Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
sulfamida cu eliminare lenta care inhiba bacteriile producatoare de vit K de la niv tubului dig al rozatoarelor. . Aceste produse sunt livrate sub forma de pulveri sau de lichide concentrate pt a fi preparate sub forma de momeli .
Etiologie
-consumul momelilor preparate pt rozatoare de catre caini,pisici si porci -consumul cadavrelor intoxicate (intoxicatie orizontala)
Sursele de toxic:
sunt in special momelile utilizate pentru combaterea rozatoarelor si cadavrele animalelor moarte prin intoxicatia cu derivati cumarinici,
precum si plantele care contin cumarina (sulfina, trifoiul, vinarita), mai ales cand sunt supuse actiunii unor mucegaiuri.
Sunt receptive la derivati cumarinici toate speciile de mamifere si
pasari, cele mai expuse fiind carnivorele si suinele. Intoxicatia este favorizata de afectiunile hepatice, renale si de carenta in vitamina K indusa prin tratamentele prelungite cu antibiotice si chimioterapice.
antibiotice si sulfamide) -hepatopatii care perturba formarea factorilor coagularii, prezenta altor toxice care maresc permeabilitatea capilara (ANTU) sau care modifica coagulabilitatea -administrarea unor medicamente care maresc efectul anticoagulant
-adm unor hormoni care cresc afinitatea receptorilor pt unele
anticoag (steroizi, ACTH) -traumatismele si manoperele chirurgicale -insuficienta renala -consumarea de unele plante
Mecanismele de actiune:
Patrunderea in organism a derivatilor cumarinici are loc pe cale
digestiva. Absorbtia are loc indeosebi in intestin, fiind favorizata de pH-ul alcalin. Metabolizarea se face lent (in decurs de 2-4 zile) in ficat.
Actiunea principala a derivatilor cumarinici este inhibitia sintezei
tesutului limfoid si ale maduvei hematogene. Derivatii cumarinici reduc aglutinarea plachetelor sanguine.
Efectul final = sindrom hemoragipar. De obicei este necesara o perioada de latenta de 24-96 ore pentru instalarea actiunii anticoagulante maxime.
organele interne. Sunt predispuse la hemoragii tesuturile lezate anterior sau expuse la traumatisme.
1 -interfereaza sinteza factorilor coagularii la niv ficatului 2 inhiba functionarea vit K necesara sintezei factorilor de coagulare 3 reduc adezivitatea plachetelor sangvine, dar nu au efect asupra trombilor deja constituiti 4 cresc permeabilitatea capilara
Tablou clinic: -F acuta:urmare a ingestiei unei doze mari de toxic -F cronica:urmare a expunerii la doze mici si repetate
F acuta:
semnele clinice apar dupa 12-
F cronica:
- slabire insotita de
24-48h si se manifesta printrun sindrom hemoragipar (hemoragii cutanate la cele mai usoare loviri, mai ales la niv articulatiilor membrelor, a proeminentelor osoase, in zonele decubitale) apar hematoame subcutanate sau intramusculare. Hematoamele pot fi prezente si la niv capului,urechilor, glob ocular. Abatere,tulb in mers,dureri articulare,ataxie
anemie,hemoragii jetaj spumos fin aerat, dispnee dat colectiei hemoragice din pulmon, semne fizice care confirma prezenta lichidului in aleveole si bronhii hematoame cu sg necoagulat
La bovine se produce avort. -
clinica, se constata aparitia de hematoame de diferite dimensiuni si hemoragii intracavitare cu sange necoagulat sau hemoragii discrete generalizate sub mucoase, sub seroase si subcutanate.
-temperatura
-deshidratare
-hemoragii la nivelul cavitatii bucale -timpul de reumplere capilara peste 3 sec -materii fecale hemoragice -durere la palparea lojelor renale, -rinichiul marit in volum la palpare, - timpul de coagulare peste 20min
vitaminei K, avnd drept consecin reducerea produciei anumitor factori de coagulare a sngelui. Trebuie menionat faptul c aceste produse nu au efect asupra factorilor de coagulare prezeni n circulaia sangvin, astfel nct se poate sesiza un decalaj de timp ntre momentul intoxicaiei i apariia problemelor de sngerare. Lipsa factorilor de coagulare face ca animalul intoxicat s sngereze pn la moarte deoarece sngele nu mai poate coagula. Cumarinele de prim generaie pot induce moartea animalelor intoxicate n urma ingestiei unei singure doze de toxin ntr-o cantitate mai mare sau n urma ingestiei mai multor doze, mai mici n decursul a mai multor zile. De obicei,semnele clinice sunt observate la 3-5 zile dup expunere.
