Sunteți pe pagina 1din 17

Intoxicatii la caini si pisici

Aldescu Ioana
Petre Razvan Stefan

Toxicele (otrvurile) sunt substane organice


sau anorganice cu puternic activitate nociv
asupra organismului, capabile s produc
tulburri chiar n cantiti mici.
Intoxicaia este o stare morbid produs sub
aciunea unei substane organice sau
anorganice de origine vegetal, mineral sau
sintetic, ce provoac tulburri profunde ale
metabolismului celular i care are drept rezultat
mbolnvirea organismului.

Toxinele sunt substane organice cu structur


proteic, produse de organismele vegetale sau
animale, care provoac fenomene de
intoxicaie.
Toxicoza este o stare morbid produs de
toxine.
Toxicologia se ocup doar de studiul
toxicozelor induse de toxinele exogene
produse de micei care apar n furajele
defectuos conservate i de toxinele de origine
animal elaborate de erpi i insecte.

. Clasificarea substanelor toxice


Clasificarea substanelor toxice se realizeaz dup mai multe
criterii:
1. n funcie de efectele produse n organism:
Anoxie: prin combinarea cu hemoglobina, cu formare de
derivai incapabili s transporte oxigenul (oxidul de carbon,
nitraii, nitriii);
prin blocarea enzimelor respiratorii celulare (cianurile);
prin lezarea organelor hematoformatoare (substanele radioactive).
Corozive asupra zonelor de contact i a organelor de excreie
(toxicele minerale);
Toxice protoplasmatice i parenchimatoase rezultatul fiind
degenerescena gras, tendina spre hemoragie (tetraclorura de
carbon, fosforul).
2. n funcie de natura fizic sau chimic:
anorganice (metalele, metaloizii, alcalii, acizii)
organice: hidrocarburile, derivaii halogenai ai hidrocarburilor
(cloroformul, tetraclorura de carbon), acizii organici (ac. formic,
ac. salicilic, ac. oxalic, ac. fluoro-acetic), esterii acidului fosforic
(pesticidele organofosforice), fenolii, alcaloizii, glicozizii,
saponinele;
3. n funcie de origine:
mineral;
vegetal;
organic;
sintetic.
4. n funcie de provenien i domeniul de utilizare: pesticide,
ngrminte chimice, poluani industriali, medicamente, furaje
cu micotoxine, plante toxice, toxine de origine animal, aditivi
furajeri.

Etiologia intoxicaiilor
-Intoxicaiile pot fi accidentale sau provocate.
-Intoxicaiile accidentale se pot produce n condiii naturale sau n
condiii create de om.
-Intoxicaiile n condiii naturale se produc cu toxice care se gsesc
n mod obinuit n natur, cum ar fi toxicele minerale din apa de but
(fluorurile, nitraii, fierul) sau acumulate n plante (molibden, seleniu,
cadmiu), plantele toxice (mai ales n condiii de secet, la nceputul
punatului, la animalele tinere), insectele veninoase (bondari,
viespi, pianjeni) i erpii veninoi.
-Intoxicaiile n condiii create de om sunt cele mai frecvente.
Cauzele sunt: poluanii industriali, pesticidele, ngrmintele
chimice (azotate, fosfatice, potasice), medicamentele, aditivii
furajeri, micotoxinele.
-Intoxicaiile provocate sunt cele fcute n scop criminal sau
eutanasic.
Factorii care influeneaz toxicitatea
-Factorii de toxicitate reprezint totalitatea condiiilor de care
depinde toxicitatea unei substane sau gradul su de nocivitate.
Factorii de toxicitate pot fi grupai n dou grupe: factori de toxicitate
dependeni de substan i factori de toxicitate dependeni de
animal.

