DERMATOLOGIE

VETERINAR- LEZIUNILE

PIELII

O configuratie corecta, a leziunilor intalnite la

nivelul pielii, ne poate fi de folos in vederea
stabilirii unui diagnostig diferential.Leziunile pot
aparea in mod singular /solitar precum cele din
cazul Dermatophitozei sau a reactiei alergice de
corp strain. Leziunile de tip linear apar in urma
producerii de zgarieturi sau avand ceva aplicat pe
piele, insa in alte cazuri, leziunile lineare pot fi
rezultatul implicarii dermatomului in malformatii
congenitale sau mai pot reflecta implicarea vaselor
sangvine sau limfatice. Leziunile circulare sunt
asociate cu tendinta de raspandire catre periferie
a unei boli; ca de exemplu foliculita bacteriana la
caine.Leziunile unite/coalescente apar atunci cand
multiple leziuni se suprapun sau se alipesc in urma
difuzarii lor . Leziunile difuze sunt caracteristice in
special bolilor metabolice sau sistemice asemeni
dezechilibrului endocrinologic keratinizarii,

dezechilibrului imunologic sau a hipersensibilitatii.

n vederea stabilirii unui diagnostic concludent este

necesara intocmirea si cunoasterea unei clasificari
corecte a leziunilor intalnite la nivelul pielii.
Leziunile primare:
Macule sau pete (macule or patch);
Leziunile elementare prin modificari de coloratie a
pielii pe o zon restrans (circumscris) se
numesc pete sau macule si se caracterizeaza prin
aceea ca nu modifica relieful sau consistenta pielii, ci
numai culoarea. In functie de modificarile
histopatologice care stau la baza acestor leziuni,
petele pot aprea prin tulburri ale pigmentatiei sau
prin tulburri ale vascularizatiei.
Petele pigmentare sunt modificari de coloratie ale
pielii cauzate de acumularea de pigment in epiderm
2

si derm, fiind reprezentate de leziuni circumscrise,

difuze sau generalizate care nu dispar la presiune. Se
produc prin acumularea de melanina sau prin
depunerea la nivel cutanat a altor pigmenti endogeni
sau exogeni (pete nemelanice).
o Pete cauzate de tulburari ale melanogenezei apar
prin:
- acumularea anormala de melanina (pete
hipercrome) care poate fi congenitala (ex:
nevi pigmentari) sau dobandita (ex:
cloasma, efelide, pata cafea cu lapte),
primara (ex: nevi nevocelulari, efelide) sau
secundara altor leziuni (ex: pemfigus,
lichen plan).
- pierderea partiala (hipocromie) sau totala
(acromie) a melaninei poate fi congenitala
(ex: albinism) sau dobandita (ex: vitiligo),
primara (ex: vitiligo) sau secundara altor
leziuni (ex: pitiriazis versicolor,
eczematide, psoriazis vulgar).
o Pete produse prin acumularea altui pigment decat
melanina - apar de obicei in dermatita cronica de
staza a membrelor inferioare fiind produse prin
depunerea hemosiderinei (pigment derivat din
hemoglobina) care va conduce la pigmentarea bruna
a tegumentului

 Petele vasculo-sanguine sunt datorate alterarii

vaselor si sangelui circulant sau extravazarii
hematiilor.
o Eritemul este o roseata a pielii de durata in general
scurta, mai rar persistenta, cu nuante variabile de la
rosu aprins la roz palid, care dispare la presiune,
avand temperatura locala crescuta. Histopatologic se
constata largirea lumenului arteriolelor dermice.
Eritemul poate fi asociat cu alte leziuni precum
vezicule, bule, pustule.
Dupa configuratie si intindere se disting urmatoarele
tipuri de eritem:
eritemul localizat - ex: haloul (mica zona
eritematoasa in jurul unei leziuni circumscrise:
vezicula, bula, pustula), eritemul in placi sau in
placarde.
eritemul regional - ex: al zonelor descoperite sau
fotoexpuse (fata, decolteul si dosul mainilor), al
marilor pliuri (inghinal, axilar, submamar, interfesier).
eritemul generalizat, denumit si exantem, intereseaza
suprafete extinse sau chiar tegumentul in totalitate.
Se descriu trei tipuri de eritem generalizat: de tip
scarlatiniform (ex: scarlatina), de tip rozeoliform (ex:
rozeola sifilitica, eruptii medicamentoase), de tip
rubeoliform (ex: rubeola, rujeola).

