British Association veterinare mic pets

ghid cu privire la boli infecioase de

cini i
pisici,
editori: Ian Ramsey i Bryn Tennant

Ghidul de boli infectioase a cinilor i pisicilor prima ediie include o clinic informatii
despre boli virale, bacteriene, fungice, protozoare i parazitare gsite la cini i pisici n
Marea Britanie. Se concentreaz pe boli predominante n Marea Britanie, dar pe scurt
descrie bolile exotice, cum ar fi babesioza sau helminthiasis de inima care pot fi detectate n
animalele importate.
Ghidul de boli infectioase a cinilor i pisicilor, create pentru comoditatea de a
BSAVA angajat medicului practician folosit o abordare orientat pe problem unic cu boli
nfrngerea de sisteme de corp, mai degrab dect clasificarea taxonomic. n cazul n care
agentului patogen afecteaza mai multe sisteme, capitole, care descrie n detaliu clinice
semne, diagnostic, tratament i monitorizare, cross-referenced. ntrebri care nu au
importan direct pentru medici, practic, de exemplu, structura de microorganisme,
replicare, biologie molecular i patalogoanatomieskie modificrile nu sunt considerate.
Descrie metodele de diagnosticare, inclusiv biologice moleculare, precum i
moderne evoluii n producia de vaccin. Medicamente antimicrobiene i antiparazitanye
sunt discutate; separat n anexa ofer un mini-ghid. n plus, control specifice procedurile
descrise n locuri n care animalele.
Pentru a evidenia punctele principale n toate seciunile ofer tabele i ilustraii color.

British Management veterinar Asociaia mic pets pe boli infecioase de cini i pisici
editori: Jan. Ramsey, Bachelor veterinare Stiinte, Ph.d., un membru al societii regale
veterinare, Departamentul de cercetare clinic n veterinar tiin Universitatea din Glasgow
i Bryn Tennant licentiat in tiine veterinare, Ph.d., membru al Royal Society veterinare
(depanare general) ramura de Medicina Veterinara SAC
Cuprins: lista de autori Prefata Introducere 1. Diagnosticul de laborator de boli
infecioase Diana Eddy i Ian Ramsey 2. Terapie anti-microbiene i anti-parazitare Jonathan
Elliot 3. Vaccinarea Oswald Jeannette i Ian Ramsey 4. Control al bolilor transmisibile n
cmpul animal Daniella Gunn-Moore 5. Sistemul de snge i sistemul de limforetikulrna.
Jan Rmsli, Danielle Gunn-Moore i Susan Arat 6. Sistemul respirator Kim i
Suzanne Dawson Uillogbi 7. Sistemul cardiovascular Clive Elwood 8. Tractului digestiv Bryn
Tennant 9. Abdomenul Danielle Gunn-Moore i Diana Eddie 10. Sistemul urinar Bryn
Tennant 11. Ficatul, pancreasul i splina Bryn Tennant 12. Sistemul de reproducere i nounscut Gary England 13. Piele Ian Mason, Ross bond, Danielle Gunn-Moore i Andrew Sparks
14. Sistemului musculo-scheletic Chris 15 mai. Sistem nervos Claire Rusbrid 16. Ochi
David Gould aplicarea dozelor de medicament AZ indicele
AUTORII Diana Eddy, diplom de tiine veterinare, Ph.d., colegi de la Colegiul Regal de
veterinar tiine Departamentul de veterinar patologie, Universitatea din Glasgow coala
veterinar Ross bond, burlac de medicin veterinar, doctor n filosofie, membru de colegiu
regale de tiine veterinare de Royal veterinare College, Universitatea din Londra Susan
Dawson, burlac de medicin veterinar, doctor n filosofie, membru al Colegiului Regal de
tiine veterinare Departamentul clinice medicin veterinar i de agricultur, Universitatea
din Liverpool clinica de animale mici, Jonathan ElliottLicentiat in tiine veterinare, doctor n
filosofie, membru al Colegiului Regal de tiine veterinare Departamentul de medicin
veterinar, Colegiul Regal veterinar, Universitatea din Londra Clive m. Elwood, Bachelor
tiine veterinare, Ph.d., colegi de Colegiul Regal de veterinar tiine Prof. Gary S. N.
Anglia, burlac de medicin veterinar, doctor n filosofie, medicul de profesor medicina

veterinara de zootehnie, Colegiul Regal veterinar, Universitatea din Londra, David Gould,
specializri, burlac de medicin veterinar, doctor n filosofie, membru al Colegiului Regal de
tiine veterinare, Universitatea din Bristol, Departamentul de medicin veterinar Daniella
Gunn-Moore, specializri, burlac de medicin veterinar, doctor n filosofie, membru al
Colegiului Regal de tiine veterinare, Universitatea din Edinburgh, clinica animalelor mici
Prof. Oswald Jarrett, diplom de tiine veterinare, Ph.d., colegi de la Colegiul Regal de
medicin veterinar, Departamentul de patologie veterinar, Universitatea din Glasgow
scoala veterinary.
Ian S. Mason, diplom de tiine veterinare, Ph.d., fellow al Royal College de veterinar
tiine veterinare dermatologie sfaturi Chris Mei, burlac de medicin veterinar, doctor n
filosofie, membru de Royal colegiu de Veterinary tiine, help desk Uillouz Jan. Ramsey,
licentiat in tiine veterinare, Ph.d., fellow al Colegiului Regal de tiine veterinare
Departamentul de studii clinice veterinare, Universitatea din Glasgow coala veterinar,
Claire Rusbrid, Bachelor tiine veterinare, un coleg de Royal College de veterinar tiine
veterinare centrul piatra Lion Susan Shaw, burlac de tiine veterinare, maestru al tiinei,
fellow al Colegiului Regal de tiine veterinare Departamentul de medicin veterinar,
Universitatea din Bristol, Andrew h. Scntei, burlac de medicin veterinar, doctor n
filosofie, membru al Colegiului Regal de tiine veterinare Departamentul de studii clinice,
administraia de protecie a animalelor Bryn J. Tennant, burlac de medicin veterinar,
doctor n filosofie, membru al Colegiul Regal de medicin veterinar, Departamentul
veterinar diagnostice ansamblu SAC Kim Willoughby, burlac de tiine veterinare, colegi de
la Colegiul Regal de tiine veterinare, Universitatea din Liverpool clinica animalelor mici.
Prefata orice veterinar care lucreaz cu animale mici, de zi cu zi se confrunt cu
diagnosticul i tratamentul bolilor infecioase la cini i pisici.
n acest ghid, boli infectioase sunt grupate n seciuni n conformitate cu principiul unui
sistem de organism, foarte mult faciliteaz cutarea de informaii i de a permite medicului
pentru a gsi rapid informaiile necesare n cazurile dificile de diagnostic. Descrie bolile
virale, bacteriene, parazitare, fungice si protozoare; bolile transmisibile la om au fost
deosebit.
Cartea prezint nu numai infecie, comune n Marea Britanie, dar, de asemenea, boli exotice.
Cu siguran, a descris rabiei, precum i diagnosticul, tratamentul, prevenirea i controlul
bolilor care pot fi introduse pe teritoriul Marii Britanii, precum i o introducere la regimul de
import pentru animale de companie.
Cartea conine informaii detaliate cu privire la Microbiologie, dar descrie metodele moderne
de diagnostic precis de multe boli i dobndirea de importan tot mai mare ca orizonturile
tiinifice.
Redactor i editor de BSAVA poate felicit cu eliberarea de acest ghid, pentru su material
clinic i academice, structura i prezentarea de informaii. Pentru a crea aceast carte
minunat, au combinat expertiza tuturor sponsorilor si.
Acest superb noua conducere a o serie de manuale BSAVA, fr ndoial, va avea un mare
succes, pentru c v ajut s gsii rapid detaliate ajutor, perfect pentru ocupat medic i ar
fi o achiziie de dorit pentru orice bibliotec academic.

Lynn Turner, licentiat in tiine veterinare, fellow al Royal colegiu de Veterinary tiine
Preedintele BSAVA 2000-2001 biennium.
Introducere.

