca adancime uzata se situeaza intre 0.964910-4 mm/h si
5.487410-4 mm/h, respectiv intre 0.138410-6 cm3 /h si 1.3086 cm3 /h, ca volum de metal
indepartat prin uzare. Reprezentarea grafica a variatiei vitezei medii de uzare ca volum si
adancime, inpreuna cu temperatura de contact inregistrata, sunt reprezentate in functie de sarcina
normala si presiunea de contact, in Fig. 5.1 si Fig. 5.2.
Fig. 5.1. Variatia volumului de material uzat si a temperaturii de contact ale suprafetei otelului C120, functie de
sarcina normala (presiunea de contact) aplicata, in contact liniar uscat de frecare cu poliamida Nylonplast AVE +
30 % SGF, la viteza de alunecare de 18.56 cm/s.
Fig. 5.2. Variatia adancimii materialului uzat si a temperaturii de contact ale suprafetei otelului C120, functie
de sarcina normala (presiunea de contact) aplicata, in contact liniar uscat de frecare cu poliamida Nylonplast
AVE + 30 % SGF, la viteza de alunecare de 18.56 cm/s.
= 27.85 cm/s.
(10-4 mm/h) (10-6 cm3 /h)
10 1 0.560 0.524 0.477 0.272 2.9538 2.366 2.9149 0.2352
10 1 0.510 0.469 0.562 0.265 2.8760 2.339
20 1 0.547 0.637 0.593 0.352 3.7743 5.388 3.7076 0.5338
20 1 0.526 0.570 0.647 0.340 3.6409 5.288
30 1 0.697 0.662 0.694 0.469 5.0059 9.226 4.6726 0.9015
30 1 0.562 0.698 0.652 0.409 4.3392 8.694
40 1 0.751 0.758 0.771 0.579 6.1597 13.832 6.1374 1.3796
40 1 0.751 0.758 0.771 0.579 6.1597 13.832
La viteza de alunecare de 27.85 cm/s, adancimea uzata se situeaza intre 2.914910-4 mm/h si
6.137410-4 mm/h, respectiv intre 0.235210-6 cm3 /h si 1.426910-6 cm3 /h, ca volum de metal
indepartat prin uzare.
Reprezentarea grafica a variatiei vitezei medii de uzare ca volum si adancime, inpreuna cu
temperatura de contact inregistrata, sunt reprezentate in functie de sarcina normala si presiunea
de contact, in Fig. 5.3 si Fig. 5.4.
Fig. 5.3. Variatia volumului de material uzat si a temperaturii de contact ale suprafetei otelului C120, functie
Fig. 5.4. Variatia adancimii materialului uzat si a temperaturii de contact ale suprafetei otelului C120,
functie de sarcina normala (presiunea de contact) aplicata, in contact liniar uscat de frecare cu poliamida
Nylonplast AVE + 30 % SGF, la viteza de alunecare de 27.85 cm/s.
= 37.13 cm/s.
(10-4 mm/h) (10-6 cm3 /h)
10 1 0.456 0.541 0.621 0.257 2.7871 2.4524 3.6871 0.2999
10 1 0.577 0.657 0.701 0.419 4.5871 3.5475
20 1 0.608 0.599 0.602 0.364 3.9076 5.4873 4.1909 0.5674
20 1 0.651 0.637 0.644 0.415 4.4743 5.8604
30 1 0.638 0.763 0.616 0.456 4.8614 9.1728 5.1336 0.9418
30 1 0.707 0.785 0.631 0.500 5.4059 9.6642
40 1 0.855 0.806 0.629 0.592 6.3041 13.887 6.7152 1.4269
40 1 0.765 0.660 0.989 0.565 7.1264 14.651
In cazul vitezei de alunecare de 37.13 cm/s, adancimea uzata este cuprinsa intre 3.687110-4
mm/h si 6.715210-4 mm/h, respectiv intre 0.299910-6 cm3 /h si 1.426910-6 cm3 /h, ca volum de
metal indepartat prin uzare.
Fig. 5.6. Variatia adancimii materialului uzat si a temperaturii de contact ale suprafetei otelului C120,
functie de sarcina normala (presiunea de contact) aplicata, in contact liniar uscat de frecare cu poliamida
Nylonplast AVE + 30 % SGF, la viteza de alunecare de 37.13 cm/s.
= 46.41 cm/s.
Latimea amprentei de Viteza medie de uzare
N t uzura l (mm) lm2 hu Vu
(10-4 mm/h) (10-6 cm3 /h)
10 1 0.609 0.598 0.601 0.363 3.9649 2.7391 3.8871 0.2714
10 1 0.589 0.588 0.596 0.349 3.8093 2.6890
20 1 0.734 0.665 0.577 0.423 4.5612 5.8694 4.4243 0.3792
20 1 0.698 0.557 0.629 0.398 4.2854 5.7188
30 1 0.756 0.716 0.755 0.573 5.9281 10.128 5.7447 0.8606
30 1 0.755 0.733 0.670 0.519 5.5614 7.0842
40 1 0.924 0.832 0.932 0.805 8.6708 16.307 8.5486 1.6207
40 1 0.896 0.861 0.897 0.783 8.4264 16.107
In cazul vitezei de alunecare de 46.41 cm/s, adancimea uzata este cuprinsa intre 3.887110-4
mm/h si 8.548610-4 mm/h, respectiv intre 0.271410-6 cm3 /h si 1.620710-6 cm3 /h, ca volum de
metal indepartat prin uzare.
Fig. 5.8. Variatia adancimii materialului uzat si a temperaturii de contact ale suprafetei otelului C120, functie de
= 55.70 cm/s.
(10-4 mm/h) (10-6 cm3 /h)
10 1 0.674 0.625 0.646 0.416 4.5538 2.9484 4.4704 0.2914
10 1 0.628 0.598 0.672 0.401 4.3871 2.8801
20 1 0.713 0.691 0.615 0.454 4.9076 6.1242 5.6298 0.3792
20 1 0.733 0.729 0.809 0.584 6.3520 6.8524
30 1 0.829 0.836 0.837 0.695 7.5170 11.384 7.5505 1.1404
30 1 0.839 0.833 0.840 0.701 7.5836 11.423
La viteza de 55.70 cm/s, viteza medie de uzare se situeaza intre 4.470410-4 mm/h si
7.550410-4 mm/h, in timp ce viteza volumetrica de uzare este intre 0.291410-6 si 1.140410-6
cm3 /h.
= 111.40 cm/s.
(10-4 mm/h) (10-6 cm3 /h)
10 1 0.670 0.673 0.668 0.449 4.9204 2.5935 4.9482 0.2830
10 1 0.675 0.674 0.673 0.454 4.9760 3.0667
20 1 0.754 0.759 0.748 0.563 6.1187 6.8341 5.9409 0.6734
20 1 0.733 0.729 0.809 0.584 6.3520 6.8524
30 1 0.861 0.859 0.860 0.740 8.0170 11.739 8.0003 1.1732
30 1 0.856 0.864 0.859 0.737 7.9536 11.723
cm3 /h, la sarcini normale cuprinse intre 10 si 30 N. Reprezentarea grafica a variatiei vitezei
medii de uzare ca volum si adancime, inpreuna cu temperatura de contact inregistrata, sunt
reprezentate in functie de sarcina normala si presiunea de contact, in Fig. 5.11 si Fig. 5.12.
30 % SGF, la viteza de alunecare de 111.4 cm/s
= 153.55 cm/s.
(10-4 mm/h) (10-6 cm3 /h)
10 1 0.670 0.673 0.668 0.419 4.1538 2.5935 5.1760 0.3101
10 1 0.675 0.674 0.673 0.466 6.1982 3.0667
20 1 0.754 0.759 0.748 0.593 6.4409 6.8341 6.4742 0.7021
20 1 0.733 0.729 0.809 0.598 6.5076 6.8524
30 1 0.861 0.859 0.860 0.785 9.0281 11.739 9.0170 1.2435
30 1 0.913 0.910 0.r11 0.834 9.0059 12. 514
cm3 /h, la sarcini normale cuprinse intre 10 si 30 N.
metalice. Cupla de frecare: Poliamida Nylonplast AVE + 30% SGF / otel Rp3 la viteza de alunecare = 18.56
cm/s.
(10-4 mm/h) (10-6 cm3 /h)
10 1 0.462 0.471 0.466 0.217 2.3427 2.1203 2.3815 0.2136
10 1 0.475 0.473 0.472 0.224 2.4204 2.1521
20 1 0.434 0.503 0.537 0.258 2.7298 4.4681 2.7798 0.4573
20 1 0.579 0.720 0.444 0.267 2.8298 4.6774
30 1 0.561 0.550 0.553 0.305 3.1836 7.5484 3.2392 0.7610
30 1 0.856 0.864 0.859 0.737 7.9536 11.723
40 1 0.615 0.618 0.616 0.379 3.9375 11.211
3.9708 1.1247
40 1 0.672 0.623 0.620 0.385 4.0041 11.284
La frecarea poliamidei Nylonplast AVE + 30% SGF pe otel Rp3, la viteza de alunecare
de 18.56 cm/s, viteza medie de uzare se situeaza intre 2.3815 10-4 mm/h si 3.9708 10-4
mm/h, in timp ce viteza volumetrica de uzare este coprinsa intre 0.213610-6 si 1.124710-6
cm3 /h, la forte normale cuprinse intre 10 si 40 N.
Fig. 5.15. Variatia volumului materialului uzat si a temperaturii de contact ale suprafetei otelului Rp3, functie de
Fig. 5.16. Variatia adancimii materialului uzat si a temperaturii de contact ale suprafetei otelului Rp3, functie de
metalice. Cupla de frecare: Poliamida Nylonplast AVE + 30% SGF / otel Rp3 la viteza de alunecare
= 27.85 cm/s.
(10-4 mm/h) (10-6 cm3 /h)
20 1 0.550 0.564 0.588 0.322 3.4409 5.1597 3.4464 0.5164
20 1 0.556 0.562 0.586 0.323 3.4520 5.1688
30 1 0.618 0.583 0.600 0.361 3.8059 8.1900 3.7670 0.8149
30 1 0.621 0.563 0.599 0.354 3.7281 8.1081
40 1 0.667 0.625 0.633 0.401 4.1819 11.521
4.6541 1.2094
40 1 0.668 0.749 0.696 0.486 5.1264 12.667
La cupla de frecare poliamida Nylonplast AVE + 30% SGF/otel Rp3, la viteza de

