DERMATO-VENEROLOGIE

SEMNE SI SIMPTOME IN DERMATOLOGIE

Dr. Dumitru Mihaela-Iulia

 Definitie:
 Dermatologia este specialitatea medicala care se
ocupa de diagnosticarea si tratarea bolilor cutanate,
anexelor pielii (par, unghii) si a mucoaselor adiacente
(cavitate bucala si organe genitale).

 Venerologia este ramura medicinei care se

ocupa cu studierea si tratarea bolilor cu
transmitere sexuala (BTS), numite si "boli
venerice".
TESTE DIAGNOSTICE DERMATOLOGICE
CONVENTIONALE
 scarificare ("skin scrapes") si examinare microscopica
(infectii parazitare),
 examen citologic cutanat (bacterii, fungi, celule sanguine
infiltrate, celule tumorale),
 examinarea cu lampa Wood (infectii cu dermatofiti),
 frotiu umed cu KOH (micoze),
 culturi fungice pe mediul DTM (infectii cu dermatofiti),
 alte culturi bacteriene sau fungice,
 PCR (identificare ADN viral, bacterian, fungic),
 serologie (detectie de anticorpi impotriva fungilor,
rickettsii, protozoare),
 biopsii cutanate si evaluare imunohistochimica,
 testarea alergiei cutanate (imunoglobuline serice, "patch"
test).
TESTE DIAGNOSTICE DERMATOLOGICE
MODERNE

 dermatoscopia pentru identificarea leziunilor

pigmentate cutanate.
 LEZIUNI ELEMENTARE CUTANATE
 Leziunile elementare cutanate primare: sunt leziuni care
apar pe pielea sănătoasă fără a fi precedate de existenţa
unui stadiu intermediar.

 Se disting următoarele leziuni primare:

 macula,
 papula,
 nodulul,
 vezicula,
 bula
 pustula.
 LEZIUNI ELEMENTARE CUTANATE

 Leziunile elementare cutanate secundare: sunt precedate

de existenţa altor leziuni.

 Ele sunt reprezentate de:

 scuama,
 crusta,
 lichenificarea,
 eroziunea,
 ulceraţia,
 cicatricea
 pustula
 LEZIUNI ELEMENTARE CUTANATE

 Leziunile elementare se clasifică morfofiziopatologic în

şase categorii:
 Leziuni prin modificări de coloraţie a pielii;
 Leziuni cu conţinut solid;

 Leziuni cu conţinut lichid;

 Leziuni prin soluţii de continuitate ale pielii;

 Deşeuri cutanate;

 Sechele cutanate.
 LEZIUNI ELEMENTARE CUTANATE
LEZIUNI PRIN MODIFICARI DE COLORATIE A
PIELII

 Leziunile elementare prin modificări de coloraţie a pielii

pe o zonǎ restrânsǎ (circumscrisǎ) se
numesc pete sau macule.
 Se caracterizează prin aceea că nu modifică relieful sau
consistenţa pielii, ci numai culoarea.

 În funcţie de modificările histopatologice care stau la

baza acestor leziuni, petele pot apǎrea prin:
 tulburǎri ale pigmentaţiei
 prin tulburǎri ale vascularizaţiei.
 LEZIUNI ELEMENTARE CUTANATE
LEZIUNI PRIN MODIFICARI DE COLORATIE A
PIELII- PETELE PIGMENTARE

 Petele pigmentare : modificări de coloraţie ale pielii

cauzate de acumularea de pigment în epiderm şi derm,
fiind reprezentate de leziuni circumscrise, difuze sau
generalizate care nu dispar la presiune.

 Se produc prin acumularea de melanină sau prin

depunerea la nivel cutanat a altor pigmenţi endogeni sau
exogeni (pete nemelanice).
 LEZIUNI ELEMENTARE CUTANATE
LEZIUNI PRIN MODIFICARI DE COLORATIE A
PIELII- PETELE PIGMENTARE

 apar prin:
 acumularea anormală de melanină (pete hipercrome) care
poate fi congenitală (ex: nevi pigmentari) sau dobândită (ex:
cloasmă, efelide, pata cafea cu lapte), primară (ex: nevi
nevocelulari, efelide) sau secundară altor leziuni (ex:
pemfigus, lichen plan).
 pierderea parţială (hipocromie) sau totală (acromie) a
melaninei poate fi congenitală (ex: albinism) sau dobândită
(ex: vitiligo), primară (ex: vitiligo) sau secundară altor leziuni
(ex: pitiriazis versicolor, eczematide, psoriazis vulgar).
1- CLOASMA; 2- PETE CAFE AU LAIT
VITILIGO
 LEZIUNI PRIN MODIFICARI DE COLORATIE A
PIELII- PETELE PRODUSE PRIN ACUMULAREA
ALTUI PIGMENT DECAT MELANINA