Boli infectioase sunt una dintre cele mai frecvente n medicina veterinar mic pets. Acest
nou ghid descrie bolile de cini i pisici, cauzate de bacterii, fungi, virusuri, protozoare i ali
parazii. Cea mai mare atenie este pltit la infecie, comune n Marea Britanie, cum ar fi
gripa, diaree infecioas i pioderma, dar, de asemenea, descrie multe boli exotice.
Furnizeaz informaii detaliate pe cele mai importante boli care apar n animale, importate n
Regatul Unit n conformitate cu schema import. Alte boli infecioase care pot fi gsite la
animalele n carantin sunt descrise nu la fel de detaliat. Metode majore de diagnostic
diferenial de boli netransmisibile sunt specificate n seciunile relevante din textul.
Autorii aplicat abordare orientat pe problem, mai degrab dect sistematicii. Infecii sunt
cea mai mare parte pe baza sisteme ale organismului, spre deosebire de clasificarea
taxonomic. Astfel, virusuri, bacterii i parazii care afecteaz tractul gastro-intestinal sunt
discutate ntr-un capitol. n cazul n care agentul patogen care cauzeaz boala, care n
diferite forme (de exemplu, virusul ciuma cini), informaii de baz despre caracteristicile
clinice, diagnosticul, tratamentul i prevenirea pot fi gsite ntr-un capitol. Capitolele
rmase sunt detalii pe sisteme specifice i referine ncruciate, referindu-se la cititor la
capitolul principal. Acest lucru a permis grupului de patogeni, aparinnd diferitelor grupuri,
dar fuziunea a manifestri clinice similare. Sponsorii au sperat c o astfel de abordare ar fi
mai convenabil pentru ocupat practicant.
Ghidul nu ofer informaii detaliate despre structura de microorganisme, replicare, biologie
molecular i modificri patologice nu au nici o relevan direct a medicului practician.
Descrie instrumentele de diagnosticare moderne, inclusiv metode moleculare-biologice. n
cmpul plin expansiune de biologie molecular, tehnologie va deveni disponibil de utilizat,
permindu-v s identifice emergente patogeni i deja cunoscute cu mai mult precizie.
nainte de utilizarea mas din aceste tehnologii nevoie de examinare aprofundat n
comparaie cu standardele acceptate. Aplicarea lor n practica clinic, exist nc mai mult
pentru a fi explorate. Autorii au sperana c aceast carte va ajuta medicii veterinari n
alegerea metodelor i interpretarea rezultatelor.
Am fcut cele mai bune noastre pentru a evita erori sau lacune n carte, dar vom fi
recunoscatori pentru orice sugestii din partea cititorilor s-l mbunteasc.
Editorii ar dori s mulumesc tuturor sponsorilor, ataarea mare de timp i transferndu-l la
experiena dumneavoastr. De asemenea, ele exprima recunotina lor la Marion Dovett i
personalul de la BSAVA pentru ajutorul lor i greu de lucru. Cartea este dedicat membrii de
familie ai editori ca recunoatere a dragostea i sprijinul lor.
Ian Ramsey, diplom de tiine veterinare, Ph.d., fellow al Royal College de veterinar tiine
Bryn Tennant, diplom de tiine veterinare, Ph.d., colegi de Royal College de veterinar
tiine, certificat veterinar radiologie februarie 2001.
Capitolul 1.
Diagnosticul de laborator al bolilor infecioase Diana Eddy i Ian Ramsey planul de
introducere alegerea probelor de laborator trimis la laborator metoda Viro virus microscopie
metode Hemagglutination metode directe histopatologie Mycological definiie a metodelor
culturale Mikologieskie metode direct definirea tehnicile Parazitologieskie metodelor de
ectoparaziilor: ln, curarea tampoane, spalari de urechi de foliculi, pielea de pilitur cu
histopatologie, scaun frotiul de fecale: interne, metode de flotaie, lavaj bronsic, pete de
snge, metode de definiie metode virusnejtralizuih serologie microfilariae anticorpi
imunodifuzie n geloz n agar gel de aglutinare Latex aglutinare inhibarea
imunofluorescen Immunoblotting faz solid imunodozare Immunomigracionnyj expresanaliza de bibliografie i lectur suplimentar

INTRODUCEREA selecie de teste de laborator laborator metoda sunt piatra de

temelie a diagnosticul bolilor infecioase cele mai. Recomandri speciale pentru alegerea
unei metode de diagnosticarea unei infecii specifice sunt descrise n capitolele
corespunztoare.
n Marea Britanie nu este nici autoritilor, furnizarea de instrumente de diagnosticare
pentru veterinare de reglementare. Pentru a obine rezultate fiabile, utilizai metodele
stabilit de societatea veterinar tiinific. Medicul veterinar este necesar pentru a da o
garanie de fiabilitate, indiferent de metoda, utilizeaz n privat sau comerciale laboratoare.
Laborator comerciale rezultat date, care sunt publicate n jurnale arbitrat precum jurnalul de
mici animale practic sau n manualele relevante de urmrire. Atunci cnd evaluarea testul
este necesar s se acorde atenie lui sensibilitate, specificitate i valoarea predictiv.
Definiiile acestor termeni sunt prezentate n figura. 1. 1.
Decizia de a trimite proba la un laborator specializat sau "in situ" analiza depinde de costuri,
expertiza i oportuniti. Multe teste ar trebui s fi efectuat numai de personal cu
experien, laborator dotat cu echipamente speciale. Avantajul de a laboratoarelor
personal pregatit cu mare experienta in efectuarea de studii specifice. Cu toate acestea,
unele de cercetare se poate face de unul singur; la acest foarte de dorit a avea propriul
laborator bine echipat. Analizele efectuate pe site-ul, rapid poate confirma diagnosticul de
unele boli infectioase. Toate laboratoarele hands-on trebuie s respecte standarde stricte de
securitate (sfaturi pot fi obinute de la Inspectorul de munc sntate i siguran).
Sistemul de testare pentru definiii de virui sunt foarte confortabile i v permite s obinei
rapid de rezultat, cu toate acestea, tu trebuie s aib n vedere constrngeri privind
utilizarea lor; Nici un test are 100% sensibilitate i specificitate 100 %.

Trimiterea probelor la laborator.

Practicarea medici veterinari care doresc s trimit probelor la un laborator de diagnostic
pentru analiz bacteriologic ar trebui s pregteasc frotiul Papanicolau regulat i
tampoane de la crbune de. Acesta din urm este necesar pentru microorganismelor Gramnegative si anaerobe, rapid a pierdut ntr-un frotiu uscat. De preferat s trimitei probele de
fecale, tampoanele nu rectale. Mediul de transport pentru bacterii pot fi depozitate la
temperatura camerei. Mediu de transport pentru virui i chlamydia trebuie pstrate n
frigider (pentru pn la 6 luni). Unii virui pot fi stocate de ani ntr-o stare congelat.

METODE virologice de virus.

Virusul este unul dintre lor definirea metodelor de detectare a acesteia. Aceast
metod este utilizat pe scar larg pentru a diagnostica virusul leucemiei feline (figura. 1.
2. ), kalcivirusa de pisici gerpesvirusa pisici i pisici poksivirusa. Ea, de asemenea, este
posibil ca adenovirusnu suspecte i infecie gerpesvirusnu de cini, cu toate acestea, sunt
mult mai probabil s utilizeze alte metode. Pentru a selecta virusul dureaz mult timp, este
scump si poate fi efectuat numai n laboratoarele de specialitate. Pentru cultivarea a
diferite tipuri de virusuri necesit diferite tipuri de celule, uneori cu subkultivirovaniem
permanent. Selectai virusul nu laic. Aceasta este metoda preferat pentru identificarea i
cultivarea virusurilor necunoscute sau tulpini noi de.

Legend imagine.

Orez. 1. 2: cultura de celule infectate cu virusul leucemiei feline QN10S. Virusul a

cauzat de transformare a celulelor n form de schimbarea morfologiei i reducerea
numrului de celule din material plastic, n cretere n cazul n care cultura. Concentra
demonstreaz prezena infeciei cu virusul infecios de leucemie la pisici n prob. Alte
virusuri cum ar fi virusul imunodeficienei umane la pisici, nu transformarea celulelor QN10S.
(cu permisiunea fel de Prof.. Oswald Jarrett).

Unii virui, de exemplu, virus, rpciug i coronavirus n pisici, este foarte dificil de a
izola n cultur celular, astfel nct aceste infecii sunt, de obicei, diagnosticat metode
serologice. Virusurile pot fi absente n Secretele de snge sau esuturi n momentul apariiei
semnelor clinice, sau mor n afara corpului, chiar i cu utilizarea de mass-media de
transport.

Microscopie.
Microscopie-express-metoda este de obicei folosit pentru a identifica familiile de lor
caracteristice, mai degrab dect individuale virui. Caracteristicile acestei metode sunt
limitate de costul ridicat al echipamentelor i nevoia pentru o experien considerabil. O
alt problem este c unii virui sunt relativ uor de a schimba morfologia lor. De exemplu,
koronavirusy poate pierde forma sa sferice caracteristice.
Metoda este relativ mai puin ca o infecie natural a virusului particule apar rar n
cantiti suficiente. Excepia este infecia poksivirusna la pisici n care particulele virale se
acumuleaz n numr mare n cruste de exudat uscate. Dup infecia de culturi de celule
pentru a produce cantiti mari de particule poksivirusnyh, care poate fi vzut sub un
microscop (figura. 1. 3).

Legend imagine.
Orez. 1. 3. Electron slifuri poksivirusa pisici de la coaja uscate exudat. Aceasta este
una de virui puine, repliciruijs ntr-o cantitate suficient pentru a sale de identificare
tehnica de microscopie.

Hemagglutination.
Unele virusuri (n special parvovirusy) determina celulele aggltinaci ale anumitor specii de
animale. Cel mai comun exemplu al acestui fenomen este aglutinare de celule roii din
snge de porc parvovirusami cats sau dogs. Definirea acestor virusuri hemaglutinrii
metode necesit o expertiz considerabile; snge de porc ar trebui s fie proaspete. Metoda
nu este adecvat pentru utilizarea n activitatea practic. Este relativ mai puin sensibil i
necesit o concentraie ridicat de particule virale. Test nespecifien, dar v permite s
diferenieze Parvovirus canin (asteptare aggltinaci la pH 7.2) de parvovirusa pisici (pH
6,4). Este o varianta imbunatatita de inhibare a hemaglutinrii, ntrziere metod cu
specificitate mai multe (a se vedea. de mai jos). Utilizai testul pentru a confirma
rezultatele n identificarea virusului, dar de obicei este utilizat pentru titrarea anticorpilor
antivirale.

Lan a polimerazei.

