UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI

MEDICINĂ VETERINARĂ A BANATULUI REGELE

MIHAI I AL ROMÂNIEI DIN TIMIȘOARA

Disciplina: Inocuitatea produselor alimentare II

Facultatea de inginerie alimentara

Temă-Proiect: Compușii Organoclorurații

Coordonator: Student:
Conf.dr.ing. Mărioara DRUGĂ Ardelean Edmond Andrei 421B

1
 Introducere- Surse

Insecticidele organoclorurate sunt compuși organici ce prezintă cel puțin o legătură covalentă cu un atom de clor. Acești
compuși aparțin grupului de derivați de hidrocarburi clorurate ce sunt utilizați în multe domenii industriale precum chimie și
agricultură.

Lindanul este un compus organoclorurat care a fost utilizat ca instecticid în agricultură în medicament în tratamentul
pediculozei și scabiei.

DTT-ul este un insecticid organoclorurat care a fost folosit din anii 1940 ca un toxic de contact. Datorită acțiunii eficiente
în combaterea insectelor și toxicității reduse față de mamifere ca și costului relativ redus de producție a fost folosit pe scară largă în
timp îndelungat.

2
 Compușii organoclorurați imagini

Lindanul DTT Aldrin Heptaclor

Hexaclorbenzen Clordecon
Endosulfan Dieldrin

3
 Clasificare și utilizare a compușii organoclorurații

1. DTT și analogi ai acestuia: DTT, metoxiclor

2. Grupul hexaclorbenzenului: hexaclorbenzen, gama-hexaclorociclohexan ( lindan)

3. Ciclodiene și compuși analogi: aldrin, dieldrin, clordan, clordecon, heptaclor, endosulfan, isobenzan.

4. Toxafen și compuși analogi: toxafen

Majoritatea compușilor organoclorurați sunt utilizați drept insecticide, dar compuși precum lindanul pot fi folosiți în
tratamentul scabiei și pediculozei.

4
 Intoxicația Acută a Compușilor Organoclorurați

Lindanul, ciclodienele și toxafenul nu determină apariția unor simptome prodromale, deseori intoxicația cu acești
compuși se manifestă prin apariția unei crize generaliate.

Semne și simptome apărute ca urmare a interacțiunii dintre insecticidele organoclorurate și sistemul nervos central:
mioclonii, tremor (în cazul intoxicației cu DDT poate fi prima manifestare), convulsii (acestea apar după o expunere la o
cantitate mare de insecticid, la 1-2 ore de la ingerare pe stomacul gol sau 5-6 ore de la ingerare pe un stomac plin). Convulsiile
produse de ciclodiene pot apărea după 48 de ore de la pătrunderea toxicului în organism, după prima criză putând surveni crize
recurente la anumite intervale de timp în următoarele zile.

Doza fatală este diferită în funcție de compusul organoclorurat: pentru aldrin, dieldrin și eldrin, doza fatală variază între 2
și 6 grame. Pentru DDT și lindan doza este variabilă între 15 și 30 grame.

5
 Intoxicația Cronică a Compușilor Organoclorurați

Expunerea de lungă durată la anumiți compuși organoclorurați precum clordan și heptaclor poate duce la
acumularea lor în organism, iar prin această acumulare se pot produce manifestări caracteristice ale unei intoxicații cronice.
Aceste manifestări cuprind: scădere ponderală, fatigabilitate, ataxie, hipertensiune intracranială, erupții cutanate, tremurături
ale extremităților. S-a constatat de asemenea că în cazul unei expuneri de lungă durată la compuși organoclorurați predispune
la apariția leucemiilor, purpurei trombocitopenice, anemiei aplastice, necrozei hepatice centrolobulare, hepatomegaliei și
hepatocarcinomului. (6, 7, 8).

Intoxicația cronică cu cafeină

6
 Toxicitate (Clasificare)

În aprecierea toxicității pesticidelor se folosește doza letală – DL 50 ce reprezintă doza la care mor 50% din
animalele de experiență. Ele se împart în 4 grupe ca și toxicitate:

1. extrem de toxice : toate produsele care conțin o substanță activă cu un DL 50 până la 50 mg /Kg. corp

2. puternic toxice: toate produsele care conțin o substanță activă cu un DL 50 cuprins între 50 mg. /Kg și 200 mg /Kg corp

3. moderat toxice: toate produsele care conțin o substanță activă cu un DL 50 cuprins între 200 mg /Kg și 1000 mg /Kg corp

4. cu toxicitate redusă: toate produsele care conțin o substanță activă cu un DL 50 mai mare de 1000 mg /Kg corp

7
 Efecte patogene

Calea de pătrundere în organism a compușilor organoclorurații este în primul rând calea digestivă, însă datorită
liposolubilității, calea transcutanată este de egală importanță.

