Sunteți pe pagina 1din 27

Tratamentul

în otita la câ ine
Cuprins
1. Structura și funcția urechii la câ ine
2. Ce este otita?
3. Factori cauzali
4. Semne clinice
5. Diagnostic
6. Tratament
7. Bibliografie
Structura și funcția urechii de câine

Urechea carnivorelor domestice este divizată în:

Pavilion- este alcă tuit dintr-un cartilagiu,


mușchi și piele. Ajută la captarea sunetelor si
transmiterea lor pe canalul auditiv la membrana
timpanului, care vibrează cand valurile de
sunete se lovesc de ea.

Dincolo de timpan se află urechea medie,


alcatuită dintr-o cameră cu trei parți auditive -
trei oase mici cunoscute sub denumirea de
ciocan, nicovală și scă riță . Ele transmit vibrațiile
timpanului catre urechea internă .

În interiorul urechii interne, cochlea spiralată


(melcul spiralat) transformă aceste vibrații în
semnale care îi sunt trimise apoi creierului. Tot
în urechea internă se află și organele care
asigură simțul echilibrului.
Ce este otita?
Otita reprezintă o inflamație a conductului auricular.
Ea poate afecta doar canalul vertical şi orizontal şi atunci este vorba
despre otita externă sau poate fi afectată cavitatea medie a urechii fiind
vorba despre otita medie. Cea din urmă apare atunci câ nd procesul
infecțios depă şeşte timpanul şi interesează bula timpanică . Câ nd procesul
inflamator cuprinde melcul sau canalele semicirculare se vorbeşte despre
otita internă.
Reprezentarea celor trei tipuri de otite
Cauze
Semne Clinice:
Modifică rile cronice ale CAE se traduc prin
hiperplazia glandelor apocrine, îngroşarea
epiteliului otic, îngustarea lumenului CAE.

Se mai constată durere în regiunea auriculară,


animalul scutură frecvent capul, iar mirosul
secreților este respingător. Datorită pruritului, în
urma gratajului, pot apă rea hematoame
retroauriculare de dimensiuni variabile.

În cazurile grave, cu evoluție de lungă durată ,


se poate produce osificarea CAE.
Dacă în CAE se localizează Staphylococcus spp., Streptococcus spp. sau
Proteus spp. exsudatul are o culoare gălbuie la început, iar pe mă sură ce procesul
infecios avansează , secreția divine închisă la culoare şi solidifică.
Atunci câ nd CAE este puternic inflamat, Pseudomonas spp. este frecvent
implicată . Se constată eroziuni şi ulceraii însoțite de cantită ți apreciabile de
exsudat galben-deschis. De obicei este implicată în cazurile cronice.
Prezența levurilor, mai ales Malassezia spp., determină apariția unei secreții
vâscoase brun-ciocolatii.
Infestațiile cu Otodectes cynotis se
caracterizează printr-un exces de secreție
ceruminoasă uscată, brun închisă şi un proces
inflamator variabil ca intensitate. La examenul
otoscopic sau la examinarea raclatului CAE se
pun în evidență acarienii.

Bolile autoimune se manifestă prin


apariția de pustule şi cruste pe pavilion şi
epiteliul otic. Una dintre aceste entită ți
este pemfigusul foliaceu.
Diagnostic

Diagnosticul în otitele externe se stabilește prin coroborarea


datelor anamnetice și clinice și se confirmă prin rezultatele
examenelor complementare imediate și/sau întâ rziate.
Anamneza

Reprezintă o etapă esențială în orientarea


diagnosticului, cu condiția ca întrebă rile pe care
medicul le adresează proprietarului să fie concise și
să vizeze clarificarea unor aspecte utile pentru
identificarea cauzei primare.
Examenul clinic

Este efectuat  inițial de la distanță , evaluâ ndu-se poziția


capului și a urechilor. La acest examen, în caz de
afecțiuni dureroase, se poate observa torticolis, urechea
aplecată sau simptome neurologice (sindrom vestibular
sau labirintic, pareză facială ), corelate cu evoluția unei
otite medii și/sau interne.
Examen auricular

• La cazurile cu otită unilaterală , examenul auricular se


începe cu urechea să nă toasă .
• Inițial se verifică prin inspecție pavilionul (partea
externă și cea internă ) și intrarea în conductul auricular,
urmă rindu-se leziunile; prezența de cerumen și/sau puroi
(cantitate, culoare, consistență , miros).
• Prin palpare se evaluează durerea, îngroșarea și
osificarea canalului auricular.
• Pe baza modifică rilor înregistrate la examinarea clinică
se pot diferenția două tipuri majore de otite externe (OE):
otite externe eritemo-ceruminoase (OEEC) și otite externe
purulente (OEP).
Examenul otoscopic

Examenul otoscopic se poate efectua cu otoscopul


clasic sau cu otovideoscopul . Examenul otoscopic este
de un real folos pentru detectarea corpilor străini și a
modifică rilor locale (\stenoză, edem, eroziuni/ulcere,
calcificări, hiperplazie ceruminoasă, tumori).
De asemenea, ar trebui să
permită vizualizarea
membranei timpanice; orice
modificare a ei (îngroșare,
fisură sau ruptură totală )
indică evoluția otitei medii.
Examenul citologic