Lan a polimerazei (Mac) permite n mod repetat la reprodus ADN coninut n concentraii
foarte mici, cu ajutorul a enzimei este o polimeraza de ADN termostabil, care creeaz o
copie a moleculei de ADN. Terenul este o poriune scurt de amplificare ADN, numit un
grund care este asociat cu o anumit regiune a ADN-ului microorganisme. Dup fiecare
etap amestecul de reacie de polimerizare nclzit pentru a separa direcii de aciune ale
ADN-ului, i astfel noi site-uri pentru legarea grunduri si lansarea de noi cicluri de
polimerizare. Amplificirovannu ADN-ul, apoi este separat de amestec de nucleotide n gel.
Acest lucru poate fi fcut ntr-o varietate de moduri (cel mai frecvent folosind un colorat
vopsea fluoresciruem n raze ultraviolete lumin). Aceast tehnologie poate fi utilizat
pentru determinarea RNA care conin virui; n acest caz, adugai transkriptazu spate, care
creeaz o copie de ADN a ARN viral. Principiul "MAC invers este prezentat n figura. 1. 5.
Principalul avantaj al acestei metode este sensibilitatea mare. Este teoretic posibil s se
determine un singur organism, dar n practic frecvent necesit cantiti mari, pn la
cteva sute. MAC este foarte specifice (disponibil sub rezerva o selecie atent de grunduri).
Principalul dezavantaj al MAC este posibilitatea unor rezultate fals pozitive din cauza
sensibilitate ridicat. Cauza contaminarea probei, poate servi ca grunduri sau nucleotide, o
enzim. i dac laboratorul poate monitoriza contaminarea de reactivi, contaminarea probei
este posibil n timpul funcionrii. Sensibilitate ridicat complic interpretarea rezultatelor
pozitive. Majoritatea sistemelor de testare bazate pe MAC sunt destinate pentru analize
calitative, dei posibile i semicantitativ. Analiza calitativ indic numai prezena sau
absena unui organism. Atunci cnd unele infecii prezena microorganismelor n cantiti
mici nu are nici o importan clinic, i, prin urmare, este posibil dac utilizai MAC
giperdiagnostika. O alt problem nu este att de mult nct apare datorit specificitate
nalt de reacie. Selecie necorespunztor de grunduri poate da rezultate lonootricatelnyj.
Metoda de revers poate fi lonootricatelnyj CP ca urmare a distrugerii RNA enzime n afara.
Grunduri trebuie s obin ADN dintr-o secven cunoscut cel puin civa ani, definit de
diferitele tulpini de virus, originare din diferite zone geografice.
Exist n prezent sisteme de testare pentru a diagnostica o gam larg de ageni patogeni,
inclusiv virusuri leucozei enzootice bovine, imunodeficienei, herpesvirus i feline
coronavirus, Parvovirus canin, Clamiydophila (fost Chlamidia psittaci felis var.
Haemobartonella felis Felis) i. n viitor va fi mai. Cnd interpreteaz rezultatele obinute
prin aceast metod, unul trebuie s ia ntotdeauna n considerare informaiile clinice; Nu
este necesar pentru a pune diagnosticul numai pe MAC.

Imagine legende.
Orez. 1. 4: n lan a polimerazei. O pereche de grunduri, comunicarea cu domenii specifice
complementare de singur-catenar ADN (cldura produs dup dublu helix de ADN) sunt
punctele de nceput de polimerizare. Ca urmare a unei recurente (de la 20 la 30 de ori) ciclu
Divizia, obligatoriu de grunduri si polimerizare se produce o mulime de amplificare ADN.
Amestecul rezultat este apoi separate de electroforez n gel. Gel, care conine ADN-ului,
este pictat (adesea utilizarea coloranilor care conin componente fluorescente este bromura
de tidi). Pe fotografie: probele-de la 1 pn la Terpanes/C210, banda din stnga conine
markeri de o anumit mrime; banda din dreapta este "neg" i "pos" este negativi i pozitivi.
(curtoazie de Michael Macdonald) poza. 1. 5. Lan a polimerazei invers. Aceast versiune
MAC (a se vedea. orez. 1. 4. ), care includ revers transcriptaz sintetizeaz o enzim RNA
ADN matrice RNA. ADN-ul complementare se formeaz ntr-un singur ciclu de polimerizare.

Histopatologie, Imunohistochimia i metode in situ.

Unul nu ar trebui s subestimeze metodele de diagnostic histopatologic de infectii virale.

Mai multe virusuri provoca modificri patologice caracteristice i forma celulelor includ.
Dezavantajele principal a acestei metode care sunt nevoie de o biopsie i procesul lung de
interpretare a rezultatelor, care ar trebui s fie personal experimentat.
Pentru a identifica cauzal agent poate fi aplicat n metode imunohistochimice. Principiul
este similar cu principiul Imunohistochimia imunofluorescen (a se vedea. sub), cu toate
acestea, folosind tesut fixe n loc de cultur celular. n plus, ar trebui s existe o varietate
de Dienes i moduri diferite de prelucrare.
Hibridizare "in situ" a fost folosit pentru a detecta anumite secvente de ADN (ex. virale
reglementare gene) n esuturile fixe. Pentru astfel de tehnologie necesit capse speciale,
ca esut, fixat n formol pot fi nepotrivite. Nu tim exemple de diagnostic clinic de boli
infectioase cu ajutorul acestei metode. Poate c MAC n situ tehnici va deveni mai popular
n viitor, dar n prezent, aplicarea acestuia este limitat la munca experimentala.

Metode serologice.
Exist mai multe metode pentru diagnosticul serologic al infeciilor virale. Acestea vor fi
descrise mai trziu n acest capitol.

METODE BACTERIOLOGICE.
Bacteriile sunt adesea vizibile n coloreaz frotiuri, dar, de obicei, acest lucru nu este
suficient pentru un diagnostic definitiv. Identificarea cu exactitate a organismului, bazat
numai pe modul de pictura sau morfologia sale, este imposibil. Pentru a determina cele mai
multe bacterii necesitatea nsmnarea miercuri. Putei face acest singur sau trimite proba
la un laborator. De obicei, analiza n laborator este preferat pentru urmtoarele motive:
exist linii directoare de siguran pentru personalul care efectueaz analize, precum i
materialele culturale regulamente de reciclare. n Marea Britanie ar trebui fcut probe de
obicei in laboratoarele de-al doilea, i categorii de lucru cu aceste organisme ca
Mycobacterium spp. i Chlamydophila felis este o treia categorie de laboratoare dotate cu
siguran clasa 1 Cabinet. (a se vedea. MakKandli i Taylor, 1998).
Pentru multe bacterii nevoie un termostat cu temperatur de peste temperatura camerei.
Cultivare la diferite temperaturi poate ajuta distinge ntre diferitele tulpini de unele specii de
bacterii (ex., Campylobacter, Pseudomonas, etc. ).
Pentru cultivarea de micro-organisme diferite (de exemplu, Staphilococcus,
Campylobacter) nevoie de alt mediu selectiv, inhibarea creterii de alte microflorei. Prin
utilizarea selectiv mass-media, putei identifica rapid unele bacterii (de exemplu,
Salmonella, Bordetella, Streptococcus). n plus, mbogirea mediului este necesar pentru
a spori de cretere a unor microorganisme pretenios.
Pentru a identifica corect bacteriile ntr-o cultur i sensibilitatea testelor, este necesar s
posede experien semnificativ.

Un mod foarte important de prelevare de probe pentru analiza bacteriologic a unei probe
prelevate din zonele afectate i trimise la un laborator cu o indicaie precis de la locul de
prelevare de probe. Astfel de informaii este necesar s selectai un mediu de cultur
corespunztor i sensibilitatea la antibiotice. Este recomandat s facei un frotiu marca pe

geam direct cu locurile afectate sau nroirea feei. Un Papanicolau frotiu poate fi colorat de
Gram pata i examina la microscop, va ajuta s alegei dreptul culturale, de mediu. Unele
micro-organisme precum Campylobacter spp.. Helicobacter spp.. Brachyspire spp. i drojdie
pot fi identificate n frotiu colorate, Gram pata, dar nu se poate selecta fie datorit cerinelor
lor compoziia mediului, fie din cauza pentru a suprima orice microflorei (ex. Proteus).

Determinarea direct.
Microscopie cu cmp ntunecat.
Cele mai multe bacterii nu preteaz la identificare utiliznd microscopia; Cu toate acestea,
unii germeni, precum Leptospira prezente n urin, poate fi vzut n microscopie cu cmp
ntunecat. Din pcate, aceasta este posibil numai n termen de 30 de minute dup
eliberarea de urin, deoarece schimbarea pH-ul rapid ucide microorganismele. n plus,
pentru a defini aceast metod necesit unele leptospiras experien i microscop adecvat.

Hematologice i citologice colorani.

Bacteriile pot fi vopsite cu orice culoare pentru snge i esuturi. Cele mai multe
laboratoare utilizai pata (adic modificarea colorani Wright, mai-Grunwald-Giemsa si
Leishmana). Colorant petele de bacterii ntr-o culoare albastru inchis si este foarte bine
adaptate pentru determinarea intracelular bacterii sau parazii pe suprafaa de celule roii
din snge (ex. felis Haemobartonella) (a se vedea. orez. 5. 8).
Unii practicani prefer la spre folos expres-albstrui, de exemplu, dif-rapid . Cu toate
acestea, ei au vopsea unei celule eucariote ntr-un albastru mai ntunecat dect
convenionale colorani, deci trebuie s fie deosebit de ateni atunci cnd cercetarea
intracelular bacterii sau parazii gsite n eritrocite. Cnd express-colorare problema mare
este depunerea de vopsea. De la reziduul pot fi usor confundate pentru bacterii, n special
cu puin experien.