alunecare de 27.85 cm/s, viteza medie de uzare se situeaza intre 3.446410-4 mm/h si
4.654110-4 mm/h, in timp ce viteza volumetrica de uzare este intre 0.516410-6 si 1.209410-
6
Reprezentarea grafica a variatiei vitezei medii de uzare ca volum si adancime, inpreuna
cu temperatura de contact inregistrata, sunt reprezentate in functie de sarcina normala si
presiunea de contact, in Fig. 5.17 si Fig. 5.18.
Fig. 5.17. Variatia volumului materialului uzat si a temperaturii de contact ale suprafetei otelului Rp3, functie
AVE + 30 % SGF, la viteza de alunecare de 27.85 cm/s
sarcina normala (presiunea de contact) aplicata, in contact liniar uscat de frecare cu poliamida Nylonplast AVE
+ 30 % SGF, la viteza de alunecare de 27.85 cm/s.
= 37.13 cm/s.
(10-4 mm/h) (10-6 cm3 /h)
20 1 0.649 0.622 0.619 0.397 4.2743 5.7330 4.1076 0.5619
20 1 0.618 0.595 0.603 0.367 3.9409 5.5054
30 1 0.671 0.641 0.639 0.423 4.4948 8.8725 4.2392 0.8627
30 1 0.621 0.605 0.616 0.377 3.9836 8.3811
40 1 0.726 0.677 0.660 0.474 4.9930 12.522
5.0041 1.2531
40 1 0.661 0.784 0.722 0.476 5.0152 12.540
Reprezentarea grafica a variatiei vitezei medii de uzare ca volum si adancime, inpreuna
cu temperatura de contact inregistrata, sunt reprezentate in functie de sarcina normala si
presiunea de contact, in Fig. 5.19 si Fig. 5.20.
= 46.41 cm/s.
(10-4 mm/h) (10-6 cm3 /h)
20 1 0.640 0.641 0.640 0.409 4.4076 5.8240 4.5242 0.5833
20 1 0.646 0.643 0.642 0.430 4.6409 5.8422
30 1 0.680 0.679 0.679 0.461 4.9170 9.2683 5.0392 0.9377
30 1 0.689 0.698 0.695 0.483 5.1614 9.4867
40 1 0.733 0.735 0.735 0.539 5.7836 10.033
5.8225 0.1040
40 1 0.730 0.738 0.736 0.546 5.8614 10.046
50 1 0.750 0.748 0.749 0.560 5.9486 13.632
6.0041 1.3686
50 1 0.754 0.756 0.755 0.670 6.0597 13.741
Cupla de frecare poliamida Nylonplast AVE + 30% SGF/otel Rp3, la viteza de alunecare de
46.41 cm/s, viteza medie de uzare se situeaza intre 4.107610-4 mm/h si 6.004110-4 mm/h, in
timp ce viteza volumetrica de uzare este intre 0.561910-6 si 1.368610-6 cm3/h, la sarcini
normale cuprinse intre 20 si 50 N.
metalice. Cupla de frecare: Policarbonat Lexan + 20% SGF / otel C120 la viteza de alunecare = 27.85 cm/s
(10-4 mm/h) (10-6 cm3 /h)
20 1 0.606 0.601 0.603 0.363 3.9057 5.1255 3.9390 0.5142
20 1 0.603 0.610 0.609 0.369 3.9724 5.1595
30 1 0.638 0.641 0.639 0.408 4.3419 8.1472 4.3696 0.8153
30 1 0.644 0.643 0.643 0.413 4.3974 8.1982
40 1 0.682 0.680 0.681 0.464 4.9003 11.577
4.9169 1.1594
40 1 0.682 0.683 0.683 0.467 4.9336 11.611
In cazul cuplei de frecare policarbonat Lexan + 20% SGF / otel C120, la viteza de alunecare
de 27.85 cm/s viteza medie de uzare se situeaza intre 3.939010-4 mm/h si 4.916910-4 mm/h, in
timp ce viteza volumetrica de uzare este intre 0.514210-6 si 1.1590410-6 cm3 /h, la sarcini
normale cuprinse intre 20 si 40 N.
de contact, in Fig. 5.23 si Fig. 5.24
Fig. 5.23. Variatia volumului materialului uzat si a temperaturii de contact ale suprafetei otelului C120,
functie de sarcina normala (presiunea de contact) aplicata, in contact liniar uscat de frecare cu policarbonatul
Lexan + 20 % SGF, la viteza de alunecare de 27.85 cm/s.
de sarcina normala (presiunea de contact) aplicata, in contact liniar uscat de frecare cu policarbonatul Lexan +
Prezentarea datelor de uzura functie de incarcare, continua in aceiasi maniera pentru toate
cuplele testate. Din economie de spatiu, figurile 5.25 5.32 nu mai sunt reproduse aici.
Tab. 5.1, 5.2 si 5.3 rezuma functiile de corelatie dintre the temprtatura de contact (T),
sarcina normala (N), volumul de material uzat (Vu) si adancimea uzurii (hu) suprafetelor din
otel C120 si Rp3 ca functii de sarcina normala (N) aplicata.
Tab. 5.1. Functia de regresie dintre temperatura de contact (T) si sarcina normala (N)
Cupla de frecare v Functia de regresie Factor
(cm/s) corelatie
Poliamida Nylonplast AVE + 30% SGF/otel C120 18.56 T = 0.003 N 3-0.365 N 2+15.75 N R2 = 1
Poliamida Nylonplast AVE + 30% SGF/otel C120 27.85 T = 0.0233 N 2 + 2.9333 N + 105 R2 = 1
Poliamida Nylonplast AVE + 30% SGF/otel C120 46.41 T = 0.075 N 2 - 1.45 N + 157.5 R2 = 1
Poliamida Nylonplast AVE + 30% SGF/otel C120 55.70 T = 0.185 N 2 1.55 N + 147 R2 = 1
Poliamida Nylonplast AVE + 30% SGF/otel C120 153.57 T = 0.16 N 2 + 9.2 N +159 R2 = 1
Poliamida Nylonplast AVE + 30% SGF/otel Rp3 18.56 T = 0.1 N 2 3.3 N + 127 R2 = 1
Poliamida Nylonplast AVE + 30% SGF/otel Rp3 27.85 T = 0.085 N 2+0.25 N+91 R2 = 1
Poliamida Nylonplast AVE + 30% SGF/otel Rp3 37.13 T = 0.2667 N2+20.933 N-157 R2 = 1
Poliamida Nylonplast AVE + 30% SGF/otel Rp3 46.41 T = 0.28 N 2 4.6 N + 136 R2 = 1
Policarbonat Lexan + 20% SGF/otel C120 27.85 T = 0.08 N 2 +7.1 N + 100 R2 = 1
Policarbonat Lexan + 20% SGF/otel C120 37.13 T = 0425 N2-1.9651 N +242.65 R2 = 1
Policarbonat Lexan + 20% SGF/otel C120 46.41 T = 0.58 N 2 + 42.1 N - 490 R2 = 1
Poliamida Noryl + 20% SGF/otel C120 46.41 T = 0025 N 2 + 0.025N + 205 R2 = 1
Poliamida Noryl + 20% SGF/otel C120 55.70 T= R2 = 1
Trebuie remarcata variatia polinomiala a acestor marimi ca functii de sarcina normala