Nicotina este toxica si pentru animalele de companie. Cele


mai intalnite surse de intoxicatie cu nicotina sunt tigarile,
mucurile de tigara si chiar gumele de mestecat si plasturii cu
nicotina.
Unele animale de companie sunt atrase de produse precum
tutunul de mestecat care contine arome de miere, sirop sau
alte dulciuri. Daca nivelul de toxicitate al nicotinei atinge 10
miligrame pentru fiecare kilogram din greutatea animalului,
cainele este in pericol de moarte.
Urmeaza o lista cu cateva produse care contin nicotina si
cantitatea de compus neurotoxic din ele:
- O tigara contine intre 15 si 25 de miligrame de nicotina, in
functie de firma producatoare;
- Plasturii care inlocuiesc tutunul contin intre 8 si 114
miligrame de nicotina;
- Gumele antifumat contin aproximativ 4 miligrame de nicotina
fiecare;
- Un trabuc are pana la 40 de miligrame de nicotina;
- Mucul de tigara poate contine intre 4 si 8 miligrame de
nicotina, in functie de lungimea lui si continutul tigarii.
Mucurile de tigara contin surprinzator de multa nicotina din
cauza faptului ca fumatul concentreaza acest compus in
capatul tigarii;
- Tutunul de mestecat contine aproximativ 8 miligrame de
nicotina per gram.
Intre doua si patru tigari mancate sunt suficiente pentru ca un
caine de 4.5 kilograme sa arate semnele unei intoxicatii.
Simptomele unei otraviri cu nicotina depind de cantitatea si de
tipul de nicotina inghitita de caine si de greutatea animalului.
Multi caini vor vomita dupa ingerare. Cand sunt consumate
cantitati insemnate, efectele pot fi letale pentru animal, insa
chiar si putina nicotina poate induce simptome.

NICOTINA

Fara tratament, intoxicatia cu nicotina poate cauza paralizia muschilor


pulmonari si cainele poate muri pentru ca nu poate respira in doar cateva
ore de la ingerarea nicotinei. Cele mai intalnite simptome ale intoxicatiei cu
nicotina sunt: tremuratul, slabirea, lipsa coordonarii, depresia,
hiperactivitatea, letargia (in cazul dozelor mari), ritmul rapid al respiratiei
sau respiratie ingreunata, salivarea excesiva, pupilele dilatate, vomitarea,
diareea, posibile atacuri de apoplexie si aritmia cardiaca. Diagnosticul de
intoxicatie cu tutun este bazat de obicei pe identificarea unor situatii in care
patrupedul a fost expus sau a mancat produse ce contin nicotina si arata
simptome specifice.
Tratamentul imediat il reprezinta reducerea cantitatii de nicotina din
stomacul cainelui si ingrijirea cainelui pana cand restul de nicotina este
inactivat de ficat si eliminat din corp. Inducerea vomitarii este recomandata
daca animalul tocmai ce a ingerat nicotina. Pentru situatiile mai grave
spalaturile gastrice sunt folosite sub sedative, pentru ca multi pacienti sunt
agitati. Si noxele din fumul de tigara pot fi o sursa de nicotina. Acestea se
depun pe parul animalelor si ajung in corpul patrupedelor, prin lins, atunci
cand acestea isi fac toaleta. In aceste situatii baile sunt recomandate.
Timpul critic de dupa ingerare este de patru ore. Daca patrupedul
supravietuieste acestui interval, sunt sanse mari sa-si revina. Totusi, in
ciuda tratamentului, unii caini care au consumat cantitati importante de
nicotina nu vor supravietui. Cea mai buna metoda de a evita intoxicatia cu
nicotina este sa eliminati sursa de otravire. Tineti minte ca si scrumierele si
produsele din tutun consumate pot avea urme reziduale de nicotina.