 apar de obicei în dermatita cronică de stază a membrelor

inferioare fiind produse prin depunerea hemosiderinei
(pigment derivat din hemoglobină) care va conduce la
pigmentarea brună a tegumentului
LEZIUNI PRIN MODIFICARI DE COLORATIE A
PIELII- PETELE VASCULO-SANGVINE

 datorate alterării vaselor şi sângelui circulant sau

extravazării hematiilor.
PETELE VASCULO-SANGVINE- ERITEMUL

 roşeaţă a pielii de durată în general scurtă, mai rar

persistentă, cu nuanţe variabile de la roşu aprins la roz
palid, care dispare la presiune, având temperatura locală
crescută. Histopatologic se constată lărgirea lumenului
arteriolelor dermice.
 Eritemul poate fi asociat cu alte leziuni precum vezicule,
bule, pustule.
PETELE VASCULO-SANGVINE- ERITEMUL

 Se disting:
 eritemul localizat – ex: haloul (mică zonă eritematoasă în
jurul unei leziuni circumscrise: veziculă, bulă, pustulă),
eritemul în plăci sau în placarde.
 eritemul regional – ex: al zonelor descoperite sau fotoexpuse
(faţa, decolteul şi dosul mâinilor), al marilor pliuri (inghinal,
axilar, submamar, interfesier).
 eritemul generalizat, denumit şi exantem, interesează
suprafeţe extinse sau chiar tegumentul în totalitate. Se descriu
trei tipuri de eritem generalizat:
 de tip scarlatiniform (ex: scarlatină),
 de tip rozeoliform (ex: rozeola sifilitică, erupţii medicamentoase),

 de tip rubeoliform (ex: rubeolă, rujeolă).

1- ERITEM SCARLATINIFORM
2- ROSEOLA SIFILITICA
PETELE VASCULO-SANGVINE- ERITEMUL

 Eritrodermia : eritem al întregului tegument,

caracterizat prin culoarea roşie vie şi asocierea cu alte
semne cutanate:
 edem cutanat profund,
 descuamaţie mai mult sau mai puţin intensă,
 semne generale (febră, alterarea stării generale),
 adenopatii superficiale.

 Eritrodermia este un sindrom grav care poate apărea în

mai multe afecţiuni precum psoriazis, limfom cutanat,
eczemă, toxidermie.
PETELE VASCULO-SANGVINE- CIANOZA

 Reprezinta pată vasculară persistentă, de nuanţă roşie-

violacee, fără caracter inflamator şi care dispare la
presiune.
 Pielea este rece la palpare.

 Este cauzată de stază a sângelui în capilare şi vene

datorată unui spasm arterial.
 Cianoza este localizată mai ales la extremităţi (ex:
acrocianoza, boala Raynaud, degerături).
SINDROM RAYNAUD
PETELE VASCULO-SANGVINE- PURPURA

 modificare de culoare a pielii, de obicei circumscrisă,

datorată extravazării hematiilor în derm cauzată fie de o
lezare a peretelui vascular, fie de o anomalie a coagulării.
 Clinic:
 Iniţial: pată de coloraţie roşu închis care nu dispare la
presiune, schimbându-şi apoi aspectul datorită modificărilor
hemoglobinei, trecând prin diverse nuanţe: albastru, galben,
pentru ca în final să rămână o pată brună, trecătoare sau
durabilă (ex: purpurele cronice din hemosideroze).

Localizarea de elecţie este la nivelul membrelor inferioare.

PURPURA
PETELE VASCULARE PROPRIU-ZISE
 sunt pete circumscrise apărute datorită unei dilataţii
vasculare anormale sau unui proces de neoformaţie a
capilarelor dermice.
 Ele dispar la presiune dar sunt permanente.