intoxicaii n urma ingerrii unei singure doze. De asemenea, cumarinele de a doua generaie prezint un risc mult mai mare de toxicitate dect cele de prim generaie, dac cinele sau pisica mnnc un oarece sau un obolan otrvit. Odat ce simptomele au aprut, tratamentul este mai dificil, mai costisitor i prognosticul este defavorabil n comparaie cu situaiile n care tratamentul este iniiat imediat dup ingestie.
otrvit, avei n vedere ca puilor s li se verifice capacitate de coagulare, deoarece otrava poate trece n lapte
Diagnostic
Se stabileste pe baza aspectelor clinice si lezionale, coroborate cu
datele anamnetice si rezultatele analizelor de laborator. Pentru examenul de laborator se trimit probe de: ficat, continut gastric, furaje si momeli, minim cate 100g
Identificarea warfarinei se face prin cromatografie in strat subtire. Principiul metodei: Warfarina este extrasa din proba de analizat cu acetona, dupa care extractul respectiv se purifica, se concentreaza si se spoteaza pe
placa cromatografica, unde warfarina este pusa in evidenta cu ajutorul unor reactivi de culoare specifici.
Pt determinarea warfarinei din momeli a fost omologata metoda
spectofotometrica, metoda fiind aplicata la momeli cu un continut de cel putin 0,025% warfarina.
Tratament:
-se indeparteaza toxicul de la poata de intrare -vit K1 -Etamsilat, Adrenostazin care au efect rapid. - Vit K poate produce socul anafilactic. NU se asociaza cu hidrocortizon hemisuccinat pt ca hormonii steroizi favorizeaza hemoragia. - analeptice cardioresp si calmante.
Anim trebuie ferite de traumatisme si adapostit intr-un loc cu t constanta, fara curenti de aer, pe un pat de paie
Raticidele se gasesc pe piata sub diferite forme comerciale incepand de la grausor pana la momeli imbibate cu diverse substante atragatoare pentru animalele carnivore. Otravurile anti-soareci continand metaldehida au un gust placut cainilor si pisicilor.
ingurgitare si din aceasta cauza nu atrage suspiciunea celorlalte rozatoare din colonie
-prosul are o actiune anticoagulanta afectand proprietatea de
tipice anticoagulantelor: apatie, paloare, hemoragii interne si externe, urme de sange in urina si fecale, timp indelungat de coagulare a sangelui.
Se observa:
-deshidratare 10%, -hemoragii la nivelul cavitatii bucale sub forma unor petesii pe gingii, comisuri. -timpul de reumplere capilara 3 secunde, - mucoasa bucala si conjunctivala albe portelanii
Tratament:
Prima masura care se ia in cazul animalelor care au inghitit momeli
este evacuarea continutului stomacal prin provocarea vomei si apoi lavaje gastrice intense.
Animalele afectate trebuie manevrate cat mai putin si adapostite in
locuri linistite, pentru a minimaliza traumele. Adrninistrarea sedativelor este utila in acest scop.
Curativ se urmareste suplinirea factorilor coagularii deficitari. Acest
obiectiv poate fi indeplinit eficient doar prin transfuzie de sange integral, recoltat de la un animal sanatos
de preferat sub forma de suspensie 5% in glucoza 5% si sarurile de calciu in dozele uzuale, vitamina C in doze mari.
Bibliografie:
1. Ioan Oroian - Pesticide, dezinfectie, dezinsectie, deratizare,
Editura Mediamira, Cluj-Napoca, 2006, 2. Iustin Ghizdavu - Entomologie agricola speciala - Daunatori polifagi, Editura Academicpres, Cluj-Napoca, 2004, 3. I. Ghizdavu, P. Pasol, I. Palagesiu, B. Bobirnac, C. Filipescu, I. Matei, T. Georgescu, T. Baicu, Al. Barbulescu - Entomologie agricola, Editura Didactica si Pedagogica, R.A., Bucuresti, 1997.
4.curs de toxicology 5.Internet