Proiect OUIA 22

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINA
VETERINARĂ A BANATULUI „REGELE MIHAI I AL
ROMÂNIEI” DIN TIMIȘOARA
FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ

DISCIPLINA: Operații Unitare în Industria Alimentară
Proiect Semestru II
Coordonator:
Șef de lucr. Dr. Ing. Alexandru- Erne RINOVETZ
Student: Ardelean Edmond Andrei
Grupa 421B CEPA
Timișoara,
2020
1
Cuprins
Cap. I. Filtrarea pag
I.1. Informații despre operație 3
I.2 .Clasificarea și utilizare 5
I.3 Schemă și structură 6
I.4 Concluzii 8
Cap. II. TEMA DE PROIECTARE 9
Cap. I. Filtrarea
I.1 Informații despre operație
Filtrarea este procedeul de trecere a apelor printr-un mediu poros,

unde particulele de mici dimensiuni aflate în suspensie sunt reținute. Funcție
de dimensiunea porilor filtrului acesta poate reține particule cu dimensiuni mai
mari sau mai mici. În consecință există filtre grosiere și filtre foarte fine. La
filtrele grosiere reținerea particulelor se face simplu în sensul că particulele cu
dimensiuni mai mari decât porii vor fi reținute. În cazul unor filtre foarte fine
reținerea particulelor în filtru este un proces mult mai complex apărând o serie
de fenomene fizico-chimice ce depind de caracteristicile materialului filtrant și
de natura particulelor aflate în suspensie în apele uzate.
2
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI
MEDICINA
Curgerea fluidului supus filtrării (suspensia) cu debitul Q prin

mediul filtrant , se produce sub acțiunea diferenței de presiune (căderea de
presiune) Δp dintre presiunea p₁ din amonte și p₂ din aval de filtru.
Această cădere de presiune poate fi asigurată de următoarele condiții: forța

gravitațională, presiunea fluidului, vacuumul din aval de filtru, forța centrifugă
(cazul aplicării separatoarelor centrifugale ca instalații de filtrare).
Noțiunii de filtrare i se poate atribui și posibilitatea separări

componenților unor sisteme (amestecuri) omogene lichide sau gazoase,
utilizând straturi granulare active ca de exemplu: înlăturarea substanțelor
colorate sau rău mirositoare cu ajutorul cărbunelui activ.
Stratul de precipitat pe măsură ce se depune pe suprafața stratului

poros funcționează și el ca un filtrant. În unele cazuri ce urmărește reținerea
microorganismelor ce se găsesc în fluid și se realizează o sterilizare parțială.
3
Filtrarea este operația de separare a sistemelor eterogene fluid-
solid în fazele componente cu ajutorul unui strat filtrant cu structură poroasă ,
prin care trece numai faza fluidă.
Forța motrice a operației este diferența de presiune () dintre cele

două părți ale stratului filtrant, care se creează folosind presiunea hidrostatică
a coloanei de suspensie sau cu ajutorul pompelor ( centrifuge, cu piston sau
pompe de vid).
Separarea fazei solide pe stratul filtrant este rezultatul operațiilor

de sedimentare-cernere-absorbție.
Filtrarea unei suspensii are patru etape: reținerea particulelor solide

de către stratul filtrant; reținerea particulelor solide de către stratul de sediment
depus; spălarea sedimentului, îndepărtarea sedimentului depus pe filtru;
regenerarea stratului filtrant.
Scopul filtrării constă în separarea suspensiei dintr-un amestec

eterogen sub forma unui precipitat care conține cea mai mare parte din
particulele solide și un filtrat care conține cât mai puțin solid.
4
5
I.2 Clasificarea și utilizare
1. Filtre plane ondulate – asigură filtrarea particulelor grosiere și sunt

utilizate ca primă treaptă de filtrare în sistemele de ventilație și climatizare.
2. Filtre compacte – se pretează la utilizarea în condiții de operare