Intoxicatia cu antigel
Simptomele intoxicatiei cu etilenglicol sunt cele de origine nervoasa
si cele ale insuficientei renale severe cu oprirea aproape completa a
productiei de urina si ca o regula generala, aceste simptome nu sunt
specifice acestei tulburari. Intoxicatia cu etilenglicol poate fi fatala
daca nu este tratata imediat dupa ingerarea acestuia (in 4-8 ore).
Cainii care hoinaresc pe afara nesupravegheati au mult mai multe
sanse sa intre in contact cu etilenglicolul din antigel care a fost lasat
la intamplare. Etilenglicolul are un gust dulce, astfel ca animalutele
noastre de companie il vor consuma cu draga inima. Din pacate,
multi proprietari nu isi dau seama ca animalutele lor au consumat
Simptomele
intoxicatiei
antigel de problema pana cand animalutul
etilenglicol si
nu sunt cu
constienti
prezinta simptome nespecifice ale insuficientei renale cum ar fi lipsa
apetitului, letargie si varsaturi 2-3 zile mai tarziu. Tratamentul este
adesea inutil dupa debutul insuficientei renale severe.
Doza letala minima pentru caini reprezinta in medie 5 ml/kg corp.
Astfel, un pic mai mult de trei linguri (sau 45 ml) ar putea fi fatale
pentru un caine de 10 kg.

Tratamentul

Tratamentul decisiv trebuie initiat cat mai curand posibil dupa consumul de
etilenglicol (respectiv, in cateva ore). Daca sunt tratate corespunzator si cu
promptitudine, animalutele de companie care au consumat etilenglicol nu
vor dezvolta insuficienta renala si au o sansa reala de a supravietui.
Ce ar trebui sa urmariti
Greata
Varsaturi
Cresterea senzatiei de sete
Letargie
Incoordonarea precede stadiul comatos
Animalutele de companie se pot comporta ca si cand ar fi intoxicate. Aceste
semne se dezvolta intre 30 minute si 12 ore dupa ingestia etilenglicolului in
functie de cantitatea ingerata.

Warfarina
Generalitati:
Produsele comerciale care contin warfarina sunt: Delicia, Rozitox,
Ratitox, warfarat, Zoocumarin etc. Warfarina poate fi folosita atat sub
forma de momeli cat si sub forma de prafuri.
Momelile se fac de obicei cu faina de cereala, carne tocata, peste tocat
si paine. Nivelul toxic pentru caine este 20-25 mg/kilocorp. Warfarina
este toxica pentru ca inhiba sinteza de protrobinei a ficatului; din
aceasta cauza poate aparea hipoprotrombinemie, scade
coagulabilitatea sangelui si provoca hemoragii interne. Efectul poate
aparea la mai multe zile sau saptamani dupa ingerarea toxicului,
asadar poate fi considerat un efect tarziu.
Simptome:
Cainele este abatut, prezinta inapetenta, prefera mai mult sa stea
culcat, apar hemoragii oculare, incepe sa tremure, hemoragii nazale,
pete hemoragice pe mucoase si piele, urina rosie (hematurie),
articulatiile se pot ingrosa datorita hemartrozelor, fecalele sunt diareice
si negre datorita hemoragiilor interne, intestinale. Decesul survine la
putin timp dupa aparitia acestor simptome.
TRATAMENTUL:
Se administreaza intramuscular vitamina K, de 2-3 ori pe zi, pe
parcursul a 4-5 zil. Doza recomandata la fiecare administrareeste 1-3
ml, solutie 1%. Daca simptomele sunt grave, vitamina K nu mai este
eficace. Ca si tratament adiacent se foloseste vitamina C (pe os,
intramuscular) si Rotosid (per os, intramuscular)