aplicata cuplei de frecare cu contact liniar uscat.
Tab. 5.2. Functia de regresie dintre volumul de material metalic uzat (Vu) si sarcina normala (N)
Cupla de frecare v Functia de regresie Factor de
cm/s) corelatie
Poliamida Nylonplast AVE + 30% SGF/otel C120 18.56 Vu = 0.0005 N 2 + 0.012 N R2 = 1
Poliamida Nylonplast AVE + 30% SGF/otel C120 27.85 Vu = 0.0004 N 2 + 0.0188 N R2 = 1
Poliamida Nylonplast AVE + 30% SGF/otel C120 37.13 Vu = 0.0005N2+0.0104N 0.1423 R2 = 1
Poliamida Nylonplast AVE + 30% SGF/otel C120 46.41 Vu= 0.0017 N2-0.0017 N +0.47 R2 = 1
Poliamida Nylonplast AVE + 30% SGF/otel C120 55.70 Vu= 0.0034 N2- 0.0922 N + 0.877 R2 = 1
Poliamida Nylonplast AVE + 30% SGF/otel C120 111.4 Vu=0.0006 N2 - 0.0205 N + 0.272 R2 = 1
Poliamida Nylonplast AVE + 30% SGF/otel C120 153.5 Vu = 0.0007 N2+0.1668N +0.0675 R2 = 1
Poliamida Nylonplast AVE + 30% SGF/otel Rp3 18.56 Vu = 0.0003 N 2 + 0.018 N R2 = 1
Poliamida Nylonplast AVE + 30% SGF/otel Rp3 37.13 Vu = 0.0004 N 2 +0.0077 N + 0.2291 R2 = 1
Policarbonat Lexan + 20% SGF/otel C120 27.85 Vu = 0.0002N2 +0.0212N +0.0138 R2 = 1
Policarbonat Lexan + 20% SGF/otel C120 37.13 Vu = 0.0003N2+ 0.0045N + 0.036 R2 = 1
Policarbonat Lexan + 20% SGF/otel C120 46.41 Vu = 0.0003 N 2 + 0.0225 N R2 = 1
Poliamida Noryl + 20% SGF/otel C120 46.41 Vu=0.0006N2 + 0.0385 N - 0.0055 R2 = 1
Poliamida Noryl + 20% SGF/otel C120 55.70 Vu =0.0008N2 + 0.0259 N + 0.095 R2 = 1
Tab. 5.3. Functia de regresie dintre adancimea material metalic uzat (hu) si sarcina normala (N)
Cupla de frecare v (cm/s) Functia de regresie Factor de
corelatie
Poliamida Nylonplast AVE + 30% 18.56 hu = 0.0007 N 2 + 0.1099 N R2 = 1
SGF/otel C120
Poliamida Nylonplast AVE + 30% 27.85 hu = 0.0017 N 2 + 0.0223 N + 2.5401 R2 = 1
SGF/otel C120
Poliamida Nylonplast AVE + 30% 37.13 hu = 0.0027 N 2 - 0.0345 N + 3.7722 R2 = 1
SGF/otel C120
SGF/otel C120
SGF/otel C120
SGF/otel C120
SGF/otel C120
SGF/otel Rp3
SGF/otel Rp3
SGF/otel Rp3
Policarbonat Lexan + 20% 27.85 hu = 0.002 N 2 + 0.1141 N + 2.6028 R2 = 1
SGF/otel C120
SGF/otel C120
SGF/otel C120
Poliamida Noryl + 20% 46.41 hu = 0.0023 N 2 - 0.0127 N + 3.1325 R2 = 1
SGF/otel C120
Poliamida Noryl + 20% 55.70 hu = 0.0023 N 2 - 0.0127 N + 3.1325 R2 = 1
SGF/otel C120
Unele aspecte mai speciale (anomalii)ale ale frecarii poliamidei Nylonplast AVE + 30%
SGF pe otel C120 si Rp 3 la viteza de alunecare de 18.56 cm/s, au fost publicate in lucrarea:
Lucian Capitanu, Liliana-Laura Badita, Virgil Florescu, Dorin Rus. Aspects of the Influence of
Hardness on the Dry Friction Coefficient at a Timken Type Couple, Plastic Reinforced with
Glass Fibers / Steel. Journal of Tribology and Surface Engineering, Volume 3, Number 1/2, 95
108, 2013, Nova Science Publishers, Inc, ISSN: 1949-4866 [68].
Cresterea coeficientului de frecare duce la cresterea vitezei de uzare, dar dupa conostiintele
noastre inca nu a fost posibila stabilirea unei relatii matematice intre cele doua marimi, fapt care
este unanim recunoscut.
De aceea am incercat sa gasim o reprezentare grafica sugestiva care sa ofere o corelatie
calitativa intre cele doua marimi, pe care sa le corelez cu temperatura de contact.
Variatia coeficientului de frecare este neliniara, confirmand relatia (4). La aceasta viteza de
alunecare, coeficientul de frecare uscata pe otel C120 a avut valori intre 0.27 si 0.37,
temperature de contact variind intre 108 0C si 155 0C.
La inceputul procesului de frecare (temperature de contact in jur de 100 0C), fibrele scurte de
sticla sunt smulse din matricea materialului plastic si expulzate pe suprafata metalica, impreuna
cu polimer plastifiat (Fig. 5.33, stanga sus). In jurul temperaturii de contact de 140 0C, are loc
transfer de polimer pe partea de iesire a intregii amprente de uzura (centru), la o temperatura de
contact de 160 0C, care formeaza punti transversale de polimer (dreapta), acestea intrerupand
contactul direct dintre mostra de material compozit si suprafata metalica.
Fig. 5.34 prezinta evolutia coeficientului de frecare si a temperaturii de contact in functie de
sarcina normala, precum si alte imagini ale evolutiei urmei de uzura corespunzator diverselor
incarcari, pentru cupla de frecare Nylonplast AVE Polyamide + 30% SGF / otel Rp3, la viteza
de alunecare de 18.56 cm/s.
La inceputul procesului de uzare, fibrele scurte de sticla sunt smulse din matricea de
polimer, rupte si expulzate in afara urmei de uzura.
Fig. 5.34. Alte aspecte ale evolutei uzurii, coeficientului de frecare si temperaturii de contact, functie de sarcina normala,
pentru cupla de frecare Nylonplast AVE Polyamide + 30% SGF / otel C120, la viteza de alunecare de 18.56 cm/s.
In cazul frecarii pe suprafata otelului Rp3 (Fig. 5.35), valorile coeficientului de frecare
uscata au variat intre 0.25 si 0.38, temperatura de contact variind intre 81 0C si 155 0C.
Fig. 5.35. Evolutia coeficientului de frecare si a temperaturii de contact in functie de sarcina normala, precum si evolutia
urmei de uzura corespunzator diverselor incarcari, pentru cupla de frecare Nylonplast AVE Polyamide + 30% SGF / otel
Rp3, la viteza de alunecare de 18.56 cm/s.
Comparand imaginile din Fig. 5.34 si 5.35, apare cu claritate caracterul mixt, adeziv si
abraziv al uzurii suprafetei metalice la sarcini mici, urmata de un puternic transfer de
material plastic la sarcini de 30 40 N, cu formare de punti de transfer la 30 N si chiar
curgere plastica la 40 N, cand suprafata metalica atinge temperature de 190 0C.
Fig. 5.36 prezinta variatia coeficientului de frecare si a temperaturii de contact functie de
sarcina normala pentru cupla poliamida Nylonplast AVE + 30% SGF / otel C120, la viteza
de alunecare de 27.85 cm/s.
La aceasta viteza de alunecare coeficientul de frecare uscata are valori cuprinse intre 0.32
si 0.35, temperatura de contact variind intre 108 0C si 165 0C.
Fig. 5.36. Evolutia coeficientului de frecare si a temperaturii de contact in functie de sarcina normala, precum si evolutia urmei
de uzura corespunzator diverselor incarcari, pentru cupla de frecare Nylonplast AVE Polyamide + 30% SGF / otel C120, la
viteza de alunecare de 27.85 cm/s.
Au loc fenomene spectaculoase de transfer si chiar curgere a materialului plastic si formarea

de punti de material plastic pe urma de uzura.
Comparand imaginile prezentate, apare in mod clar caracterul mixt, adeziv si abraziv al
uzarii suprafetei metalice la sarcini normale scazute (20 N), urmat de un transfer puternic de
material plastic la sarcini de 30-40 N, cu formare de punti la 30 N si chiar curgere plastica la 40
N, suprafata otelului atingand deja 190 0C (Fig. 5.36).
In cazul frecarii Nylonplast AVE + 30% SGF pe otel Rp3 la 27.85 viteza de cm/s, valorile
coeficientului de frecare uscata variaza intre 0.27 si 0.37, la sarcini cuprinse intre 20 si 40 N, in
timp ce temperatura de contact inregistreaza valori intre
Evolutia coeficientului de frecare si a temperaturii de contact in functie de sarcina normala,
precum si evolutia urmei de uzura corespunzator diverselor incarcari, pentru cupla de frecare
Nylonplast AVE Polyamide + 30% SGF / otel Rp3, la viteza de alunecare de 27.85 cm/s, este
prezentata in Fig. 5.37.
Fig. 5.37. Evolutia coeficientului de frecare si a temperaturii de contact in functie de sarcina normala, precum si
evolutia urmei de uzura corespunzator diverselor incarcari, pentru cupla de frecare Nylonplast AVE Polyamide +
30% SGF / otel Rp3, la viteza de alunecare de 27.85 cm/s.
La sarcini cuprinse intre 20N si 40N, coeficientul de frecare are valori situate intre 0.27 si
0.38, in timp ce temperatura de contact masurata este intre 140 0C si 245 0C. Acum se manifesta
vizibil si uzura de coroziune, incepand sa apara ciupituri de coroziune in centrul urmelor de
uzura.
Fig. 5.38 prezinta variatia coeficientului de frecare si a temperaturii de contact in functie de
sarcina normala, precum si evolutia urmei de uzura corespunzator diverselor incarcari, pentru
cupla de frecare Nylonplast AVE Polyamide + 30% SGF / otel Rp3, la viteza de alunecare de
37.13 cm/s.
Fig. 5.37. Evolutia coeficientului de frecare si a temperaturii de contact in functie de sarcina normala, precum si evolutia urmei
de uzura corespunzator diverselor incarcari, pentru cupla de frecare Nylonplast AVE Polyamide + 30% SGF / otel Rp3, la
viteza de alunecare de 37.13 cm/s.
La sarcini normale de 10 30 N, temperatura de contact variaza intre 105 0C si 185 0C,
inregistrate la coeficienti de frecare intre 0.3 si 0.5.
Evolutia temperaturii de contact si a coeficientului de frecare a poliamidei Nylonplast AVE
+ 30 % SGF pe suprafeta otelului C120 si aspectul uzurii la viteza de alunecare de 46.41 cm/s,
pentru aceiasi cupla de frecare, este prezentata in Fig. 5.38.
Se poate observa ca temperatura de contact masurata este intre 155 0C si 220 0C, la valori
inregistrate ale coeficientului de frecare cuprinse intre 0.28 si 0.37, la incarcari normale intre
10N si 40N. Caracteristica procesului de uzare este una adeziv abraziva. Pe marginile
amprentei de uzura se observa materialul plastic depus initial prin transfer si apoi eliminat de pe
urma de uzura.
evolutia urmei de uzura corespunzator diverselor incarcari, pentru cupla de frecare Nylonplast AVE Polyamide
+ 30% SGF / otel C120, la viteza de alunecare de 46.41 cm/s.
Evolutia temperaturii de contact si a coeficientului de frecare pe suprafeta otelului C120 si

aspectul uzurii la viteza de alunecare de 55.70 cm/s, pentru aceiasi cupla de frecare, este
prezentata in Fig. 5.38.
Acum. coeficientul de frecare variaza intre 0.37 si 0.40, iar temperature de contact este intre
150 0C si 267 0C.
Caracterul uzurii devine vizibil adeziv, cand sarcina aplicata creste la valoarea de 40 N
(temperatura de contact 238 0C).
La cupla de frecare Nylonplast AVE Polyamide + 30% SGF / otel C120, la viteza de
alunecare de 55.70 cm/s (Fig. 5.39), s-au inregistrat coeficienti de frecare ale caror valori s-au
situat intre 0.30 si 0.42, in timp ce temperaturile de contact au atins valori cuprinse intre 150 si
265 0C.
Daca la 10 N uzura are caracter predominant abraziv, la 20 N caracterul devine abraziv
adeziv, pentru ca la 30 N sa devina predominant adeziv. Uzura de coroziune se manifesta in
permanenta, caracterizata prin ciupituri de coroziune pe amprenta de uzura.
Fig. 5.39. Evolutia coeficientului de frecare si temperaturii de contact in functie de sarcina normala, precum si evolutia
C120, la viteza de alunecare de 55.70 cm/s.
La vitezele de alunecare mai mari folosite pentru testare, 111.4 cm/s si 153.57 cm/s, sunt
atinsi coeficienti de frecare intre 0.37 si 0.48, temperaturile de contact masurate variind intre
297 0C si 195 0C. Aceasta face ca uzura sa se manifeste in special prin adeziune si coroziune.
Variatia coeficientului de frecare si a temperaturii de contact functie de sarcina normala
aplicata este prezentata in Fig. 5.40 si Fig. 5.41, pentru viteza de 111.4 cm/s si respectiv
153.57 cm/s, la sarcini normale cuprinse intre 5 N si 30 N.
La sarcini mai mari (50 N) testele sunt neconcludente, deoarece suprafata mostrei din
polimer incepe sa se vitrifieze (tranzitie la starea sticloasa) datorita temperaturii foarte
ridicate, acoperindu-se cu un strat sticlos.
La viteza de alunecare de 111.4 cm/s si sarcini normale cuprise intre 5 N si 25 N, se ating