deosebite, cum ar fi vitezele mari ale aerului, modificări repetate ale
încărcăturii sau la umidități ale aerului ridicate.
3. Materialele filtrante – sunt compuse din fibre sintetice structurate

progresiv și fixate termic, mecanic sau prin lianți. Materialele filtrante sunt
utilizate atât pentru filtrarea particulelor solide grosiere din clasele de filtrare
G2-G4 cât și a particulelor solide fine din clasa de filtrare M5.
4. Filtre HEPA-ULPA – sunt filtre cu eficiență foarte înaltă asigură

separarea aproape integrală a particulelor în suspensie, fiind utilizate în
aplicații care necesită o puritate absolută a aerului. În cazul acestor filtre este
necesară prefiltrarea particulelor grosiere.
6
I.3 Schemă și structură
Schema filtrului rotativ celular
7
8
Din punct de vedere constructiv-funcțional, acest filtru se compune din:
1,2 – conducte la instalația de vid
3 – agitator
4 – cuvă
5,6 - conducte pentru aer
7 – cuțit răzuitor
8 – celule de filtrare
9 – pereți radiali
10 – cilindru interior din tablă
11- pânza de filtrare
12 – cilindru perforat
9
I.4 Concluzii
Filtrarea reprezintă o operația de separare a sistemelor eterogene fluid-

solid cu ajutorul unor medii poroase care rețin una din fazele sistemului și
permit trecerea celeilalte. Aceasta reprezintă un proces hidrodinamic de
curgere printr-un mediu poros, determinat de diferența de presiune aplicată
între cele două părți ale mediului poros.
Filtrarea este o separare între faza solidă a suspensiei și substanța

dizolvată în faza lichidă a suspensiei ce este caracterizată de o serie de factori
ce o influențează precum: natura suspensiei, factori referitori la materialul
filtrant, condițiile de filtrare, natura precipitatului, spălarea precipitatului.
În concluzie, alegerea tipului potrivit de filtrare pentru gospodăria ta

este esențială pentru a asigura apa potabilă sigură și curată. Atunci când alegi
tipul potrivit de filtrare trebuie luați în considerare factori precum: calitatea
apei și cerințele de întreținere.
10
Cap. II. TEMA DE PROIECTARE
Într-un schimbător de căldură multitubular, apa de presă necesară difuziei este

încălzită de la temperatura t '2=27 ° C la t }2 =50°¿ cu ajutorul apei de condens care are
temperatura de intrare t '1=98 ° C și cea de ieșire t }1 =48°¿ . Să se determine:
1. Diferența medie logaritmică de temperatură ( ∆ t med ), din schimbător pentru

circulația în echicurent și contracurent a celor două fluide.
echicurent contracurent
t₁’ t₁’’ t₁’ t₁’’
t₂’ t₂’’ t₂’’ t₂’

' }} over {ln {{∆t} ^ {'}} over {{∆t} ^ {
∆ t med ,echi / contra=∆ t −∆t ¿
' ”
∆ t −∆ t ( 98−58 )−( 50−48 )
∆ t med ,echi =
∆t = =20,00
'
40
ln ” ln
∆t 2
( 98−27 )−(50−48)
∆ t med ,/contra =∆ t −∆ t
' }} over {ln {{∆t} ^ {'}} over {{∆t} ^ {
¿= ln 71 ¿
}}} =35, ¿
2 ¿
11
2. Cu datele obținute (coeficientul global de transfer termic, k, se menține constant),