 Acestea pot fi
 congenitale (ex: angiomul plan)
 dobândite (telangiectazii, steluţe vasculare).
 LEZIUNI ELEMENTARE CUTANATE CU
CONTINUT SOLID
PAPULA

 este o proeminenţă solidă a pielii, neindurată, bine

circumscrisă, de mici dimensiuni cu diametrul de obicei sub 1
cm.
 După aspect papula poate fi
 rotundă,
 ovală,
 poligonală,
 ombilicată sau conică.
 Culoarea papulelor poate fi roşie (ex: eritemul polimorf),
roşie-violacee (ex: lichen plan), roşie-brună (ex: sifilis).
 Din punct de vedere histopatologic se poate forma prin:
 îngroşarea epidermului (ex: verucile plane juvenile),
 edemaţierea dermului (ex: urticarie
 infiltrat inflamator (ex: sifilis, lichen plan).
PAPULA
 LEZIUNI ELEMENTARE CUTANATE CU
CONTINUT SOLID
NODULII

 sunt leziuni solide, circumscrise, rotunde, mai mult sau mai

puţin proeminente, cu dimensiuni de peste 1 cm, ferme la
palpare.
 Substratul anatomic al nodulilor este un infiltrat situat în
derm sau hipoderm.
 Uneori sunt folosite sinonime precum:
 nodozităţi care sunt induraţii subcutanate având dimensiuni mari de
câţiva centimetri (ex: eritemul nodos)
 gomele care sunt noduli cu evoluţie progresivă trecând prin patru
stadii:
 cruditate,
 ramolire,
 ulcerare
 reparaţie (ex: sifilis, tuberculoza cutanată, lepra).
 LEZIUNI ELEMENTARE CUTANATE CU
CONTINUT SOLID
TUMORA

 formaţiune circumscrisă a pielii, neinflamatorie, de obicei

solidă, de dimensiuni şi consistenţă variabile, reliefată sau
inclavată în piele, cu tendinţa să persiste sau să crească.
 Tumorile cutanate pot avea ca punct de plecare:
 epidermul (ex: carcinoamele, melanoamele),
 elementele constitutive ale dermului (ex: fibroblaste, vase, nervi,
anexe)
 celulele prezente în piele (ex: metastaze, limfoame).
 Pe plan evolutiv tumorile benigne sunt fie
 staţionare,
 creştere rapidă spre deosebire de cele maligne care cel mai adesea
se extind lent.
TUMORA CUTANATA
ALTE LEZIUNI ELEMENTARE CUTANATE
CU CONTINUT SOLID
 Vegetaţiile se prezintă ca şi excrescenţe moi, filiforme sau
globuloase, cu suprafaţa neregulată, având uneori aspect
conopidiform (ex: vegetaţiile veneriene).
 Lichenificarea constă în îngroşarea pielii cu adâncirea
şanţurilor normale care prin întretăierea lor determină
suprafeţe poligonale. Lichenificarea este o leziune cutanată
secundară produsă prin scărpinat repetat şi întâlnită în
neurodermite, eczeme, prurigo cronic.
 Hiperkeratoza constă în îngroşarea marcatǎ a stratului
cornos. Hiperkeratoza poate fi circumscrisă (durioame,
veruci) sau difuză (ihtioză).
 Leucokeratoza reprezintǎ o tulburare a procesului de
keratinizare ce constă în apariţia straturilor granulos şi cornos
la nivelul mucoaselor, formând plǎci albicioase (lichen plan al
mucoaselor, leucoplazie, lupus eritematos cronic al
mucoaselor).
1- VEGETATII
2- LICHENIFICAREA
1- HIPERKERATOZA
2- LEUCOKERATOZA
 LEZIUNI ELEMENTARE CUTANATE CU
CONTINUT LICHID

 Veziculele sunt mici ridicături circumscrise, translucide,

de mici dimensiuni (diametrul de 1-3 mm), conţinând un
lichid limpede, clar. În evoluţie veziculele se pot rezorbi
lăsând la suprafaţă o scuamă fină sau să se rupă spontan
sau prin scărpinat situaţie în care serozitatea se usucă
dând naştere unei cruste sub care se găseşte o mică
eroziune, să conflueze formând bule sau să se infecteze
cu formarea de pustule.
1- VEZICULE
2- ERUPTIE VEZICULARA HERPETIFORMA
 LEZIUNI ELEMENTARE CUTANATE CU
CONTINUT LICHID- BULELE SAU FLICTENELE