temperaturi de contact cuprinse intre 215 0C si 280 0C, in timp ce valorile inregistrate ale
coeficientului de frecare sunt intre 0.37 si 0.47.
La viteza de alunecare de 153.57 cm/s si sarcini normale cuprise intre 10 N si 30 N, se ating
temperaturi de contact cuprinse intre 225 0C si 285 0C, in timp ce valorile inregistrate ale
coeficientului de frecare sunt intre 0.37 si 0.41.
In cazul frecarii polimerilor cu 30% sticla pe suprafete de otel Rp3 (62 HRC), care au o
duritate mai mare decat suprafetele mostrelor din otel C120 (59 HRC), se pot face aceleasi
constatari asupra evolutiei uzurii functie de sarcina normala si viteza de alunecare, ca si in cazul
otelului C120.
Astfel, in aceleasi conditii de testare, uzura creste cu cresterea sarcinii normale la aceiasi
vitza de alunecare si a vitezei de alunecare, cand coeficientul de frecare variaza in domeniul
0.27 0.42, iar temperature de contact intre 164 0C si 294 0C, in conditiile de testare. De
exemplu, Fig. 5.42 si Fig. 5.43 prezinta variatia temperaturii de contact si a coeficientului de
trecare functie de sarcina normala, la vitezele de 37.13 si 46.41 cm/s, pentru frecarea poliamidei
Nylonolast AVE + 30% SGF, pe suprafete de otel Rp3.
In cazul frecarii poliamidei Noryl + 20% SGF si a policarbonatului Lexan 3412 + 20% SGF
pe otel C120, valoarea coeficientului de frecare a variat intre 0.35 si 0.50.
Temperatura de contact s-a situat intre 220 0C si 251 0C, functie de conditiile de testare. Fig.
5.44 prezinta curba de variatie a temperaturii de contact si imagini ale fenomenului de transfer
descris mai sus, la viteza de alunecare de 46.41 cm/s.
Fig. 5.44. Evolutia coeficientului de frecare si temperaturii de contact in functie de sarcina normala, precum si
evolutia urmei de uzura corespunzator diverselor incarcari, pentru cupla de frecare Noriy Poliamide + 20% SGF
/ otel C120, la viteza de alunecare de 46.41 cm/s.
Initial, apare cu claritate uzura abraziva insotita de coroziune, urmata de o intensificare a

acestora, insotita de adeziune.
Este foarte interesant sa vedem cum se manifesta uzura in cazul cuplei de frecare uscata cu
contact liniar Noryl Poliamide + 20% SGF / otel C120, la viteza de alunecare de 55.7 cm/s.
Dupa cum se observa in Fig. 5.45, se manifesta un transfer de polimer indepartat prin
abraziune si plastifiat depus pe marginea de iesire a urmei de uzura, incepand chiar de la sarcina
normala de 20 N, care se intensifica la 30 N, pentru ca la sarcina normala de 50 N sa apara
curgerea plastica a polimerului (la temperatura de contact de 250 0C, corespunzand
coeficientului de frecare 0.4. Uzura are un caracter preponderent adeziv, materialul plastic
transferat pe urma de uzare fiind expulzat pe marginea de iesire a acesteia, el ingloband si
fragmente metalice smulsa de pe cuprafata otelului. Apare cu claritate faptul ca la incarcarea
normala de 50 N, a fost depasita limita de elasticitate a polimerului, astfel ca ipoteza
contactulului liniar uscat elastic nu mai poate fi sustinuta.
Fig. 5.45. Evolutia coeficientului de frecare si temperaturii de contact in functie de sarcina normala, precum si
evolutia urmei de uzura corespunzator diverselor incarcari, pentru cupla de frecare Noryl Poliamide + 20% SGF /
otel C120, la viteza de alunecare de 55.7 cm/s
In cazul frecarii policarbonatului Lexan + 20% SGF pe otel C120, la viteza de alunecare de
27.85 cm/s, apar din nou fenomene spectaculoase, care sunt prezentate in Fig. 5.46. Astfel, la
incarcarea normala de 20 N, pe marginea de intrare a urmei de uzura apare o depunere de
material plastic si de fibre de sticla smulse din matricea polimerica, in timp ce pe marginea de
iesire este depus material polimeric topit si transferat pe suprafata otelului.
evolutia urmei de uzura corespunzator diverselor incarcari, pentru cupla de frecare Policarbonat Lexan + 20% SGF
/ otel Rp3, la viteza de alunecare de 27.85 cm/s.
Au fost masurate temperaturi de contact de 208 0C pana la 254 0C, la sarcini normale de 20
N si respectiv 40 N.
La viteza de alunecare de 46.41 cm/s, in cazul cuplei de frecare Policarbonat Lexan + 20%
SGF / otel C120, nu mai apare transfer de material plastic pe suprafata metalica (Fig. 5.46).
Caracterul uzurii evolueaza de la stadiul initial, cand este abraziv, devenind apoi din ce in ce
mai intens adeziv araziv, fiind insotit de ciupituri de coroziune.
Aceste rezultate au fost deja publicate partial on-line in Friction 2 (1): 4757 (2014) DOI
10.1007/s40544-014-0038-2 [69] si in revista Friction, Springer ISSN 2223-7690, Vol. 2, No. 1,
2004, pp. 47 57 [70].
evolutia urmei de uzura corespunzator diverselor incarcari, pentru cupla de frecare Policarbonat Lexan + 20%
SGF / otel Rp3, la viteza de alunecare de 27.85 cm/s.
Este interesant de a sintetiza si functiile de regresie dintre coeficientul de frecare () si

sarcina normala (N). Acestea sunt prezentate in Tab. 4.
Tab. 5.4 sintetizeaza functiile de regresie ale curbelor ;T = f(N) prezentate in Fig. 5.33
5.46. Este important de remarcat ca dependenta dintre si T este una logaritmica.
Functiile de regresie dintre coeficientul de frecare () si sarcina normala (N), confirma forma
polinomiala a acestei dependente dintre forta de frecare si sarcina normala prezentate pe baza
literaturii internationale de specialitate, in relatiile (4.2), (4.3) si (4.4).
Pe baza celor prezentate, se poate afirma cu certitudine ca mecanismul de uzare a suprafetei
metalice este unul dinamic, tipul de uzare modificandu-se permanent in timpul frecarii, in
general de la mecanism de uzare abraziva, la unul de adeziune cu transfer de material din
matricea de polimer si formarea de punti de material plastic, frecarea plastic/otel transformandu-
se in frecare plastic/plastic, insotita de uzare prin coroziune datorita descompunerii chimice a
compusilor materialului plastic.
Tab. 5.4. Functiile de regresie dintre coeficientul de frecare () si sarcina normala (N)
Cupla de frecare v (cm/s) Functia de regresie Factorul de corelatie

Poliamida Nylonplast AVE + 30% 18.56 = 61.548 ln (N) 73.884 R2 = 1
SGF/ otel C120
Poliamida Nylonplast AVE + 30% 27.85 = 38.278 ln (N) + 44.7 R2 = 1
SGF/ otel C120
SGF/ otel C120
SGF/ otel C120
SGF/ otel C120
SGF/ otel C120
SGF/ otel C120
SGF/ otel Rp3
SGF/ otel Rp3
SGF/ otel Rp3
Poliamida Noryl + 20% 46.41 = 30.639 ln (N) + 135.11 R2 = 1
SGF/ otel C120
Poliamida Noryl + 20% 55.70 = 58.037 ln (N) + 33.903 R2 = 1
SGF/ otel C120
Policarbonat Lexan + 20% 27.85 = 68.698 ln (N) + 15.708 R2 = 1
SGF/ otel C120
Policarbonat Lexan + 20% 46.41 = 218.01 ln (N) - 520.62 R2 = 1
SGF/ otel C120
Complexitatea procesului de frecare si uzare in cazul contactului liniar de frecare uscata,

material plastic cu SGF pe suprafete de otel, pe care am incercat sa-l prezint in termeni calitativi
si cantitativi care sa fie cat mai clari posibili, poate fi sintetizat printr-o reprezentare sugestiva a
evolutiei tribosistemului, cu factorii de intrare (contact, incarcare, viteza de alunecare) si factorii
de iesire (consecinte) uzura (volum uzat si adancime a amprentei de uzare), precum si evolutia
in timp a intregului proces tribologic (Fig. 5.47).
Fig. 5.47. Complexitatea evolutiei procesului de frecare uzare in cazul contactului liniar uscat polimer + SGF /
otel.
Evolutia tribosistemului, cu factorii de intrare (contact, incarcare, viteza de alunecare) si
factorii de iesire (consecinte) uzura (volum uzat si adancime a amprentei de uzare), precum si
evolutia in timp a intregului proces tribologic (Fig. 5.47) au fost prezentate si publicate deja in
Proceedings, la conferinta Advanced Concepts in Mechanical Engineering, Iasi, 2014.
Am incercat ca pe baza functiilor de corelatie prezentate in Tab. 5.1 5.4, sa determin o
legatura utila din punct de vedere tribologic intre sarcina normala (N), volumul (Vu) sau
adancimea materialului metalic uzat (hu), coeficientul de frecare () si temperatura de contact
(T). Astfel, temperatura de contact, volumul de material si adancimea amprentei de uzare pot fi
scrise ca functii polinomiale de sarcina normala (N), astfel:
2
T ai N i ;
i 0
2
Vu bi N i ;
(5.1)
i 0
2
hu ci N i ,
i 0
iar ca functie intre coeficientul de frecare si sarcina normala N, astfel:
Aln N B (5.2)
unde coeficientii ai, bi, ci si A, B sunt determinati din functiile de regresie ale curbelor
experimentale.
Din relatiile (5.1) se obtine
b2 b b (5.3)
Vu T b1 2 a1 N c0 2 a0 ,
a2 a2 a2
sau, dupa substituirea lui N din (14) si inlocuirea in (15), vom avea:
(5.4)
T b1 2 a1 exp B / A c0 2 a0 .
b2 b b
Vu
a2 a2 a2
Similar, adancimea amprentei de uzura este:
c2 c c (5.5)
hu T c1 2 a1 N c0 2 a0 ,
a2 a2 a2
sau
(5.6)
T c1 2 a1 exp B / A c0 2 a0 .
c2 c b
hu
a2 a2 a2
De asemenea putem exprima temperature de contact ca o functie de , astfel:

2
(5.7)
T ai exp B i / A.
i 0
Considerind ca uzura este in general de natura adeziva, in cazul contactului liniar polimer /
otel, putem lua in considerare relatia lui J.F. Archard ( Vu kNvt ) [1] pentru volumul de
material uzat. In acest caz, tinand cont de relatiile (5.3) and (5.5), putem scrie:
b b b (5.8)
Vu kNvt 2 T b1 2 a1 N c0 2 a 0
a2 a2 a2
sau:
(5.9)
T b1 2 a1 exp B / A c0 2 a0 .
b2 b b
Vu kNvt
a2 a2 a2
Scriind relatia lui Archard pentru adancimea uzata, din relatiile (5.5) si (5.6) obtinem:
c2 c c (5.10)
hu k * pvt T c1 2 a1 N c0 2 a0
a2 a2 a2
sau:
(5.11)
T c1 2 a1 exp B / A c0 2 a 0
c2 c b
hu k * pvt
a2 a2 a2
Relatiile (5.8), (5.9) and (5.19), (5.11) arata conexiunea dintre parameterii de iesire Vu, T,
si parametrii de intare ai procesului de uzare N, v, t, respectiv dintre hu, T, si p, v, t. Aceste
relatii demonstreaza complexitatea procesului de uzare a suprafetelor metalice in cazul
contactului liniar de frecare uscata cu polimerii armati cu fibre scurte de sticla.
Rezultate experimentale si comentarii pe baza modelarii in conditii de prelucrare prin

injectie uzinala
Pentru validarea rezultatelor modelarii de laborator, s-a procedat la experimentari uzinale pe

modelul de duza prezentat in Cap. 4 (Fig. 9), care au fost realizate la S.C. CONCORD PLAST
SRL - Afumati. In acest scop au fost executate 10 modele experimentale de duza pentru matrita,
continand mostre de uzura, a caror constructie este prezentata in Cap. 4 (Fig. 7, 8 si 9), din care
cinci duze din otel Rp3 si cinci din otel C120. Prin amabilitatea Dlui. Profesor Ioan Mihailescu
si a colegilor de la Institul National de Fizica Horia Hulubei Institutul National de Fizica
Laserilor si Radiatiilor, mostrele de uzura semicilindrice ale cator trei duze din fiecare material,
au fost acoperite cu straturi subtiri de TiN sau CrN prin procedeul PLD (Pulses Laser
Deposition).
Duritatea mostrelor de uzura din otel calit a fost de 62 HRC ~ 790 HV la otelul Rp3 calit si
respectiv 59 HRC ~ 550 HV la otelul C120 calit. Dupa acoperirea cu straturi subtiri de CrN sau
TiN, mostrele de uzura acoperite au avut microduritate de 64 HRC (840 HV) iar cele acoperite
cu CrN au atins 66.5 HRC (900 HV).
Stabilirea vitezei de uzare s-a facut prin metoda gravimetrica, ca diferenta de greutate a
mostrelor de uzura senicilindrice, inainte si dupa testare. Masuratorile de greutate s-au realizat
pe o balanta analitica de laborator Citizen, cu precizie de 0.01 mg.
Rezultatele uzurii volumetrice au fost obtinute prin inpartirea diferentei de greutate la
greutatea specifica a otelului.
Pentru a simplifica prezentarea si pentru o mai mare claritate, in cele ce urmeaza am
prezentat tabelar (Tab. 5.5), pentru explicitare, doar datele testelor de uzura facute cu duza de
matrita realizata din otel Rp3 calit (62 HRC ~ 790 HV).
Tab. 5.5. Rezultatele testelor efectuate pe modelul experimental de duza facut din otel Rp3 calit (62 HRC), pentru a determina
viteza de uzare a acesteia la injectarea: 1. Poliamidei Maranyl + 20 % SGF; 2. Poliamidei Noryl + 20 % SGF; 3. Poliamidei
Nylonplast AVE + 30 % SGF; 4. Policarbonatului Lexan + 20 % SGF. A - volumul materialului (cm3); B durata umplerii
matritei (s); C marimea diametrului duzei (mm)
Greutatea initiala a mostrelor de uzura (g) Greutatea Volum total

medie G a de uzura
Mat. A B C mostrelor (V=V)
G1 G2 G3 de uzura (g)
1 0 0 0 1.51070 1.59706 11.77733 0 0
1 25 7 0 1.51069 1.59705 11.77733 2 60.61
1 25 7 6 1.51069 1.59705 11.77733 2 60.61
1 50 7 6 1.51067 1.59705 11.77732 5 151.52
1 50 7 6 1.51066 1.59703 11.77732 8 242.44
2 0 0 0 1.51023 1.59694 11.77682 0 0
2 230 15 0 1.51019 1.59699 11.77678 8 251.96
2 230 15 5 1.51018 1.59670 11.77678 8 251.96
2 460 15 5 1.51015 1.59688 11.77680 16 503.92
2 460 15 5 1.51012 1.59684 11.77679 24 755.92
3 0 0 0 1.51915 1.59664 11.77565 0 0148.14
3 230 18 5 1.51907 1.59657 11.77564 6 148.14
3 230 18 5 1.50908 1.59656 11.77563 6 296.28
3 460 18 5 1.51910 1.59660 11.77564 10 503.72
3 460 18 5 1.51907 1.59657 11.77563 17 0
4 0 0 0 1.51723 1.59610 11.77354 0 519.15
4 230 16 5 1.51717 1.59605 11.77353 17 488.61
4 230 16 5 1.51713 1.59601 11.77351 16 671.84
4 460 16 5 1.51713 1.59601 11.77351 22 671.84
4 230 16 5 1.51717 1.59605 11.77353 17 488.61
Reprezentarea grafica a acestor rezultatelor obtinute cu duzele din Rp3 si C120 sunt
prezenate in Fig. 5.48 si Fig. 5.49.
Fig. 5.48. Rezultatele testelor efectuate la injectarea a patru materiale plastice armate cu SGF, pe modelele de
duza de matrita realizate din otel Rp3 (62 HRC ~ 790 HV): Poliamida Maranyl + 20 % SGF; Poliamida Noryl
+ 20 % SGF; Poliamida Nylonplast AVE + 30 % SGF si Policarbonat Lexan + 20 % SGF
Fig. 5.49. Rezultatele testelor efectuate la injectarea a patru materiale plastice armate cu SGF, pe modelele de
duza de matrita realizate din otel C120 (59 HRC ~ 710 HRC): Poliamida Maranyl + 20 % SGF; Poliamida
Noryl + 20 % SGF; Poliamida Nylonplast AVE + 30 % SGF si Policarbonat Lexan + 20 % SGF
Trebuie remarcat faptul ca daca curbele de variatie ale uzurii gravimetrice in cazul otelului
C120 prezinta o variatie plauzibila, in cazul otelului Rp3 curbele au o alura surprinzatoare, in
general crescatoare dar cu forme necocordante. Este foarte posibil ca otelul Rp3 sa nu fie
adecvat pentru o astfel de aplicatie.
Luand in considerare lucrarile din literatuta de specialitate, care arata ca pe plan mondial
sunt utilizate placarea sau acoperirea cu straturi subtiri a cilindrilor si snecurilor masinilor de
prelucrare prin injectare sau extrudare, am supus testarii duze experimentale cu mostre de uzura
acoperite cu nitrura de crom TiC, precum si duze cu mostre de uzura acoperite cu nitrura de
TiN, acestea fiind acoperiri foarte dure. Rezultatele acestor teste sunt prezentate in Fig. 5.50.
Fig. 5.50. Rezultatele testelor de uzura realizate la injectia a patru materiale plastice cu SGF, folosind
modele experimentale ce duze facute din otel C120 (62 HRC ~ 790 HV) si acoperite prin PLD, cu straturi
subtiri din CrN si TiN : Poliamida Maranyl + 20 % SGF; Poliamida Noryl + 20 % SGF;
Poliamida Nylonplast AVE + 30 % SGF; Policarbonat Lexan + 20 % SGF.
Trebuie remarcat ca acoperirile de TiN si CrN conduc la scaderea semnificativa a uzurii