Colorani pe gram.
Aceasta este metoda principal utilizat n bacteriologie. Bazat pe o reacie de colorant
para-rozanilinovogo (de exemplu, cristal Violet, metil violet sau un amestec de ambele, aanumitele gencianvioleta) cu iod. Produsul de aceast reacie este insolubil compus de
culoare rou nchis n peretele celula bacteriilor. Chestia asta este obescveivaimi elimin
solventul (precum acetona sau alcool). Grad de decolorare i grosimea depinde de structura
peretelui celular. Pentru a demonstra decolorate microorganismele utilizeaz mai uoare
colorant dokraivaij. Microorganisme gram rezistente la albire, i rmne ntuneric-violet.
Aceast rezisten nu este constant, iar cnd pata albire prelungite nc splat afar.
Microorganismelor gram-negative, precum i toate citologice de droguri, sunt vopsite in roz.
n culturile i exemplare care conin micro gram poate conine orice numr de celule gramnegative, mai ales dac probele de vechi.
Literatura de specialitate descrie diferite schema 4 coloraie gram de colorat. Tastele sunt
doar ordinea de reactivi, albire si scoate toi reactivii bine (figura. 1. 6). Exist truse gata
fcute pentru colorarea pe gram, care trebuie nsoite de instruciunile productorului.

Colorani pe Nilsenu colorant Tsilia radu-Nilsen (TL) este utilizat pentru a determina bacterii
acide. Metoda se bazeaz pe capacitatea de peretii celulelor a unor specii de bacterii
colorate cu anilin colorani (de exemplu, fuksinom), pentru a menine culoarea dup
tratamentul cu acizi concentrat. Astfel pereii celulare sunt dificil de a picta; pentru vopsirea
ar putea obine n interiorul, droguri tratate cu fenol n combinaie cu incalzire. Apoi se
dokraivat metilenovym albastru n contrast cu colorant rou bacterii acide (figura. 1. 7).
Metoda de pictura pe TL este de mare importan pentru identificarea de micobacterii i
anumite tulpini de Nocardia, care sunt dificil de a cultiva i potenial zoonozny. Defini acidul
microorganisme n frotiul citologic este ntotdeauna important.
Mikobakterialnu infecie este suspectat pe baza pictura pe TL model cu o etichet de
avertizare proeminent trebuie trimise la laborator adecvate. Adecvate pentru acest apel n
laborator.
Microorganisme rezistente la acide slabe nu sunt decolorate 5% de acid sulfuric (o metoda
modificat de TL) dar decolorate 20 %. Aceste microorganisme includ Brucella i nokardii.
Histopatologie.
Microorganismele pot fi identificate, dei metodele de gistopatologieskimi sunt numai
morfologie (de ex., Bacillus, coci). n unele cazuri, este posibil, de exemplu, leptospirs n
rinichi gelikobakterij bioptatah n stomac, sau kampilobakterij bioptatah n bioptatah a
intestinului mai precise de identificare.

Cultivarea microorganismelor.
Microorganisme metoda de selecie final pentru confirmarea prezenei sale, potrivite
pentru cele mai multe tipuri de. Pentru acest scop, potrivit tampoanele lichid, esut sau
fecale. Multe anticoagulante, inclusiv EDTA, heparina sau citrat sunt aciune bacteriostatic
sau bactericid de unele organisme; Nu ar trebui s fi obtinerea n fluid sau snge pentru
nsmnare. O list detaliat a medii adecvate, cerinele de temperatur i culturale
proprieti de diferite microorganisme care provoac infecii la cini i pisici, este prezentat
n publicaia MakKandlia i Taylor (1988). Identificarea precis a microorganisme pentru a
oferi o mai bun specialiti-bakteriologam.
Cnd cultur de bacterii, de obicei, efectueaz teste suplimentare pentru a determina
sensibilitatea la antibiotice. n acest scop folosesc o varietate de antibiotice impregnate
discuri; conduce pe suprafaa mediului total de Petri farfurie. Micro-organisme sunt
mprite n "sensibile" i "rezistent", n funcie de cretere n jurul discuri. Limitele metodei
i utilizarea de concentraii inhibitoare minime (MIC) ca o metod alternativ de evaluare
sensibilitatea de bacterii sunt discutate n capitolul 2. Metoda de disc este prost adaptate
pentru a evalua sensibilitatea de cretere lent microorganisme, cum ar fi kampilobakterij i
anaerobov, deoarece viteza de difuziune de droguri de pe disc este mult mai mare dect
rata de cretere a bacteriilor. Atunci cnd un agent antibacterian difuzeaza n alt zon,
testul este lipsit de sens.
Exist sisteme de testare pentru cultivarea microorganismelor i sensibilitatea lor, potrivit
pentru utilizarea de sine. Demnitatea de acestea de testare sisteme n rezultatele de
vitez. Principalul dezavantaj este numrul limitat de medii de cultur, i, prin urmare,
capacitatea de a studia doar unele tipuri de bacterii.
Sine semnat este de preferat atunci cnd definirea ureazo-pozitiv bacterii izolate de la
materialul de biopsie gastrice.

Culturi de snge sepsis care conin microorganisme este tehnica pe scar larg, pentru care,
cu toate acestea, necesit speciale fluide i atent prelevare. Majoritatea medicamentelor
anticoagulante are aciune bacteriostatic sau bactericid pe unele microorganisme i
coagulat de snge nu este potrivit pentru cultivarea. Este important s reinei c
cultivarea ar trebui s nceap ct mai curnd posibil dup colectarea sngelui. Din acest
motiv, nainte de trimiterea probelor de laborator de mediu lichid de scroafa. Acest lucru
previne moartea microorganismelor la temperatura camerei. Prezena anticorpilor,
completare i ageni antibacteriene poate determina rezultate fals negative. Ptrunderea
ntr-o prob de microorganisme din piele n timpul recoltarea sngelui poate da un rezultat
pozitiv fals.
Cultivarea bacteriilor ureazo-pozitive n stomac biopsii de unele bacterii, Helicobacter,
forma ureazu, clivaj ureea n amoniac i dioxid de carbon. Aceast reacie poate fi msurat
prin modificri de culoare indicator de pH-ul mediului. n cazul n care reacia are loc n
cultura de biopsie gastrice obinute pre, acest lucru indic o posibila prezen a
gelikobakterij. Schimba culoarea apare de obicei n termen de 2:0.

Lan a polimerazei.
MAC tehnologie a fost descris anterior n acest capitol (a se vedea. orez. 1. 4). Unele
bacterii patogene, ru n cretere n cultura, identificate de MAC. Unul dintre exemplele cele
mai faimoase de Bartonella angiomatoz bacteriene henselae care cauzeaz ("pisica zero
boala" la om. MAC metoda permite determinarea bartonelly direct n snge de pisici, n timp
ce ritmul de cretere a culturii necesit cteva sptmni. Aceast tehnologie este, de
asemenea, utilizat pentru a defini felis Chlamiydophila; Descrie metoda de determinare a
salmonella i kampilobakterij.

Metode serologice.
Metodelor serologice pentru determinarea de bacterii vor fi descrise mai trziu n acest
capitol. Domeniul su de aplicare este limitat. Un exemplu de metod serologice rose
Bengal test pentru a detecta Brucella canis, aplicat n rile unde este rspndit infecie.

Determinarea direct MIKOLOGIESKIE metode.

Fluorescen n ultraviolet lumina unele dermatofita astfel verde-Mr sub lumina ultravioleta
de o anumit lungime de und. De toate ciuperci gsite la cini i pisici, astfel aproximativ
60% 50 izoleaz canis studiate; alii nu au capacitatea de a. Natura exact a substan
fluorescent este necunoscut; Poate c este un fel de kskret sau modificate component
Web de pr.
Muli practicani lampa lui wood se utilizeaz pentru a diagnostica aceste ciuperci la
animale; Este foarte important pentru a efectua procedura de, n special: un studiu
efectuat ntr-o camer ntunecat.
Pentru a atinge lungimea de und dorit de lemn lumina lmpii ar trebui s se nclzeasc.
Nu direct lumina n ochii de un om sau animal pentru a evita daune la nivelul retinei de
razele ultraviolete.

n plus, necesitatea de a distinge fluorescena cauzate de dermatofiii, la albstrui piele

cntare i cruste avtofluorescencii. Pozitiv rezultatele obinute la examinarea folosind lampa
lui wood, trebuie s confirmai metodele microscopie si cultura. Un rezultat negativ nu
exclude dermatofitoza.

Microscopie s-au adunat ln ln microscopie este o metod eficient de diagnostic de

dermatofitoza, mai ales atunci cnd cercetarea staii de pr, fluorescente sub lampa lui
wood. Parul este apoi plasat pe sticla cu o pictur de hidroxid de potasiu 10%, top capac
cu sticl i se las timp de 30 minute. Arbori parul afectate sunt vizibile sub microscop,
hyphae sau spori. n ciuda vitezei i specificitate a metodei, nu este foarte sensibil, i n
toate cazurile de suspectate a fi dermatofitos a face nsmnare.
Microscopie preparatelor colorate de pilitur din zonele infectate de piele utilizate pentru
diagnosticul infeciilor cauzate de Malassezia. Au morfologia specifice de drojdie n form de
arahide (a se vedea. Capitolul 13).

Cultivarea de ciuperci ciuperci cultivate pentru confirmarea diagnosticului. Prezenta metod

este adecvat pentru Dermatomicoza, Malassezia, Candida albicans ciuperca Aspergillis
fumigatus. Semnatul se poate face n laboratorul propriu. Pentru aceasta, vei avea nevoie
de urmtoarele: termostate specifice: Cnd greit condiiilor cultivare datorit fluctuaiilor
de temperatur pot fi rezultatele anormale.
Mediul cultural speciale: din pcate, de valabilitate limitat.
Experimentat personal: identificarea corect de culturi fungice este dificil, uneori este
necesar s se studieze makrokonidij i t. p.

nainte de a trimite o proba la laborator pentru nsmnare, trebuie s se asigure c

laboratorul are dreptul de echipamente i personal pentru a lucra cu materialul. Parul de pe
frontier sunt afectate i sunt plasate ntr-un plic de hrtie etichetate, care apoi este
ambalat n containere sigilate din plastic. Trebuie s nu fie punerea ln direct n recipiente
de plastic, ca electricitatea static este dificil de a studia.
Unele ciuperci, inclusiv Candida si dermatofita, Aspergillis fumigatus, potenial infekcionny
pentru om i munc cu culturile lor ar trebui experimentat numai personalul de laborator.