Intoxicația transcutanată este favorizată de leziunile pielii ( dermatite, plăgi de tuns, de castrare etc). Absorbția din
tubul digestiv se realizează odată cu lipidele din compoziția furajelor, sub formă de chilomicroni.

În organism sunt depozitate de preferință în țesutul gras. Există riscul ca la animalele în stare bună de
întreținere, în urma slăbirii datorate unei boli intercurente a OCI să se mobilizeze din depozitele adipoase,
determinând toxicoza acută.

In general OCl sunt toxici cu acţiunea asupra sistemului nervos central, tradusă prin
manifestări deexcitaţie şi inhibiţie nervoasă, asociată encefalozei toxice.

8
 Tratamentul

Este simptomatic, neexistând un antidot specific. Pentru prevenirea sau combaterea fenomenelor convulsive se
recomandă fenobarbital 10-15 mg/kg sau cloral hidrat 0,1 g/kg.

În funcție de starea animalului și calea de expunere se pot utiliza diferite mijloace de detoxificare :
spălarea suprafeței corporale cu săpun sau detergent, purgative saline. Sunt contraindicate purgativele uleioase
(cu excepția uleiului de parafină) și laptele. Reducerea rezidurilor de OCI din țesuturile animalelor de consum – în
scopul reducerii contaminării omului- se poate realiza prin utilizarea de inductori enzimatici (fenobarbital),
asociați cu cărbune medicinal.

Având în vedere remanenţă mare a OCl în ţesuturi (riscurile pentru consumatori), produsele alimentare
provenite de la enimalele intoxicate se confiscă şi sedenaturează.

9
 Avantajele și dezavantajele insecticidelor

Marele avantaj al pesticidelor este că ajută la înlăturarea insectelor dăunătoare, salvând atât
plantele din gospodărie, cât și întregi culturi care ar suferi daune majore din cauza acestora. Un alt avantaj al
insecticidelor este acțiunea pe timp îndelungat, astfel că o reaplicare poate fi necesară abia după câteva luni.

Lista de efecte pe care insecticidele le pot produce oamenilor e lungă: erupții cutanate, malformații,
probleme respiratorii, infertilitate, scădere bruscă a greutății, afectarea sistemului imunitar. Insecticidele pot cauza și
probleme psihice sau ale mușchilor, sau chiar și deces, în cazul expunerii majore.
Pe lângă efectele nedorite pe care le au asupra sănătății omului, insecticidele au efecte negative și asupra mediului
înconjurător. Chiar dacă înlătură dăunătorii, insecticidele pot avea un efect toxic asupra plantelor sau animalelor.
Acestea contaminează atmosfera și contribuie la distrugerea stratului de ozon.

Insecticidele pot avea un efect negativ asupra sănătății oamenilor, substanța putând ajunge în organism prin
contact direct la nivelul pielii, inhalare sau ingerare. Un alt mod prin care insecticidele pot ajunge în organism este
consumul de apă/ alimente infestate.

10
 Concluzie

În final calitatea și siguranța alimentelor se bazează pe eforturile tuturor celor implicați în lanțul complex care include
producția agricolă, procesarea, transportul și consumul.

Pentru a menține calitatea și siguranța alimentelor de-a lungul lanțului amintit, este nevoie atât de proceduri
care să asigure faptul că alimentele sunt integre, precum și de proceduri de monitorizare care să asigure ducerea la
capăt a operațiunilor în bune condiții.

Siguranţa alimentelor este o responsabilitate a tuturor, începând de la originea lor până în momentul în
care ajung pe masă.

11
 Bibliografie

1. https://ro.scribd.com/doc/90639955/Pesticide-Organoclorurate

2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Agent_patogen

3. https://ro.scribd.com/doc/56917592/5/INTOXICAȚIA-CU-PESTICIDE-ORGANOCLORURATE

4. https://regielive.net/referate/ecologie/pesticide-organoclorurate-83646.html

5. https://www.romedic.ro/intoxicatia-cu-insecticide-organoclorurate#google_vignette

12