suprafetelor din otel, dar acoperirea cu CrN (reprezentata cu linie intrerupta in Fig. 5.50), a
prezentat o tendinta clara de exfoliere, ceea ce a condus la cesterea uzurii gravimetrice.
Din acest motiv aceasta acoperire nu a mai fost luata in considerare. Mai mult ca sigur
aceasta comportare se datoreaza unui raport neadecvat intre duritate si modulul de elasticitate.
Trebuie remarcat faptul ca valorile vitezei ce uzare pe otelul C120 (similar otelului 1.8550
dupa DIN-17007, sau CrAlNi7V-34 dupa DIN 17006) acoperit cu TiN (64 HRC ~ 840 HV),
sunt relativ similare cu cele masurate la Deuschen Kunststoff Institut DKI din Darmstadt [52,
53], prezentate in Cap. 3, Fig. 3.5 si Tab. 3.1.
In ambele cazuri, variatia uzurii gravimetrice este liniara, fapt plauzibil si de asteptat.
Concluzii privind studiile realizate asupra cuplelor de frecare cu contact liniar uscat,
material termoplastic cu fibre scurte de sticla / otel. Contributii originale (Cap. 6).
Studiile pe care le-am intreprins asupra frecarii si uzarii suprafetelor metalice ale cuplelor de
frecare cu contact liniar material termoplastic armat cu fibre scurte de sticla / otel, au fost
laborioase si au vizat evidentierea influentei parametrilor de intrare ai tribosistemului (sarcina
normala presiune de contact, viteza relativa de alunecare, tipul de frecare, caracteristicile
materialelor in contact), asupra parametrilor de iesire ai tribosistemului (volum de material
metalic uzat, adancimea materialului uzat, temperatura de contact si coeficientul de frecare). A
fost un obiectiv ambitios, care a implicat extrem de multe experimente de laborator, calcule si
interpretari, dar si studii experimentale uzinale pentru validarea acestor rezultate. Am
demonstrat ca suprafetele de otel durificate sufera o deteriorare accentuata in cazul contactului
liniar de frecare uscata cu polimerii armati cu fibre scurte de sticla. De asemenea am demonstrat
ca cresterea continutului de SGF duce la cresterea uzurii suprafetei metalice, darn u proportional
cu cresterea continutului de armature. Am confirmat faptul ca ocrestere a duritatii suprafetei
metalice conduce la o mai buna rezistenta la uzura a acesteia.
Am sesizat, studiat si explicat unele aspecte mai speciale ale frecarii poliamidei Nylonplast
AVE + 30% SGF pe otel C120 si Rp 3 la viteza de alunecare de 18.56 cm/s, care au fost
publicate in lucrarea: Lucian Capitanu, Liliana-Laura Badita, Virgil Florescu, Dorin Rus.
Aspects of the Influence of Hardness on the Dry Friction Coefficient at a Timken Type Couple,
Plastic Reinforced with Glass Fibers / Steel. Journal of Tribology and Surface Engineering,
Volume 3, Number 1/2, 95 108, 2013, Nova Science Publishers, Inc, ISSN: 1949-4866
Conform cunostintelor tribologice publicate la nivel international, intuitiv este clara influenta
coeficientului de frecare asupra uzurii suprafetelor metalice, dar inca nu s-a reusit o legatura
teoretica intre cele doua marimi. Plecand de la ideea ca frecarea uscata in cazul unui contact
liniar liniar uscat material plastic/metal are drept consecinta cresterea temperaturii suprafetelor
de frecare (lucru cunoscut), ca urmare a puterii pierdute prin frecare (produsul dintre presiunea
de contact si viteza de alunecare: pv), am incercat si in final am reusit sa demonstrez ca se pot
atinge temperaturi si presiuni de contact ridicate, atingand valorile presiunii si temperaturii
topiturii de polimer din duza unei matrite. Consider ca aceasta este o prima contributie originala
in contextul temei de cercetare. Am publicat deja aceste constatari in lucrarea Modeling
Possibilities of Very High Temperatures and Pressures at Friction Contact Plastics Filled with
Glass Fibers on Steel aparuta in Journal of Materials Science and Engineering A 3 (10) (2013)
667-677.
Acesta a fost un pas foarte important care m-a impulsionat in continuarea cercetarilor asupra
contactului liniar uscat material plastic armat cu fibre scurte de sticla (SGF) / otel. Ca urmare
am inceput sa prelucrez si sa incerc sa exploatez toate datele experimentale privitoare la variatia
temperaturii de contact si a coeficientului de frecare in functie de sarcina normala (presiunea de
contact), pentru toate combinatiile de materiale testate. Au rezultat reprezentari foarte
interesante pentru cei care se ocupa de tribologie, dar in special relatiile de variatie a fortei de
frecare (coeficientului de frecare) in functie de sarcina normala prezinta un interes deosebit.
Aceste functii de variatie sunt polinomiale si confirma relatiile 4.2 - 4.5 citate in literatura de
specialitate inca din 1953, dar neconfirmate inca [93; 94]. Aceasta este o alta contributie
originala inportanta in realizarea acestui proiect de cercetare.
Am publicat aceste constatari in lucrarea A qualititative correlation steel friction coefficient
- wear in linear friction dry sliding contact to polymers with glass fibre lucrare foarte apreciata
de evaluatori si aparuta foarte rapid in Friction, open access Journal in Springer, Digital Object
Identifier (DOI) 10.1007/s40544-014-0038-2, http://link.springer.com/article/10.1007/s40544-
014-0038-2, apoi aceasta lucrare fiind publicata in revista Friction vol. 2, No.1, 2014, pp. 47-57
(2014), Tsingua University Press, Beijing, Universitatea din Tsingua fiind cea mai mare
universitate din China, cu cel mai puternic si dotat department de tribologie.
In timpul evaluarii la Springer ni s-a sugerat sa prezentam aceste date despre frecare legate de
date despre uzura suprafetelor metalice in contact liniar de frecare uscata cu polimerii armati cu
fibre de sticla. Am raspuns ca aceste rezultate le avem, dar ca inca nu am gasit modalitatea de
prezentare unitara a datelor de frecare si a celor despre uzura.
Date partiale despre uzura si comentariile legate de acestea au fost prezentate la International
Conference on Tribology, Kraguevak, 2013, si publicate in lucrarea Wear of polished steel
surfaces in dry friction liniar contact on polymer composites with glasss fibres, aparuta in
revista Tribology in Industry. Vol. 35, No. 4 (2013) 337-344. Prima versiune a intregului
ansamblu de date despre frecarea si uzarea suprafetei metalice in cazul contactului liniar uscat
am publicat-o sub titlul The quantitative - qualitative correlation of steel surface friction and
wear process in linear dry contact between steel surfaces and SGF reinforced polymers
behaviour in Mechanical Testing and Diagnosis, ISSN 2247 9635, 2013 (III), Volume 3, pp.
15-39, iar varianta finala intitulata Quantitative qualitative correlation of steel surface friction
wear process in linear dry contact with SGF reinforced polymers a fost acceptata pentru
publicare in Journal of Tribology and Surface Engineering, NOVA SCIENCE PUBLISHERS,
New York.
Tot acest ansamblu de date, care reprezinta o noua contributie originala, este prezentat pe larg
in Cap. 5 al acestei lucrari de doctorat.
Prin datele experimentale prezentate tabelar si sub forma de diagrame am demonstrat clar si
sugestiv ca legea lui Coulomb, conform careia forta de frecare depinde doar de coeficientul de
frecare si sarcina normala, trebuie amendata, deoarece, ca si alti cercetatori, am demonstrate ca
ea depinde in mod clar si de viteza de alunecare, dar si de proprietatile fizico mecanice ale
materialelor in contact, ceea ce reprezinta o noua contributie originala in cadrul acestui program
de cercetare.
Prin prezentarea si compararea functiilor de variatie ale coeficientului de frecare, temperaturii
de contact, ale volumului de material metalic uzat si a adancimii uzurii functie de sarcina
normala, am intentionat si am reusit sa arat ca intre parametrii de intrare ai tribosistemului cu
contact liniar (sarcina normala, viteza relativa de alunecare, caracteristici fizico - mecanice ale
materialelor in contact, starea suprafetei) si parametrii de iesire ai tribosistemului (coeficient de
frecare, temperatura de contact si uzura) exista o interdependenta care se modifica permanent in
timpul procesului de frecare si uzare. Aceasta constituie un alt element de noutate, iar
prezentarea unei scheme evolutive a tribosistemului cu contact liniar uscat, polimer cu SGF /
otel, constituie o noua contributie originala. Aceasta prezinta de fapt bucla inchisa dintre
parametrii de intrare si cei de iesire, cu luarea in considerare a alterarii parametilor initiali (in
special a starii suprafetei metalice in urma uzarii).
Am demonstrat ca intr-adevar, forta de frecare scade atunci cand creste duritatea suprafetei
metalice (coeficientul de frecare pe suprafete de otel Rp3 62 HRC, este mai mic decat cel
inregistrat pe suprafete de otel C120 59 HRC, fapt de altfel foarte cunoscut.
Unele aspecte mai speciale (anomalii) ale ale frecarii poliamidei Nylonplast AVE + 30%
SGF pe otel C120 si Rp 3 la viteza de alunecare de 18.56 cm/s, au fost publicate in lucrarea:
Lucian Capitanu, Liliana-Laura Badita, Virgil Florescu, Dorin Rus. Aspects of the Influence of
Hardness on the Dry Friction Coefficient at a Timken Type Couple, Plastic Reinforced with
Glass Fibers / Steel. Journal of Tribology and Surface Engineering, Volume 3, Number 1/2, 95
108, 2013, Nova Science Publishers, Inc, ISSN: 1949-4866
Un alt element de noutate, este ca am explicat si demonstrat o anomalie in cazul cuplei de
frecare poliamida Nylonplast AVE + 30% SGF pe otel C120, cand la sarcini normale mici (10
N), are loc o scadera brusca a coeficientului de frecare. Analizele metalografice au aratat ca
aceasta comportare s-a datorat unei ecruisari superficiale (durificare prin deformare la rece) a
suprafetei otelului C120, dupa care evolutia coeficientului de frecare devine una normala.
Aceasta parte a cercetarii fost publicata sub titlul Aspects of the influence of hardness on the
dry friction coefficient at a timken type couple, plastic reinforced with glass fibers/steel in
Journal of Tribology and Surface Engineering. Volume 3. Issue 1-2. pp. 95-108. 2013. ISSN:
1949-4866.
Toate cele raportate mai sus s-au bazat pe modelarile teoretice si pe rezultatele
experimentale ale modelarii de laborator. Era clar ca este necesara o validare practica a acestor
rezultate. De aceea, , s-a procedat la experimentari uzinale modelul de duza prezentat in Cap. 4
(Fig. 4.9), care au fost realizate la S.C. CONCORD PLAST SRL - Afumati. In acest scop au fost
executate 10 modele experimentale de duza pentru matrita, continand mostre de uzura, a caror
constructie este prezentata in Cap. 4 (Fig. 4.7, 4.8 si 4.9), din care cinci duze din otel Rp3 si
cinci din otel C120. Prin amabilitatea Dlui. Profesor Ioan Mihailescu si a colegilor de la Institul
National de fizica Horia Hulubei Institutul National de Fizica Laserilor si Radiatiilor, mostrele
de uzura semicilindrice ale cator trei duze din fiecare material, au fost acoperite cu straturi
subtiri de TiN sau CrN prin procedeul PLD (Pulses Laser Deposition).
Stabilirea vitezei de uzare s-a facut prin metoda gravimetrica, ca diferenta de greutate a
mostrelor de uzura senicilindrice, inainte si dupa testare. Masuratorile de greutate s-au realizat
pe o balanta analitica de laborator Citizen, cu precizie de 0.01 mg. Experimentarile uzinale pe
modelul experimental de duza pentru matrita realizate la S.C. CONCORD PLAST SRL
Afumati, au vizat si duze cu mostre de uzura care au fost acoperite cu straturi subtiri de TiN sau
CrN prin procedeul PLD (Pulses Laser Deposition).
Elementul de noutate l-a constituit in acest caz, metoda de depunere a straturilor subtiri de
CrN si TiN (prin procedeul Laser Pulses Deposition PLD dezvoltat de Institutul National de
Fizica Laserilor, Plasmei si Radiatiilor, Bucuresti - Magurele) care a dat rezultate foarte bune si
in cazul altor cercetari efectuate la Institutul de Mecanica Solidelor al Academiei Romane.
BIBLIOGRAFIE
1. Tudor A. Frecarea si uzarea materialelor. Editura Bren. Bucuresti, 2002.