se determină economia de suprafață de încălzire comparativ la schimbătorul de
căldură în contracurent:
( 1−
∆ t med , echi
∆ t med ,contra )
∙ 100
(1− 2035,,005 ) ∙ 100 = 30
3. Dacă fluidul care circulă prin țevi (apa de condens), trece de 4 ori prin țevile
schimbătorului, iar apa de presă de 2 ori prin spațiul intertubular, să se determine
diferența medie de temperatură:
- în condițiile mai multor treceri, ∆ t med , se determină ca în cazul circulației în
contracurent, la care se adaugă determinarea factorului de corecție, F, determinat
analitic (și/sau grafic), pe baza rapoartelor P (măsură a randamentului schimbătorului)
și R:
} - {t} rsub {2} rsup {'}} over {{t} rsub {1} rsup {'} - {t} rsub {2} rsup {'}} = {50-27} over {98-27} =3,0 ¿
P=t 2 ¿
∆ t 1 ' }} over {{t} rsub {2} rsup { ' ∆ t 1 98−48
R= =t −t −t 2= = =2, 17
∆ t2 1 1 ∆ t 2 50−27
12
( √ R2 +1 ) ∙ log ( 1−P
1−( P ∙ R ) )
[ ]
F=
2∙ ( R−1 ) ∙ log
( 2
P )−1−R+( ) ∙ √ (1−P ) ∙ ( 1−( P ∙ R ) ) + √ R +1
2
P
2
( 2P )−1−R+( P2 ) ∙ √( 1−P ) ∙ (1− ( P ∙ R ) )− √ R +1

2
=
( √2 , 172 +1 ) ∙ log ( 1−3 ,08
1−( 3 , 08 ∙2 , 17 ) )
[ ( 3 , 08 )
−1−R+(
3 , 08 )
]
2 2
∙ √( 1−3 , 08 ) ∙ ( 1− (3 ,08 ∙ 2.17 ) ) + √ 2 , 17 +1
2
2∙ ( 2 ,17−1 ) ∙ log
( 3 ,208 )−1−2 , 17+( 3 ,08
2
)∙ √ ( 1−3 , 08) ∙(1−( 3 , 08 ∙2 , 17) )− √2 , 17 +1 2
= 0,91
∆ t med =∆ t contra ∙ F
∆ t med =¿35,5 ∙ 0,91
∆ t med =32 ,30
4 Cunoscând că: diametrul interior al mantalei este de 340 mm; nr. țevilor = 36, cu
diametrul de 28 x 2,8 mm; temperatura medie (tm) a apei de presă care circulă
prin spațiul intertubular este de 40,5 oC; temperatura la suprafața țevilor (tp) de
68 oC; viteza de curgere printre țevi este de 1,6 m/s. Se determină coeficientul
parțial de transfer termic, , de la suprafața țevilor la apa de presă:
( )
0,14
η
0,6 0,33
Nu=C⋅Re ⋅Pr ⋅
ηp
13
D 2int −n⋅d 2
d ech =
D int + n⋅d C=1,16⋅d 0,6
ech
0,34 .0,34−36⋅0,022
d ech =
0,34 +36⋅0,02
= 0,12 C = 1,16 ∙ 0,120,6
π⋅( D 2int −n⋅d 2ech )
S=
4
C = 0,18
3,14⋅( 0 ,34 . 0 , 34−36⋅0,12 . 0,12 )
S=
4
α⋅l
Nu= ⇒ α=. .. .. .. . .. .
λ
S = 0,15
Pentru ca diametrul mantaliei este prea mare rezultă aria de curgere S, negativă.
Atunci vom
da alte valori pentru diametrul mantaliei.
Vom lua diametrul mataliei de 250 mm.
0,25 .0,25−36⋅0,022
d ech =
0,25+36⋅0,02
= 0,26 C= 1,16 ∙ 0,260, 6
3 ,14 ∙ ( 0 , 25 −36∙ 0 , 260 , 6 )
2
S= C= 0,32
4
S= 0,030
Re = ωxdxρ
η
Re = 1,4 x 0.2 x 993,28
14
0,00067
Re = 454123,18
( )
0,14
η
0,6 0,33
Nu=C⋅Re ⋅Pr ⋅
ηp
( )
0,14
0,00067
Nu=0,32⋅454123,180,6⋅4,550,33⋅
0,00047
Nu = 2480,60
α⋅l
Nu = ⇒ α = Nu ∙ λ
λ ρ
a= 2480,60 x 0,64
993,28
a = 1,50
- cunoscând debitul G2, se determină viteza de curgere a fluidului care cedează căldură;
15
993 , 28
ω=
0,007
ρ
ω=151364 , 30 m/s ω=
Α
Proprietățile fizice ale apei se determină funcție de condițiile de temperatură impuse:

- pentru t=tm, avem:
η=[ 1,746−( 0.046 ∙t ) + ( 5,666 ∙ 10 ∙ t ) −( 2,521 ∙10 ∙ t ) ] ∙ 10 kg /m∙ s

−4 2 −6 3 −3
ρ=1001−( 0,107 ∙ t ) −( 3,097 ∙10−3 ∙ t 2 ) kg/m3
c=4225− ( 0,0998∙ t )+ ( 0 , 01∙ t 2 ) J /kg ∙ grd
Pr=12,851− ( 0,331∙ t )+ ( 3,405∙ 10−3 ∙ t 2 ) −( 1,183 ∙10−5 ∙ t 3 )

¿ 0,554 + ( 2,358 ∙10−3 ∙ t )−( 1 , 04 ∙ 10−5 ∙t ) W /m ∙ grd
- ηP se determină la t=tp.
t=tm= 40,5°C
η=[ 1,746−( 0.046 ∙ 40 ,5 )+ ( 5,666 ∙10 ∙ 40 , 5 )−( 2,521 ∙ 10 ∙ 40 ,5 ) ] ∙ 10 kg /m∙ s
−4 2 −6 3 −3
𝜂 = 0,70 ∙ 10-3 𝑘𝑔/𝑚 ∙ 𝑠
ρ=1001−( 0,107 ∙ 40 , 5 )−( 3,097 ∙10−3 ∙ 40 , 52 ) kg /m3 𝜌=

993,28 𝑘𝑔/𝑚3
16
c=4225− ( 0,0998∙ 40 ,5 )+ ( 0 , 01∙ 40 , 52 ) J /kg ∙ grd
𝑐 = 4564,98 𝐽/𝑘𝑔 ∙ 𝑔𝑟𝑑
Pr=12,851− ( 0,331∙ 40 , 5 ) + ( 3,405 ∙ 10−3 ∙ 40 ,5 2 )−( 1,183 ∙ 10−5 ∙ 40 ,53 )
𝑃𝑟 = 4,50
¿ 0,554 + ( 2,358 ∙10−3 ∙ 40 , 5 ) −( 1 , 04 ∙10−5 ∙ 40 , 5 ) W /m∙ grd
= 0,72 𝑊/𝑚 ∙ 𝑔𝑟𝑑

t=tp =68°C
η p=[ 1,746−( 0.046 ∙ 68 ) + ( 5,666 ∙ 10 ∙ 68 ) −( 2,521 ∙10 ∙ 68 ) ] ∙ 10 kg /m∙ s

−4 2 −6 3 −3
ηp = 0,54 ∙ 10-3 kg/m ∙ s
5. Țevile sunt confecționate din oțel carbon de grosime p=2 mm; =46,5 W/m·grd;
1=1200 și 2=90 W/m2·grd. Pentru intensificarea schimbului de căldură se propune
următoarele soluții:
a) creșterea coeficientului 1 cu 50%;

b) creșterea coeficientului 2 cu 20%.
Care va fi varianta cea mai economică?
- inițial se determină coeficientul global de transfer termic, k:

1
k=
1 δP 1
+ +
α1 λ α2
17
1
k=
1 0,002 1
+ +
1200 46,5 90
k = 100
- se determină k pentru cazul a și pentru cazul b, iar ulterior randamentele (R) ca raport:
R=ka + kb/k.
1
1 kb= ¿
ka = 1 0,002 108¿
1 0,002 1
+ + + +1¿
1800 46,5 90 1200 46,5 ¿
ka = 100 kb = 111,11
100 x 111 , 11
R= R = 111,11
100
6. Se determină aria de transfer termic, A, pentru cele două ipoteze: a) echicurent; b)