o Eritrodermia se caracterizeaza printr-un eritem al

intregului tegument, caracterizat prin culoarea rosie
vie si asocierea cu alte semne cutanate: edem
cutanat profund, descuamatie mai mult sau mai putin
intensa, si cu semne generale (febra, alterarea starii
generale), adenopatii superficiale. Eritrodermia este
un sindrom grav care poate aparea in mai multe
afectiuni precum psoriazis, limfom cutanat, eczema,
toxidermie.
o Cianoza este o pata vasculara persistenta, de nuanta
rosie-violacee, fara caracter inflamator si care dispare
la presiune. Pielea este rece la palpare. Este cauzata
de staza a sangelui in capilare si vene datorata unui
spasm arterial. Cianoza este localizata mai ales la
extremitati (ex: acrocianoza, boala Raynaud,
degeraturi).
o Purpura este o modificare de culoare a pielii, de
obicei circumscrisa, datorata extravazarii hematiilor
in derm cauzata fie de o lezare a peretelui vascular,
fie de o anomalie a coagularii.
Clinic, purpura se manifesta initial ca o pata de
coloratie rosu inchis care nu dispare la presiune,
schimbandu-si apoi aspectul datorita modificarilor
hemoglobinei, trecand prin diverse nuante: albastru,
galben, pentru ca in final sa ramana o pata bruna,
trecatoare sau durabila (ex: purpurele cronice din
hemosideroze). Localizarea de electie este la nivelul
membrelor inferioare.
5

o Petele vasculare propriu-zise sunt pete circumscrise

aparute datorita unei dilatatii vasculare anormale sau
unui proces de neoformatie a capilarelor dermice. Ele
dispar la presiune dar sunt permanente. Acestea pot
fi congenitale (ex: angiomul plan) sau dobandite
(telangiectazii, stelute vasculare).
Papule (Papule or plaque)
o Papula este o proeminenta a pielii solida, neindurata,
bine circumscrisa, de mici dimensiuni cu diametrul de
obicei sub 1 cm. Dupa aspect papula poate fi rotunda,
ovala, poligonala, ombilicata sau conica. Culoarea
papulelor poate fi rosie (ex: eritemul polimorf), rosieviolacee (ex: lichen plan), rosie-bruna (ex: sifilis).
Din punct de vedere histopatologic papula se poate
forma prin ingrosarea epidermului (ex: verucile plane
juvenile), prin edematierea dermului (ex: urticarie)
sau prin infiltrat inflamator (ex: sifilis, lichen plan).
o Vegetatiile se prezinta ca si excrescente moi, filiforme
sau globuloase, cu suprafata neregulata, avand
uneori aspect conopidiform (ex: vegetatiile
veneriene).
o Lichenificarea consta in ingrosarea pielii cu adancirea
santurilor normale care prin intretaierea lor determina
suprafete poligonale. Lichenificarea este o leziune
cutanata secundara produsa prin scarpinat repetat si
intalnita in neurodermite, eczeme, prurigo cronic.
6