Insecticide organoclorate
Generalitati:
In agricultura si in medicina veterinara se folosesc sute de preparate
comerciale pe baza de: Toxafen, Clordan, Heptaclor, Aldrin, Dieldrin,
Hexaclorbenzen etc. si aici se mai intampla intoxicatii prin tratamente
veterinare necorespunzatoare, mai ales daca nu s-au luat masuri pentru
impiedicarea linsului. Exista chiar posibilitatea intoxicarii prin aerosoli, cand
animalul sta mai mult timp intr-o incapere in care s-au depozitat sau au fost
manevrate asemenea substante. Simptomatologia este nervoasa.
Simptome:
Convulsii localizate apoi generalizate, agresivitate, invartire in cerc, animalul
prefera decubisul, pedaleaza. Convulsiile pot avea un caracter epileptiform si
sunt dureroase. Animalul scrasneste din dinti si prezinta spumozitati bucale.
Uneori apar si vome, diaree, urinari involuntare. Moartea poate fi rapida sau
tardiva (dupa zile sau saptamani).
Tratament:
Principalul obiectiv al tratamentului este combaterea convulsiilor. In acest
scop se injecteaza urgent intramuscular (nu intravenos) Fenobarbital 0,5-3 ml
solutie comerciala 10% in propilenglicol (fiole 2 ml). Injectia se poate repeta la
intervale de 24 de ore. Cu rezultate ceva mai slabe se poate folosi narcoticul
Uretan in solutie proaspata 20%, in doza de 1,0 g/kc intravenos sau 1,6 g/kc
intramuscular sau subcutanat. Convulsiile se mai pot combate cu Diazepam
(i.v. 3-5 mg/kc sau i.m. 5-20 mg/kc). Concomitent se pot administra
intravenos sau per os preparate pe baza de calciu, care au deasemenea un
erect anticonvulsivant (gluconat de calciu, borogluconat de calciu, lactat de
calciu etc). Se mai pot administra purgative saline (sulfat de magneziu, 2-3
lingurite cu varf la 100-150 mg apa), si carbune - tablete, ca antidot general.
Nu se vor administra lapte, grasimi sau purgative uleioase intrucat
insecticidele clorurate se dizolva in acestea si se absorb mai rapid.
Alimentatia sa fie lipsita de grasimi si saraca in glucide.

Insecticide fosforice

Generalitati:
Cele mai cunoscute insecticide organofosforice sunt: Triclorfon (Clorofos, Neguvon),
Diclorfos, Fosdrin, Paraoxon, Malathion, Trition, Alfacron, Fenthion, Bromophos. Ele
se folosesc in scop casnic, in agricultura sau in medicina veterinara, pentru
tratamente contra ectoparazitilor (acest gen de intrebuintare reprezinta cele mai mari
pericole pentru caine). Doza toxica per os este de cateva miligrame/kilocorp.
La nivelul sangelui, esterii organofosforici inhiba colinesteraza, care nu mai
descompune acetilcolinaza, incat aceasta se acumuleaza in organism, producand o
intoxicatie caracteristica, ca urmare a parasimpaticotoniei (acetilcolina este
mediatorul chimic al sistemului nervos vegetativ parasimpatic). Simptomele
intoxicatiei pot apare foarte rapid dar si mai incet.
Simptome:
Salivatie, voma, diaree, crampe, laringospasm cu respiratie asmatiforma, fibrilatii
musculare, convulsii, mioza persistenta (simptom caracteristic), moarte prin colaps
circulator.
Tratament:
Antidotul specific este atropina, care se injecteaza subcutanat in doza de 0,1-0,5 ml
solutie 1% (sau 1-5 ml solutie 0,1%). Efectul atropinei apare in cateva minute.
Convulsiile pot fi combatute cu tranchilizante (de exemplu Diazepam i.m. 5-20
mg/kc).

Intoxicatia produsa de Clostridium perfringens


Generalitati:
Clostridium perfringens este un germen anaerob ce se poate dezvolta in alimente preparate din
materii prime contaminate dar si in alimente alterate, mucegaite, rancede. Este un germen foarte
patogen prin toxinele pe care le produce (poate duce chiar la moartea animalului).
Intoxicatia se manifesta la cateva ore dupa hranirea cu alimente contaminate.
Simptome:
Simptomele sunt dominate de tulburari digestive grave: voma repetata care raspunde greu la
tratament si diaree. Se poate ajunge la voma si diaree cu sange.
Cainii intoxicati sunt abatuti, nu au pofta de mancare, nu beau apa, saliveaza si au febra (40-41
grade Celsius).
Daca observati la cainele dumneavoastra semnele prezentate mai sus mergeti de urgenta la
medicul veterinar pentru ca orice intarziere poate fi fatala!!!
Tratament:
Tratamentul este complex, iar reusita lui depinde de cat de repede este adus cainele la medic. Se
fac perfuzii intravenoase, se administreza antihemoragice (etamsilat), antispastice(scobutil),
pansamente gastrice (maalox, dicarbocalm), protectoare hepatice (aspatofort), vitamine (vitamina
C in cantitati mari) si antibiotice.
Intoxicatia cu erbicide si fungicide - care nu este intotdeauna fatala, cainele poate sa scape simptomele, si la intoxicatia cu erbicide si la intoxicatia cu fungicide, sunt similare: pierderea poftei
de mancare, voma, diaree, slabiciune musculara care se accentueaza in timp. Unii caini scapa,
altii nu, nu exista antidot, doar tratamente de sustinere.