Mediu pentru dermatofiii s cultive dermatofiii putei folosi truse gata fcute care conine
mediu cu un indicator de pH-ului (figura. 1. 8). O cantitate mic de pr i fulgi din zonele
afectate, plasat pe suprafa i se acoper cu un capac din plastic. Cele mai multe seturi
pot fi stocate i utilizate la temperatura camerei. Cupe necesare zilnic pentru a explora
pentru a schimba culoarea de mediu i de cretere a ciupercilor.
Colonii de forma alb Dermatofita, spre deosebire de Saprophytes, coloniile sunt maro, verde
sau gri culoare. Dermatofiti cretere duce la o schimbare de culoare de la galben la rosu
mediu nainte de apariia de semne vizibile de cretere sau n acelai timp (de obicei, prin 212 zile). Creterea de modificri de culoare Saprophytes mediu numai dup apariia unor
semne de cretere (de obicei, prin intermediul 12 zile sau mai mult). Unele dermatofita
cresc lent; astfel mediul se incubeaz timp de 21 de zile, i numai n absena creterii la

sfritul acestei perioade, ele pot recunoate negativ. A studiat pot fi distinse de morfologiei
coloniilor Trichophyton: studiat alb colonie, mare i slab, caut ca piese de ln. Culoarea
suprafeei de jos a coloniilor, de la galben pal la maroniu.
Colonie de Trichophyton dimensiuni mai mici, de culoare: alb la crem, cu structur fin.
Suprafaa inferioar a coloniilor este maro deschis sau nchis.
Legend imagine.
Orez. 1. 8. Set gata pentru cultivarea dermatofiii.

Chiar dac coloniile sunt tipice pentru ciuperci patogene, trebuie s confirmai c
microorganismele sunt dermatofiii. De obicei, astfel de cultur pozitiv este trimis gata
calificai pentru a identifica mediu. Colonii sub microscop de cercetare trebuie s apsai pe
banda transparent, pune-l pe sticl, colorat albastr, laktofenolovym i examina la
microscop pentru depistarea makrokonidij.
Dac makrokonidii nu a gsit, trebuie s re-sow primar cultur pe agar-agar Saburo i
explora din nou.
Makrokonidii a studiat canis numeroase, fusiform, cu o grosime, Eliminare perei.
Mikrokonidii sunt produse n cantiti mai mici, ei sunt netede i au o form circular.
Makrokonidii gypseum Studied se formeaz n cantiti mari, au o forma sigaroobraznu cu
capete rotunjite. Mikrokonidii aceeasi forma sferic cu perei subiri.
Makrokonidii Trichophyton mentagrophytes detectat rar. Dac sunt, avei o form
sigaroobraznu i perete subire. Mikrokonidii rotund i colectate n buchete de la
konidenoscah.

Determinarea PARAZITOLOGIESKIE direct a acestor metode externe de paraziti, paduchi

(Trichodectes canis, Linognathus setosus, Felicola subrostratus), Acariformes (Neotrombicula
autumnalis) i purici (Ctenocephalis spp.), pot fi vzute pe Lana cu ochiul liber. Direct de
examinare de sensibilitate depinde de culoarea i grosimea de ln, acuitatea vizual i
timpul petrecut pe animale de cercetare. Foarte convenabil de a folosi Lupa.
Pduchi aduli sunt uor vizibile, dar cele mai multe gsit ou. Ou Trichodectes (kusaih
pduchi) galben, Linognatus (suptul pduchi) albstruie. Felicola (kusaa pduche) este
singura specie de gasit la pisici. Oule de acarieni (N). animatis luminoase portocaliu, sunt
de obicei gsite n form de buchete au dimensiunea pinhead.
Printuri pe band adeziv pot fi utilizate ca metod de ajutor pentru identificarea epidemiilor
mici, cum ar fi Cheyletiella. Deoarece cele mai multe ori puricii de animale, identificare
excrementele lor este o metod mai sensibile dect de inspecie pentru detectarea Adult.

Curare vata perie perie de curare este uor de a detecta fecalele puricilor si Cheyletiella
spp.. Tehnica descris n capitolul 13. Noi sau periuta de dinti prosterilizovannoj selectai
probe pentru cultura de dermatofiii. Pentru semnat perie apsai pe o suprafa de un
mediu adecvat.

Frotiul din foliculi/pustule frotiul de foliculi/pustule sunt utilizate pentru detectarea de

Demodex spp., care triesc n foliculii de par. Tehnica descris n capitolul 13. Hidroxid de
potasiu pot corupt Demodex mites, astfel nct utilizarea sa nu este recomandat.

Frotiul din urechi.

Ia pentru ureche acarieni Otodectes cynotis. Ureche selecie colecteaz cu atenie tampon
de bumbac, pus pe sticla, amestecat cu un volum egal de soluie de hidroxid de potasiu 510% i imediat examina la microscop. Daca rezultatul este negativ, prima anchet pentru a
explora din nou dup curare 20-30 min. Cpuele sunt mari, cu membrelor lung.

Pilitur din piele.

Tehnica de decopertarea din piele este descris n capitolul 13. Pilitur de piele pentru a fi
investigate n termen de cteva ore, este foarte de dorit s fac acest lucru n laborator,
echipat pentru astfel de analize. La trimiterea probelor pentru cercetare trebuie inhibate
ulei mineral sau adugai o pictur de ap. ntr-o soluie de hidroxid de potasiu probe
magazin, ca aceasta duce la deshidratare de acarieni.

Histopatologie.
n studiul de piele biopsii sunt Demodex mites, uneori, i, ocazional, Sarcoptes i Notoedres,
dei aceast metod este adecvat pentru diagnosticul de acest infestare.

Studiul de fecale n puternic invazive animale pot nghii cpue, i apoi le descoper n
Calais.

Serologie metode serologice vor fi descrise mai trziu n acest capitol. Utilizarea de gsire a
unui sistem de testare pentru determinarea antigenului n saliva de purici.

Interne.
Frotiul de frotiuri fecale de fecale sunt parazii motric. Ele sunt de obicei efectuate de
lichide sau mucoase probe. Fecale ar trebui s fie la fel de proaspete ca posibil. Tehnica
este descris n figura 1. 9.

Din pcate, rezultatele negative nu au fost convingtoare; Dac studiul toate rezultatele
negative mostrele primite, este necesar s repetai studiu utiliznd alte metode, cum ar fi
flotaie de soluie de sulfat de zinc i centrifugarea. Identificarea de ou de parazii este
uor folosind manualele respective (a se vedea. Capitolul 8). Identificare a larvelor de
parazit este mult mai dificil, este mai bine s se consulte cu un parazitologom cu experien
sau de a folosi manual cu autoritate.
Cryptosporidium parvum poate fi determinat de o metoda modificat de pictura pe Tsilia-Nil
senu (a se vedea. deasupra); precum i metoda prin fluorescen (figura. 1. 10).

Metode de flotaie.
Sulfat de zinc: multe paraziti intestinali, precum Giardia spp. Ancylostoma spp.. Toxocars
spp. Leonine,, Toxascaris toxoplasma gondii, Trichirus vulpis, este identificat de ou sau
oocistam n fecale lor. n plus, unele larve de parazii tractului respirator animale poate
otkalivat i nghiit, i astfel ei vd n Calais, de exemplu, adstrusus, Angiostrongylus
vasorum Aelurostrongylus.
Metode de flotaie bazate pe utilizarea de lichide cu o densitate mai mare dect cel de ou
i larve. n consecin, solutii vechi care a nceput s se precipite cristalele sunt inutile i
acestea ar trebui s fie eliminate.
Pentru a efectua aceast analiz, proba de fecale proaspete este bine amestecat cu un
volum egal de soluie de sulfat de zinc (ZnSO4, 33 7 H2O) (aproximativ 6 sau 7 lingurite)
per 100 ml de ap) i a pus pe 15 minute pentru a soluiona. Densitatea relativ a soluiei
trebuie s fie n intervalul de 1.20-1.25. Oua si larve pluti la suprafata, iar acestea pot
colecta pe portobiect atingei-le la suprafaa apei, i apoi pune pe diapozitiv (figura. 1. 11).

Legend imagine.
Orez. 1. 1. . : Angistrongylus vasorum n larvele flotaie soluie de sulfat de zinc.

Zahr: Mai este disponibil dect sulfat de zinc, dar Chisturile sunt Giardia si niste oua de
nematodelor n soluie deform. Tehnica descris mai sus. Soluia de zahr densitatea 1.201.25 pregti, dizolvarea 45 g de zaharozei n 35 ml de ap (dac este necesar, soluia uor
cald sus). Ca conservani pot adaug 1 ml de formaldehid sau 0,1 g de fenol.

Centrifugare.
Centrifugarea pot fi folosite pentru concentraia de vierme intestinal enterice ou, larve,
chisturi protozoar i coccidia Oocyst. Fecalele sunt amestecate cu 5-10%-s' soluie de
formol i uksusnotilovogo eter i la 10 minute centrifugare la 500 g. Parazitii se ncadreaz
n partea de jos a tubului de centrifugare. Reziduurile organice de fecale i de grsime este
concentrat la grania dintre eter formol i uksusnotilovym. Aceste soluii sunt periculoase
i tuburi de centrifugare lor numai n test sigilate. Centrifuge cu unghi fix nu pot fi utilizate.