o Hiperkeratoza consta in ingrosarea marcat a stratului

cornos. Hiperkeratoza poate fi circumscrisa
(durioame, veruci) sau difuza (ihtioza).
o Leucokeratoza reprezint o tulburare a procesului de
keratinizare ce consta in aparitia straturilor granulos
si cornos la nivelul mucoaselor, formand plci
albicioase (lichen plan al mucoaselor, leucoplazie,
lupus eritematos cronic al mucoaselor).
o Tumora este o formatiune circumscrisa a pielii,
neinflamatorie, de obicei solida, de dimensiuni si
consistenta variabile, reliefata sau inclavata in piele,
cu tendinta sa persiste sau sa creasca. Tumorile
cutanate pot avea ca punct de plecare: epidermul
(ex: carcinoamele, melanoamele), elementele
constitutive ale dermului (ex: fibroblaste, vase, nervi,
anexe) sau din celulele prezente in piele (ex:
metastaze, limfoame). Pe plan evolutiv tumorile
benigne sunt fie stationare, fie prezinta o crestere
rapida spre deosebire de cele maligne care cel mai
ades se extind lent.
Pustulele sunt leziuni primare care se prezinta ca
ridicaturi circumscrise, de culoare alba sau galbena si
avand un continut purulent. In evolutie prin uscarea
continutului sau dupa ruperea lor se formeaza cruste
galben-brune. Pustulele pot fi primitive sau secundare
suprainfectarii veziculelor. Pustulele primitive le
intalnim in infectiile stafilococice (ex: foliculita
stafilococica), in acnee sau psoriazis pustulos.
7

 Vezicule, Bule sau Flictene

Veziculele sunt mici ridicaturi circumscrise,
translucide, de mici dimensiuni (diametrul de 1-3
mm), continand un lichid limpede, clar. In evolutie
veziculele se pot rezorbi lasand la suprafata o scuama
fina sau sa se rupa spontan sau prin scarpinat situatie
in care serozitatea se usuca dand nastere unei cruste
sub care se gaseste o mica eroziune, sa conflueze
formand bule sau sa se infecteze cu formarea de
pustule.
Bulele sau flictenele sunt ridicaturi ale epidermului de
forma rotunda sau ovalara, cu dimensiuni cuprinse
intre 5 mm si mai multi centimetri, avand un continut
lichid care poate fi clar, tulbure sau hemoragic. In
raport cu cantitatea de lichid colectat in interiorul lor
bulele pot fi bombate, hemisferice sau din contra
turtite, flasce cand serozitatea este mai putin
abundenta (ex: pemfigus, erizipelul bulos, arsurile de
gradul II).
Evolutia lor este diferita astfel incat cele rezistente se
pot rezorbi, pe cand cele fragile se rup spontan sau
sub actiunea unui mic traumatism, serozitatea
eliberata uscandu-se si dand nastere unei cruste.
Dupa vindecare se poate observa o mica pata
pigmentata reziduala. In alte situatii continutul
bulelor se poate tulbura devenind purulent si dand
nastere unei pustule.
Nodulul
8

 Formatiune aflata in relief, solida cu un

diametru>1cm,care adesea se estinde in traturile
profunde ale pielii. Se caracterizeaza printrun
infiltrate de celule inflamatorii sau neoplastic,regasit
la nivelul dermului sau la nivel subcutanat. Depozitele
de fibrina cat si cele din material cristalin pot forma
noduli.Infiltratul celular adesea neoplastic sau
granulomatous( bacterian sau fungic) se pot extinde
in derm sau subcutanat.
Chistul (Cyst)
Cavitate captusita de epiteliu cu un continut fluid ori
de material solid. Este o formatiune circumscrisa care
fluctueaza de la o sonsistenta noale fina la una
solida .Chisturile de la nivelul pielii sunt adesea
acoperite de epiteliu adnexal si umplute cu celule
cornoase , resturi celulare, produsi de secretie ai
glandelor sebaceeori de origine epitrichiala.Adesea isi
au originea de la nivelul foliculilor pilosi ori din alte
structure adnexiale.
Leziuni care pot fi primare dar si secundare
o Alopecia este o afeciune dermatologic inflamatorie
ce lezeaz foliculii piloi; evolueaz cronic genernd
pierderea localizat sau generalizat a prului . Poate
fi congenitala sau dobandita.
Etiologie.
Alopecia congenitala poate fi conditionata
genetic sau ca urmare a unor fetopatii; este rar
intalnita.
9