INTOXICATIA CU ANTU
GENERALITATI:
Produsele care au la baza
alfanaftiltiouree se numesc: Deratan,
Deratox, Anton etc. Antu este folosit
sub forma molilor dar si sub forma de
prafuri. Doza letala la caine este de 150
mg/kilocorp. Intoxicatia cu Antu
sporeste permeabilitatea vasculara si
datorita acestui lucru apar endem, cel
mai grav este endemul pulmonar.
Efectul intoxicatiei este rapid la doar
cateva ore de la ingerare.
SIMPTOME
Inapetenta, respiratie zgomotoasa,
ameteli, spuma la gura. Catelul are o
dispnee tot mai accentuata, se ineaca
cu secretie pulmonara, respira din ce in
ce mai repid, decesul survine la 12-72
de ore prin asfixiere.
TRATAMENT
Toxicul poate fi indepartat din stomac la
mai putin de 2 ore de la ingerarea
toxicului, se pot administra vomitive
centrale (pilocarpina, apomorfina,
sulfatiazol) sau periferice (sulfat de
cupru 1%) pana la aparitia vomei. Se
poate administra Hiposulfit de sodiu
(fiole 10ml si 20ml), in doza de 0.5 -3
g/animal, odata pe zi, intravenos, 3 zile.
Poate fi administrat si per os. Se mai
poate folosi si antiexsudativ cu efect
antitoxic, mai se recomanda
glucocorticoizi : Prednison,
Hidrocortizon, Supercortisol.

Intoxicatia cu Fosfura de Zinc


GENERALITATI
Fosfura de zinc si Pasta de fosfor (rodol) sunt
produse care au la baza fosfor, au un puternic
miros de usturoi, placut rozatoarelor. Se
folosesc in principal pentru momeli. Doza letala
pentru catel este 40mg fosfura de zinc pe
kilogram. Impreuna cu acidul clorhidric din
stomac se va forma hidrogen fosfoara care
ajunge in circuitul sangvin si determina
modificari la nivelul organelor interne. Evolutia
intoxicarii este foarte rapida: in primele 4-12 ore
apar primele simptome iar moartea survine in
aproximativ o saptamana.
SIMPTOME
Abdomen dureros si retractat, lacrimare, voma
(continut gastric cu miros de usturoi), crampe,
colici, scrasnire de dinti, urina colorata in galben
inchis, diaree cu strii de sange si membrane
albieoase. Pot aparea perioade trecatoare de
imbunatatire a starii generale urmate de astenie,
hemoragie interna si moarte.
TRATAMENT
Se administreaza vomitive periferice si centrale.
Pentru a indeparta toxicul din stomac, la
intervale mai mici de 2 ore de la ingerarea
toxicului, se prescriu vomitive centrale
(pilocarpina, sulfatiazol, apomorfina) sau
periferice, pana la aparitia vomei (sulfat de
cupru si purgative (sulfat de magneziu). Se pot
administra si pilocarpina si tablete de carbune
care au atat efect purgativ si vomitiv.
Daca aparea deshidratarea se va face o
rehidratare cu ser fiziologic si vitamina B1 si
vitamina C, toate acestea subcutanat.