Sedimentare de larve de viermi pulmonar (metoda Baermanna), n majoritatea cazurilor,

larve de viermi pulmonar afecteaz sedimentare, mai degrab dect flotaie. Fecalele sunt
plasate ntr-o sit cu guri dimensiunea de 0.25 mm, care sunt plasate pe plnie cu cauciuc
tub compromis clip. Apoi adugai ap pn cnd acesta acoper fecale. Instalai stnga
peste noapte la temperatura camerei. n dimineaa urmtoare, clema de prindere este
eliminat i prima picturi de ap sunt sub microscop la o mic cretere n. Aceast metod
nu are nevoie de soluii speciale, dar necesit echipamente de laborator corespunztoare.
O versiune simplificat a acestei metode: 10 g fecale este plasat ntr-o sit, care se afla ntro mare de sticl umplut cu ap moderat cald i se las pentru 6:0 sau mai multe. Larvele
migreaz de la rece de fecale printr-o sit dup ap de rcire i soluiona la partea de jos a
un pahar. Dup ndeprtarea cea mai mare parte a nmolurilor supranatant examina la
microscop cu o mic cretere n.

Endoscopie i larvele n bronhiile ca ou, larve i aduli de anumitor paraziti, enumerate mai
jos, sunt uneori gsite n fecale, este recomandat ca tu cercetare le nainte de a o. Analiza
de fecale este mai puin costisitoare, mai puin travmatien i necesit nici un echipament
special (a se vedea. de mai sus).
Dac endoscopie studiu v uneori vedea alb-gri noduli Oslerus osleri format. Majoritatea
parazit tractului respirator, precum Angiostrongylus vasorum Aelurostrongylus abstructus i
o. osleri, s-au gsit n buctrie a bronhiilor. Metoda este descris n capitolul 6.
Unii parazii din tractul gastro-intestinal, ex. Toxocara canis, poate fi vzut n endoscopie.
Spirocerca lupi formeaz noduli n esofag, dar acest parazit este endemic n Marea Britanie
i obrnaruivaets importate numai cini.

Pete de snge.
Pete de snge sunt investigheaz n vederea identificrii unor kroveparazitov. Tampon
trebuie s fie pregtit n mod corespunztor i vopsite cu colorant de calitate (figura. 1. 12).
Se va face imediat dup ce a luat sange la un animal. Anticoagulante duce la artefacte,
ceea ce face dificil de a interpreta rezultatele, n special identificarea parazii pe suprafata
hematiilor, cum ar fi Haemobartonella felis, care poate fi ndeprtat de pe suprafaa de
celule roii din snge. Pentru orice tip de colorant colorani sunt potrivite Romanowski
(Giemsa, Leishmana). Prin aceast metod se poate defini aceste organisme ca
Haemobartonella felis, H. , babesia canis canis, Leishmania infantum, Ehrlichia canis si
Dirofilaria immitus. Unele dintre aceste boli endemice n Marea Britanie, dar uneori poate fi
detectat n cini importate.
Haemobartonella felis, se poate defini, de asemenea, la colorarea a anumitor colorani
nucleare. Cel mai des folosit akridinovyj portocaliu (figura. 1. 13).
Tehnici de concentrare acolo sunt mai multe funneling microfilariae kroveparazitov.
Cel mai larg utilizat o metoda Knotta modificate (vezi figura. 1. 14).
n plus, exist un sistem complet de testare pentru concentrat de metoda de filtrare.
Negativ rezultatele obinute prin aceast metod nu sunt fiabile; aproximativ 25% de cini
infectate cu viermi inima, microfilariae n snge sunt lipsesc.
METODE SEROLOGICE.
Boal infecioas diagnostice metoda pentru determinarea anticorpilor specifici a devenit
practic comun, n special n cazul n care diagnosticul n alte moduri este dificil sau scump.
Serologie este utilizat pe scar larg n studii bazate pe populaie n unele aplicaii, de
screening i testarea de vaccinuri.
Metode serologice au unele dezavantaje: prezena anticorpilor este ntotdeauna un
indicator de infecie activ i s reflecte mai devreme transferate boli anticorpii pot fi
produse a organismului, legate de nepatogennyj patogene dezvolta anticorpi nevoie de
ceva timp, prin urmare, teste serologice sunt mai puin eficient n boli infecioase acute
serologicescom studiu asociat probe concentraia anticorpilor poate ajunge la un vrf de
timp semne clinice Titrurile de anticorpi pot rmne sczut n animale cu imunitate
redus.

Majoritatea acestor factori a dat impresia c semnificaia de conversie serologice depete

valoarea de manifestri clinice. Clinicienii nu ar trebui s confunde serologice de conversie
cu demonstraie a agentului patogen.
Este important c a metodelor serologice a proteinelor int au fost folosite s studieze boli.
De exemplu, dac diagnosticul bolilor animale agricole i la om, dar cu tulpini patogene
pentru animale mici, putei probabil obine un rezultat lonootricatelnyj. La fel, prezena
anticorpilor materni pot duce la rezultatul lonopoloitelnomu. In plus, este necesar s v
amintii c modificarea condiiilor de ncercare poate da fals pozitiv sau rezultatul indiferent
de prezena sau absena anticorpilor lonootricatelnyj. Acest lucru se poate ntmpla fie din
cauza incapacitii de anticorpi obligati Antigen, fie ca urmare a reaciilor nespecifice
anticorpilor cu antigenul.

Eantioane pereche.
Indicatorul clasic de infecie activ n organism este 4 x cretere a titrului de anticorpi. Din
pcate, pentru a selecta un eantion la nceputul bolii este adesea imposibil. i chiar dac
este posibil, unele boli, cum ar fi parvovirusnyj Enterita, se caracterizeaz prin creterea
rapid a nivelului de anticorpi astfel nct legenda este cea mai mare din primul eantion. n
plus, n timp ce infectarea virui, copleitoare sistemul imunitar (precum rpciug virus),
cresterea titrului nu ar putea fi la toate. Probabil, definiia de IgM specifice n viitor vor
nlocui metoda de eantioane pereche.

Clase de anticorpi.
n acest moment exist mai multe testa sisteme care definesc doar IgM format ca rspuns la
anumite agenii patogeni, cum ar fi Toxoplasma gondii. IgM, de obicei, nu rmn dup
recuperare, i, prin urmare este orientativ de infectie recenta lor titru ridicat. Durata de
persistena de IgM poate varia n funcie de caracteristicile individuale ale animalului i
natura antigenului. De exemplu, pisicile timp persistena de anticorpi Toxoplasma gondii IgM
sunt, de obicei, n jur de 6 sptmni, dar uneori poate dura pn la 6 luni. Determinarea
titrului de IgM poate fi problematic; problema este cross-reaction cu IgG.

Definiie de anticorpi virusnejtralizuih pentru determinarea anticorpilor serului proba

virusnejtralizuih se incubeaz cu un virus pentru scurt timp, i apoi n sistemul fiind celule
care ncep s creasc. n cazul n care o ameninare este neutralizat, apar semne de
infecie. Definiia de capacitatea de virusnejtralizuej a serului este una dintre metodele
cele mai directe care confirm prezena anticorpilor virale. Anticorpilor, n funcie de ce
aceasta metoda este foarte important, pentru c a artat o "provocare" animalului la virus
(cu excepia unii virui, de exemplu, koronavirusa pisici sau virusul imunodeficienei pisic).
Principalul dezavantaj al metodei este de a lucra cu virui vii sau culturi de celule. Analiza,
de obicei, necesit echipament special i poate dura mai multe zile. n timp ce multe infecii
virale titruri de anticorpi la anumite alte metode, de exemplu, examene de laborator,
analizele corelat cu legende de anticorpi virusnejtralizuih, astfel nct acesta este doar
academice de interes. De exemplu, msurat de anticorpi parvovirusu metoda de inhibare
sunt corelate cu cele obinute la determinarea anticorpilor virusnejtralizuih. O excepie
este determinarea titrului de anticorpi la virusul de leucemie la pisici, ale cror rezultate
sunt corelate cu cele obinute prin alte metode.

Imunodifuzie n geloz n gel de agar de imunodifuzie n geloz n gel de agar este una
dintre metodele cel mai simplu de serologice. Ea se bazeaz pe pasiv difuziei antigenului si
anticorpului fa de cellalt. Formarea de complexe imune se manifest sub form de dung
alb n gel. Pentru test pentru a finaliza cu succes necesit concentraii foarte mari de
anticorpi i antigene, astfel nct aceast metod este aplicabil n cazuri rare numai.
Singurul exemplu este definiia Aspergillis fumigatus anticorpi.

ntrziere ntrziere metoda hemaglutinrii inhibarea (ZGA) este o modificare a metodei de

inhibiie (a se vedea. anterior) i este folosit n principal pentru a determina anticorpi la
parvovirusam. Testul se execut hemaglutinrii similare. Proba de ser este amestecat cu o
cantitate cunoscut de virus i reducere estimat de capacitatea de aggltiniruej. Putei
calcula probele de ser titrului metoda de reproducere. Principiul ZGA este prezentat n
figura 1. 15.
Latex aglutinare Latex aglutinare metod este similar, dar inhibarea celulelor roii din
snge sunt nlocuite cu margele LaTeX acoperite cu un strat de Antigen. Test pentru mai
puin, sunt detectate numai anticorpi n suficient de mari pentru credite. Aceast metod
este adesea folosit pentru a defini Toxoplasma gondii i Aspergillus fumigatus.