 Alopecia castigata sau simptomatica poate fi

rezultatul unor dermatomicoze (microsporia, favusul),
boli parazitare (demodecia, raia, parazitismul cu
purici), endocrinoze (hipertiroidism), boli nutritionale (
de tip carential in vitaminele A, B, H; in carentele de
microelemente iod, zinc); cand se utilizeaza alimente
alterate sau cu multi peroxizi, in intoxicatii cu iod,
mercur, plumb, seleniu, arsen; in organopatii cronice
(afectiuni hepatorenale) etc.
Alopecia locala se poate produce in urma frictiunilor
repetate cu solutii iritante.
Tabloul clinic. implica rarirea sau absenta firelor de
par.Caderea parului incepe pe suprafete mici care mai
tarziu se raresc si se unesc.
In unele cazuri pruritul lipseste sau este slab
exprimat.In alopecia neuropatica sau endocrina
caderea parului este simetrica. In general evolutia
este cronica.
Diagnosticul clinic este usor de precizat; mai dificil
este de stabilit diagnosticul etiopatogenic, ceea ce
impune investigatii de laborator.
Aparitia cazurilor sporadice de alopecie presupune
implicarea unor organopatii, iar alopecia cu tendinta
de generalizare presupune cauze parazitare,
nutritionale sau micotice.
Scuame (Scales) acumularea de fragmente largi de
strat cornos de piele(celule cornoase) pot aparea bun
aspect fin, de pudra,asemeni unor
fulgi,plachete,unsuroase, uscate, desprinse,
aderente,albe, argintii,galbene,maron sau chiar gri.In
10

mod dormal descuamarea acestor celule se

materializeazasub aspecul unei pudre fine aproape
insesizabila. Leziune primare seborea iar cea
secundara inflamatia cronica. Dupa grosime si aspect
se disting mai multe aspecte de scuame:
scuamele pitiriaziforme sunt fine, albicioase, cu
aspect fainos, putin aderente si de talie mica (ex:
pitiriazis versicolor);
scuamele psoriaziforme sunt albe, stralucitoare,
groase cu dimensiuni de obicei mari si aderente, fiind
caracteristice psoriazisului;
scuamele in lambouri, omogene si subtiri, sunt
intalnite in scarlatina, anumite toxidermii
medicamentoase;
scuamele ihtioziforme sunt poligonale cu aspect de
solzi de peste si foarte uscate (ex: ihtiozele
ereditare).

o Cruste acumulare de exudat uscat ,serum, sange ,

puroi,cellule, coji(scales)ori medicamente cu aderenta
la suprafata pielii.Adesea crustele subtiri se gasesc
printer firele de par ( la radacina) deoarece materialul
uscat din compozitia crustelor tinde sa adere mai tare
comparative cu suprafetele de piele depilata.
o Mulaje Foliculare(Follicular casts)Reprezinta acumulari
de keratina si material follicular care adera la firul de
11

par extinzandu-se deasupra ostiei foliculare (to hair

shaft extending above surface of follicular ostia).
Leziunea primara: lipsa vitaminei A este responsabila
de aparitia dermatozei, al sindromului Schnauzer
comedo,dermatitei endocrine,hipotrichozei
congenitale; leziune secundara: demodicoza si
dermatofitoza.

Comedo-Un comedon este un folicul pilos nfundat

(pori) n piele. [2] Keratina (resturi de piele) se
combin cu ulei pentru a bloca folicul. [3] Un
comedon poate fi deschis (puncte negre) sau nchise
de piele (Whitehead), i apar cu sau fr acnee. [3]
Comedonul Cuvantul provine din comedere latin,
nsemnnd "s mnnce", i a fost folosit pentru a
descrie istoric viermi parazii; n terminologia
medical modern, este folosit pentru a sugera
aspectul-vierme al materialului exprimat. [1]
Condiia inflamatorie cronic, care include, de obicei,
atat comedoane si papule inflamate si pustule
(cosuri), se numete acnee. [3] [4] Infectie cauzeaza
inflamatie si dezvoltarea de puroi. [2] Indiferent dac
sunt sau nu o afeciune a pielii clasifica ca acnee
depinde de cantitatea de comedoane i a infeciei. [4]
Comedoanele nu trebuie confundat cu filamente
sebacee.
carcinomul ductal-tip comedon in situ (DCIS) nu este
legat de condiiile de piele discutate aici. DCIS este o
forma non-invaziva de cancer de san, dar de tip
12