2. Kraghelski I.V.- Trenie i Iznos, Izdat. Mainostroenie, Moskva, 1968.
3. David Moore, George P. McCabe, Bruce Craig. Introduction to the Practice of
Statistics.Sixth Edition. Thomas F. Devlin. Montclair State University
4. Kayaba T., Kato K. The analysis of adhesion wear mechanisms by successive observation
of wear process in SCM. ASME, Proc. Int. Conf. on Wear of Materials, 1979, 45.
5. Kayaba T., Hokkingawa, K.. Kato K. Experimental analysis of the yield criterion for a hard
asperity sliding on a soft flat surface. Wear, 96, 255, 1984.
6. Kayaba T., Kato K., Nagyasawa Y. Abrasive wear in stick slip motions. ASME, Proc. Int.
Conf. on Wear of Materials, 1981, 439.
7. Kato K., Hokkingawa, K., Kayaba T., Endo Y. The three dimensional shape effect on
abrasive wear. ASME Trans, Journal of tribology, Vol. 108, pp. 36, 1986.
9. Antoniou R., Subramanian C. Wear mechanisms in aluminium alloys. Journal of Materials
Science. Vol. 26,1991, pp. 99-102,
10. Lim S.C., Ashley M.F. Wear - mechanism maps. Cambridge University. Engineering
Department, 1988.
11. Liu Y., Asthana R., Pothatgi R. A map for wear mechanisms in aluminium alloys. Journal
of Materials cience, 26 (1997) 99-102.
12. Kato K. Wear mode transitions. Scripta Metallurgica et Materialia. Volume 24, Issue 5, M\y
1999, pp. 815-820.
13. Hokkingawa, K., Kato K. Theoretical estimation of abrasive wear resistance on microscopic
wear mechanism. Wear of Materials, 1-8, 1989.
14. Briscoe B.J., Evans P.D. Scratch hardness as an evaluation of cure temperature for glass
fibre reinforced polyester. Composites Science and Technology. Vol. 34, Issue 1, 1989,
Pages 7390
15. Rabinowicz E., Friction and wear of materials, John Wiley & Son Inc., New York 1995;
16. Challen J.M., Oxley P.L.B. An explanation of the different regimes of friction and wear
using asperity models, Wear 53 (1978), pp. 229-237.
17. Torrence A.A. Modelling abrasive wear, Wear 258 (2005), pp.281-293
18. Torrence, A. A. The Correlation of Abrasive Wear Tests," Wear, Vol. 63, pp. 359 - 370,
1980.
19. ETH Zrich. Surfaces, Interfaces, and their Applications II.
www.surface.mat.ethz.ch/education/courses/surfaces...
20. Elleuch K., Mezlini S., Fouvry S., Kapsa P. Friction damage of aluminium alloys.
10.1108/00368790310496428
21. De Pellegrin, D.V., Stachowiak, G.W. Simulation of three-dimensional abrasive particles,
Wear 258(2005), pp.208-216
22. Gant, A.J., Gee, M.G., Roebuck, B. Rotating wheel abrasion of WC/Co hardmetals, Wear
258 (2005), pp.178-188
25. Nahvy S.M., Shipway P.H., McCartney D.G. Particle motion and modes of wear in the dry
sandrubber wheel abrasion test. Wear 267 (2009), pp 2083-2091.
26. ASTM B611-85. Standard test method for the abrasive wear resistance of cemented
carbides. Annual Book of ASTM Standards, vol.02.05, 1995, pp.326-327.
27. ASTM G65-94. Standard test for measuring abrasion using the dry sand/rubber wheel
apparatus. Annual Book of ASTM Standards, vol. 03.02, 1996.
28. Boey P., HO W., Bull S.J. The effect of temperature on the abrasive wear of coatings and
hybrid surface treatments for injection-moulding machines, Wear 258 (2005), pp.149-156
29. Bartenev, G.M. Lavrentiev, V.V. Trenie i iznos polimerov, Izd. Himia, Moskwa,1972.
30. Bingley, M.S., Schnee, S. A study of the mechanisms of the abrasive wear for ductile
metals under wet and dry three-body conditions, Wear 258(2005), pp.50-61
31. Bingley, M.S., OFlynn, D.J. Examination and comparison of various erosive wear models,
Wear 258 (2005), pp.511-525
32. Bose, K., Wood, R.J.K. Optimum tests conditions for attaining uniform rolling abrasion in
ball cratering tests on hard coatings, Wear 258 (2005),pp.322-332
33. Briant, V. Proprietes rheologique des lubrifiantes, Ed. Tehnic, Paris, 1985.
34. Breghiozz, G., Dischino, A., Ahmed, S.I.U., Kenny, J.M., Haefke, H. Cavitations wear
behavior of austenitic stainless steels, with different grain sizes, Wear 258 (2005), pp.503-
510
35. Budinski, K.G., Ives, L.K. Measuring abrasion resistance with a fixed abrasive loop, Wear
258 (2005), pp.133-140
36. Capitanu, L., Iarovici, A. Tribological processes on Composite Plastic Materials/Steel
Surfaces Contact. II Wear Processes, Proceedings of the Annual Symposium of the
Institute of Solid Mechanics, 2003, pp.115-120.
37. Capitanu, L. Tribologia materialelor termoplastice composite. Ed.Bren, 2003, pp.1-190.
38. Chen, D., Sarumi, M., Al-Hassani S.T.S., Gan S., Yin Z. A model for erosion at normal
impact. Wear 205 (1997) 3239.
39. Dhar, S., Krajak, T., Ciumpini, D., Papini, M. Erosion mechanisms due to impact of single
angular particles, Wear 258 (2005), pp.567-579
40. Wiche, S.Y., Keys, S., Roberts, A.W. Abrasion wear for bulk solids handling applications,
Wear 258 (2005), pp.251-257
41. Xu, Y., Fang, L., Cen, Q., Zhu, Y. Nano structure and transformation mechanism of white
layer for AISI 1045 steel during impact wear, Wear 258(2005), pp.537-544
42. Friedrich K. Wear of reinforced polymers by different abrasive counterparts. In: Friedrich
K, editor. Friction and wear of polymer composites. Elsevier Science Publishers, BV; 1986.
p.23387.
43. Kukureka SN, Hooke CJ, Rao M, Liao P, Chen YK. The effect of fiber reinforcement on
the friction and wear of polyamide 6.6 under dry rolling- sliding contact. Tribology
International 1999;32:10716.
44. Bijwe J, Rajesh JJ, Jeyakumar A Ghosh A, Tewari US. Influence of solid lubricants and
fiber reinforcement on wear behavior of polyethersulphone. Tribology International
2000;33:697706
45. Hager AM, Davies M. Short-fiber reinforced, high-temperature resistant polymers for a
wide field of tribological applicants. In: FriedrichK, editor. Advances in composites
tribology. Elsevier Science Publishers, BV; 1993.p. 10457.
46. Voss H, Friedrich K. On the wear behavior of short-fiber-reinforced PEEK composites.
Wear 1987; 116:118.
47. Tewari US, Bijwe J. Recent development in tribology of fiber reinforced composites with
thermoplastic and thermosetting matrices. In: Friedrich K, editor. Advances in composites
tribology. Elsevier Science Publishers, B.V; 1993. p. 159207.
48. Chang L, Zhang Z. Tribological properties of epoxynanocomposites: II. A combinative
effect of short carbon fiber and nano-TiO2. Wear 2006; 206: 86978.
49. Chang L, Zhang Z, Zhang H, Schlarb AK. On the sliding wear of nanoparticles filled
polyamide 6,6. Composites Scienceand Technology 2006; 66: 318898.
50. Chang Li, Friedrich K. Enhancement effect of nanoparticles on the sliding wear of short
fiber-reinforced polymer composites: A critical discussion of wear mechanisms. Tribology
International 43 (2010) 2355-2364
51. Cho MH, Bahadur S. Study of the tribological synergistic effects in CuO-filled and fiber-
reinforced polyphenylenesulfide composites. Wear 2005; 258: 83545.
52. Dominghaus H. Modellversuche zum Verschlei in Kunststoffverarbeitungsmaschinen.
Kunststoff Rundschau,18, 8, 1971, 383-389.
53. Knappe W., Mahler W. D. Modellversuche zum Verschlei in
Kunststoffverarbeitungsmaschinen. Kunststoff Rundschau 19, 2/3, 1972, pp. 45-51
54. Bauer W. Verfahren zum Prfen der Verschleiwirkung von Premassen Kunststoffe.
(1967). pp. 53-55.
55. McCandless W.W. u.a. Verschleifeste und korrosionbestndige Zylinder und Schnecken
fr Kunststoffmaschinen. Industrie Anzeiger. 91 (1969), Nr. 25, S. 25-29.
56. Meridies R. u.a. Verschlei an Schnecken von Spritzgiemaschinen bri der Verarbeitung
von Kunststoffen. Plastverarbeiter, 21 (1970), 617-623.
57. Stark K. Undersuschungen ber den Verschlei an Metallberflchen die mit strmended
Kunststoffschmeltzen in Berhrung stehen. Student Arbeit am Deuschen Kunststoff
Institut, Darmstadt, 1970.
58. Anderson R. Monitor screw & barrel wear to avoid quality, production woes. Flite
Technology Inc.
59. XALOY INC. Combatting barrel and screw wear in extrusion and injection molding.
Barrel / screw preventive maintenance guide.
60. Lorenzo-Martin C., Erdemir Ajayi O.A, Fenske G.R., Wei R. Effect of microstructure and
thickness on the friction and wear behavior of CrN coatings.Wear, 302 (2013) 963-971
61. Jinescu V.C. Experimental Determination of the Flow Rate Coefficient Required to
Calculate the Flow Rate in the Feeding Zone of a Single Screw Extruder. Materiale Plastice,
46, 3, 2009, pp. 279 283.
62. Postolache I., Fetecau C., Stan F., Nedelcu D. Study of the flow trough tubular runner.
Materiale Plastice, 45, 4. 2009, pp. 458 461.
63. Ivascu N., Fetecau C., Stan F., Postolache I. Optimization of the injection molding process
simulation using Taguchi method. 47, 4. 2010, pp. 467 461.
64. Capitanu L. Aspecte ale uzurii matritelor utilizate la prelucrarea prin injectie a materialelor
termoplastice armate cu fibre de sticla. II. St. Cerc. Mec. Appl. Tom 37, Nr. 1, 1978, p.
139-152.
65. Bartenev G.M., Lavrentiev V.V., Konstantinova N.A. The actual area and friction
properties of elastomers under frictional contact with solid surfaces. Wear, 18, 6, 1971, pp.
439 448.
66. Risti Momilo M., Milosevi S.. Frenkel's theory of sintering. Science of Sintering 2006
Volume 38, Issue 1, Pages: 7-11.
67. Rus D., L. Capitanu L. Badita.L-L. Modeling possibilities of very high temperature and
pressures at friction contact plastics filled with glass fibers on steel. Journal of Materials
Science A 3(10) (2013)
68. Capitanu L., Badita L-L, Florescu V., Rus D. Aspects of the influence of hardness on the
dry friction coefficient at a Timken type couple, plastic reinforced with glass fibers / steel.
Journal of Tribology and Surface Engineering, Volume 3, Number 1/2, 95 108, 2013,
Nova Science Publishers, Inc, ISSN: 1949-4866.
69. Rus D., Capitanu L., Badita L-L. A qualititative correlation steel friction coefficient - wear
in linear friction dry sliding contact to polymers with glass fibre. Friction, open access
Journal in Springer, Digital Object Identifier (DOI) 10.1007/s40544-014-0038-2,
http://link.springer.com/article/10.1007/s40544-014-0038-2
70. Rus D., Capitanu L., Badita L-L. A qualititative correlation steel friction coefficient - wear
in linear friction dry sliding contact to polymers with glass fibre. Friction, vol. 2, No.1,
2014, pp. 47-57, Tsingua University Press, Beijing.
71. Hodolic J, Martin I., Stevic M., Vukelic D., Mat. Plast., 46, 3, 2009, p 245
72. Stan, D., Tulcan, A., Tulcn L., Iclanzan, T., Mat. Plast. 45, no. 1, 2008, p. 119
73. April, J, Glover F, Kelly J, Manuel L, Simulation-based optimization: practical introduction
to simulation optimization, Proceedings of the 35th conference on Winter simulation:
driving innovation, 2003
74. Iliescu N, Hadar, A, Pastrama, S.D. 2009, Mat. Plast., 46, no. 1, 2009, p 91
75. Rajapelm, V., Talwar, K., Friedl, C. ANTEC97. Society of Plastics Engineers. Technical
Conference,1997, p. 670
76. Coupez, T., Marie, S. From a direct solver to a parallel iterative solver in 3D forming
simulation. International. Journal of High. Performance Computing Applications, 11, 1997,
p. 277
77. Wathen, A., Silvester, D., Fast iterative solution of stabilized Stokes systems. Part I: Using
simple diagonal preconditioners. SIAM Journal on Numerical Analysis, 30, p.1993, 630
78. Panton, R.L. Incompressible Flow. John Wiley & Sons, Inc. (2005)
79. Pichelin, E.; Coupez, T. A Taylor discontinuous Galerkin method for the thermal solution in
3D mold filling. Computer Methods in Applied Mechanics and Engineering, 178, 1999, p.
153
80. Arnold, D.N., Brezzi, F., Fortin, M. A stable finite element for Stokes equations. Calcolo,
21, 1984, p. 337
81. Tadmor, Z., Gogos, C.G., Principles of Polymer Processing, Wiley Intersicence, 2006
82. Wei C., Changyu S., Rui W. 3D Flow Simulation for Viscous Nonisothermal
Incompressible Fluid in Injection Molding. Polymer-Plastics Technology and Engineering,
44, 2005, p 901
83. Lamb, H. Hydrodynamics. Cambridge University Press. (1993)
84. Coupez, T., Marie, S. From a direct solver to a parallel iterative solver in 3D forming
simulation. International. Journal of High. Performance Computing Applications, 11, 1997,
p. 277
85. Pittman, J.F.T., Mahmoudzadeh, H. Permance of melt thermocouples. Part 2. The upstream-
pointing parallel-to-flow type. Polymer Engeering and Science, 3 (1), 1983, p.75
86. Ghoneim, H., Simulation of balancing multi-cavity molds. International Polymer
Processing, 1, p. 161987
87. Mal, O., Dheur, L., Van Rutten, N. A realistic wall thermal boundary condition for
simulating the injection molding of thermoplastics. Simulation of materials processing.
Theory methods and applications, 4, 1996, p. 1165
88. Aramphonghpun, C. In-mold Coating of Thermoplastic and Composite Parts: Microfludics
and Rheology, PhD Thesis, The Ohio State University. 2006
89. Ladyzhenskaya, O.A. The mathematical theory of viscous incompressible flow. Gordon and
Breach, New York, 1963.
90. Osswald, T.A., Hernandez-Ortiz, J.P. Polymer processing modelling and simulation. Hanser
Publishers, Munich, 2006
91. Panton, R.L. Incompressible flow. John Willey & Sons, Inc., Hobeken, New Jersey, 2005
92. Tadmor, Z., Gogos, C.G., Principles of Polymer Processing, Wily Intersicence, Hoboken,
2006
93. Archard J.F. Contact and rubbing of flat surfaces. J. Appl. Phys., 24, 1953, pp. 981-988.
94. Bowden F.P., Tabor D. The friction and lubrication of solids. Part I II. Clarendon
Press,Oxford, 1964.