Reelin analiz de imunofluorescen de imunofluorescen direct (IFA) metod utilizeaz

anticorpi etichetate substan fluorescent. Anticorpii se leag de proteinele de pe
suprafaa celulelor int i, astfel, atunci cnd este expus la lumin UV. nainte de testare
la microscop este splat pentru a elimina anticorpi nelegat. Pentru a identifica celulele
infectate n tesutul de aceast metod nu este adecvat.
Metoda de imunofluorescen indirect utilizate pentru detectarea anticorpilor din proba de
ser cu substan fluorescent anti-immunoglobulin, cu marcatori. Ca obiective pentru
anticorpii sunt celulele infectate n laborator. Principiul metodei este prezentat n figura 1.
16.
Ambele metode necesit ntuneric camere, Microscoape cu o surs de lumin ultraviolet i
cultur celular.
Fluorescena celulelor infectate n absena fluorescenei neinfectai indic un rezultat pozitiv.
De obicei problema IFA este non-specifice fluorescen i pentru a reduce acest efect de
obicei folosesc un amestec de celulele infectate i neinfectai. Astfel, dac toate celulele
infectate de unii, dar este o demonstraie de reacie non-specifice. Fluorescena scade cu
timpul, i atunci cnd este expus la lumin UV. Prin urmare, o pies de studiu actualizat
este permis i testul trebuie repetat. De un profesionist cu experien pe care dorii s
disting fluorescen reale din nonspecific.
Metoda immunoblotting pentru Western blot (cunoscut i ca Western-blot) nu poate
identifica numai virusul legate de anticorpi, dar, de asemenea, determina ce proteine au
identificat. Principiul metodei este prezentat n figura. 1. 17.
Proteinele virale sau bacteriene a genera lanuri lungi de aminoacizi cu nici o structuri de
ordin mai nalt, de obicei, denatura detergent puternic. Aceste circuite comun prin
electroforez n gel de poliacrilamide. Dup mprirea transferului de protein pe
nitroceluloz sau nailon de membran, care este apoi scufundat ntr-o soluie de anticorpi.
Legarea anticorpilor virale proteine-determina folosind un al doilea, etichetate enzima
imunoglobulin.

Immunoblotting este o metod de lungi i costisitoare, care este rar folosit pentru
diagnostic, doar n caz de rezultate ndoielnice de alte teste imunologice. Cu toate acestea,
aceast metod este considerat determinarea anumitor infecii, cum ar fi Sindromul
imunodeficienei la pisici.
Faza solid analiz de faz solid enzim-imunodozare este una dintre cele mai
versatile a metodelor serologice de diagnosticul bolilor infecioase, care este folosit pentru a
determina eficacitatea egale ca de antigene si anticorpi. Principiul metodei este prezentat
n figura. 1. 18. Ea se bazeaz pe legtura Antigen anticorp imobilizat pe suprafaa de guri
din plastic. Svzavijs Antigen se determin apoi folosind un al doilea anticorpi. Complexe
de anticorpi-Antigen-anticorp este apoi determinat cu ajutorul antiimmunoglobulina,
enzima etichetate. Exist multe variante ale acestui regim.
Principalul avantaj al metodei este crescut deoarece fiecare anticorp cu o enzima poate
reaciona cu mai multe molecule de substrat cu formarea produsului pictate. Aceasta este o
metod ieftin i de ncredere c putei gsi o mare varietate de aplicaii. Principalul
dezavantaj al constant immunosorbent personal este c reaciile au loc n faza lichid i
necesit soluii de atent otmerivat. Contaminarea ncruciat ntre puuri ar putea fi
dezastruoase. Din aceste motive, imunodozare faz solid se efectueaz numai de ctre
experi cu experien n laboratoarele specializate. Stabilirea unui sistem de testare pentru
utilizarea practic (aa-numitele CITE teste). n majoritatea cazurilor, firma este nlocuit cu o
membrana speciala. Reacia are loc n faza lichid, este important s se asigure c
membrana nu usca.

Immunoimmigracionnyj exprima Immunoimmigracionnyj expres-analiza de analiz (figura.

1. 19) are o mulime de a face cu immunoenzyme de analiz i CITE concurenei. S-a
dovedit c aceast metod este potrivit pentru utilizare in practica; n prezent, este foarte
popular pentru diagnosticarea multe infectii virale sau pentru a determina de conversie
serologice cauzate de un agent patogen. Metoda se bazeaz pe particule de aur coloidal
legat sau latex acoperite cu anticorpi, proteine virale sau zer anticorpi (figura. 1. 19).
Complexul difuzeaza peste membrana pn la benzile anticorpi specifici pentru o protein.
Complexe de proteine-anticorp-coloid forma colonii-a lungul liniei care se schimb culoarea
de dungi. Exist, de asemenea, o bara de control, care indic faptul c testul a fost efectuat
n mod corespunztor i coloid complexe-proteine-anticorpi diffundirovali suficient de
departe (figura. 1. 19). Dac linia de control nu apare, testul este nevalid. n acest caz,
studiu de prob pentru a fi trimis la un laborator pentru continuare.
Capitolul 2
terapie anti-microbiene i anti-parazitare Jonathan Elliot planul.
Introducerea de mecanismul de aciune de toxicitate selectiv pentru a ucide
microorganismele sau inhibarea creterii Synergistic i reacii antagoniste de rezisten la
antibacteriene gama de sensibilitate de microorganisme combinaie droguri farmacocinetica
metoda introducerii i aspiratoare viteza de distribuie n zona de infecie deducerea de la
un organism de dozare regula de inhibitori de efecte secundare medicamente antibacteriene
i gestionarea efecte secundare lor: discuia de farmacodinamie selecie spre durabilitate n
populaia bacteriene a antiviral droguri aciclovirului retroviral medicamente Cidovudin
Trifluridin alte medicamente mpotriva Retrovirusuri medicamente anti-fungice clasificarea
terapeutice de medicamente medicamente cu efecte antifungice antifungice de unele
sistematic cerere de Antiparazitarnye preparate ndoparazitocidy gama de activitate i de
farmacocinetica de toxicitate ktoparazitocidy si farmacocinetica nedorite, efectele de
droguri Antiprotozoal

INTRODUCERE.
Medicamente antimicrobiene i antiparazitarnye att de larg utilizate n tratamentul de
animale mici, se pare, ei incontrolabil. Abordarea logic la alegerea acestor medicamente
este necesar pentru dou motive: varietate mare disponibile antimicrobiene i
antiparazitare medicamente pentru tratamentul animalelor mici face selecie
medicamente numirea medici veterinari trebuie s fie monitorizate cu atenie, altfel poate
duce la dezvoltarea de rezisten la antibiotice n patogeni umane.

Medicaie adecvat ridica, n condiii care pot fi mprite n trei grupe: patogen cauzate de
manifestri clinice de microorganisme?
-Ce patogeni pot cauza proces?
-Ce este sensibilitatea germenilor patogeni la antibiotice?
De ce-gazd sunt gazda natural aprarea mpotriva agenilor patogeni?
-Care sunt barierele n organismul gazd poate preveni malariei ajunge patogen?
-Care va fi reactia la droguri de slbit organism gazda?
Pregtirea-ceea ce este efectul drogurilor asupra agentului patogen?
-Ce doza necesar, i ceea ce curs dorii s dea un medicament?
-Care sunt efectele secundare ale drogurilor asupra organismului gazd?
Relaiile dintre gazd, agent patogen i droguri o foaie de lucru pot fi reprezentate grafic
ntr-un "terapeutic triunghi (figura. 2. 1. )
Mecanismul de aciune de a nelege mecanismul de aciune de medicamente
antimicrobiene i antiparazitare ajut explica proprietile lor clinice importante.
Mecanismele de aciune ale grupelor majore de aceste medicamente sunt prezentate n
figurile 2. 2-2. 4. Cunoscnd mecanismul de aciune a preparatului, este posibil pentru a
prezice gradul de toxicitate selectiv: realizat atunci cnd folosit efectul pe patogen
("cidnoe" sau "statice") dac medicamentul interaciona cu alte sinergetik, antagonist sau
supliment lor aciune dezvolt rezisten la toxicitate selectiv.
Toxicitate selectiv este telul terapiei antimicrobiene i antiparazitare i se bazeaz pe
diferenele dintre micro-organisme i corpul de un mamifer n timpul tratamentului. De
droguri are o toxicitate complet electorale atunci cnd concentraiile n esuturile de gazd
daune patogen, dar las intacte organism celule. Mai mici fiziologice legturile dintre ageni
patogeni i organism gazd, mai greu este de a realiza complet selectivitate. De exemplu,
mai multe virusuri folosesc enzime pentru propriul su maestru de replicare i, prin urmare,
pentru a gsi o modalitate de a opri-le fr a deteriora gazd celule s reproduc foarte
dificil.

Moartea microorganismelor i creterea inhibarea mecanism de aciune, tiind-v pot spune

dac ea va ucide microorganisme sau parazit (-cidnoe), sau doar set napoi lor de cretere (efect statice). De exemplu, antibiotice beta-lactam distruge peretii celulei bacteriene, i,
prin urmare, baktericidny. n contrast, multe medicamente antibacteriene ncetini proteine

biosinteza n bacterii care oprete creterea celulelor, mai degrab dect ucide
microorganismele. O excepie de la acest din urm grup sunt aminoglikozida, incalca codul
lectur ARNm, care rezult n sinteza proteinelor defecte i pierderea de celulele microbiene.
Reaciile sinergice i antagonist a dou medicamente cu diferite mecanisme de
aciune pot interaciona cu fiecare alte i cu antagonismul sau sinergismul. Multe
medicamente sunt complementare la aciune reciproc atunci cnd ele sunt combinate (care
este, efectul final este suma de efecte individuale de droguri), dar unele acioneaz sinergic
(adic efectul final depete suma individuale). Un exemplu de sinergie creterea
penetrare a aminoglycoside n microorganismelor gram-negative n prezena antibiotice lactam. Exemplu de antagonismul este o combinaie de o solutie de aminoglycoside
antibiotice cu proteine biosinteza (de ex., tetratziklinami). Deoarece aminoglycoside bazat
pe sinteza proteinelor defecte, care, de asemenea, este suprimat, acest lucru reduce
activitatea de antibiotice.