contracurent:
Q
Aechi/contra = m2
Q=k⋅A⋅Δtmed ⇒ k⋅Δt m,e,c
18
Q
Acontra = m2
k⋅Δt m,e,c
Q = k ∙ A ∙ Δtmed
68954
Acontra = m2
100⋅20 , 00
68954 = 100∙ A ∙ 32,30
Acontra =15 ,7
A = 25,35 m2 m2
Q
Aechi = m2
k⋅Δt m,e,c
68954
Aechi/ = m2 Aechi/ =
100⋅35,5
⇒ 29,70 m2
- fluxul termic, Q, se determină din ecuaţia bilanţului termic al încălzitorului când ambele
fluide schimbă doar căldură sensibilă (G 1 - debitul de fluid care primește căldură (G 1=
0,180 kg/s); G2 - debitul de fluid care cedează căldură (G2= 0,8 kg/s)):
Q = G1c1(t’1-t”1) = G2c2(t”2-t’2)
c2 = 4123
G1∙c1∙(t’1-t’’1)=𝐺2∙𝑐2 ∙ (𝑡”2 − 𝑡’2)
c1 = 𝐺2∙𝑐2 ∙ (𝑡”2 − 𝑡’2)
G1(t’1-t”1)
c1 = 0,8∙4123 ∙ (50 −27 )
19
0,180(98-48)
c1 = 10323,33
Q = G2∙c2∙( 𝑡”2 − 𝑡’2)

Q = 0,8 ∙ 4123 ∙ ( 50-27)
Q = 68954
7. Se determină distribuţia temperaturilor în lungul schimbătorului de căldură pentru

circulaţia în echicurent. L = 4 m:
- variaţia temperaturilor în lungul schimbătorului de căldură este dată de ecuaţia:
Δt’’ = Δt’ ∙ e-m∙k∙A (1)

- variaţia temperaturilor
t’1 = 98°C t1 = 79,89°C t’’1 = 50°C
t’2 = 27°C t2 = 38,98°C t’’2 = 48°C
- înlocuind în ec. (1) obţinem:
t’’ = t’  e-mkA (1)
- din bilanţul termic al schimbătorului de căldură:
G1∙c1∙( t’1- t1) = G2∙c2∙(t2-t’2) se obține:
G1⋅c 1 G ⋅c
⋅( t ' 1 −t 1 ) ⇒t 1 =t ' 2 + 1 1⋅( t ' 1 −t 1 ) + ( t ' 1 −t ' 2 )⋅e−m⋅h⋅A
t2 – t’2 = G2⋅c 2 G2⋅c 2
20
G 1⋅c1
t ' 2+ ⋅t ' 1 + ( t ' 1 −t ' 2 )⋅e−m⋅k⋅A
G 2⋅c2
t 1=
G 1⋅c1
1+
G 2⋅c2
0 ,180⋅10323 ,33
27 + ⋅98+ ( 98−27 )⋅e−0 , 0009⋅100⋅2 , 31
0 , 8⋅4123
t 1=
0 , 180⋅10323 , 33
1+
0 ,8⋅4123
t1 = 79,89°C
- se determină valorile pentru m şi A:

1 1
m= +
G 1⋅c1 G 2⋅c 2
grd/W
1 1
m= +
0 , 180⋅10323 , 33 0 , 8⋅4123
m = 0,0009 grd/W
d +d
A=n⋅π⋅d med⋅L=n⋅π⋅ i e⋅L
2 m2
21
d +d e
A=n⋅ i ⋅L
2
0 , 027+0 , 0027
A=36⋅ ⋅4
2
A=2 ,31 m2
- înlocuind în relaţia lui t1 pa A, obţinem:
di +d e
G ⋅c −m⋅k⋅n⋅ ⋅L
t ' 2 + 1 1⋅t ' 1 + ( t ' 1 −t ' 2 )⋅e 2
G2⋅c2
t 1=
G ¿c
1+ 1 1
G2 ¿ c 2 ⇒ t1°C, pentru diferite valori ale lui L
- t2 se obţine din relaţia:
G 1⋅c 1
t 2=t ' 2 + ⋅( t ' 1 −t 1 )
G 2⋅c 2 ⇒ t2°C , pentru diferitele valori ale lui t1
0,180⋅10323,33
t 2=26+ ⋅( 98−79,89 )
0 ,8⋅4123
t2 = 38,98
Pentru diferitele valori ale lui L date în tabelul de mai jos, se calculează temperaturile t 1 şi
t2, distribuite în lungul schimbătorului de căldură.
L [m] 0 0,25 0,5 1 2 3 4
t1 [oC] 98 97,62 97,21 96,43 94,90 92,23 90,21
t2 [oC] 27 27,23 27,46 27,98 28,89 30,12 32,89
22
- se determină proprietățile fizice ale apei (η, ρ, c, Pr, λ,), pentru fiecare temperatură
determinată (t1 respectiv t2) și se înscriu în tabel;
- cu valorile pentru η, ρ, c, Pr, λ, se va construi un grafic/grafice
Pentru t1 =98°C
η=[ 1,746−( 0.046 ∙ 98 ) + ( 5,666 ∙10 ∙ 98 )−( 2,521∙ 10 ∙ 98 ) ] ∙10

−4 2 −6 3 −3
= 0,36 ∙ 10-3 kg/m ∙ s
ρ=1001−( 0,107 ∙ 98 )− ( 3,097 ∙10−3 ∙ 982 )= 964,75 kg/m3
c = 4225 − (0,0998 ∙ 98) + (0,01 ∙ 982) = 4207,59 J/kg ∙ grd
Pr=12,851− ( 0,331∙ 98 ) + ( 3,405 ∙ 10−3 ∙ 982 )−( 1,183 ∙ 10−5 ∙ 983 )=3
λ=0,554 + ( 2,358 ∙10−3 ∙ 98 ) −( 1 , 04 ∙ 10−5 ∙ 98 )=0 , 76 W /m ∙ grd
Pentru t2 = 27°C
η=[ 1,746−( 0.046 ∙27 ) + ( 5,666 ∙10 ∙ 27 )−( 2,521 ∙ 10 ∙27 ) ] ∙10
−4 2 −6 3 −3
= 0,88 ∙ 10-3 kg/m ∙ s
ρ=1001−( 0,107 ∙ 27 )− ( 3,097 ∙10−3 ∙ 272 ) = 997,25 kg/m3
c = 4225 − (0,0998 ∙ 27) + (0,01 ∙ 272) = 4143,10 J/kg ∙ grd
Pr=12,851− ( 0,331∙ 27 ) + ( 3,405 ∙ 10−3 ∙27 2 )−( 1,183 ∙ 10−5 ∙27 3 ) = 5,65
λ = 0,554 + ( 2,358 ∙10−3 ∙ 27 ) −( 1 , 04 ∙10−5 ∙ 27 ) = 0,59 W /m∙ grd
Pentru t1 = 97,62
23
η=[ 1,746−( 0.046 ∙ 97 ,62 )+ ( 5,666 ∙10 ∙97 ,62 ) −( 2,521 ∙10 ∙ 97 , 62 ) ] ∙10
−4 2 −6 3 −3
= 0,31 ∙ 10-3 kg/m ∙ s
ρ=1001−( 0,107 ∙ 97 , 62 )−( 3,097 ∙ 10−3 ∙ 97 , 622 ) = 965,45 kg/m3
c = 4225 − (0,0998 ∙ 97,62) + (0,01 ∙ 97,622) = 4250,10 J/kg ∙ grd
Pr=12,851− ( 0,331∙ 97 , 62 ) + ( 3,405 ∙ 10−3 ∙97 ,622 ) −( 1,183 ∙10−5 ∙ 9 7 , 623 ) = 2,5
λ = 0,554 + ( 2,358 ∙10−3 ∙ 97 , 62 ) −( 1 ,04 ∙10−5 ∙ 97 , 62 )= 0,79 W/m ∙ grd