ECARITOX - STRICNINA
GENERALITATI
Se produc intoxicatii accidentale, dupa ce au fost consumate raticide,
dar se produc si intoxicatii intentionate in urma folosirii pastilelor cu
stricnina pentru omorarea cainilor vagabonzi. Pastilele sunt de uz
veterinar si au in compozitie 0.1 g substanta activa. Doza letala de
stricnina la caini variaza intre 0.75 - 20 mg/kilocorp.
SIMPTOME
La scurt timp dupa intoxicare - 30 minute - apare o hiper-activitate a
catelului (se agita la orice atingere si zgomot), catelul pare speriat,
apoi se instaleaza rigiditatea musculaturii fetei si a gatului,
tremuraturi spontane care se pot transforma in accese convulsive
(crize tetanice) care dureaza in jurul unui minut, intrerupte de
perioade scurte de relaxare. Pe parcursul crizei corpul este foarte
rigid, capul ramane pe spate si coada este tinuta dreapta. Mai poate
aparea si midriaza, trismus (inclestarea falcilor), exoftalmie. Orice
zgomot sau excitant poate declansa crizat tetanica. Decesul survine
prin asfixie bulbara in timpul unui acces de convulsie.
TRATAMENT
In principal se urmareste reducerea convulsiilor. De aceea se fac
injectii intramusculare cu Fenorbarbital 0.5 - 3ml solutie 10% de
propilenglicole. Injectarea se repeta odata la 24 de ore. Se mai
poate folosi si Uretan in solutie 20%, doza de 1.0 g/kc intravenos sau
1.6 g/kc subcutanta sau intramusculare. Se mai poate folosi si
Diazepam pentru reducerea convulsiilor. Odata cu calmarea
convulsiilor se pot incepe spalaturile gastrice sau administrarea de
purgative si vomitive, tablete de carbune, solutie 2% acid tanic.
Catelul va trebui tinut la intuneric si izolat.

INTOXICATII LA PISICI

Pisicile se numara printre animalele foarte curioase si au tendinta sa guste


tot ce gasesc, prudenta fiind in aceste cazuri una aproape inexistenta. Chiar
daca este mai suspicioasa decat un caine, pisica este expusa pericolului in
permanenta, datorita calitatilor ei de ajunge cu usurinta in locuri inaccesibile
pentru alte animale.
Intoxicatii cu plante
Pisicile au obiceiul de a mesteca in joaca, sau din plictiseala, plantele care
se gasesc in apartament, unele dintre ele producandu-le diverse intoxicatii.
Printre plantele care pot provoca afectiuni digestive se numara lacramioara,
tuia, bradul, trandafirul japonez, vascul, volbura, ficusul, etc.
Intoxicatia cu aflatoxina
Aceasta substanta este prezenta pe arahidele mucegaite si poate sa fie
extreme de nociva pentru pisici, fiind suficienta doar o cantitate de 0,5 mg /
kg pentru a declansa o intoxicatie acuta. Pisicile intoxicate cu aflatoxina isi
pierd apetitul, starea lor se deterioreaza rapid, apare ciroza hepatica cu
acumulare de lichid abdominal si hemoragiile.

Intoxicatia cu sare de bucatarie


Sarea de bucatarie poate sa devina toxica
daca depaseste un anumit prag si nu
exista apa la discretie. Deci in cazul in
care oferim pisicii alimente foarte sarate,
apa este cel mai bun antidot, lasata la
discretie. In caz contrar apar diareea,
convulsii, ataxie si neliniste.
Intoxicatii cu insecticide
Pisica se poate intoxica fie prin
contaminarea accidentala a alimentelor, fie
prin deparazitarea externa a animalului.
Prin toaletare, pisica ingereaza insecticidul
si acesta produce intoxicatia. Exista
posibilitatea intoxicarii cu aerosoli, atunci
cand pisica sta mai mult intr-o incapere
unde s-au depozitat sau manipulat astfel
de substante. Intoxicatiile de acest gen se
manifesta prin convulsii, agresivitate,
invartit in cerc, voma, diaree, urinari
frecvente si necontrolate.