 ridicături ale epidermului de formă rotundă sau ovalară, cu

dimensiuni cuprinse între 5 mm şi mai mulţi centimetri, având
un conţinut lichid care poate fi clar, tulbure sau hemoragic.
 În raport cu cantitatea de lichid colectat în interiorul lor
bulele pot fi
 bombate,
 hemisferice
 turtite, flasce când serozitatea este mai puţin abundentă (ex:
pemfigus, erizipelul bulos, arsurile de gradul II).
 Evoluţia lor este diferită astfel încât cele rezistente se pot
resorbi, pe când cele fragile se rup spontan sau sub acţiunea
unui mic traumatism, serozitatea eliberată uscându-se şi dând
naştere unei cruste.
 După vindecare se poate observa o mică pată pigmentată
reziduală. În alte situaţii conţinutul bulelor se poate tulbura
devenind purulent şi dând naştere unei pustule.
 LEZIUNI ELEMENTARE CUTANATE CU
CONTINUT LICHID-

 Pustulele sunt leziuni primare care se prezintă ca

ridicături circumscrise, de culoare albă sau galbenă şi
având un conţinut purulent.
 În evoluţie prin uscarea conţinutului sau după ruperea lor
se formează cruste galben-brune.
 Pustulele pot fi
 primitive: le întâlnim în infecţiile stafilococice (ex: foliculita
stafilococică), în acnee sau psoriazis pustulos
 secundare suprainfectării veziculelor
 DESEURI CUTANATE
SCUAMELE

 iau naştere prin acumularea la suprafaţa pielii a celulelor,

îndepărtându-se mai mult sau mai puţin uşor. De cele
mai multe ori sunt primare fiind adesea asociate cu alte
leziuni primare îndeosebi cu eritemul realizând leziuni
eritemato-scuamoase.
 DESEURI CUTANATE
SCUAMELE

 După grosime şi aspect se disting mai multe aspecte de

scuame:
 scuamele pitiriaziforme sunt fine, albicioase, cu aspect făinos,
puţin aderente şi de talie mică (ex: pitiriazis versicolor);
 scuamele psoriaziforme sunt albe, strălucitoare, groase cu
dimensiuni de obicei mari şi aderente, fiind caracteristice
psoriazisului;
 scuamele în lambouri, omogene şi subţiri, sunt întâlnite în
scarlatină, anumite toxidermii medicamentoase;
 scuamele ihtioziforme sunt poligonale cu aspect de solzi de
peşte şi foarte uscate (ex: ihtiozele ereditare).
PSORIAZIS VULGARIS
 DESEURI CUTANATE
CRUSTE

 Crustele sunt leziuni secundare rezultate din uscarea la

suprafaţa pielii a secreţiilor patologice din eroziuni,
ulceraţii, escoriaţii.
 Forma şi dimensiunea crustelor sunt cele ale leziunilor
din care provin.
 Culoarea crustelor poate fi
 gălbuie (ex: eczema),
 galbenă ca mierea (ex: impetigo streptococic)
 hematică (ex: ectima, epitelioame).
 LEZIUNI ELEMENTARE CUTANATE PRIN
SOLUTII DE CONTINUITATE

 Eroziunea sau exulceraţia este o pierdere de substanţă

superficială cu interesarea numai a epidermului, fǎrǎ a
depăşi membrana bazală, şi care se vindecă fără cicatrice
lăsând doar o maculă pigmentată reziduală.
 Apare secundar în evoluţia veziculelor, pustulelor, bulelor,
dar poate fi şi primitivă în sifilisul primar (sifilomul primar)
EROZIUNEA
 LEZIUNI ELEMENTARE CUTANATE PRIN
SOLUTII DE CONTINUITATE