Frotiurile se efectuează din exsudat auricular obținut


cu ajutorul unui tampon. Preparatele se fixează prin
trecere rapidă prin flacă ră . Colorarea se face cu albastru
de metilen 1% sau colorație Diff-Quick, iar examinarea, cu
obiectivul de imersie.
Frotiul poate releva prezența de bacterii sub formă de
bacili sau coci și/sau celule levurice în special
de Malassezia .
CURĂȚARE, SEDARE
Se va asigura că în CAE nu mai
există exsudat şi nici debriuri Tratament
înainte de aplicarea tratamentului
topic. Pentru aceasta se recurge la
cură țarea CAE.
Dacă secrețiile sunt reduse şi conductul accesibil
nu este nevoie de sedare, însă în cazurile cu secreții
abundente sedarea sau tranchilizarea sunt necesare
pentru o igienizare minuțioasă a conductului şi o mai
bună vizualizare a timpanului.

Se foloseşte ser fiziologic că lduț, dar sunt


recomandate şi soluții comerciale care au în
compoziție: propilen-glicol (Otodine, Otoprof,
Clorexyderm Oto) acid malic, acid benzoic şi acid
salicilic(Otto-Cleans, Epi-Otic, Clorexyderm Oto,
Otoact)
Dacă după spă lare animalul înghite, se îneacă sau tuşeşte înseamnă că
timpanul este perforat sau rupt. Se recomandă ca, în aceste cazuri, după
utilizarea soluțiilor amintite anterior, urechea medie să fie spă lată cu ser
fiziologic.

După introducerea soluțiilor de cură țare în CAE


se execută mişcă ri de masare timp de 1-2 minute.
Excesul va fi eliminat prin utilizarea tampoanelor
de vată .

Dacă manevrele de igienizare a CAE efectuate în timpul sedă rii sunt


brutale, pot duce la apariția complicațiilor cum ar fi:
- ruptura timpanului şi producerea otitei medii;
-durere excesivă ;
-sindrom vestibular;
- surditate;
Un produs de igienizare trebuie să aibă urmă toarele
caracteristici:
- ceruminolitic eficient;
- să nu irite epiteliul CAE şi al urechii mijlocii;
să nu fie toxic;
- să nu lase reziduuri;
- să lase conductul auditiv uscat;
- să fie bacteriostatic sau bactericid;
- să fie ieftin.
Tratamentul antibacterian se adresează
infecțiilor produse mai ales de stafilococi, prin
folosirea uneia din urmă toarele substanțe:
gentamicină , neomicină , cloramfenicol, acid fusidic.

În cazul implică rii streptococilor se vor folosi


produse care conțin peniciline.

Dacă infecția este produsă de bacili Gram


negativi (ex. Pseudomonas spp.) se va alege una
dintre substanțele urmă toare, în funcție de
rezultatul antibiogramei: acid acetic (prezent în
produsele Oti Cleans sau Dermisol Multicleanse
Solution), gentamicină , polimixină B, enrofloxacină ,
ticarcilină .
Aplicațiile topice antifungice se bazează pe utilizarea unei dintre
substanțele urmă toare: thiabendazol, nistatină , clotrimazol, miconazol,
cuprimixină , amfotericină B.
Produsele antiinflamatorii: glucocorticoizi - aceştia reduc pruritul,
inflamația, exsudația şi proliferarea. Se pot admisistra 3-5 picături în
urechea afectată de două ori pe zi timp de 7 zile, din substanțele
urmă toare: hidrocortizon, prednison, dexametazonă , triamcinolon,
betametazonă , fluocinolon.
Cu acțiune sistemică se pot administra
*prednisolon -0,1 – 0,2 mg/kg, de două ori pe zi, per os
*metilprednisolon -0.05 – 0,1 mg/kg de două ori pe zi, per os, nu mai
mult de 14 zile.

Remedii naturiste folosite pentru


1. igienizarea CAE: infuzia de gă lbenele
2. reducerea procesului inflamator : uleiul de gă lbenele instilat
două pică turi în fiecare ureche
3. îndepă rtarea acarienilor otici : infuzie de Rumex crispus – ştevie
galbenă – instilație cu două pică turi la trei zile interval.
Remedii homeopate de tipul comprimatelor de Pulsatilla, iar în
cazul pruritului otic se pot folosi comprimate zdrobite de Sepia
officinalis.
Bibliografie
1. Considerații asupra otitei externe la câ ine şi pisică - S.
MORARIU
2. Otita externa: patogeneza si abordare clinica- Dr. Rares
Capitan
3. https://www.medichub.ro/reviste/practica-veterinara-ro/c
onduita-diagnosticului-in-otite-externe-la-caini-id-1256-cm
sid-69?fbclid=IwAR3Z1J25sOWuJOUWsZLEXOIUd7DZ_G-vh
Sdc0y6l2h-S77sp7y4eR1dSoXw
4. www.petmart.ro
Vă mulțumesc pentru atenție!

S-ar putea să vă placă și