Rezumat Teza RUS Dorin

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rezumat Teza RUS Dorin

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEZA DE DOCTORAT:

CONTRIBUTII LA STUDIUL EFECTULUI

DOCTORAND: CONDUCATOR DOCTORAT:

Ing. RUS DORIN Dr. Ing. LUCIAN CPITANU

Lucrarea de doctorat contine 6 capitole, bibliografie si doua anexe.

La contactul cu atmosfera, topitura de polimer se solidifica rapid pe cele doua componente

(a) (b) (c)

Metoda analitica de calcul al uzurii pe baza modelarii teoretice si de laborator

Cercetri multiple efectuate ulterior, au demonstrat c , coeficientul de frecare, nu este

sau mai simplu:

n care n este subunitar.

Deoarece pc = HB/ 3, unde HB reprezinta duritatea Brinell, rezult:

Opernd n acelai mod ca mai sus, rezult:

h = l2/ 8r2 (11)

unde: r - raza echivalent de curbur:

Din relaia (12) rezult:

Considernd cupla de frecare solicitat n domeniul elastic cu o distribuie eliptic de

Introducnd valorile numerice 1 = 0,32 i 2 = 0,30, relaia (4.16) devine:

Din relaia (15), rezult expresia limii amprentei de uzare:

Introducnd n aceast relaie expresiile modulului de elasticitate echivalent i a razei

Volumul de material al elementului metalic, ndeprtat prin uzare, va fi:

n care (lm), reprezint limea medie a amprentei de uzare.

A. Poliamida Nylonplast AVE + 30% fibre de sticla; E2A = 40.25 MPa.

Metoda de validare a rezultatelor experimentale de laborator pe baza modelarii in conditii

Aceasta constructie asigura o greutate relativ mica a mostrelor de uzura 2 si 4, permitand

La cupla de frecare poliamida Nylonplast AVE + 30% SGF/otel Rp3, la viteza de

Trebuie remarcata variatia polinomiala a acestor marimi ca functii de sarcina normala

Au loc fenomene spectaculoase de transfer si chiar curgere a materialului plastic si formarea

Evolutia temperaturii de contact si a coeficientului de frecare pe suprafeta otelului C120 si

La viteza de alunecare de 111.4 cm/s si sarcini normale cuprise intre 5 N si 25 N, se ating

Initial, apare cu claritate uzura abraziva insotita de coroziune, urmata de o intensificare a

Este interesant de a sintetiza si functiile de regresie dintre coeficientul de frecare () si

Cupla de frecare v (cm/s) Functia de regresie Factorul de corelatie

Complexitatea procesului de frecare si uzare in cazul contactului liniar de frecare uscata,

iar ca functie intre coeficientul de frecare si sarcina normala N, astfel:

Similar, adancimea amprentei de uzura este:

De asemenea putem exprima temperature de contact ca o functie de , astfel:

Rezultate experimentale si comentarii pe baza modelarii in conditii de prelucrare prin

Pentru validarea rezultatelor modelarii de laborator, s-a procedat la experimentari uzinale pe

Greutatea initiala a mostrelor de uzura (g) Greutatea Volum total

Trebuie remarcat ca acoperirile de TiN si CrN conduc la scaderea semnificativa a uzurii

1. Tudor A. Frecarea si uzarea materialelor. Editura Bren. Bucuresti, 2002.

S-ar putea să vă placă și