 Ulceraţia este o pierdere de substanţă mai profundă

decât eroziunea interesând dermul şi chiar hipodermul şi
care se vindecă printr-o cicatrice sechelară.
 Ulceraţia poate fi superficială (ex: ectima) sau întinsă şi
profundă (ex: carcinoame, TBC cutanat, lepra).
 Forma ulceraţiei poate fi rotundă, ovală sau neregulată,
fundul poate fi neted, anfractuos sau proeminent,
marginile pot fi tăiate drept (ex: goma sifilitică), alteori
decolate (ex: goma TBC) sau ridicate în burelet (ex:
carcinoame).
 Baza ulceraţiei poate fi moale, infiltrată sau dură.
LEZIUNI ELEMENTARE CUTANATE PRIN
SOLUTII DE CONTINUITATE
 Escoriaţia este o pierdere de substanţă superficială sau
profundă produsă de un traumatism. Poate fi accidentală
consecutivă unei zgârieturi printr-un corp străin sau
simptomatică în urma scărpinatului (ex: eczemă, prurigo,
pediculoza).
 Fisura este o eroziune sau o ulceraţie de formă liniară,
dureroasă, localizată în regiuni inflamate şi supuse mişcărilor
de extensie (ex: pliuri, palme, plante). Ragada este o fisură
liniară situată în jurul orificiului bucal.
 Gangrena este o necroză tisulară de coloraţie neagră având
origine vasculară sau infecţioasă şi care se ulcerează secundar
prin eliminarea ţesutului necrotic.
 Escara este o necroză ulcerată secundar şi localizată în zone
de presiune. Ea se poate extinde la muşchi, tendoane, oase şi
articulaţii.
GANGRENA
ESCARA
 SECHELE CUTANATE
CICATRICEA
 este o leziune circumscrisă sau mai întinsă apărută în urma unui
proces de reparare cu formarea de ţesut de neoformaţie implicând
mai ales dermul, apărut după pierderea de substanţă sau după o
inflamaţie cutanată.
 ia naştere prin înlocuirea cu ţesut de neoformaţie a oricărei pierderi
de substanţă mai profundă.
 Culoarea cicatricei poate fi albă-sidefie, hiperpigmentată în totalitate
sau depigmentată în centru şi hiperpigmentată la periferie.
 Cicatricele patologice sunt leziuni secundare proeminente, vizibile şi
palpabile. Se disting două tipuri:
 cicatricea hipertrofică este bombată deasupra tegumentului, bine
delimitată, regulată, de culoarea pielii normale şi cu evoluţie în general
spontan regresivă în 12-18 luni;
 cicatricea cheloidiană are un aspect asemănător, dar cu prelungiri în
forma cleştilor de rac şi mai ales cu o evoluţie extensivă pe o perioadă
de mai mulţi ani. Ea este mai frecventă pe anumite zone (partea
superioară a trunchiului).
 SECHELE CUTANATE
 Atrofia este o alterare care constă într-o subţiere a pielii
prin diminuarea sau dispariţia tuturor sau numai a unei
părţi a componentelor constitutive. Pielea atrofică are o
coloraţie ceroasă sau albă, este subţire prin ea putându-se
vedea uneori vasele şi tendoanele. La palpare se
evidenţiază o depresiune corespunzând zonei atrofice.
 Scleroza este o leziune caracterizată printr-o îngroşare şi
pierdere a elasticităţii cutanate. Pielea este dură,
pierzându-şi supleţea şi fiind puţin mobilă pe planurile
profunde. Astfel de modificări se întâlnesc în
sclerodermie sau dermo-hipodermitele sclerodermiforme
din insuficienţa venoasă a membrelor inferioare.
 SIMPTOMATOLOGIA CUTANATA
 Poate include:
 Pruritul: senzaţia de mâncărime (ex: dermatoze alergice);

 durerea (ex: herpesul zoster),

 parestezii : furnicături, amorţeli (ex: acrocianoza,

sindromul Raynaud);
 artralgii (ex: eritem nodos, eritem polimorf).
 SANCRUL SIFILITIC
 este o leziune (ulceratie) frecvent superficiala, de
forma rotunda, de mici dimensiuni (0,5 - 2,5 cm),
de culoare rosie, fara secretii, si (foarte
important) fara sa creeze durere.
 Cel mai frecvent este localizat la nivel genital.

 Mai rar, sancrul poate apare si alte locuri : zona

bucala (buza, amigdala, limba), pe san, pe degete.
 La barbati sancrul este exterior si poate fi
observat mult mai usor.
 La femei sancrul poate fi "ascuns" la nivel
vaginal sau la nivelul colului uterin.
 SANCRUL SIFILITIC

 Reprezinta leziunea caracteristica perioadei

primare a sifilisului
SANCRUL SIFLITIC
 PAPILOMATOZA

 Papiloamele sunt formatiuni sau excrescente

tegumentare pediculate (cu baza foarte ingusta),
de culoarea tegumentului din jur sau mai brune,
cu o lungime de 2-5 mm, care atarna pe piele.
Daca sunt numeroase, vorbim de papilomatoza.
 auzate de virusul HPV (Human Papilloma Virus
– Virusul Papiloma Uman), prezent la ~ 20-30%
din populatie.
 Sunt moi si nu sunt dureroase.

 Aduc prjudiciu estetic, mai ales cand sunt foarte

numeroase.
 La traumatizare pot sangera abundent.
PAPILOMATOZA
Va multumesc pentru atentie!