comedon DCIS poate fi mai agresiv i deci pot fi mai

susceptibile de a deveni invazive. [5]
Leziuni elementare cutanate prin solutii de
continuitate
Dupa profunzimea lor se disting:
o Eroziunea sau exulceratia este o pierdere de
substanta superficiala cu interesarea numai a
epidermului, fr a depasi membrana bazala, si care
se vindeca fara cicatrice lasand doar o macula
pigmentata reziduala. Apare secundar in evolutia
veziculelor, pustulelor, bulelor, dar poate fi si
primitiva in sifilisul primar (sifilomul primar)
o Ulceratia este o pierdere de substanta mai profunda
decat eroziunea interesand dermul si chiar
hipodermul si care se vindeca printr-o cicatrice
sechelara. Ulceratia poate fi superficiala (ex: ectima)
sau intinsa si profunda (ex: carcinoame, TBC cutanat,
lepra). Forma ulceratiei poate fi rotunda, ovala sau
neregulata, fundul poate fi neted, anfractuos sau
proeminent, marginile pot fi taiate drept (ex: goma
sifilitica), alteori decolate (ex: goma TBC) sau ridicate
in burelet (ex: carcinoame). Baza ulceratiei poate fi
moale, infiltrata sau dura.
o Escoriatia este o pierdere de substanta superficiala
sau profunda produsa de un traumatism. Poate fi
accidentala consecutiva unei zgarieturi printr-un corp
strain sau simptomatica in urma scarpinatului (ex:
eczema, prurigo, pediculoza).
13

o Fisura este o eroziune sau o ulceratie de forma

liniara, dureroasa, localizata in regiuni inflamate si
supuse miscarilor de extensie (ex: pliuri, palme,
plante). Ragada este o fisura liniara situata in jurul
orificiului bucal.
o Gangrena este o necroza tisulara de coloratie neagra
avand origine vasculara sau infectioasa si care se
ulcereaza secundar prin eliminarea tesutului necrotic.
o Escara este o necroza ulcerata secundar si localizata
in zone de presiune. Ea se poate extinde la muschi,
tendoane, oase si articulatii.
Sechele cutanate
Cicatricea este o leziune circumscrisa sau mai intinsa
aparuta in urma unui proces de reparare cu formarea
de tesut de neoformatie implicand mai ales dermul,
aparut dupa pierderea de substanta sau dupa o
inflamatie cutanata.
Cicatricea propriu-zisa ia nastere prin inlocuirea cu
tesut de neoformatie a oricarei pierderi de substanta
mai profunda. Culoarea cicatricei poate fi alba-sidefie,
hiperpigmentata in totalitate sau depigmentata in
centru si hiperpigmentata la periferie.
Cicatricele patologice sunt leziuni secundare
proeminente, vizibile si palpabile. Se disting doua
tipuri:

14

- cicatricea hipertrofica este bombata

deasupra tegumentului, bine delimitata,
regulata, de culoarea pielii normale si cu
evolutie in general spontan regresiva in
12-18 luni;
- cicatricea cheloidiana are un aspect
asemanator, dar cu prelungiri in forma
clestilor de rac si mai ales cu o evolutie
extensiva pe o perioada de mai multi ani.
Ea este mai frecventa pe anumite zone
(partea superioara a trunchiului).
Atrofia este o alterare care consta intr-o subtiere a
pielii prin diminuarea sau disparitia tuturor sau numai
a unei parti a componentelor constitutive. Pielea
atrofica are o coloratie ceroasa sau alba, este subtire
prin ea putandu-se vedea uneori vasele si
tendoanele. La palpare se evidentiaza o depresiune
corespunzand zonei atrofice.
Scleroza este o leziune caracterizata printr-o
ingrosare si pierdere a elasticitatii cutanate. Pielea
este dura, pierzandu-si supletea si fiind putin mobila
pe planurile profunde. Astfel de modificari se
intalnesc in sclerodermie sau dermo-hipodermitele
sclerodermiforme din insuficienta venoasa a
membrelor inferioare.

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26