Pentru t2 = 27,23
24
25
26
27
28
29
30

Proiect OUIA 22

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect OUIA 22

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINA

VETERINARĂ A BANATULUI „REGELE MIHAI I AL

ROMÂNIEI” DIN TIMIȘOARA

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARĂ

Șef de lucr. Dr. Ing. Alexandru- Erne RINOVETZ

Student: Ardelean Edmond Andrei

Grupa 421B CEPA

VETERINARĂ A BANATULUI „REGELE MIHAI I AL

ROMÂNIEI” DIN TIMIȘOARA

Cap. I. Filtrarea pag

I.1. Informații despre operație 3

I.2 .Clasificarea și utilizare 5

I.3 Schemă și structură 6

Cap. II. TEMA DE PROIECTARE 9

I.1 Informații despre operație

Filtrarea este procedeul de trecere a apelor printr-un mediu poros,

VETERINARĂ A BANATULUI „REGELE MIHAI I AL

ROMÂNIEI” DIN TIMIȘOARA

Curgerea fluidului supus filtrării (suspensia) cu debitul Q prin

presiune) Δp dintre presiunea p₁ din amonte și p₂ din aval de filtru.

Această cădere de presiune poate fi asigurată de următoarele condiții: forța

Noțiunii de filtrare i se poate atribui și posibilitatea separări

Stratul de precipitat pe măsură ce se depune pe suprafața stratului

Forța motrice a operației este diferența de presiune () dintre cele

Separarea fazei solide pe stratul filtrant este rezultatul operațiilor

Filtrarea unei suspensii are patru etape: reținerea particulelor solide

Scopul filtrării constă în separarea suspensiei dintr-un amestec

VETERINARĂ A BANATULUI „REGELE MIHAI I AL

ROMÂNIEI” DIN TIMIȘOARA

1. Filtre plane ondulate – asigură filtrarea particulelor grosiere și sunt

2. Filtre compacte – se pretează la utilizarea în condiții de operare

3. Materialele filtrante – sunt compuse din fibre sintetice structurate

4. Filtre HEPA-ULPA – sunt filtre cu eficiență foarte înaltă asigură

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINA

VETERINARĂ A BANATULUI „REGELE MIHAI I AL

ROMÂNIEI” DIN TIMIȘOARA

Schema filtrului rotativ celular

VETERINARĂ A BANATULUI „REGELE MIHAI I AL

ROMÂNIEI” DIN TIMIȘOARA

1,2 – conducte la instalația de vid

5,6 - conducte pentru aer

10 – cilindru interior din tablă

11- pânza de filtrare

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINA

VETERINARĂ A BANATULUI „REGELE MIHAI I AL

ROMÂNIEI” DIN TIMIȘOARA

Filtrarea reprezintă o operația de separare a sistemelor eterogene fluid-

Filtrarea este o separare între faza solidă a suspensiei și substanța

În concluzie, alegerea tipului potrivit de filtrare pentru gospodăria ta

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINA

VETERINARĂ A BANATULUI „REGELE MIHAI I AL

ROMÂNIEI” DIN TIMIȘOARA

Într-un schimbător de căldură multitubular, apa de presă necesară difuziei este

1. Diferența medie logaritmică de temperatură ( ∆ t med ), din schimbător pentru

t₁’ t₁’’ t₁’ t₁’’

t₂’ t₂’’ t₂’’ t₂’

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINA

VETERINARĂ A BANATULUI „REGELE MIHAI I AL

ROMÂNIEI” DIN TIMIȘOARA

VETERINARĂ A BANATULUI „REGELE MIHAI I AL

ROMÂNIEI” DIN TIMIȘOARA

2. Cu datele obținute (coeficientul global de transfer termic, k, se menține constant),

(1− 2035,,005 ) ∙ 100 = 30

( 2P )−1−R+( P2 ) ∙ √( 1−P ) ∙ (1− ( P ∙ R ) )− √ R +1