Rezisten.
Rezistenei agenilor patogeni n curs de dezvoltare n cazul n care este capabil de a
schimba structura principal de proteine, care este regizat de un antibiotic,. De exemplu,
pentru ptrunderea tetraciclin n celulele microbiene necesit o protein de transport.
Modificri n structura sa poate preveni legarea tetratziklinami si concentraiei de le n
celulele microbiene. n contrast, vancomicin glikopeptid asociaz cu molecula
Peptidoglycan n plicul de celulele microbiene. Modificarea structurii macromolecule care
mpiedic conectarea cu Vancomicina ar trebui, ar schimba intreaga celula bacterian
fiziologie.

Medicamente antimicrobiene antimicrobiene sunt una dintre cele mai des utilizate n
medicina veterinar pentru mici animale de companie. Ele sunt de o importan
fundamental pentru tratamentul de prevenire a bolilor infecioase i control. Nu este
surprinztor faptul c numrul de medicamente antimicrobiene existente din care se alege
un antibiotic pentru un anumit pacient este imens i poate pune stagnat. Cnd ar trebui s
fie alegerea unui medicament: spectrul farmacocinetica efecte adverse predispoziie
de a rezistenei la patogeni spectru de aciune.
Cel mai bun mod s examineze aciunile de medicamente diferite identificarea
microorganismelor n cultura (in vitro). Cu toate acestea, aceast abordare va nu n toate
cazurile n care aplicarea de medicamente antibacteriene. Probele potrivite nu pot fi la
mn, sau, poate, un microorganisme, n cretere n cultura ru. n unele cazuri,
diagnosticul implic o anumit micro-organismului-paraziti care prezice sensibilitatea la
medicamente antimicrobiene. De exemplu, suprafata pioderma la cini n majoritatea
cazurilor de Spaphylococcus intermedius, formnd adesea -laktamazu. Pentru informaii
mai detaliate, putei efectua teste simple i necostisitoare, de exemplu, pregtirea frotiurilor
de exudat i pata coloraie gram. Putei utiliza aceste informaii pentru a determina dac
este necesar pentru a determina sensibilitatea.
Pentru scopuri practice este util pentru a mpri antimicrobiene clasificate de activitatea lor
mpotriva diferitelor grupuri (organismului aerobe gram-negative si obliga organismul aerobe
gram anaeroba). n figura 1. 2. 5. rezum gama de aciune de medicamente
antimicrobiene. Figura a marcat un punct de pornire pe care decizia alegerii de droguri
pentru a trata infeciile specifice. Cu toate acestea, este important s ne amintim c
aceasta este o foarte simplificat diagrama. n cazuri clinice, este necesar determinarea
efectului asupra agenilor patogeni, Staphylococcus n special koagulazo-pozitiv, multe

enterobacterii gramotricationah sau Pseudomonas aerugenosa, sensibilitate, care este

imprevizibil i pot schimba din transferul de plasmide de rezisten.
Alegerea de medicamente antimicrobiene depinde de localizarea infeciei i capacitatea de
penetrare a conexiunilor de droguri din tesuturi ale corpului. De exemplu, tetraciclinele nu
sunt foarte eficient impotriva bacteriilor gram-negative, cum ar fi Pseudomonas aerugenosa,
dar care rezult infecii ale sistemului urinar aceste antibiotice sunt preferate din cauza
eliminarea lor din urin n concentraii mari.
n General, antibiotice, eficiente mpotriva rezistente microorganismelor gram-negative (de
exemplu, Gentamicina, amikacin, tobramycin i fluoroquinolones), se dorete pstrarea ca
rezerv pentru tratamentul de aceste infecii, n ciuda faptului c acestea sunt eficiente
mpotriva multe tipuri de bacterii.
Orez. 2. 5. nu reflect eficacitatea relativ de medicamente care acioneaz pe grup
specific. De exemplu, aminoglicozide i fluoroquinolones, n ciuda o gam larg de aciuni,
mult mai puin eficace mpotriva streptococice dect peniciline i cefalosporine.
Reinei c gama de aciuni de anumite familii de antibiotice a rmas constant (de ex.,
tetracicline, sulfonamide, macrolide i linkozaminov), n timp ce alte medicamente a suferit
schimbri sau modificri pentru a crete gama de aciunile lor (de exemplu, peniciline,
cefalosporine, aminoglicozide i chinolon).
Este important s tii sensibilitatea de organisme care este imprevizibil. Acestea sunt
enumerate n figura 1. 2. 6. Dac bnuii c prezena acestor microorganisme pentru a
alege un antibiotic adecvat ar trebui s fac semnat cu sensibilitate. De asemenea, este
necesar n cazul n care o recidiv n animale recent (n ultimele 2-3 luni. trecut cursul de
antibiotice).

Determinare a sensibilitii microorganismelor sensibilitii microorganismelor la anumite

antibiotice poate varia foarte mult. Pentru a determina sensibilitatea in vitro utiliznd
metoda 2.

Disc metoda este metoda tradiional de sensibilitate in vitro. Discurile care conine
medicamente antimicrobiene, plasat pe suprafaa de Agar n cupe, semanate anterior
cultur bacterii. Coninutul de antibiotice disc alese astfel nct concentraia este format de
difuzare pe agar, a fost similar cu concentraia terapeutice de antibiotice n esutul.
Dezvoltarea microbian zona din jurul disc este un indicator de sensibilitatea
microorganismului la antibiotice disc. Testul este calitativ i poate da rezultate inexacte. n
special, nu este potrivit pentru a determina sensibilitatea microaerophilic sau
microorganisme cretere lent.

Aceast metod se determin concentraia de antibiotic necesare pentru a suprima de

cretere a tulpina special ntr-un mediu lichid (minim inhibarea concentrare, Mick) metoda
de reproducere. Metoda poate fi folosit pentru a determina concentraia care ucide 99,9%
din microorganisme (concentraia minim bactericid MBC). Aceast ultim opiune nu are
nici o valoare pentru practica clinic, dar prima metod permite pentru a obine date
cantitative privind sensibilitatea de izolare microbiene special in vitro.

O combinaie de medicamente antimicrobiene n unele cazuri, pentru a trata orice infecie

avei nevoie de o combinaie de medicamente antimicrobiene. Motivele pentru aceasta pot
fi urmtoarele: eficacitatea antibioticelor n combinaie mai mare dect fiecare individual
necesit o gam foarte larg de aciuni (infecii mixte; infectie amenintatoare de viata, cand
agentul patogen este necunoscut) Terapia poate fi mai puin toxice (ca fiecare doz
antibiotice este redus).
Exemple de combinatii sinergice: -lactam antibiotice i -lactamaz inhibitori,
care mpiedic distrugerea de -laktamov enzime ale organismelor rezistente la
aminoglycoside i -lactams, aminoglicozide pentru a penetra aciunile lor n celulele
microorganismelor gram-negative de armare.
Diaminopirimidiny i sulfonamide blocheaz sinteza tetrahidrofolat n dou pri diferite
ale aceeai tranzacie, da mult mai eficient dect pur i simplu mpreun adugnd efecte
individuale. Chiar dac microorganisme este rezistent la sulfonamidam, combinaie cu
trimetoprimom sulfonamide sau bakuiloprimom permite nc sinergii.

n infecii mixte, n special n cazul n care cauza este necunoscuta si animalul rnit grav, o
combinaie de medicamente este utilizat pentru a extinde spectrul de actiune. Printre
medicamentele utilizate n medicina veterinar, n prezent, sunt nici care sunt active
mpotriva tuturor trei categorii de microorganisme este aerobov grampolaugitionah
(stafilococ), gramotricationah aerobov (psevdomonady, Klebsiella, etc. ) i obliga anaerobov.
Animale cu peritonit ca urmare a coninutului gastro-intestinale n cavitatea abdominal
sau animale cu neutropenie febril dup chimioterapie de Tumorile maligne sunt exemple de
cazuri n care medicamente sunt spectru foarte larg de aciune. n aceste cazuri, se poate
utiliza o combinaie de dou sau trei diferite medicamente antimicrobiene, cum ar fi:
Tikarcillin + clavulanate si ftorhinolon aminoglycoside amoxicilin + clavulanate sau al
doilea cefalosporinelor de generaie i ftorhinolon sau aminoglikozid i metronidazol sau
clindamicina s reinei c unele antimicrobiene sunt antagoniti si combina-le. Exemple:
-lactam antibiotice sunt aciune bactericid numai activ divizarea celulelor. Prin urmare,
atunci cnd sunt combinate cu bacteriostatice afecteaz droguri i pierd eficiena.
Sinteza proteinelor defect iniiat aminoglicozide n celula microbian, ceea ce duce la
moartea ei. Atunci cnd sunt combinate cu medicamente, biosinteza de proteine inhibitoare
(de exemplu cloramfenicol), un al doilea medicament va mpiedica funcionarea
baktericidnomu aminoglycoside.
n unele cazuri, o combinaie de antibiotice ajut pentru a reduce toxicitatea lor. De
exemplu, utilizai totui, Streptomycin i digidrostreptomicin. Streptomicina este cele mai
toxice a nervului auditiv, n timp ce digidrostreptomicin este pentru cohlee nervoase. Dac
utilizai o combinaie de medicamente de doz individual mai puin toxice, astfel, este
posibil pentru a spori antimicrobian, reducerea toxicitatea total.